Răzvan Nicolescu, Petrom: „Avem nevoie de o strategie realistă pentru regenerabile” (p.

18)

numărul 36, iulie-august 2010 / www.green-report.ro

Provocarea
energiei verzi

GBI – Topul celor Olandezii preferă Ursul, victima

mai verzi companii lumina curată „depăşirilor la hectar”
P. 10 P. 24 P. 54
EDITORIAL
nergia verde
intră în reţea
de livia cimpoeru
A
vem legislaţie atractivă pentru in-
vestitori, dar n-avem infrastruc-
tură. Cam aşa s-ar rezuma în două
cuvinte „oferta” României la capitolul po-
tenţial energetic din surse regenerabile.
Luna trecută, primii kilowaţi/oră „verzi”
produşi de cel mai mare parc eolian de us-
cat din Europa au intrat în reţeaua naţio-
nală de electricitate. Momentul a fost prea
puţin speculat mediatic, însă are o semnifi-
caţie de o importanţă incontestabilă. Gata!
Nu ne mai rezumăm doar să vorbim despre
megaproiecte, ci îl vedem deja pe primul în
funcţiune. Ministerul Economiei nu mai
poate tărăgăna veşnica problemă a reţelei
învechite şi, în unele zone, supraîncărcate.
A devenit evident faptul că, în vreme ce
marii investitori aşteaptă un semnal clar
privind îmbunătăţirea infrastructurii, men-
ţinerea status quo-ului nu ar reprezenta de-
cât o declaraţie a neputinţei sau, de ce nu,
chiar a rea-voinţei.
La finele anului trecut, Martin Pakov-
ski, la acea vreme şeful operaţiunilor din
Dobrogea ale CEZ, ne declara că „piaţa
electricităţii din România va trebui să se
adapteze noii situaţii, arunci când întregul
proiect de 600 de MWh va deveni func-
ţional”. Atât pentru ANRE (Autoritatea
Naţională de Reglementare în domeniul
Energiei - n.r.), cât şi pentru OPCOM
(Operatorul Pieţei de Energie Electrică -
n.r.) şi Transelectrica echilibrarea consu-
mului şi a generării va fi destul de dificilă,
în mod special în cazul capriciosului vânt.
Cu toate neajunsurile, proiectele mari
continuă să curgă, iar dacă măcar jumătate
s-ar concretiza, România ar putea deveni în
câţiva ani pionierul energiei verzi în Europa
Centrală şi de Est. Nu trebuie ignorat nici
potenţialul extraordinar al sectorului în pri-
vinţa generării de „slujbe verzi”, într-o peri-
oadă de criză în care luminiţa de la capătul
tunelului abia mai pâlpâie. Ca să vă faceţi o
idee, numai parcul de la Fântânele-Cogea-
lac a creat 500 de locuri de muncă exclusiv
pentru români. Asta înseamnă dezvoltare
locală reală, dar şi o posibilă soluţie de sto-
pare a exodului de specialişti în străinătate.
Pe plan regional, România are marele
avantaj că multe dintre proiecte sunt în
stadiu avansat de implementare. Iar asta nu
ne-a spus-o vreun oficial de la minister, ci
unul dintre managerii gigantului General
Electric. Dar, după cum arată Rod Chris-
tie, preşedintele pentru Europa Centrală
şi de Est al General Electric Energy, marii
investitori sunt foarte atenţi la riscuri. Re-
spectiv la stabilitatea monedei, la schimbul
valutar, la coerenţa politicilor de încurajare
şi la continuitate. Tocmai de aceea e nevoie
ca politicile energetice să nu se schimbe o
dată cu guvernul, iar bâlbâielile legislative
ca în cazul Legii 220 să reprezinte doar o
excepţie.
Pentru a afla mai multe despre acest su-
biect, vă invităm să lecturaţi cover-story-ul
„Provocarea energiei verzi” - o prezentare
amănunţită a actualulului context energe-
tic, bazată pe cifre, statistici şi prognoze,
dar şi a obstacolelor şi avantajelor pe care
le întâmpină în România proiectele de in-
vestiţie în surse regenerabile de energie. 
GREEN report 5
 24

38 10 40

30

6 GREEN report
60
 Business
10 GBI - Topul celor mai verzi
companii din România
16 Siveco, liderul companiilor verzi
18 Interviu Răzvan Nicolescu:
„Avem nevoie de o strategie
realistă pentru regenerabile”
50
24 Olandezii preferă lumina curată
30 Cover Story:
Provocarea energiei verzi
38 Renovatio Solar ia energia
din soare
40 Zece hoteluri eco-friendly
în destinaţii exotice
Opinii
44 Ionuţ Purica: Curge petrol
54
în Golful Mexic
45 Magor Csibi: Cine deţine puterea:
statul sau corporaţiile?
46 Alex Bara: Agenţia Europeană
a Deşeurilor
GREEN Living
50 Cartonaş roşu pentru spaţiile verzi
54 Ursul, victima
„depăşirilor la hectar”
66 60 Fotoreportaj: Amsterdam,
oraşul celor un milion de biciclete
66 Invitatul lunii:
Alex Burcea, Mandinga
68 Interviu: Bicicleta „Fixie”,
noul trend urban
74 Ecosophia predă lecţia naturii
75 Sfaturi eco de la liceeni pentru
sectorul business
68 GREEN report 7
 Pentru a vă abona la revista Green Report, completaţi acest talon şi expediaţi-l prin fax la numărul (021) 316.28.23.
green report este editată

SC Ahead International SRL: RO30BRDE445SV22984674450 deschis la BRD Aviaţiei; cod fiscal RO 15858330
de ahead international srl
str. OLTENI, nr.3
sector 3, bucureşti
tel.: (021) 310.63.97;
fax: (021) 316.28.23.

Costul unui abonament pe un an este de 56 de euro + TVA 9%, plătibili în lei în contul
director executiv:
raluca fişer
raluca.fiser@green-report.ro
director editorial:
corneliu belciug
corneliu.belciug@green-report.ro
redactor-şef:
livia cimpoeru
livia.cimpoeru@green-report.ro
reporteri:
loredana pană
loredana.pana@green-report.ro
RALUCA PETRESCU
raluca.petrescu@green-report.ro
colaboratori:
magor csibi, alexandru bara,
dr. ionuţ purica, Joel makower,
ileana mĂgureanu, emilia popa,
salvaţi delta, viitor plus,
green revolution
editor:
diana paşa
editor coordonator web:
roxana bucată
roxana.bucata@green-report.ro
editori web:
sorina covrig
sorina.covrig@green-report.ro
Alina Coldea
alina.coldea@green-report.ro
nume Şi prenume:

carmen albiŞteanu
carmen.albisteanu@green-report.ro
telefon/fax:

VÂNZĂRI:
cosmin galeriu
cosmin.galeriu@green-report.ro
adresa:

e-mail:

fotografii:
firma:

anita vizireanu
ilustraŢie copertĂ:
istockphoto
layout & dtp:
„Green Report“ - primul ziar on-line de mediu MIHAELA UNTARU

www.green-report.ro vă oferă tipar:

zilnic cele mai noi şi mai utile masterprint superoffset
informaţii, interviuri,
co­mentarii şi analize realizate de www.green-report.ro
echipa noastră redacţională.

Pe www.green-report.ro veţi „Green Report“ foloseşte

găsi şi cele mai importante
serviciile agenţiilor Agerpres şi Reuters
ştiri furnizate de agenţiile de
presă, ziarele locale, naţionale
şi internaţionale, ONG-uri,
organizaţii internaţionale,
Revista „Green Report“ este tipărită
institute de cercetare sau site-uri
specializate. pe hârtie netratată cu clor.

8 GREEN report - business


CE somează România
să reducă poluarea aerului
R
omânia va trebui să-şi rezolve în cel
mult două luni problemele de mediu
legate de poluarea aerului, riscând
altminteri să dea socoteală în faţa Curţii
Europene de Justiţie. Oficialii europeni
au transmis în acest sens o avertizare au­
torităţilor de la Bucureşti, care au im­ple­
mentat doar parţial regulile europene pri­
vind calitatea aerului.
„CE a decis să solicite României, Belgiei
şi Greciei să implementeze în totalitate
legislaţia UE a calităţii aerului. Cele trei
state membre UE nu au reuşit, până în
prezent, să limiteze excesul de emisii de
particule de dimensiuni reduse aflate în
sus­pensie, denumite PM10 (pulberi în
sus­pensie cu un diametru mai mic de 10
microni - n.r.)”, se arată într-un comunicat
al Comisiei. Potrivit documentului, în urma
deschiderii unei proceduri de infringement,
România a cerut o amânare care, în prezent,
este în stadiul de analiză.
Standarde stricte pentru PM10
„Problema particulelor în poluarea
ae­rului prezintă riscuri serioase pentru
sănătate. Sunt necesare standarde stricte
pentru protejarea cetăţenilor UE. Este
esenţial ca aceste standarde să fie respectate
pe deplin în zonele unde amânările nu sunt
aplicabile”, a declarat comisarul european
pentru Mediu, Janez Potocnik.
Statele UE pot cere exceptarea de la re­
gulile privind limitele cantităţilor de particule
PM10 până în iunie 2011, însă excepţiile sunt
ultima oră
Bonsaiul de Aur
Juliei Gillard,
noul premier al Australiei,
pentru ofensiva sa menită
să impună un preţ naţional
pe carbon, după mai multe
consultări cu companiile din
industrie şi cu alegătorii.
Predecesorul ei, Kevin Rudd,
a fost criticat dur pentru că a
supuse anumitor condiţii, subliniază Comisia. amânat adoptarea legislaţiei
Astfel, ţările trebuie să demonstreze că au luat privind schema de comercializare
măsuri pentru respectarea legislaţiei până la
a emisiilor pentru carbon.
termenul-limită extins şi că implementează un
program în privinţa asigurării calităţii aerului,
stabilind acţiuni de reducere a sus­pensiilor în
fiecare zonă cu probleme.
Poluarea aerului,
tradiţie în Capitală Drujba de fier
Particulele PM10 sunt prezente în prin­
cipal în emisiile poluante industriale, ale Autorităţilor
traficului şi instalaţiilor casnice de încălzit. române,
Aceşti poluanţi pot cauza astm, probleme pentru ignoranţa cu care tratează
cardiovasculare, cancer pulmonar şi moarte de cel puţin 10 ani problemele
prematură. care stau la originea efectelor
În România, din anul 2005 şi până în devastatoare ale inundaţiilor
prezent nu s-au înregistrat niciodată con­
din România. În fiecare an sunt
centraţii ale prafului care să respecte limita
admisă, este concluzia şocantă a statisticilor luate prin surprindere şi dau vina
furnizate recent pentru „Green Report” de pe natură, uitând de defrişările
Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului necontrolate, de construcţiile
(ANPM). Astfel, aparatele au arătat între ilegale din albiile râurilor şi de
62 şi 40 de micrograme pe metru cub de breşele sistemelor de îndiguire.
pulberi în suspensie.
În Bucureşti, pulberile au fost măsurate
prin metoda de referinţă gravimetrică. Media
anuală a depăşit valoarea-limită pentru pro­
tec­ţia sănătăţii umane în toate punctele de
măsurare din Bucureşti. APM Bucureşti
mo­nitorizează, conform cerinţelor direc­ti­
ve­lor UE, concentraţiile de PM10, pulberi
foarte fine care pot pătrunde foarte adânc în
sistemul respirator. Valoarea-limită anuală
este de 40 micrograme/mc. 
GREEN report - business 9
BUSINESS FOCUS

GBI - Topul celor mai verzi

companii din România
Consumatorii, mass-media şi investitorii vor Aflaţi de la companiile care şi-au măsurat
putea şti, începând din acest an, care sunt cele „indicele verde” şi proiectele sustenabile la
mai verzi companii din România prin apariţia prima ediţie a GBI.
topului „Green Business Index” (GBI). De ce
Text de Raluca Petrescu
era nevoie de un astfel de clasament şi care
sunt oportunităţile şi provocările unei afaceri
prietenoase cu mediul?

