Hala Unirii

Fig. 1. Panoramă a Halelor Centrale realizată din colarea a 3 fotografii; anii '30

Unul in monumentele a cărui dispariţie o regret mult (alături de Măn.

Văcăreşti, Mihai Vodă şi bis. Cotroceni) sunt Halele Unirii. Mai precis Hala
Mare, ultima demolată dar şi cea mai veche, prima construită. Nucleul
viitoarei Pieţe a Unirii, ca piaţă comercială, a fost Piaţa Mare, ulterior Piaţa
Ghica (fig. 4, 5), fondată în vremea Regulamentului Organic (1831-1832)
peste râu de Hanul lui Manuc (la vremea aia cursul Dâmboviţei trecea pe
sub zidurile sudice ale hanului). În vremea lui Cuza se construieşte Hala
Mare (Centrala, Ghica) în scopul comercializării carnii. Este angajată firma
unui antreprenor francez, Alfred Godillot iar ca model au fost luate halele
din Paris (fig.2).

Fig. 2. Halele din Paris

Se va construi în imediata apropiere a vechii Primării (vezi
fig. 4), chiar pe locul primei Pieţe Mari. La vremea ei era cea
mai mare construcţie din capitală şi costase 1.500.000 franci
(fig. 7). Va fii terminată la 1872. Ulterior, în apropiere, se mai
construiesc câteva hale. Cea de peşte în 1887, dotată cu
bazine pentru păstrarea peştelui viu. Alături, având un plan
semicircular, se construieşte în 1899, hala de păsări. Se vor
mai construi în această perioadă, o hală de fructe (1883), o
fabrică de gheaţă, diverse alte pavilioane pentru vânzarea
zarzavaturilor şi brînzeturilor (fig. 1, 9). Ansamblul va fi numit
Halele Centrale. În P-ţa Sf. Anton, se va mai construi în
1885 o hală de flori demolată în anii 60 ai sec. trecut (fig.3).

Fig. 3. Piaţa de flori (fostă Piaţa din Lăuntru,

azi P-ţa Sf. Anton)

Fig. 3 bis - Piaţa de flori văzută de pe o

clădire dispărută a unei
străzi dispărute : str. Bazaca
În zona fostei grădini a vechiului palat Brâncoveanu -Bibescu (fig. 4, 5) de la poalele dealului Mitropoliei
(dipărut acum din amintirea colectivă) se va construi Piaţa de legume, numită Piaţa Bibescu, o uriaşă incintă
de zid aprox. pătrată cu intrări monumentale la mijocul laturilor şi la muchii (fig. 8). În interior se aflau 8
pavilioane metalice. Piaţa şi halele cu excepţia celei mari au fost demolate din dispoziţia lui Carol II, ocazie
cu care se acoperă şi Dâmboviţa cu placă de beton (fig. 11-12) de la Piaţa Senatului (a Naţiunilor Unite -
azi), până după P-ţa Unirii. Zona devenise insalubră şi destul de sordidă.

Fig. 4. Evoluţia Pieţei Unirii între 1850-2008

Structura halei mari era foarte interesantă. Se folosiseră grinzi groase din fontă cu profile în T sau H prinse
cu buloane mari, aşa cum mai puteţi vedea la Hala Traian. Îmi pare rău că nu am dat peste unele desene cu
secţiuni sau axonometrii de epocă, eventual chiar proiectele originale. Oare unde or fi? la Arhivele
Naţionale?

In continuare, doresc să incerc sa lămuresc pe cei ce nu au prins Hala Unirii sau spitalul Brâncovenesc în
picioare, unde se aflau cu adevărat aceste edificii. În fine am încercat să luminez puţin asupra evoluţiei
asupra acestui spaţiu central al Capitalei din ultimii 150 ani.
Pentru ilustrare voi folosi câteva imagini cunoscute dar şi câteva inedite.

Fig.5. Piaţa Unirii în 1850 şi 1875

Fig.6. Regularizarea Dâmboviţei în anii 80 ai veacului al XIX-lea. Râului i se taie câteva meandre şi se
sapă o nouă albie, adâncă, pentru a fii evitate inundaţiile devastatoare.

Fig. 7. Hala Unirii 1927

 Fig. 8. Piaţa Bibescu 1927

Fig. 9. Detaliu din fotografia aeriană a Capitalei 1927

Fig. 10. Vedere în lungul B-dului Regina Maria (fost G.Coşbuc)

Fig. 11. Primele lucrări de

acoperire a Dâmboviţei ; anii 30
Fig. 12. Lucrările au avansat iar gârla e deja acoperită parţial cu un planşeu de beton. Vedere către
zona unde se va construi 50 ani mai târziu Magazinul Unirea

Fig. 13. Vedere din P-ţa Sf.

Gheorghe către Piaţa Unirii în
jurul anilor 1955. Bulevardul
este recent terminat...
Pentru a fi construit s-a demolat
o întreagă reţea de străduţe
(precum str. Bazaca), în timp ce
altele au fost secţionate, precum
Calea Moşilor şi Şerban Vodă
care porneau din P-ţa Sf Anton,
Lipscani care pornea din faţa
bisericii Sf. Gheorghe, Bărăţiei
care se intersecta cu Lipscani în
zona pasajului de azi.
Blocurile din estul P-ţii Sf Anton
nu se construiseră, nici
Magazinul Cocorul...
 Fig. 14. Vedere din blocul turn
din P-ta Naţiunilor Unite în anii
80

Fig. 15. Zona unde s-a aflat

Hala Unirii

Sursa: Radu Oltean,

www.art-historia.blogspot.com