10 GREEN report - business


C economia
ompania de software Siveco Ro­
mânia a fost desemnată cel mai
sustenabil business din România în
primul top al companiilor verzi, realizat de
Asociaţia Green Revolution în parteneriat
cu Ministerul Mediului. La competiţia GBI
s-au înscris 180 de companii din diverse
domenii de activitate, o echipă de experţi
independenţi analizând investiţiile şi ini­
ţiativele acestora în proiecte ce reflectă
responsabilitatea şi grija pentru mediu.
Locul secund în GBI i-a revenit companiei
Holcim România SA, urmată de Danone
PDPA SRL.
Clubul investitorilor
în protecţia mediului
Companiile care fac eforturi pentru
a-şi reduce efectele asupra mediului vor fi
evaluate şi premiate anual prin participarea
la GBI. Noutatea realizării unui astfel de
clasament este însăşi introducerea unui
nou criteriu de analiză a mediului de afaceri
românesc.
Green Business Index va furniza in­
for­maţii pentru mass-media şi or­ga­ni­za­
ţii­le nonguvernamentale, dar şi pentru
in­vestitorii români şi străini. Topul va fi
rea­lizat în fiecare an, ceea ce va permite
mo­nitorizarea companiilor participante şi
evo­luţia activităţilor lor sustenabile.
Evaluarea primei ediţii GBI s-a realizat
în baza unui chestionar standardizat, struc­
turat pe şapte domenii:
Dezvoltare durabilă
Impact asupra mediului
Transport
Utilizarea resurselor în cadrul
companiei
Achiziţii verzi
Deşeuri
Domeniile de activitate ale societăţilor
par­ticipante au fost: industrie (18,64%),
co­merţ (17,85%), transport (1,78%), co­
lectarea şi tratarea deşeurilor (8,92%),
alimentare cu apă şi canalizare (3,57%), ac­
tivităţi de birou (23,21%), te­le­co­mu­ni­caţii
(1,78%), construcţii (12,5%), alte tipuri de
activităţi (12,5%).
Recunoaştere publică
şi mobilizare
Ce înseamnă însă o astfel de iniţiativă
pentru mediul de afaceri românesc? André
Fraga Figueiredo, Head of International
Development pentru Renovatio Group,
pune accentul pe schimbarea de atitudine
prin încurajarea politicilor verzi.
„Comportamentul responsabil şi sus­
tenabil nu a devenit încă o normalitate.
Prin urmare, iniţiativele şi reuşitele tre­
buie recompensate prin recunoaştere pu­
blică. Ierarhizarea contează mai puţin,
pentru
românească
Green Business Index
acordă anual zece distincţii:
şapte premii I pentru fiecare
categorie în parte, marele premiu
GBI şi premii de excelenţă.
Marele premiu GBI este acordat
companiei care a demonstrat în
cursul anului precedent (2009)
că are capacitatea, voinţa
şi resursele de a transforma
activitatea proprie într-un
„Green Business”.
Premiile de excelenţă sunt
acordate pentru cele
mai importante proiecte
şi investiţii de mediu.
importantă şi notabilă este existenţa Green
Business Index şi modul în care reuşeşte
să-i mobilizeze pe toţi cei implicaţi şi
interesaţi de energie regenerabilă, eco­
lo­gie şi dezvoltare durabilă”, a explicat
Figueiredo.
Green Business Index este o iniţiativă a
Asociaţiei Green Revolution, în parteneriat
cu Ministerul Mediului şi Pădurilor, pentru
a sprijini eforturile depuse de companiile de
stat sau private de a transforma economia
românească într-una sustenabilă.
„Asociaţia Green Revolution a iden­
tificat nevoia ca aceste eforturi să fie
cunoscute şi recompensate, sperând că se
vor constitui într-un exemplu pentru tot
mediul de afaceri românesc”, subliniază
preşedintele Asociaţiei Green Revolution,
Raluca Fişer.
Siveco, afacerea sustenabilă
a anului
În urma evaluării Green Business Index,
Siveco România a obţinut cel mai mare
punctaj general.
Având în vedere că activitatea pe care
o desfăşoară nu este una dintre cele mai
poluante, preocupările managementului
Si­veco pentru protecţia mediului derivă în
principal din responsabilitate şi mai puţin
din obligativitate. Compania deţine un parc
auto modernizat, încurajează mersul cu
bicicleta şi renunţarea la deplasările inutile
cu mijloace auto şi aeriene. Deţine un
program de management energetic, pune
accent pe implicarea personalului angajat
în raţionalizarea consumului energetic şi
colectează selectiv deşeurile. A rezultat că
Siveco România acordă o atenţie sporită
tuturor aspectelor de mediu şi excelează în
domeniul transportului şi achiziţiilor verzi.
BUSINESS FOCUS
Top 10 Green Business
Companie
SIVECO România
Holcim România SA
SC DANONE PDPA SRL
Coca-Cola HBC România
SC Rompetrol Rafinare SA
Ecosistem SRL
Carpatcement Holding
SC Agacon SRL Suceava
Eco-X SRL
SC Rompetrol Petrochemicals SRL
Ierarhizarea contează mai
puţin, importantă şi
notabilă este existenţa Green
Business Index şi modul în care
reuşeşte să-i mobilizeze pe toţi cei
implicaţi şi interesaţi de energie
regenerabilă, ecologie şi
dezvoltare durabilă.
André Fraga Figueiredo, Head of
International Development Renovatio Group
Dezvoltare durabilă
vs criză financiară
Pe fondul crizei financiare, producţia
a început să scadă în numeroase economii
avansate, amplificată de declinul cererii.
Criza economică afectează însă şi mediul
înconjurător. Pe de-o parte, efectele sale
sunt pozitive, în sensul că lipsa cererii şi
scăderea producţiei au redus consumul de
resurse naturale, nivelul emisiilor de gaze
cu efect de seră sau cantitatea de deşeuri
generată. Pe de altă parte, lipsa surselor
financiare a determinat anumite companii
să renunţe parţial sau total la investiţiile
verzi şi la unele proiecte de cercetare
pentru gestionarea problemelor de mediu.
Cu toate acestea, companiile care au
înţeles că grija pentru mediu se traduce
prin consum responsabil şi o eficientizare
a activităţilor economice au cele mai multe
şanse de supravieţuire şi dezvoltare.
„Sustenabilitatea este oportunitatea
se­­colului XXI. Cine nu crede acest lucru
azi, mâine nu va mai avea un business, nu
va mai avea consumatori, nu va mai avea
12 GREEN report - business
Clasament general
Locul 1
Locul 2
Locul 3
Locul 4
Locul 5 Piaţa este reactivă
Locul 6 raportându-se la
penalizările şi obligaţiile
Locul 7
legislative, la recompensa de
Locul 8 imagine pe piaţă, şi prea
Locul 9 puţin la impactul de mediu
şi social.
Locul 10
Alex Bara, consultant de mediu
parteneri. Perioda de criză este un moment consultant de mediu şi membru al comisiei
în care trebuie să te gândeşti în primul de experţi implicaţi în realizarea GBI. El
rând la viitor, nu doar la prezent. Este cel a apreciat că politicile verzi sunt analizate
mai bun moment în care poţi să schimbi, mai ales din perspectiva reducerilor de
să reconstruieşti businessul astfel încât preţ şi de materii prime generate, a dis­
să fie unul câştigător pe termen lung”, counturilor faţă de competitorii de pe piaţă
crede Loredana Caradimu, Business Unit şi a amortizării investiiţilor.
Director OgilvyOne. „Nu există studii, dar cred că în general
clienţii au alte cerinţe de la companie,
Viitorul „sună” verde şi nu cât de eco este”, e de părere şi
Redirecţionarea atenţiei companiilor Bogdan Ioachim, Corporate Affairs la
către politici investiţionale sustenabile Departamentul de Nutriţie şi Director
este o tendinţă relativ recentă în România, pentru Europa de SE în cadrul companiei
rezervată încă societăţilor multinaţionale. Danone. Cu toate acestea, compania
Reprezentanţii acestora admit faptul că, face eforturi susţinute pentru a reduce
pentru parteneri şi clienţi, „înverzirea” impactul asupra mediului, fiind desemnată,
afacerii nu este încă un criteriu major de în baza evaluării GBI, câştigătoare la cate­
selecţie, dar atrag atenţia că se preconizează goria „utilizarea resurselor”. La nivelul
o schimbare de mentalitate. „Piaţa este societăţii există o serie de programe pentru
reactivă, raportându-se la penalizările şi managementul energetic, minimizarea
obligaţiile legislative, la recompensa de consumului de apă şi gaze naturale, sen­
imagine pe piaţă, şi prea puţin la impactul sibilizarea şi implicarea angajaţilor în ra­
de mediu şi social”, crede Alex Bara, ţio­nalizarea resurselor, proceduri privind
Facilităţi fiscale pentru investiţii verzi
75% dintre companiile din întreaga lume consideră că investiţiile verzi
pot fi stimulate prin acordarea unor facilităţi fiscale guvernamentale,
potrivit unui sondaj efectuat recent, la nivel internaţional, de furnizorul
de soluţii pentru spaţiile de lucru Regus.
Studiul relevă că doar 37% din com­paniile intervievate îşi monitorizează
emisiile şi mai puţin de o cincime (19%) îşi măsoară amprenta de
carbon generată de propria activitate. 46% din companii ar investi
în echipamente cu emisii reduse de carbon doar dacă acele costuri
de exploatare ar fi similare sau mai mici faţă de costurile aferente
echipamentelor convenţionale. Doar 40% dintre respondenţi au investit
până în prezent în echipamente cu emisii reduse de carbon şi doar 38%
dintre companii au inclus în politica lor investiţii de acest gen.
 Green policy, business opportunity
Dacă în România politicile green sunt o tendinţă relativ recentă, „im­
portată” de multinaţionale, şi se traduc mai ales prin reducerea con­
sumului, la nivel mondial companiile tind să dirijeze tot mai multe
fonduri pentru produse şi servicii prietenoase cu mediul. Potrivit unui
studiu realizat de Ernst&Young, şapte din zece mari companii in­ter­
naţionale intenţionează să suplimenteze fondurile pentru programe
destinate să combată schimbările climatice.
Aproape 50% din directorii celor 300 de companii implicate în studiu
au declarat că au planificat să cheltuiască cel puţin 0,5% din venituri pe
măsuri de eficientizare energetică. 90% dintre ei au explicat că acţiunile
lor sunt determinate de cererea clienţilor. În plus, 65% dintre companii
plănuiesc să dezvolte produse şi servicii noi, cu o amprentă de carbon
redusă. În pofida nesiguranţei în privinţa măsurilor internaţionale pentru
combaterea încălzirii globale, „companiile iau totuşi măsuri pentru că
văd că aceasta este o problemă de afaceri şi o oportunitate de a genera
noi venituri”, a explicat Melanie Steiner, de la Ernst&Young.

îmbunătăţirea procesului de producţie „Conştientizarea beneficiilor pe care

în vederea reducerii cantităţii de deşeuri,
colectarea şi valorificarea deşeurilor re­
zultate în urma activităţii, proceduri pentru
utilizarea raţională a combustibililor şi hâr­
tiei. În plus, la nivelul grupului sunt sta­
bilite anual ţinte pentru fiecare ţară privind
reducerea amprentei de carbon.
Cerinţă de natură economică
În contextul evoluţiei concurenţei, ma­na­
gementul companiilor se orientează tot mai
des spre măsuri de reducere a con­su­mului
de resurse, gestionarea co­res­pun­ză­toare a
de­şeurilor, gestionarea efi­cientă a trans­por­
turilor, alegerea clien­ţilor şi cola­bo­ratorilor
pe criterii de sus­te­nabilitate ce duc, în final, la
amor­tizarea substanţială a costurilor.
politicile green le aduc în contextul actual
este extrem de valoroasă deoarece consumul
responsabil şi eficient al resurselor este o
cerinţă nu numai pentru protecţia mediului,
dar şi una de natură economică”, crede Anca
Crahmaliuc, Marketing & Communication
Manager Siveco.
Raportul realizat pe baza evaluărilor
GBI atestă faptul că societăţile româneşti
au început să acorde o atenţie sporită
protecţiei mediului. Explicaţia este că
poluarea poate genera cheltuieli ne­pre­
văzute, cu efect destabilizator şi prejudicii
grave de imagine, dar şi că există o dorinţă
de îmbunătăţire a calităţii mediului. 
raluca.petrescu@green-report.ro
NEWS RO

Enel va inaugura primele parcuri eoliene

G
rupul italian de utilităţi Enel va inaugura, în câteva săp­tă­
mâni, primele sale parcuri eoliene din România. Fulvio
Conti, directorul general executiv al Enel, a prezentat
într-o întâlnire cu preşedintele Traian Băsescu investiţiile de 700
milioane euro în modernizarea reţelei electrice, planificate în Româ-
nia pentru următorii cinci ani. Anul acesta, Enel va aloca 210 mili­
oane euro pentru investiţii. În cadrul întâlnirii de la Cotroceni, Conti
a făcut refe­rire la interesul Enel de a investi în energia regenerabilă, în
contextul proiectelor de energie eoliană dezvoltate în regiunea Tul-
cea, precum şi în cărbune „curat”, energie nucleară şi hidro. Enel vrea
să dezvolte în România turbine eoliene cu o putere instalată de 350
MW. Compania are în ţară circa 2,5 milioane clienţi şi operează o
reţea electrică de 93.000 kilometri.

Parteneriat pentru
proiecte energetice
C
ompania elveţiană Repower şi firma de furnizare a energiei
Elcomex EN vor derula în parteneriat proiecte de producţie
a electricităţii de până la 260 MW. În plus, Repower are
în plan, de data aceasta în parteneriat cu firma Elcomex Power,
producţia de energie electrică în turbine eoliene de 30-50 MW, în
hidrocentrale cu capacităţi de 50 MW şi în instalaţii fotovoltaice de
10 MW. Cele două companii au în plan şi producţia de energie într-o
termocentrală pe gaz, de 200 MW. Repower a anunţat, la sfârşitul
lunii iunie, că a cumpărat 80% din acţiunile Elcomex EN, care a în-
registrat venituri de 70 milioane euro în 2009.

Becurile din primării

vor fi colectate selectiv
A
ngajaţii administraţiilor publice locale vor colecta selectiv
deşeurile de surse de lumină (tuburi fluorescente, becuri
economice, becuri pentru iluminat stradal şi arhitectural)
începând cu acest an. Asociaţia Recolamp va pune la dispoziţie
gratuit recipientele necesare depozitării deşeurilor, precum şi lo-
gistica gestionării lor pentru a fi reciclate. Aceste deşeuri intră în
categoria celor periculoase, iar legislaţia prevede obligativitatea
colectării selective.
„Dorim să reducem până la eliminare poluarea pe care o
generează sursele de lumină aruncate la groapa de gunoi”, a afirmat
Raul Pop, director general Recolamp. Campania a fost demarată
de asociaţiile Centrul de Excelenţă pentru Dezvoltare Durabilă
(CEDD) - portalul www.MentineRomaniaCurata.ro şi Recolamp,
cu sprijinul Gărzii Naţionale de Mediu.

14 GREEN report - business

 65 milioane euro pentru Transelectrica
B
anca Europeană pentru Investiţii (BEI) a aprobat acorda­
rea unui împrumut de 65 milioane euro pentru transporta-
torul de energie Transelectrica, în vederea finanţării unui
proiect de modernizare a reţelelor în valoare totală de 156 mili­
oane euro. Investiţia Transelectrica este compusă din opt sub-
proiecte, din care şapte vizează modernizarea unor staţii electrice
de transformare, potrivit BEI. Transelectrica a bugetat pentru
acest an investiţii de 485 milioane lei (114,3 milioane euro), din
care 101 milioane lei vor proveni din taxe de racordare la reţeaua
de transport plătite de companii.
Compania este controlată de stat, prin intermediul Minis­
terului Economiei, care deţine 73,68% din acţiuni. Fondul Pro-
prietatea are o participaţie de 13,49%, în timp ce 12,81% din tit-
luri sunt listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

Parcul de la Fântânele,
conectat la reţeaua naţională
C
el mai mare parc eolian din Europa a început să genereze
electricitate din surse regenerabile fiind conectat la reţeaua
naţională de electricitate. Cinci turbine produc deja energie,
urmând ca altele să fie pornite în decursul lunilor viitoare. „Acest pro­
iect a adus România mai aproape de standardele UE. Este, de asemenea,
un vot de încredere pentru climatul de investiţii local”, a declarat Mark
Crandall, preşedintele Continental Wind Partners (CWP). Dezvoltat şi
administrat de CWP, parcul va avea la finalizare 240 de turbine cu o ca-
pacitate de 600 MW. Compania energetică CEZ a asigurat finanţarea
proiectului, iar asistenţa în construcţie şi echipamentul au fost furnizate
de EnergoBit, Viarom, GE Wind Energy, Areva şi Emon. La momentul
finalizării, investiţiile vor totaliza 1,1 miliarde de euro, reprezentând cea
mai mare investiţie străină directă în România.

54 milioane euro pentru

deşeurile din Mureş
D
eşeurile din judeţul Mureş vor fi administrate la cele mai
înalte standarde odată cu implementarea unui proiect de
gestionare integrată, în valoare de aproximativ 54 mi­lioane
euro. Aproximativ 31,5 milioane euro din suma totală reprezintă
finanţarea europeană nerambursabilă, din fonduri structurale,
umând ca peste şapte milioane de euro să vină de la bugetul naţional,
iar peste 15 milioane euro să fie acoperite de Consiliul Judeţean
Mureş. „Este, până acum, ca şi valoare, cel mai mare pro­iect sem-
nat, care va rezolva aproape integral problema deşeurilor în judeţul
Mureş”, a declarat minstrul mediului şi pădurilor, László Borbély. El
a amintit că în prezent functionează ilegal două gropi de gunoi, la
Târgul Mureş şi la Reghin, care ar fi trebuit să fie închise încă din
2009. Proiectul va fi demarat anul acesta, urmând să fie finalizat
până în 2013.

GREEN report - business 15

 , liderul
companiilor verzi
Soluţii de management al documentelor care reduc cu
30% consumul de hârtie, sisteme informatice de
management al deşeurilor, reciclare şi consum responsabil
al resurselor la locul de muncă, dar şi transport „verde”
pentru angajaţi. Toate aceste lucruri au făcut ca SIVECO,
liderul caselor de software din ţară, să ocupe şi poziţia de
lider al Green Business Index, primul top al companiilor
verzi din România, realizat de Asociaţia Green Revolution
în parteneriat cu Ministerul Mediului.
Text de roxana bucatĂ
16 GREEN report - business
Gestionare eficientă
a documentelor
Companiile româneşti îşi pot reduce cu
30% consumul de hârtie, cu 45% timpul alo-
cat documentelor şi cu 15% costul acestora
datorită soluţiei de management al docu-
mentelor dezvoltate de SIVECO.
Sistemul SIVADOC rezolvă problemele
critice ale organizaţiilor privind arhivarea
electronică, indexarea, căutarea, securitatea,
administrarea şi integrarea documentelor.
„Conştientizarea beneficiilor pe care
politicile green le aduc în contextul actual
este extrem de valoroasă deoarece consumul
responsabil şi eficient al resurselor este o
cerinţă nu numai pentru protecţia mediului,
dar şi una de natură economică”, a declarat,
pentru „Green Report”, Anca Crahmaliuc,
Marketing & Communication Manager
SIVECO. Compania consideră Green Bu-

siness Index o iniţiativă foarte necesară, ve-
nită la momentul oportun, care va constitui
un imbold şi o motivaţie pentru companii,
arătându-le că îşi pot revizui politica de me-
diu şi cum o pot îmbunătăţi.
Sistem informatic pentru deşeuri
Pe lângă sistemul de reducere a consu-
mului de hârtie, cei de la SIVECO au dez-
voltat şi soluţii de management al deşeurilor.
Sistemul Informatic pentru Managementul
Resurselor Materiale (SIMRIC), realizat
de SIVECO România, în parteneriat cu
INCDPM-ICIM Bucureşti şi Universita-
tea Politehnica din Bucureşti, prevede ges-
tionarea informatizată a deşeurilor, adică a
tuturor activităţilor de colectare, transport,
tratare, valorificare şi eliminare ale acestora.
Folosirea acestui sistem informatic modern
are ca rezultat creşterea calităţii vieţii popu-
laţiei, un mediu înconjurător nepoluat, pre-
cum şi atragerea de investiţii noi şi crearea
de locuri de muncă, arată Anca Crahmaliuc.
Fii GREEN la locul de muncă
Măsurile de economisire a resurselor şi
de protejare a mediului încep chiar din biro-
urile companiei, angajaţii fiind încurajaţi să
respecte natura şi să eficientizeze consumul.
„Recent, am lansat, la nivel organizaţional
intern, campania «Fii GREEN», prin care
îi încurajăm pe colegii noştri să folosească
în mod responsabil resursele şi să colecte-
ze materialele reciclabile. Echipamentele
şi consumabilele uzate sunt direcţionate în
sprijinul asociaţiilor Ateliere fără Frontiere
şi Asociaţiei Părinţilor cu Copii Bolnavi de
Cancer”, a declarat Anca Crahmaliuc.
R
aportul anual de dez-
voltare sustenabilă a
companiei, evidenţi-
at la nivel european în anul
2009 prin distincţia Ruban
d’Honeur acordată de Eu-
ropean Business Awards,
in­­clude, la toate capitolele,
activităţi dedicate protecţi-
ei mediului, stadiul din anul
în curs şi progresul realizat
faţă de anul precedent. De
asemenea, în cadrul iniţiati-
vei Global Compact a Naţi-
unilor Unite, raportul Com-
munication On Progress
(COP) include o componen-
tă referitoare la implicarea
companiei în implementa-
rea şi respectarea politicilor
de mediu.
profil de companie
Mobilitate cu consum redus de autoturisme. Estimările noastre au arătat
o reducere a emisiilor de CO2 de aproxima-
SIVECO a ieşit câştigătoare şi la capi- tiv 28 tone pe an”, a mai spus reprezentanta
tolul „Transport” în cadrul Green Business SIVECO. 
Index, datorită strategiei verzi din acest do-
meniu care constă atât în achiziţionarea de roxana.bucata@green-report.ro
maşini noi, cu un consum redus de combus-
tibil, cât şi în încurajarea folosirii mijloacelor
de transport alternative.
Compania pune la dispoziţia angajaţilor, siveco romÂnia
zilnic, şase microbuze pentru preluarea an-
gajaţilor din diferite puncte din Capitală şi Înfiinţare:
l
transportul lor către serviciu şi apoi către la începutul anului 1992,
casă. În fiecare zi se fac 22 de curse pentru astăzi fiind liderul caselor
preluarea unui număr mediu de 400 de sa- de software din ţară.
lariaţi. Acest plan de mobilitate urmăreşte Cifră de afaceri:
l
minimizarea consumului de combustibil, 49 de milioane de euro
diminuarea cantităţii de noxe şi extinderea în anul 2009.
spaţiilor verzi în defavoarea celor alocate 1.300 de clienţi:
l
parcării. atât instituţii publice
„Planul de mobilitate dezvoltat de com-
panie demonstrează nu numai responsabi-
importante, cât şi companii
litate faţă de protejarea mediului, ci şi grija private de referinţă.
faţă de sănătatea angajaţilor noştri, plus con- Birouri locale:
l
sideraţie faţă de condiţiile lor de transport Bucureşti, Timişoara,
spre şi de la birou”, spune Anca Crahmaliuc. Constanţa, Galaţi, Craiova.
Planul de mobilitate este evaluat permanent Produse:
l
prin monitorizarea gradului de încărcare a compania oferă soluţii
microbuzelor şi efectuarea de sondaje. eficiente EAS, Document
„Dacă microbuzele nu ar fi fost puse la Management, Business
dispoziţia angajaţilor, putem spune că Bucu- Inteligence, eLearning,
reştiul ar fi fost «încărcat» cu cel puţin 200
eHealth, eGovernment,
eAgriculture, eCustoms
şi eBusiness.
GREEN report - business 17
INtERVIU

„Avem nevoie de o strategie

La doar 32 de ani, Răzvan Nicolescu
a fost numit vicepreşedinte al Agenţiei Europene
pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare
din domeniul Energiei (ACER).
România ocupă astfel o poziţie strategică în cadrul
noii instituţii create la nivelul UE, care va juca
un rol important în domeniul reglementării
pieţei europene de energie.
Într-un interviu acordat „Green Report”,
reprezentantul român din Consiliul de
Administraţie al ACER vorbeşte despre necesitatea
cooperării statelor membre în domeniul energetic.
Interviu de Raluca Petrescu

Ce rol va avea Agenţia Europeană de Când va funcţiona efectiv agenţia şi

Cooperare a Autorităţilor de Regle-
mentare în domeniul Energiei şi de ce
este nevoie de acest organism?
Rolul agenţiei este de a impulsiona pro-
cesul de creare a unei pieţe europene com-
petitive de energie electrică şi gaz natural.
Este nevoie ca această instituţie să eficien-
tizeze cooperarea autorităţilor naţionale de
reglementare şi să soluţioneze disputele
transfrontaliere unde agenţia are competenţă
decizională.
Părerea mea este că această instituţie eu-
ropeană se va transforma într-un reglementa-
tor unic european, iar autorităţile naţionale
de reglementare vor dispărea în aproximativ
zece ani.
care sunt principalele ei obiective?
Am desemnat recent directorul executiv
(Alberto Potoschink, fost CEO al operatoru-
lui de piaţă italian - n.r.) şi a început procesul
de recrutare de personal. Practic, ACER tre-
buie să fie funcţională din luna martie 2011.
Aş menţiona două obiective importante.
Unul este legat de găsirea unor soluţii care să
faciliteze conectarea la sistemele de transport
al energiei electrice produse din surse rege-
nerabile (în special eolian) şi monitorizarea
funcţionării pieţelor naţionale. Agenţia va pre-
zenta rapoarte privind funcţionarea pieţelor
naţionale, iar acest lucru va ajuta în special ţări
ca România, în care atenţia nu este, din păcate,
concentrată către crearea unei pieţe competi-

Răzvan Nicolescu
Deţine un MBA obţinut la Solvay Business School din Bruxelles. Este absolvent al Universităţii
Politehnica Bucureşti şi al Universităţii de Inginerie din Trento Italia, cu lucrarea de absolvire:
„Impactul combustiei biomasei lemnoase asupra mediului înconjurător în regiunea Trentino”.
La începutul acestui an a fost ales vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Eu-
ropene de Cooperare a Autorităţilor de Reglementare în domeniul Energetic. În perioada 2006-
2008, Nicolescu a fost reprezentantul României la UE pe probleme de energie, iar din 2008 face
parte din echipa companiei OMV Petrom, unde ocupă poziţia de Corporate Public Affairs. Între
2007 şi 2008, Nicolescu a făcut parte din grupul de experţi UE-Rusia pe probleme de strategii
energetice.

18 GREEN report - business

 realistă pentru regenerabile”
tive, ci doar către menţinerea unui sistem ine-
ficient de protecţie socială prin preţ şi a unor
practici de favorizare a unor agenţi economici
în detrimentul altora. O astfel de politică nu
este sustenabilă, efectele se vor vedea pe ter-
men lung, şi cei afectaţi vor fi consumatorii.
Ce avantaje ar putea avea România
prin existenţa unui reprezentant în
Consiliul de Administraţie al ACER?
Avantajul cel mai mare este că putem
demonstra că românii pot fi competitivi în
funcţii de decizie la nivel european şi că pu-
tem contribui la procesul de elaborare a poli-
ticilor europene într-o manieră foarte activă.
În ce va consta activitatea dumnevoas-
tră ca membru în Consiliul de Admi-
nistraţie al ACER şi vicepreşedinte al
agenţiei?
Consiliul de Administraţie conduce din
punct de vedere administrativ instituţia, iar
eu, împreună cu fostul ministru al econo-
miei din Polonia, Piotr Wozniak, am fost
aleşi să coordonăm pentru următorii doi ani
funcţionarea acestui board al agenţiei. Nu
este o slujbă permanentă. Ne vom întâlni de
cinci-şase ori pe an şi vom lua numai decizii
administrative. Deciziile de reglementare
sunt luate de celălalt board al agenţiei - cel
al reglementatorilor, unde sunt reprezentate
toate cele 27 de autorităţi naţionale de re-
glementare, sub conducerea Lordului John
Mogg, preşedintele Autorităţii de Regle-
mentare din Marea Britanie.
Cum aţi fost nominalizat, mai ales că
aveţi doar 32 de ani?
Am fost propus de către ministrul econo-
miei, Adriean Videanu, şi ales în urma unui
vot exprimat de cei 27 de ambasadori ai sta-
telor membre UE. Ministrul Videanu a avut
curajul să desemneze un candidat foarte tâ-
năr, având încredere în mine că pot câştiga
un loc pentru România într-o competiţie
ce se anunţa dificilă. Până la urmă, calculul
a fost corect, deşi nu a fost uşor deloc. Am
fost doisprezece candidaţi, concurând pe
cinci locuri, trei dintre cei doisprezece fiind
la momentul respectiv miniştri în funcţie. În
urma votului ambasadorilor Uniunii Euro-
pene, m-am clasat pe primul loc, obţinând
un mandat de şase ani.
În alegere a contat faptul că eram cunos-
cut în mediul de la Bruxelles, că mi-am fă-
cut cunoscută viziunea despre direcţiile de
dezvoltare a agenţiei, dar şi faptul că am fost
sprijinit foarte mult de Ministerul român al
Afacerilor Externe. Ulterior, am fost ales de
ceilalţi membri ca vicepreşedinte al Consiliu-
lui de Administraţie, cu un mandat de doi ani.
Aţi fost timp de trei ani, în perioada
2006-2008, reprezentantul Români-
ei la UE pe probleme de energie, fi-
ind implicat în negocierea pachetului
energie-schimbări climatice. Credeţi
că România îşi poate atinge ţinta de
creştere a ponderii energiilor regene-
rabile de la 17,8%, cât e acum, până la
24% în 2020?
În negocierile pentru acest pachet, am
reuşit să obţin pentru România cel mai mic
procent obligatoriu de creştere dintre toa-
te statele membre - 6,2%. Este important
acest lucru, pentru că obiectivele asumate
de statele membre sunt obligatorii şi nerea­
lizarea lor va atrage amenzi foarte mari în
anul 2020.
Chiar dacă procentul de creştere este cel
mai mic, acesta nu va fi uşor de realizat de
ţara noastră. Este nevoie de o strategie co-
erentă şi realistă de promovare a energiilor
regenerabile. Dezvoltarea trebuie să se facă
simultan cu încurajarea dezvoltării unor in-
dustrii autohtone de componente. 
raluca.petrescu@green-report.ro
GREEN report - business 19
PRO&CONTRA

Panourile
PRO: Energia solară a fost considerată ani buni drept
lCu toate că nu este lipsit de emisii, pro- o alternativă mai sigură şi mai curată la arderea
cesul de producţie a panourilor solare este
mult mai puţin poluant decât tehnologiile combustibililor fosili, utilizată pentru a completa
convenţionale bazate pe combustibili fosili. cererea crescândă de electricitate. Totuşi, au existat
lEnergia produsă de panourile solare este întotdeauna voci care au avertizat că tehnologia
cu până la 90% mai curată decât cea fur­
nizată de combustibilii fosili. Gazul metan
folosită în producerea energiei solare nu este lipsită
eli­berează 450 grame de CO2, iar cărbunele de impact asupra mediului. Vă invităm să descoperiţi
850 de grame, la producerea aceleiaşi can­ principalele avantaje, dar şi câteva dintre aspectele
tităţi de energie.
lCea mai mare cantitate de poluare ge­
mai puţin luminoase ale panourilor solare.
nerată de panouri rezultă în urma procesu-
lui de producţie, precum şi a transportului
acestora.
lSpre deosebire de alte tehnologii ce pro-
duc energie din surse regenerabile (turbi­
nele eoliene), panourile solare sunt perfect
silenţioase.
lUnul dintre marile avantaje ale panourilor
solare este că pot produce ener­gie în zone
izolate, care nu sunt conectate la re­ţeaua na­
ţională. Acesta este principiul func­ţio­nării
sateliţilor, care sunt alimentaţi în spaţiu de
celule solare eficiente energetic.
lPanourile solare pot fi eficiente în unele
zone ale globului, iar noile tehnologii permit
creşterea eficienţei producţiei şi în zilele în-
norate.
lInstalaţiile pot fi montate pe acoperiş,
fapt ce elimină problema identificării unui
spaţiu potrivit.
lUn alt avantaj este costul. Deşi investiţia
iniţială în panouri poate fi mare, odată insta-
late, acestea furnizează energie fără niciun
cost, ceea ce amortizează rapid investiţia.
lFolosirea energiei solare reduce de­pen­
den­ţa de combustibilii fosili.

20 GREEN report - business

 solare
Se ştie cu certitudine că panourile solare poluează.
Însă o fac mult mai puţin decât combustibilii
convenţionali, astfel ele sunt o alternativă mai bună
de producere a energiei decât cărbunele sau gazul
metan. Iar pe măsură ce tehnologia avansează,
preţurile tot mai mici şi performanţele crescute
ale sistemelor cu panouri solare vor face ca ele să
fie din ce în ce mai utilizate în întreaga lume.
Text de Raluca Petrescu
CONTRA:
lPanourile solare nu sunt o tehnologie
complet verde, iar producerea de energie
electrică cu ajutorul lor presupune emisii de
CO2, la fel ca în cazul combustibililor fosili.
Diferenţa constă în cantitate.
lEstimativ, un metru pătrat de panouri so­
lare eliberează în atmosferă o cantitate de
CO2 ce variază între 75 şi 314 kg/an. Astfel,
în condiţii normale, producerea unui kWh
de energie electrică prin intermediul panou-
rilor solare duce la eliberarea a 70-150 grame
de CO2 în atmosferă.
lUn mare minus al panourilor solare este
preţul iniţial de achiziţie şi insta­lare. În plus,
în cazul clădirilor mari sunt necesare mai
multe panouri pentru a furniza energia ne­
cesară, ceea ce poate fi foarte costisitor.
lCosturile pentru realizarea izolaţiei ter-
mice şi a sistemelor de încălzire sunt mai
mari decât pentru cele clasice.
lEnergia solară poate genera electricitate
doar pe timpul zilei.
lStarea vremii poate afecta eficienţa panou-
rilor solare, ceea ce restrânge aria lor de uti-
lizare. Practic, dispozitivele sunt ineficiente
în zonele în care predomină anotimpul ploios.
lAmplasarea imobilului pe axe geografice
incorecte determină scăderea randamentu-
lui instalaţiei.
lÎn zonele industriale, cu multă poluare
atmosferică, eficienţa panourilor are, de
asemenea, de suferit.
lCele mai scumpe, bine construite şi avan-
sate panouri funcţionează cu o eficienţă de
40%. Aceasta înseamnă că, din cantitatea de
lumină care intră în contact cu panoul, doar
40% este utilizată în procesul de producţie
a energiei.
lProducţia celulelor fotovoltaice necesită
me­tale toxice (mercur sau cadmiu) şi eli­
be­rează CO2, care contribuie la încălzirea
globală.
lCresc riscurile de distrugere în caz de
calamităţi, panourile fiind vulnerabile în ca-
zul intemperiilor.
GREEN report - business 21
green buildings

Programul „Casa Verde” Aer condiţionat

a devenit operaţional solar de la LG

R C
omânii care vor să-şi instaleze în
locuinţe sisteme de încălzire care
utilizează energie regenerabilă
îşi pot depune dosarele pentru pro-
gramul „Casa Verde” începând cu
1 iulie. Persoanele fizice pot ob-
ţine finanţare nerambursabilă
prin agenţiile judeţene de
mediu din localităţile unde
domiciliază. Bugetul total
alocat programului pentru
anul 2010 este de 110 mi-
lioane de lei, fiind distri-
buit la nivelul fiecărui ju-
deţ, în funcţie de numărul
de locuitori. Programul,
care se adresează exclusiv
persoanelor fizice, constă
în acordarea unor sume fixe,
din bugetul Fondului pentru
Mediu, în funcţie de tipul in-
stalaţiei, astfel: până la 6.000 lei
pentru instalarea panourilor sola-
re, până la 8.000 lei pentru instalarea
pompelor de căldură şi până la 6.000 lei
pentru centralele termice pe bază de paleţi.
ompania LG a lansat la sfâr-
şitul lunii iunie un aparat de
aer condiţionat care func-
ţionează cu energie solară, menit să
scadă factura la electricitate a propri-
etarului, dar şi amprenta de carbon a
locuinţei. Un panou solar este fixat
pe modulul de exterior al aparatului,
capabil să producă până la 70 waţi de
electricitate pe oră, pe timpul zilei.
Cantitatea este suficientă pentru ali-
mentarea procesului de purificare a
aerului al aparatului. Calculele com-
paniei arată că emisiile de carbon ale
aerului condiţionat solar vor fi mai
mici cu 212 kilograme în 10 ani faţă de
un aparat obişnuit, echivalând cu 780
de pini plantaţi în aceeaşi perioadă.

Biodiesel pentru cea mai

verde clădire
din Londra

S
ediul PricewaterhouseCoopers din
Londra, cunoscută drept cea mai sus-
tenabilă clădire din capitala Marii
Britanii, va folosi biocombustibil pentru ge-
neratoarele de electricitate începând de anul
acesta. Construcţia, localizată lângă Tower
Bridge, va utiliza biocombustibilul pentru
trei generatoare de electricitate, care vor
asigura un sfert din nevoile sale energetice.
Pentru alimentarea generatoarelor se vor
folosi lunar aproximativ 45.000 de litri de
biodiesel B100, care urmează să fie furnizaţi
de compania Uptown Oil. De asemenea,
administratorii clădirii Pricewaterhouse-
Coopers vor colecta uleiul vegetal uzat de la
restaurantele şi hotelurile din zonă pentru
alimentarea celor trei generatoare.

22 GREEN report - business

GREEN report 23
FOCUS INTERNAŢIONAL
Olandezii preferă
lumina curată
10% din cifra de afaceri. La această sumă ameţitoare
se poate ridica amenda pentru producătorii şi importatorii
de surse de lumină din Olanda în cazul în care se sustrag
obligaţiei de reciclare a produselor uzate. Chiar dacă
sistemul de colectare nu funcţionează încă la parametrii
ideali, avantajul olandezilor e că au la graniţă, în Belgia,
una dintre cele mai mari fabrici de dezasamblare şi
neutralizare a surselor de lumină.
Text de Livia Cimpoeru
24 GREEN report - business
Olanda - România: 1-0
Spre deosebire de statul român, inexpli-
cabil de îngăduitor cu companiile care nu-şi
respectă obligaţiile de reciclare, statul olan-
dez consideră infracţiune economică refuzul
companiilor de a finanţa sistemul de recicla-
re a becurilor, tuburilor fluorescente şi cor-
purilor de iluminat.
„Penalizarea e dură, de până la zece la sută
din cifra de afaceri a companiei. De aceea nici
nu am avut până acum cazuri grave de necon-
formare”, a explicat pentru „Green Report”
Jeroen Bartels, general manager al LightRec

Nederland, organizaţia colectivă care preia
obligaţia reciclării în numele companiilor
de profil. LightRec este structurată după un
model similar organizaţiei Recolamp din Ro-
mânia, care, pe baza fondurilor provenite de
la companiile membre, finanţează sistemul
de colectare şi reciclare ale deşeurilor din
surse de lumină. Ţintele de reciclare sunt,
potrivit legii, obligatorii şi proporţionale cu
cantităţile de produse introduse pe piaţă.
În ciuda proverbialei lor pasiuni pentru
reciclare şi a infrastructurii de invidiat, olan-
dezii se confruntă, la rându-le, cu obstacole
în zona reciclării becurilor. Anul trecut,
LightRec a colectat în total 2.138 de tone de
deşeuri, cifră care n-a mai crescut din anul
înfiinţării asociaţiei, acum patru ani. Cauza
principală - introducerea pe piaţă a becuri-
lor economice, cu durată mai lungă de viaţă,
dar şi criza, care a scăzut vânzările. Păstrând
proporţiile, stagnarea poate fi remarcată şi
în România. În ciuda creşterii numărului de
parteneriate încheiate cu ministere, institu-
ţii publice şi administraţii locale, Recolamp
a colectat anul trecut 140 de tone de deşeuri
specifice, în scădere de la cele 164 de tone
colectate în 2008.
Una zic, alta fac
În prezent, LightRec Nederland face
efor­turi să convingă companiile specializate
în instalarea şi mentenanţa sistemelor de lu-
mină din marile clădiri de birouri să colecteze
separat deşeurile pentru a fi preluate gratuit
de asociaţie. De aici vin cele mai mari canti-
tăţi de deşeuri, având în vedere că administra-
torii înlocuiesc toate sursele de lumină o dată
la patru ani. „Din păcate, mulţi spun că sunt
dispuşi să facă acest lucru, dar în practică nu o
fac şi preferă să arunce tot la groapa de gunoi
sau să vândă dispozitivele încă funcţionale pe
piaţa second-hand”, regretă Jeroen Bartels.
În România, situaţia Recolamp este şi mai
dificilă, având în vedere că legislaţia deficitară
oferă destule portiţe de scăpare aşa-numiţilor
„free riders”. Este vorba despre companii-
le neasociate în vreo organizaţie colectivă,
care au posibilitatea de a declara pe propria
răspundere că şi-au îndeplinit ţintele de reci-
clare. Problema este însă că actuala lege, HG
448/2005, nu specifică exact cum pot fi veri-
ficate şi penalizate.
Penalizarea pentru
neconformare e dură,
de până la 10% din cifra de
afaceri a companiei.
Jeroen Bartels,
general manager
LightRec Nederland
În acest context, companiile membre Re-
colamp care îşi respectă obligaţiile şi aplică
„taxa verde” pe fiecare produs sunt puse în si-
tuaţia de a face faţă unei concurenţe neloiale.
„Free-riderii” nu adaugă „taxa verde” la pro-
dus, iar, automat, clienţii preferă să cumpere
produsele lor, mai ieftine.
Asociaţiile colective cer Ministerului Me-
diului de mai bine de doi ani să modifice HG
448/2005 privind deşeurile de echipamente
electrice şi electronice pentru a clarifica mo-
dul de verificare şi penalizare ale celor care nu
respectă obligaţiile impuse de UE. „Asemeni
producătorilor asociaţi în organizaţii colecti-
ve, şi companiile care refuză să se asocieze ar
trebui să fie supuse unei forme de garantare
a îndeplinirii acestor obligaţii. Asta ar ajuta
România să-şi îmbunătăţească semnificativ
co­lectarea DEEE-urilor”, subliniază Raul
Pop, director general Recolamp.
Indaver sau cum să faci
reciclarea rentabilă
Spre deosebire de România, care, în
lipsa unei fabrici de profil, e nevoită să-şi
recicleze deşeurile de surse de lumină toc-
mai în Germania, Olanda are „la poartă”
una dintre cele mai mari uzine de reciclare
din lume, dotată cu o linie specială pentru
tuburi fluorescente.
Compania belgiană Indaver a dezvoltat
lângă Antwerp, la graniţa cu Olanda, un
adevărat orăşel al reciclării, în care-şi găsesc
sfârşitul, pe lângă alte tipuri de deşeuri, şi
miile de tone de becuri şi corpuri de ilumi-
nat colectate de LightRec.
Dotată cu ultimele tehnologii în dome-
niu, fabrica Indaver procesează anual, în
cele trei incineratoare, peste un milion de
tone de deşeuri de surse de lumină. În total,
92,5% din deşeu este recuperat, restul ajun-
gând la groapa de gunoi. Din proces rezul-
tă 89,18% sticlă, 3,32% metal şi 0,0006%
mercur. O mare parte din sticlă reintră în
circuitul economic, fiind folosită la fabrica-
rea unui tip de ţiglă foarte rezistent.
În ce priveşte componenta periculoasă
a deşeurilor - mercurul - aceasta e recu-
perată din pudra fluorescentă a becurilor
şi depozitată în condiţii de siguranţă, în
aşa-numite „salt cells” impermeabile. În
prezent, piaţa nu face rentabilă refolosirea
mercurului.
Foto: Indaver Group
Instalaţiile Indaver
recuperează din lămpi
pudra fluorescentă,
sticla şi metalul, care
redevin materie primă
pentru viitoarele produse
GREEN report - business 25
FOCUS INTERNAŢIONAL

Singuranţa înainte de toate

Cum a ajuns Indaver una dintre cele mai
mari companii de reciclare din Europa? „Pia-
ţa europeană este foarte matură şi plină de
companii puternice. Însă ne-am stabilit ca
priorităţi siguranţa şi calitatea, îmbunăţirea
continuă a tehnologiei şi rentabilizarea cos-
turilor. Trebuie să creşti mereu ca să nu fii
înghiţit”, explică Danny Claes, directorul
tehnic al fabricii de lângă Antwerp.
Tocmai de aceea, Indaver are un depar-
tament complet dedicat îmbunătăţirilor
tehnologice, care, pe de-o parte se preocupă
de reducerea impactului activităţilor asupra
mediului, dar pe de altă parte găseşte şi solu-
ţii de reducere a costurilor. „Avem standarde
foarte înalte în privinţa calităţii şi protecţiei
mediului. Mulţi dintre clienţii noştri vin şi ne
cer să găsim soluţii eficiente şi rentabile pen-
tru rezolvarea problemelor lor”, arată Claes.
Compania e preocupată şi de securitate
angajaţilor implicaţi în manevrarea mate-
rialelor periculoase, analizând săptămânal Specialiştii de la Philips Lighting Application Centre, din Eindhoven, studiază diferite scenarii
de lumină pentru locuinţe, spaţii comerciale şi baruri
eşantioane de sânge prelevate de la aceştia.
„Întotdeauna alegem calea cea mai sigură,
încercând să luăm în calcul şi ceea ce nu este vânzărilor de astăzi să fie reprezentat de cele
interzis în mod clar de lege, dar ceea ce re- 800 de noi game de produse „verzi”.
Noi vedem
prezintă acea zonă gri din legislaţie”, mai ex- Până acum, compania a investit în noile sustenabilitatea ca
plică Claes. produse şi tehnologii verzi 400 de milioa- pe o oportunitate
ne de euro. „Noi vedem sustenabilitatea
ca pe o oportunitate de business. Suntem de business.
INDAVER GROUP primii pentru că investim în inovaţie. Nu
putem concura cu chinezii la cantitate, dar
Hans Dahlkamp, program manager
la Philips TL Factory
Fabrici: Belgia, Olanda, Irlanda,
l suntem foarte concentraţi asupra calităţii”,
Marea Britanie, Portugalia, Italia,
arată Hans Dahlkamp, program manager la
Polonia, Germania
Volum total de deşeuri tratate:
l
Philips TL Factory. El admite că Philips produse este tubul fluorescent T5, al cărui
3 milioane tone/an trebuie să facă faţă astăzi unor competitori conţinut de mercur a fost scăzut la 1,4 mi-
Cifră de afaceri:
l puternici din Asia, precum Toshiba sau Sam- ligrame faţă de 2 miligrame, cât conţineau
365 milioane euro/an sung, care sunt „mari, rapizi şi ieftini”, însă tuburile din vechea generaţie. O altă calitate
lNumăr de angajaţi: 1.400 tocmai de aceea compania „înaintează azi esenţială este faptul că dimensiunile acestuia
rapid pe partea de LED-uri”. au fost reduse la aproape jumătate. Implicit,
şi deşeurile rezultate după ieşirea din uz a
Viziune „verde” la Philips
Preocuparea olandezilor pentru mediu 31% produselor.
„Măsurăm şi raportăm amprenta de car-
pleacă însă chiar din „fabrica de becuri”, din produsele vândute bon a fiecărei fabrici pe care o deţinem. Cal-
unde noile tehnologii şi produsele de ultimă culăm tot ce ţine de transporturi şi de lanţul
generaţie sunt la mare căutare. de Philips Lighting fac de producţie, inclusiv amprenta de carbon a
Olanda este ţara de origine a celei mai parte din gamele „verzi” furnizorilor noştri”, rezumă Dahlkamp în-
mari companii producătoare de echipamen- treaga filosofie „verde” a companiei Philips
te de iluminat din lume - Philips Lighting, cu Lighting. 
sediul central la Eindhoven. Compania fabri- Amprenta de carbon, în registre
că de la produse casnice (becuri fluorescente,
lămpi pe bază de vapori de mercur şi sodiu) Fabrica de la Roosendaal, de pe liniile
până la corpuri de iluminat profesionale
(iluminat infraroşu, iluminat teatral, dipo-
căreia ies toate produsele noi ale compa­
niei, are o suprafaţă egală cu 44 terenuri de Philips Lighting
zitive pe bază de ultraviolete pentru purifi- fotbal. Clădirea este eficientă energetic, iar lAngajaţi:
carea apei şi aerului) şi dispozitive LED. La consumul de electricitate se bazează în mare 44.000, în întreaga lume
Roosendaal, în sudul Olandei, Philips deţine măsură pe panouri solare. Linia funcţionează lFabrici: Olanda, Belgia, Germania,
o fabrică dedicată cercetării şi dezvoltării, non-stop, cu 330 de angajaţi în cinci schim- Franţa, Marea Britanie, Polonia, SUA,
unde se nasc cele mai noi generaţii de becuri buri, şi are o capacitate de 3.000 de tuburi Brazilia, India, Indonezia, Thailanda,
China, Coreea de Sud, Spania şi Mexic
şi tuburi fluorescente cu eficienţă energetică fluorescente/oră, adică unul la fiecare secun-
lCotă de piaţă: Europa - 39%
mare. Acestea sunt rezultatul programului dă. 25% din producţie este exportată în afara În lume - 23%
„Greenvision”, care a făcut ca 31% din totalul Europei. Unul dintre cele mai bine vândute

26 GREEN report - business


Aplicaţie Microsoft
pentru reducerea
consumului
M mai rapide şi cu impact mai mic
icrosoft a realizat o aplicaţie
inteligentă, menită să redu-
că consumul de electricitate,
care permite computerului să rămână ac-
tiv în reţea chiar şi atunci când este oprit.
Aplicaţia se numeşte Sleep Proxy şi ajută
la reducerea consumului energetic al PC-
ului cu până la 60%-80% faţă de modelul
pe care aplicaţia nu a fost instalată.
Potrivit unui studiu efectuat anul tre-
cut, în Statele Unite, PC-urile lăsate por-
nite când nu sunt folosite produc cheltu-
ieli suplimentare de peste două miliarde
de dolari pe an companiilor americane.
green it
Telefon din
plastic reciclat
S
ony Ericsson a lansat, la sfârşitul lunii iunie,
modelul Cedar, un telefon mobil realizat din
plastic reciclat, destinat consumatorilor inte-
resaţi de protecţia mediului.
Telefonul include toate opţiunile şi serviciile
pentru modelele tradiţionale. Pe lângă faptul că are
o carcasă realizată din plastic reciclat, telefonul este
eficient din punct de vedere energetic, iar manualul
de utilizare este în format exclusiv electronic. Mai
mult, ambalajul reduce cantitatea de deşeuri rămase
în urma comercializării.
Sony şi-a propus să-şi reducă emisiile de gaze cu
efect de seră până la zero, până în 2050. Planul ver-
de al companiei se numeşte „Road to Zero” (drumul
către zero emisii) şi nu presupune doar reducerea de-
şeurilor şi a emisiilor, ci şi utilizarea a cât mai puţine
materiale din plastic.
Computerele viitorului,
P
ână în 2016, industria IT va atinge un nivel al puterii serverelor de nouă ori mai mare decât
în prezent, în vreme ce consumul de energie va rămâne acelaşi, potrivit companiei Intel
EMEA. Industria IT produce anual 830 de milioane de tone de dioxid de carbon, adică
2% din emisiile globale totale. Cu toate acestea, folosirea tehnologiei performante poate ajuta la
reducerea cu 15% a emisiilor la nivel global până în 2020. „Până în 2014 vor exista două miliarde
de PC-uri, viteza va creşte de 17 ori, însă consumul de energie se va înjumătăţi. În centrele de
date, încăperi pline de calculatoare, o provocare o reprezintă mecanismele de răcire, iar apa este
una dintre cele mai limitate resurse”, a declarat Guenther Juenger, director of corporate affairs,
Intel EMEA, în cadrul unei conferinţe desfăşurate la Bucureşti. În strategia Intel de reducere
a impactului asupra mediului sunt cuprinse creşterea vitezei procesoarelor şi designul acestora,
dar şi reducerea consumului casnic de energie electrică, folosind tehnologii care indică nivelul de
electricitate folosit în gospodărie şi care pot ajuta la eliminarea consumului inutil.
GREEN report - business 27
news INTERNATIONAL

UE, cu ochii pe energia

regenerabilă din Sahara
U
niunea Europeană ar putea importa energie solară
din nordul Africii peste cinci ani, estimează Guenther Oet-
tinger, comisar european pentru Energie, citat de Reuters.
UE susţine proiecte de energie solară în Sahara, din care speră să
obţină 20% din consumul din surse regenerabile până în 2020.
„Cred că unele proiecte care vor demara în următorii cinci ani ne pot
aduce sute de megawaţi pe piaţa europeană”, a declarat Oettinger
după o întâlnire cu miniştrii energiei din Algeria, Maroc şi Tunisia.
El a adăugat că volumele iniţiale vor fi generate de mici proiecte-
pilot, însă cantitatea va creşte pe măsură ce proiectele încep să
funcţioneze. Unul dintre proiecte este Desertec, în valoare de 400
de miliarde de euro. Pentru a transporta energia verde din Africa
spre Europa vor fi construite cabluri electrice, numite interconec-
toare, pe sub Marea Mediterană.

Liber la forare
în Golful Mexic
I
nterdicţia temporară de forare la mare adâncime în
Golful Mexic, impusă de Administraţia SUA, a fost ridicată în
urma unei decizii judecătoreşti. Acţiunea a fost intentată de mai
multe companii petroliere după ce, pe 27 mai, preşedintele Barack
Obama introdusese un moratoriu prin care interzicea temporar fora-
jul la mare adâncime. Judecătorul federal Martin Feldman a declarat că
interdicţia nu este justificată întrucât motivul exploziei este încă ne-
cunoscut, şi ar fi nedrept ca orice forare să fie considerată periculoasă.
De asemenea, el a avertizat că interdicţia de forare ar avea „un efect
incomensurabil” asupra industriei, economiei locale şi resurselor ener-
getice americane. Potrivit declaraţiei de avere a lui Feldman, acesta are
acţiuni la cel puţin opt companii petroliere, inclusiv Transocean Ltd.,
deţinătoarea platformei care a explodat în Golful Mexic.

Indienii cumpără trenuri

eco „made in China”
O
companie chineză va furniza cinci garnituri de
tren cu amprentă redusă de carbon pentru autorităţile
din India, transmite agenţia Xinhua. Zhuzhou Electric
Locomotive a semnat acordul cu compania Siemens, cea care
contractează proiectul din New Delhi. Primul tren va fi livrat în
noiembrie 2011, iar restul de patru garnituri vor fi construite până
în martie 2012. Noile trenuri vor face legătura între capitala New
Delhi şi oraşul satelit Gurgaon. Fiecare garnitură va fi alcătuită
din trei vagoane ce economisesc energia şi reduc poluarea fonică.
Fiecare tren va putea transporta până la 1.010 de persoane la
viteză de 80 de kilometri pe oră. Economia de energie este
estimată la 20.000 de kilowaţi/oră pe an. Valoarea contractului
nu a fost făcută publică.

28 GREEN report - business

 news INTERNATIONAL

Poporul chinez, chemat

la lupta cu smogul
O
raşele chineze vor fi nevoite să-şi coordoneze
eforturile de a îmbunătăţi calitatea aerului odată cu noul
mecanism de protejare a atmosferei ce va fi implementat
în 2015. În afara programului de control al poluării cu dioxid de
sulf vor fi stabilite ţinte de emisii pentru oxizii de azot în trei zone
grav afectate de poluare. De asemenea, vor fi stabilite ţinte de con-
sum pentru energia pe bază de combustibili fosili în anumite zone.
Planul are ca scop reducerea poluării aerului şi a efectelor sale -
ploile acide şi smogul, care au devenit fenomene obişnuite în China
în ultimii ani şi reprezintă un pericol pentru sănătatea oamenilor.
Cele trei zone poluate cărora li se adresează planul ecologic au avut
peste 100 de zile pe an afectate din cauza poluării. Regiunile, lo-
cuite de peste 200 de milioane de oameni, ocupă doar 6,3% din
suprafaţa Chinei, însă consumă 40% din cărbunele statului şi pro-
duc jumătate din volumul de oţel.

UE amână „taxa verde”

pe energie
C
omisia Europeană a amânat posibilitatea taxării
combustibililor fosili în funcţie de cât dioxid de carbon
produc, în pofida faptului că propunerea era aşteptată
la începutul lunii iunie, susţin oficiali europeni citaţi de „Earth
Times”. La începutul lunii au apărut declaraţii potrivit cărora
Comisia Europeană (CE) intenţionează să modifice o directivă
în vigoare, astfel încât să existe două elemente care să compună
taxa - o componentă energetică şi una legată de emisiile de dioxid
de carbon. Susţinătorii consideră că aşa-numita „taxă verde” va
ajuta UE să-şi îndeplinească obiectivele legate de schimbările cli-
matice (ţinta 20-20-20) şi va oferi statelor membre afectate de
datorii o nouă sursă de venit. Criticii sunt de părere că măsurile
riscă să devină o povară pentru industrii, care încearcă să-şi revină
din recesiune.

GE Energy intră pe pieţele

din Norvegia şi Suedia
C
inci turbine eoliene demonstrative offshore vor fi
instalate de GE Energy, în cadrul a două parteneriate sepa-
rate cu două companii norvegiene şi una suedeză. GE a sem-
nat un acord de colaborare cu norvegienii de la Statoil şi Lyse, pentru
a realiza împreună studiile de fezabilitate tehnică şi de mediu în ve-
derea construirii unui proiect eolian demonstrativ offshore. Proiect-
ul va fi dezvoltat în 2012 în ţinutul Rogaland, pe coasta de sud-vest
a Norvegiei. Anul viitor, GE intenţionează să instaleze onshore un
dispozitiv cu acţionare directă. Conceput special pentru exploatarea
offshore, dispozitivul va fi asamblat în Portul Göteborg din Suedia,
în cooperare cu compania suedeză Gothenburg Energy. Ambele
proiecte vor include cele mai mari turbine eoliene din flota GE, un
dispozitiv de 4,0 megawaţi, prevăzut cu un rotor de 110 metri.

GREEN report - business 29

cover story

30 GREEN REPORT - BUSINESS

Potenţialul eolian al României, estimat la 14.000 MW, este considerat
cel mai mare din sud-estul Europei, astfel că investitori din toată lumea
se uită cu interes la ţara noastră şi cântăresc foarte serios beneficiile şi
dezavantajele pe care le găsesc aici. Pe partea balanţei care se înclină
în favoarea înfiinţării unei afaceri în acest domeniu stă legislaţia, care
oferă stimulente producătorilor de energie şi preluarea cu prioritate a
electricităţii în reţea. Mai mult, la finele anului trecut, în România existau
turbine eoliene de doar 14 MW, astfel că plaiurile pe unde bate vântul sunt
încă goale. Totuşi, actuala infrastructură a sistemului energetic românesc
nu poate prelua mai mult de 4.000 MW eolieni, astfel că primii investitori
vor fi şi primii introduşi în sistem. Totodată, birocraţia nu-i iartă nici pe
iubitorii de energie verde: dezvoltatorii unui parc eolian au nevoie de nu
mai puţin de 47 de avize pentru a finaliza investiţia.
Text de EMILIA POPA
cover story
„U nde se construieşte cel mai
mare parc eolian terestru
din afara Statelor Unite?”,
i-a întrebat, recent, Rod Christie,
manager al GE Energy pentru Euro-
pa de Est, Rusia şi CSI, pe cei peste
40 de ziarişti din 15 ţări, reuniţi la un
summit pe teme de energie verde în
Germania. O rusoaică a răspuns con-
vinsă: „În România!”. „Este cumva o
glumă?”, a exclamat, nedumerit, un
jurnalist englez.
Este cât se poate de adevărat!
Grupul ceh CEZ construieşte în co-
munele Fântânele şi Cogealac din
judeţul Constanţa cea mai mare fer-
mă eoliană pe uscat din Europa, cu o
capacitate finală de 600 MW, adică
240 de turbine. Ţara unde, până
acum, existau doar câteva turbine de
mici dimensiuni, însumând numai
14 MW (0,02% din producţia naţio-
nală), a atras atenţia investitorilor în
energie eoliană din întreaga lume, cu
proiecte de dimensiuni care uneori
ating şi chiar depăşesc capacitatea
unui reactor nuclear.
În acelaşi ritm, firme mari şi mici
de pe piaţa locală, din care majorita-
tea nu au nimic în comun cu energia,
au văzut în acest sector un business
de viitor şi speră să dea lovitura cu
câteva sufluri de vânt. Astfel, opera-
torul sistemului energetic românesc,
Transelectrica, a primit cereri pentru
obţinerea avizelor necesare pentru
proiecte care depăşesc 30.000 MW,
acestea ajungând la incredibila per-
formanţă de a totaliza mai mult decât
dublul potenţialului eolian al ţării, es-
timat la 14.000 MW.
De la 14 MW, câţi erau la finele
anului trecut, până la 14.000 de MW
este o diferenţă care ar fi atras aten-
ţia oricărui afacerist cu viziune şi cu
un cont bancar rezonabil. Mai ales în
condiţiile în care întreaga Europă (şi
nu numai) pune un accent mai mare
decât niciodată pe aspectele legate de
protecţia mediului. Cum energia este
cea mai poluantă industrie, produce-
rea de electricitate cu zero emisii a
devenit extrem de profitabilă după
introducerea unor scheme generoase
de încurajare a investiţiilor în această
direcţie.
Ţinta României,
peste cea a UE
Directiva europeană din dome-
niu, votată în vara anului 2009, denu-
mită popular „Directiva 20/20/20”,
stabileşte ţinte îndrăzneţe, dar nu
imposibil de atins în segmentul ener-
giei regenerabile. Astfel, ponderea
energiei din surse neconvenţionale
va trebui să crească cu 20% până în
2020, la fel şi eficienţa energetică,
indicator care măsoară utilitatea unei
unităţi de energie produse. Mai mult,
cantitatea de emisii de dioxid de
carbon va trebui diminuată cu 20%.
Actul normativ introduce şi obiecti-
vul atingerii unei ponderi de 10% a
biocarburanţilor în totalul combusti-
bililor pentru transport.
Cu mult curaj, România s-a an-
gajat să depăşească aceste ţinte şi să
ajungă la o pondere de 24% a ener-
giei produse din surse regenerabile în
totalul consumului. Aceasta în condi-
ţiile în care, în 2005, hidrocentralele
şi biomasa folosită în mediul rural
produceau deja energie nepoluantă
care însemna 17% din consum. Însă,
de atunci, nu s-au instalat decât ca-
pacităţi de 14 MW eolieni, 70 MW
în microhidrocentrale (hidrocentrale
mai mici de 10 MW) şi circa 8 MW
de biomasă, în timp ce, în domeniul
fotovoltaic (producere de electrici-
tate din surse solare), nu există nicio
centrală care să livreze energie în sis-
temul naţional.
Nevoia de strategie
Însă poate România să ducă la
bun sfârşit dezvoltarea sectorului
energiei regenerabile la nivelul pe
care şi l-a asumat? La finele anului
trecut, din poziţia de vicepreşedinte
al Consiliului Investitorilor Străini,
Mariana Gheorghe, care este şi CEO
Petrom, avertiza că atingerea ţintei
asumate de România nu va fi uşoară.
„Obiectivul necesită un efort foarte
mare, întrucât consumul de energie
Parcul eolian de la Fântânele
a început să furnizeze
energie verde din luna iunie

va creşte de la an la an, hidrocentra-
lele au o viaţă limitată şi unele nu vor
mai funcţiona în 2020, iar biomasa
este folosită tot mai puţin în mediul
rural“, a spus ea.
Gheorghe a arătat că, pentru a se
maximiza potenţialul ţării în sectorul
regenerabilelor, este nevoie de o stra-
tegie pe termen lung. „Nu este nevoie
doar de un wish-list (listă de dorinţe
- n.r.), ci de o strategie în adevăratul
sens al cuvântului, care să fie elabo-
rată de autorităţi, o înţelegere clară
a viabilităţii investiţiilor în acest do-
meniu, alături de un plan de acţiuni,
care va da predictibilitate. Este ne-
voie de o abordare serioasă şi profe-
sională pe termen lung, nu doar până
în 2020, ci până în 2050“, a subliniat
şefa Petrom. Compania sa a cumpă-
rat, la rându-i, un proiect eolian de 45
MW, în funcţie de succesul căruia va
continua extinderea în acest sector.
Certificate verzi
în loc de tarife fixe
Ce au făcut autorităţile române în
acest sector, având pe cântar o ţintă,
Potenţialul naţional al resurselor regenerabile
energie regenerabilă primesc câte un
certificat verde pentru fiecare MWh
livrat în reţea, pe care îl pot valorifica
separat faţă de energia propriu-zisă
pe Piaţa Certificatelor Verzi din ca-
drul OPCOM, operatorul pieţei de
electricitate din România. În acelaşi
timp, furnizorii sunt obligaţi să achi-
ziţioneze un număr de certificate
verzi în funcţie de cantitatea de ener-
gie comercializată, în baza unor cote
anuale.
Pentru 2010, furnizorii trebuie
să cumpere certificate verzi care să
echivaleze cu 8,3% din energia livra-
tă de ei. În Europa, pentru sistemul
de promovare prin intermediul cer-
tificatelor verzi au mai optat şi Po-
lonia, Marea Britanie, Suedia, Italia
şi Belgia. Alte ţări folosesc sistemul
feed-in-tariff pentru sprijinul investi-
ţiilor, care garantează un preţ fix pe
un sfat, dar şi penalităţi considerabile o perioadă de timp. Unele voci din
la capătul acestui drum, în cazul ra- domeniu susţin că această schemă
tării obiectivului? Cu un an întârzie- ar fi fost preferabilă, întrucât ţările
re, în toamna 2008, în sfârşit a fost
aprobată Legea pentru promovarea
resurselor regenerabile de energie,
care a primit în mod întâmplător toc-
mai numărul 220, ca şi tensiunea la
care utilizăm aparatele casnice. Însă,
din păcate, chiar dacă a fost votată de
parlament, legea nu a putut fi apli-
cată, pentru că schema de sprijin pe
care o introducea pentru încurajarea
energiei nepoluante nu avea avizul
Comisiei Europene, necesar întrucât
erau promise investitorilor facilităţi
de natura ajutorului de stat.
55
de euro a costat
anul trecut un
certificat verde
Astfel că a rămas în vigoare ve-
chea schemă de sprijin, adoptată în Nu este nevoie
2005, potrivit căreia producătorii de doar de un
wish-list, ci de o
strategie în adevăratul
Sursa: Strategia energetică a României

Resursa Potenţial anual Aplicaţia sens al cuvântului care

Energie eoliană 23 TWh Energie electrică să fie elaborată de
Energie solară 1,2 TWh Energie electrică autorităţi, alături de un
60 PJ Energie termică plan de acţiuni, care va
Energie hidro
din care sub 10 MW
36 TWh
3,6 TWh
Energie electrică
Energie electrică
da predictibilitate.
Biomasă şi biogaz 318 PJ Energie termică
Mariana Gheorghe,
Energie geotermală 7 PJ Energie termică CEO Petrom

GREEN REPORT - BUSINESS 33

care au adoptat-o, precum Spania sau
Germania, au cel mai mare succes în
dezvoltarea surselor regenerabile. De
cealaltă parte, susţinătorii certifica-
telor verzi argumentează că sistemul
feed-in-tariff promovează costuri
mai mari atât pentru producători, cât
şi pentru populaţie, iar românii ar fi
făcut cu greu faţă preţurilor la energie
comparativ cu locuitorii ţărilor care
utilizează acest sistem.
Legislaţie nouă
Înainte ca Legea 220 să apuce să
intre în vigoare, parlamentarii au şi
modificat-o în această vară. Una din-
tre cele mai importante schimbări se
referă la numărul de certificate verzi
pe care le obţin producătorii de ener-
gie din surse nepoluante.
Astfel, producătorii de energie
eoliană primesc două certificate verzi
până în 2017 şi unul din 2018 pentru
fiecare MWh livrat în reţea. Pentru
energia electrică produsă în micro-
hidrocentralele noi, producătorii
primesc trei certificate pentru fieca-
re MWh livrat în reţea, două certifi-
cate dacă microhidrocentralele sunt
retehnologizate şi un astfel de docu-
ment pentru 2 MWh, dacă centra-
lele nu au fost modernizate. Pentru
producerea de energie din bio­masă,
biogaz şi sursă geotermală se acordă
34 GREEN REPORT - BUSINESS
trei certificate. Cele mai multe certi-
ficate verzi, respectiv şase, vor primi
producătorii de energie electrică so-
lară (energie fotovoltaică), întrucât
investiţiile în acest fel de centrale
sunt foarte mari. Noul sistem de pro-
movare se aplică pentru o perioadă de
15 ani pentru energia electrică produ-
să în centralele noi.
Cotele anuale obligatorii pentru
furnizorii de energie electrică sunt
8,3% pentru 2010, 10% pentru anul
viitor, urmând ca ponderea să crească
la 16% în 2015 şi la 20% în 2020.
Până în 2025, certificatele verzi
se vor putea tranzacţiona la o valoa-
re minimă de 27 euro/certificat şi o
valoare maximă de 55 euro/certifi-
cat. Pe de altă parte, furnizorul care
nu realizează cota obligatorie anuală
este obligat să achite contravaloarea
certificatelor verzi neachiziţionate la
Evoluţie preţ regenerabile 2005-2009 din raport ANRE
Mixul energetic al României în 2009
valoarea de 110 euro pentru fiecare
certificat neachiziţionat (faţă de 70
de euro, cum era în legea iniţială).
Costuri mai mari
Preţul energiei regenerabile de-
vine astfel foarte mare, fiind format
din preţul propriu-zis al electricităţii,
plus costurile furnizorilor legate de
obligaţia de a achiziţiona certificate
verzi, la care se adaugă penalităţile
pe care aceştia le plătesc dacă nu se
conformează.
Pentru producătorii de energie
eoliană, de pildă, preţul pe care îl pri-
mesc pentru un MWh livrat în reţea
poate depăşi 100 de euro, incluzând
cele două certificate verzi, dublu faţă
de media preţurilor de producţie de
anul trecut la nivel naţional, care a
fost de circa 48 de euro/MWh. Pe
lângă bonusurile generoase, capaci-
tăţile de producţie din surse regene-
rabile au prioritate la livrarea energiei
în reţea, în măsura în care nu este
afectat sistemul energetic naţional.
„România are toate componen-
tele pentru a fi un loc ideal pentru
investitori: oferă un mediu competi-
tiv, e poziţionată strategic, se află în
dezvoltare, iar legislaţia din domeniul
energiei regenerabile care stabileşte
stimulente pentru investitori este
extrem de atractivă”, este de părere
Rod Christie, preşedinte pentru Eu-
ropa Centrală şi de Est, Rusia şi CSI
al GE Energy, divizia de tehnologie
energetică a gigantului american Ge-
neral Electric (GE), companie care
livrează turbinele pentru parcul CEZ
din Dobrogea.
1,5
milioane de euro
este investiţia
aproximativă pentru
instalarea unui
MW eolian
cover story

Nu e loc pentru toţi

Dar care este partea întunecată a
turbinelor eoliene? În primul rând,
sistemul energetic românesc are o
capacitate redusă de a prelua toate
proiectele eoliene pentru care inves-
titorii cer avize, în condiţiile în care
vântul este o resursă greu de estimat
şi controlat, iar producţia de energie
trebuie planificată minuţios pentru a
nu exista nici deficit, nici excedent.
„Sistemul energetic românesc
poa­­te prelua 3.000-4.000 MW eo­
lieni, cu posibilitatea extinderii la
6.000 MW în cinci ani”, explică
Adrian Băicuşi, directorul general
al Transelectrica. Astfel că doar un
sfert din cererile actuale de instalare
a turbinelor se vor materializa.
Deci cine sunt, până la urmă, cei
care vor beneficia de puterea vântu-
lui? Investiţiile mari, de circa 1,5 mili-
oane de euro pentru fiecare MW in-
stalat, şi recuperarea investiţiei în cel
puţin zece ani fac ca proiectele eolie-
ne să rămână un segment exclusivist
de afaceri, disponibil doar pentru Ministerul Apărării Naţionale, Mi-
marile companii energetice. „Dacă Resursele regenerabile din România în 2009
nisterul de Interne, SRI, Agenţia
marii operatori europeni nu inves- de Sănătate Publică, Romtelecom,
tesc, proiectele micilor dezvoltatori Direcţia de Cultură, Culte şi Pa-
vor rămâne doar pe hârtie“, explică trimoniu, Regia Autonomă pentru
Adrian Băicuşi. Drumuri Judeţene şi Poduri, SNCFR,
De aceeaşi părere este şi Rod Conpet, Administraţia Naţională
Christie. „Proiectele eoliene în Ro-
mânia au devenit o marfă”, spune el.
Astfel, Christie exemplifică ce s-a
Sursa: ANRE

întâmplat pe această piaţă în ultimii

doi-trei ani: dezvoltatorii, cei care
au iniţiat proiectele, au preferat să le
vândă mai departe companiilor care
au în acest sector principalul obiect
de activitate.
La rândul lor, giganţii energetici
care au venit în România s-au bucurat
să găsească proiecte în diferite stadii
de dezvoltare şi au avut de unde alege,
preferându-le, de regulă, pe cele mai
avansate.
Astfel, în apropiere de deja ce-
lebrul parc al CEZ în valoare de
1,1 miliarde de euro, spaniolii de la
Iberdrola au în plan dezvoltarea mai
multor ferme eoliene, care vor tota-
liza, în 2018, circa 1.600 MW şi vor
necesita peste două miliarde de euro.
Şi italienii de la Enel construiesc deja
astfel de ferme de 200 MW, pentru
care vor aloca circa 350 de milioane
de euro.
Energias de Portugal are în dez-
voltare două proiecte eoliene în Do-
brogea de circa 230 MW cu investiţii
de 300 de milioane de euro. Petrom
Producţie 241.517 MWh lPutere instalată 98,45 MW
a venit puternic din urmă şi a cumpă-
rat anul acesta un proiect de 45 MW,
investiţie de 100 de milioane de euro,
în perspectiva dezvoltării pe acest
segment.
Turbine offshore
şi în România
De ce preferă europenii să cum-
pere proiecte gata avizate? Turbi-
nele eoliene nu pot produce energie
până nu obţin nu mai puţin de 47 de
aprobări, de la peste 20 de instituţii, Sistemul energetic românesc
precum Autoritatea Naţională de
Reglementare în domeniul Energiei,
poate prelua 3.000-4.000
Transelectrica, operatorul de distri- MW eolieni, cu posibilitatea
buţie din zona respectivă (Electri-
ca, CEZ, Enel sau E.ON), Consiliul
extinderii la 6.000 MW în
Judeţean, Consiliul Local, Agenţia cinci ani.
pentru Protecţia Mediului, ARBDD,
Autoritatea Aeronautică Civilă, Adrian Băicuşi, directorul general al Transelectrica

36 GREEN REPORT - BUSINESS

pentru Îmbunătăţiri Funciare şi Ofi-
ciul pentru Cadastru.
Ce spun investitorii? „Toţi se
plâng, pentru că întregul lanţ de avi-
zare durează foarte mult, chiar şi 18
luni”, arată Dana Duică, director
executiv al Asociaţiei Energiei Eo-
liene din România. Astfel că, de la
momentul iniţierii proiectului, pot
trece chiar şi trei ani până când tur-
bina este ridicată. După invazia de
proiecte eoliene terestre în România,
încep să apară şi primii investitori în
producerea de energie din vânt pe
Marea Neagră (offshore).
Cea mai grea problemă este însă
legată de costurile foarte ridicate
de instalare a turbinelor pe mare, cu
50% mai mari faţă de o eoliană pe
uscat, iar legislaţia românească nu în-
curajează în mod special aceste inves-
tiţii. Chiar şi aşa, există câţiva dezvol-
tatori care au început să facă studii pe
litoralul românesc al Mării Negre şi
caută deja furnizori de echipamente.
Investitorii au la dispoziţie două
soluţii în acest sens: fie instalează tur-
bina în apropierea malului şi o fixea­ză
de fundul mării, fie apelează la turbi-
nele flotante, care pot fi amplasate
în larg, unde vântul este mult mai
generos. Astfel de tehnologii sunt în
testare în prezent la nivel mondial, iar
Siemens, liderul în eoliene offshore,
promite că va aduce pe piaţă turbine-
le flotante până la finele anului.
Ce urmează?
După boomul din sectorul eolie-
nelor, care a lăsat într-un con de um-
bră celelalte surse regenerabile, ex-
perţii se aşteaptă ca şi alte sectoare să
înregistreze creşteri. În primul rând,
resursa solară, care, chiar dacă nu este
suficientă pentru a produce electrici-
tate la scară industrială, poate oferi
soluţii extrem de atractive pentru
asigurarea căldurii şi a apei calde. Iar
cele şase certificate verzi acordate
prin noua lege investitorilor din acest
domeniu pot fi un impuls consistent.
Totodată, biogazul are un potenţial
deosebit pentru România, în corela-
re cu dezvoltarea agriculturii, la fel şi
utilizarea biomasei.
Pentru România, expansiunea
sec­­torului regenerabilelor aduce in­
ves­­tiţii considerabile pe timp de
criză, la fel şi locuri de muncă. De
exemplu, pe şantierul de la Fântânele
al CEZ lucrează circa 500 de oameni,
majoritatea localnici. Totodată, în
ceea ce priveşte reducerea poluării,
turbinele eoliene cu emisii zero vor
Investi}iile intră și în zona echipamentelor
E xpansiunea surselor regenerabile nu le-a dat idei de business doar producă-
torilor de energie, ci şi celor de echipamente. Astfel că în România au apă-
rut primele astfel de fabrici. Compania elveţiană Windex intenţionează să con-
struiască o fabrică de
turbine şi palete eolie-
ne în judeţul Constan-
ţa, investiţie care se va
ridica la 25 de milioa-
ne de euro, potrivit lui
Nicolae Simion, direc-
tor general al diviziei
din România. Aceasta
va fi prima fabrică de
turbine eoliene din Ro-
mânia. Centralele vor
avea o capacitate cu-
prinsă între 225 kW şi
2,5 MW. Potrivit lui Si-
mion, fabrica va fi
funcţională peste un
an şi va avea circa 100
de angajaţi.
La Satu Mare funcţionează încă din iunie prima fabrică de panouri fotovoltai­
ce din ţară. Investiţia aparţine grupului Renovatio şi a necesitat 10 milioane de
euro. Deocamdată, producţia este destinată exportului, însă compania mizează
pe expansiunea energiei solare în România în următorii ani.
înlocui în următorii ani capacităţi România are toate
vechi din termocentrale, care şi-au
depăşit atât durata de viaţă, cât şi ter- componentele pentru a fi un
menele de aliniere la normele europe- loc ideal pentru investitori: oferă un
ne de mediu.
mediu competitiv, e poziţionată
Posibile dezechilibre strategic, se află în dezvoltare,
în sistemul energetic iar legislaţia este extrem de
La capitolul dezavantaje, produc- atractivă.
ţia neliniară din surse regenerabile Rod Christie, preşedinte pentru
poate crea serioase probleme siste- Europa Centrală şi de Est, Rusia şi CSI al GE Energy
mului energetic naţional dacă funcţi-
onarea acestuia se va baza din ce în ce
mai mult pe capriciile naturii. din timpul zilei să poată fi alimentat.
Astfel că instituţiile din domeniu, Lipsa unei strategii tehnice în acest
în special operatorul de sistem Tran- sens ar crea serioase probleme reac-
selectrica, vor avea misiunea grea şi toarelor nucleare, care pot fi pornite
importantă de a echilibra sistemul, şi oprite foarte greu, mai ales că Ro-
pentru ca energia produsă noaptea să mânia îşi va adăuga încă două astfel de
poată fi utilizată, iar consumul mare reactoare până în 2018. Vitală la acest
capitol rămâne construirea unei hidro-
Cei mai mari investitori în eoliene din România centrale cu acumulare prin pompaj,
Compania Capacitate Investiţie
care să consume energie în timpul nop-
ţii pentru a urca apa în lacul de acumu-
Iberdrola 1.600 MW 2 mld. euro lare, resursă care va asigura producţia
CEZ 600 MW 1,1 mld. euro de energie din timpul zilei. România
are în plan o astfel de hidrocentrală la
Energias 230 MW 300 mld. euro Tarniţa, judeţul Cluj, cu o capacitate
de Portugal
de 1.000 MW. De asemenea, Transe-
Enel 200 MW 350 mil. euro lectrica urmăreşte înfiinţarea unui dis-
Petrom 45 MW 100 mil. euro
pecer de vânt, care să prognozeze mult
mai clar resursa eoliană. 
GREEN REPORT - BUSINESS 37
profil de companie

ia energia din soare

Servicii complete de producţie, instalare şi mentenanţă, dar şi consultanţă
oferită clienţilor în domeniul energiei fotovoltaice sunt atuurile strategice
ale Renovatio Solar pentru a se detaşa pe o piaţă aflată în plină expansiune.
Parte a Renovatio Group, Renovatio Solar este o companie românească
producătoare de panouri fotovoltaice de calitate superioară, furnizoare de
servicii EPC şi de soluţii la cheie. Sprijinirea topului Green Business Index
a însemnat un statement al echipei Renovatio în promovarea iniţiativelor
de afaceri verzi din România.
Text de Raluca Petrescu

38 GREEN report - business

R
enovatio Solar este o companie tâ-
nără care a intrat în forţă pe piaţa
energiei fotovoltaice din România
în contextul în care cele mai multe investi-
ţii private au vizat până în prezent sectorul
eolian. Lansată în vara acestui an, compania
a investit în producţia fabricii de panouri fo-
tovoltaice zece milioane euro.
Renovatio Solar produce nouă tipuri de
panouri fotovoltaice, atât monocristaline,
cât şi policristaline, cu puteri nominale cu-
prinse între 225 şi 250 Wp. Produsul final
este gândit pentru un client care caută fiabi-
litate şi o durată de exploatare cât mai lungă.
„Pentru a putea oferi acest lucru, utilizăm
cele mai avansate şi cele mai eficiente teh-
nologii din punctul de vedere al costurilor.
Acestea sunt încorporate în soluţii practice,
care pot fi integrate cu uşurinţă în sistemul
electric domestic sau pot fi utilizate pentru
parcuri fotovoltaice de mari dimensiuni”, a
declarat André Fraga Figueiredo, Head of
International Development pentru Renova-
tio Group.
Potrivit acestuia, linia de asamblare este
complet automatizată, iar componentele
utilizate în producţie provin de la furnizori
de renume din domeniu.
Fabrica are o capacitate de producţie de
250.000 de panouri/an, care pot furniza un
total de 50 MWp pe an.
Deziderat:
independenţa energetică
Cu toate că România are un potenţial
imens în sectorul solar, proiectele mari au
întârziat să apară, cei mai mulţi investitori
orientându-se către piaţa energiei eoliene.
„Dacă vorbim strict despre România,
provocările pieţei sunt lipsa unui cadru le-
gislativ funcţional care să transforme do-
meniul într-unul atractiv pentru investitorii
în proiecte de amploare, dar care în acelaşi
timp să stimuleze consumatorii domestici
să-şi reducă gradul de dependenţă energeti-
că şi chiar să livreze în reţea energia curată în
exces produsă de panourile instalate pe pro-
priul acoperiş”, a mai spus Figueiredo.
Pe de altă parte, ţările Uniunii Europene
sprijină dezvoltarea proiectelor de energie
regenerabilă prin scheme de suport menite
să încurajeze investiţiile în domeniu. Însă,
potrivit reprezentanţilor Renovatio Group,
lentoarea cu care evoluează cadrul legislativ
pentru energie regenerabilă în România nu
face din această piaţă una atractivă pentru
investiţii, cu toate că există potenţial.
Soluţii personalizate
În ceea ce priveşte piaţa europeană, prin-
cipala provocare a producătorilor din secto-
rul fotovoltaic o reprezintă produsele de sla-
bă calitate, la preţuri reduse, ce vin dinspre
platformele de producţie asiatice.
Ierarhizarea contează
mai puţin, importante
şi notabile sunt existenţa
Green Business Index şi modul
în care reuşeşte să-i mobilizeze
pe toţi cei implicaţi şi interesaţi
de energie regenerabilă,
ecologie şi dezvoltare
durabilă.
André Fraga Figueiredo,
Head of International Development
„Soluţia companiei este simplă şi repre-
zintă principalul avantaj competitiv: oferta
de vânzare este însoţită de servicii speciali-
zate de instalare, operare şi mentenanţă. Pe
oricare dintre pieţele unde activează, există
echipe locale dedicate care pot executa lu-
crările de instalare şi pot asigura serviciile le-
gate de operarea şi mentenanţa sistemelor”,
explică reprezentantul Renovatio Group.
Serviciile EPC (engineering, procure-
ment, construction) şi asistenţă post vân-
zare fac diferenţa pe piaţă, iar compania îşi
susţine oferta de produse cu servicii speci-
alizate atât pentru proiecte domestice de
mici dimensiuni, cât şi pentru parcuri foto-
voltaice. În plus, Renovatio Group deţine
propriul departament de Cercetare şi Dez-
voltare, care sprijină eforturile companiei de
a îmbunătăţi constant parametrii de calitate
şi eficienţă.
Fabrica în care sunt
asamblate panourile
fotovoltaice dispune de
cele mai noi tehnologii
Iniţiativele verzi trebuie
recompensate
Fiind prin însăşi natura activităţii o com-
panie care încurajează utilizarea energiei din
surse regenerabile, Renovatio Solar a susţi-
nut realizarea primului top al companiilor
verzi din România, Green Business Index.
Încurajarea unei astfel de iniţiative repre-
zintă un alt mod de a promova investiţiile în
dezvoltare sustenabilă ale companiilor, indi-
ferent de domeniul lor de activitate.
„Comportamentul responsabil şi sus-
tentabil nu a devenit încă o normalitate,
prin urmare, iniţiativele şi reuşitele trebuie
recompensate prin recunoaştere publică. Ie-
rarhizarea contează mai puţin, importante şi
notabile sunt existenţa Green Business In-
dex şi modul în care reuşeşte să-i mobilizeze
pe toţi cei implicaţi şi interesaţi de energie
regenerabilă, ecologie şi dezvoltare durabi-
lă”, a mai spus André Fraga Figueiredo. 
raluca.petrescu@green-report.ro
10 milioane euro este investiţia
în fabrica Renovatio Solar
17 angajaţi în România, linia
de asamblare fiind complet
automată
250.000 de panouri
fotovoltaice vor fi produse anual
GREEN report - business 39
10
hoteluri
eco-friendly în
destinaţii exotice
Fie că ideea ta de excursie include cocktailuri cu
umbreluţă pe plajă, drumeţii prin pădure sau evadări în
sate uitate de lume, pretutindeni există opţiuni
eco-friendly. Pensiuni şi hoteluri verzi în toate stilurile şi
intervalele de preţ pot fi găsite astăzi aproape oriunde, de
pe străzile din San Francisco până pe pajiştile din Kenya.
Şi cum numărul de opţiuni ecologice este în creştere, nu
există nicio scuză pentru a nu locui eco în următoarea
călătorie! „Green Report” vă prezintă zece dintre
destinaţiile favorite ale ecoturiştilor, nominalizate
de site-ul Independent Traveler.
text de Raluca petrescu

GREEN report - business 41

Orchard Garden Hotel (San Francisco, California)
Apropie-te de cele cinci animale celebre ale Africii (bivolul, elefantul,
leopardul, leul şi rinocerul) şi susţine nativii din comunitatea Maasai la
Campi ya Kanzi, o tabără de lux safari din sudul Kenyei. Tabăra şi cei
650 de kilometri pătraţi sunt deţinute de tribul Maasai, care lucrează îm-
preună cu colaboratori italieni pentru a conserva viaţa sălbatică specifică
zonei şi pentru a le oferi vizitatorilor experienţe personalizate. Până la
14 vizitatori pot fi cazaţi în şase colibe acoperite cu stuf, toate construite
din materiale locale, fără tăierea niciunui copac. Electricitatea şi apa caldă
sunt produse cu energie solară, iar meniul include ouă, lapte şi legume
organice. Camerele duble costă de la 950 de euro pe noapte, cu tot cu
mese, activităţi şi transferuri la aeroport.

Graycote Inn (Bar Harbor, Maine)

Orchard Garden Hotel a fost, la data deschiderii, în noiembrie 2006,
singurul hotel din oraşul San Francisco certificat de US Green Building
Council pentru design ecologic. Cele 86 de camere, în care fumatul este
interzis, sunt dotate cu un sistem de economisire a energiei care opreşte
automat alimentarea cu electricitate în cameră atunci când un oaspete
părăseşte încăperea şi o reporneşte când el se întoarce. Hotelul foloseşte
becuri economice, iar camerele sunt dotate cu grupuri sanitare cu flux
redus şi produse de baie organice. Hotelul se apropie de comunitate găz-
duind opere ale artiştilor locali. Preţul unei camere duble porneşte de la
120 de euro pe noapte.

Tiamo Resorts (Insula South Andros, Bahamas)

Hanul Graycote oferă tot confortul şi farmecul unei pensiuni tipic engle-
zeşti „bed&breakfast” cu un specific eco-friendly. Utilizarea resurselor a
fost raţionalizată prin iluminat eficient energetic, cuptoare şi instalaţii
de aer condiţionat, echipamente de economisire a apei. Pentru a reduce
cantitatea de deşeuri a fost implementat un program de reciclare. La mi-
cul dejun puteţi savura cafea organică şi produse din gastronomia locală.
Aşezarea hanului, la doar cinci minute cu maşina de la Parcul Naţional
Acadia şi la câţiva paşi de magazinele şi restaurantele din Bar Harbor, este
ideală pentru o ieşire cu consum mic de carburanţi. Cazarea costă 75 de
euro pe noapte şi include micul dejun.

Binna Burra Mountain Lodge (Queensland, Australia)

Pentru o escapadă tropicală care să fie şi luxoasă, şi prietenoasă cu mediul

luaţi calea bungalourilor de pe plaja privată Tiamo Resorts, ascunsă pe
insula Andros din arhipelagul Bahamas. Staţiunea este alimentată 100%
cu energie solară, iar clădirile au fost construite de localnici din lemn adus
din păduri exploatate responsabil. Tiamo foloseşte toalete cu sisteme
de compostare şi de tratare a apei pentru a minimiza deşeurile şi chiar îi
implică pe vizitatori, împachetând subtil produsele de plastic şi încura-
jându-i să le ia acasă la plecare pentru a le recicla (nu există programe de
reciclare în Bahamas). Camerele duble, cu preţuri ce pornesc de la 700
de euro pe noapte, includ mese, activităţi, acces la internet şi transferuri
la aeroport.

Campi ya Kanzi (Mtito Andei, Kenya)

Adânc în pădurea subtropicală din Parcul Naţional Lamington din Que-
ensland se găseşte Binna Burra Munte, o pensiune eco unde turiştii se pot
bucura de drumeţii, pot observa zecile de specii de păsări şi se pot implica
în numeroase programe de educaţie ecologică. La cazare puteţi opta în-
tre corturi stil safari sau camere în complex. Binna Burra a fost fondat
în 1933 pe terenuri care erau defrişate şi utilizate în agricultură. Odată
cu apariţia complexului, terenul a fost adus treptat la starea iniţială şi la
aspectul tropical. Pe lângă iniţiativele de eficientizare a consumului de
apă şi de energie, Binna Burra sprijină numeroase proiectele de cercetare
în parcul naţional. O noapte la cort costă 40 de euro, iar la cameră - 135.
Tenuta di Spannocchia (Siena, Italia)
Dacă doriţi un sejur relaxant sub soarele toscan, încercaţi Tenuta di
Spannocchia, o fermă ecologică unde se produc carne, ouă, cereale, legu-
me, miere, vin şi ulei de măsline. Vizitatorii sunt încurajaţi să descopere
ferma şi să se implice în activităţile ei de zi cu zi, bazate pe tehnici de agri-
cultură durabilă. Menajul se face o dată pe săptămână. Pentru cazare tip
Bed&Breakfast, clienţii trebuie să fie membri activi ai Fundaţiei Span-
nocchia, care sprijină conservarea şi agricultura durabilă. Abonamentul
unui membru este de 35 de euro pe an. O cameră dublă costă aproximativ
90 de euro pe noapte, cu mic dejun inclus.
Chalalan Ecolodge (Rurrenabaque, Bolivia)
Parcul Naţional Madidi din Bolivia este una dintre ariile cu cea mai boga-
tă diversitate biologică de pe planetă, iar o excursie la complexul Chala-
lan vă va conduce chiar în mijlocul acestei zone. Vizitatorii se pot caza
în bungalouri în stil Tacana, construite din materiale ecologice locale, cu
balcoane cu vedere spre junglă. Complexul turistic a fost fondat în anii
1990 de membrii comunităţii indigene din San Jose de Uchupiamonas,
cu scopul de a sprijini şi proteja frumuseţea şi diversitatea ecologică ale
locului. Măsurile ecologice includ iluminat solar, sistem de tratare a de-
şeurilor şi a apei. O noapte petrecută aici costă 150 de euro, incluzând
mese, activităţi şi transferuri la aeroport.
Pinehurst Inn (Bayfield, Wisconsin)
În timpul sejurului în Bayfield, Wisconsin, este posibil să-i vedeţi pe
proprietarii Hanului Pinehurst plimbându-se prin oraş cu Mercedesurile
lor din 1982, alimentate cu ulei vegetal obţinut de la restaurante locale.
Acesta este doar unul dintre modurile în care patronii înţeleg să ducă un
stil de viaţă sustenabil, angajament vizibil, de altfel, la fiecare pas în Pine-
hurst. Hanul de secol al XIX-lea se poate mândri cu tehnologii eficiente
energetic, panouri solare, lenjerii de pat şi prosoape din bumbac organic.
La micul dejun vă puteţi desfăta cu alimente ecologice cultivate local. În
grădina hanului este interzisă utilizarea îngrăşămintelor comerciale. O
cameră dublă costă 79 de euro pe noapte, cu micul dejun inclus.
Proximity Hotel (Greensboro, Carolina)
Deschis în 2007, Proximity este unul dintre cele mai verzi hoteluri din
Carolina de Nord, folosind cu 40% mai puţină energie şi cu 35% mai pu-
ţină apă decât un hotel convenţional. O mare parte din apa caldă pentru
hotel şi restaurant este încălzită de cei 4.000 de metri pătraţi de panouri
solare de pe acoperiş, iar camerele sunt dotate cu dispozitive de econo-
misire a apei. Hotelul le pune la dispoziţie vizitatorilor biciclete pentru
plimbările în zonă. Chiar dacă sunt verzi, camerele sunt luxoase, dotate
cu LCD-uri, lucrări de artă originale, Wi-Fi gratuit, ferestre mari care
permit ilminatul natural pe timp de zi şi multe alte facilităţi. Preţul unei
camere duble porneşte de la 175 de euro pe noapte.
Old Chapel Forge (Chichester, Anglia)
Superb restaurate, clădirea şi capela Old Chapel Forge, datate din secolul
al XVII-lea, oferă găzduire eco în inima regiunii rurale din Sussex, An-
glia. Old Chapel Forge a fost premiată cu cea mai înaltă distincţie prin
Programul de Business pentru Turism Verde pentru proiectele sale de
mediu, precum folosirea panourilor solare şi parteneriatele cu fermieri
locali pentru furnizarea alimentelor organice. Alte măsuri implementate
pentru înverzirea afacerii au fost tratarea apei, reducerea consumului şi
informarea clienţilor cu privire la avantajele unei locuiri prietenoase cu
mediul. Preţul unei camere duble porneşte de la 60 de euro pe noapte şi
include micul dejun.
opinii
Magor Csibi:
Urmează Cine deţine puterea:
statul sau corporaţiile?
ionuţ purica
Curge petrol
în Golful Mexic
D
e circa o lună curge petrol în
Golful Mexic dintr-o con-
ductă ruptă de la un foraj
submarin de mare adâncime. Acci-
dentul petrolierului Exxon Valdez din
Alaska rămâne din ce în ce mai mic
faţă de cantitatea de petrol care con-
tinuă să polueze coastele Louisianei
(SUA).
British Petroleum (BP), compania
care exploatează platforma ma­rină
de extracţie petrol în cauză, a format
un fond de 20 de miliarde de dolari
pentru acoperirea daunelor. Evident,
fondul a fost constituit după negocieri
„la baionetă” cu guvernul SUA.
Preşedintele companiei a fost adus
în faţa unei comisii senatoriale de an-
chetă formată special după ce petro-
lul a ajuns în zonele de mlaştini de pe
coasta americană. S-a creat un grup
de specialişti care propun soluţii de
închidere a conductei şi, pe măsură ce
trece timpul, de colectare a petrolului
deversat în ocean. Soluţiile încercate
până acum nu au dat rezultatele scon-
tate: creşte cantitatea de petrol care
curge, iar acţiunile BP scad.
Dacă ne gândim în perspectivă, se
spune că dispariţia comunismului s-a
datorat neinternălizarii costurilor de
44 GREEN report
Alex Bara:
Agenţia Europeană
a Deşeurilor
capital şi că dispariţia capitalismului
va fi cauzată de neinternalizarea cos-
turilor de mediu. Avem un exemplu
mai sus a ce înseamnă internalizarea
costurilor de mediu.
Acest eveniment extrem, provo-
cat de om, va conduce la o reaşezare
a costurilor de asigurare, cu evidente
urmări asupra costurilor produselor
petroliere la pompă şi, poate, şi o re-
aducere aminte a formării LLOYD,
ca fond mutual de protecţie a arma-
torilor englezi împotriva pierderilor
de corăbii scufundate de uragane:
companiile petroliere vor constitui
un fond de protecţie împotriva unor
evenimente cu impact masiv asupra
mediului.
Dacă nu se vor găsi metode de
oprire a deversărilor de petrol, va veni
probabil cineva cu soluţia de a aduna
petrolul de la suprafaţa apei şi de a-l
pune în rezervoare, iniţiind astfel un
nou mod de colectare. În orice caz,
efectele asupra faunei, florei etc. din
zona afectată sunt înspăimântătoare.
Este probabil ca evenimentul din
Golful Mexic să dea un impuls şi sur-
selor regenerabile de energie, inclusiv
maşinilor electrice, atât direct, ca
efect al creşterii nivelului de conşti-
Joel Makower
Energia de nestăvilit
a tehnologiilor verzi
inţă socială, cât şi indirect, ca efect al
impactului economic.
În deceniile trecute se arătau cu
degetul centralele nucleare şi se făceau
analize de risc extinse asupra acestei
surse de conversie de energie. Iată că
schimbările climatice şi evenimentele
de tipul celui descris mai sus ne pun în
situaţia de a extinde analizele de risc
asupra celorlalte surse de conversie de
energie, pe fondul revenirii centrale-
lor nucleare, despre care se constată
că nu sunt atât de rele până la urmă.
În perspectiva internalizării exter-
nalităţilor de mediu cred că va trebui
să începem studii serioase şi profun-
de, care să ne pregătească pen­tru un
eveniment similar în Marea Neagră.
Trebuie să înţelegem că victoria în
procesul internaţional care ne-a adus
o platformă cu resurse petroliere im-
portante în Marea Neagră ne-a adus
şi responsabilitatea de a fi pregătiţi
pentru un eveniment precum cel din
Golful Mexic. Ar fi bine să ne gândim
de pe acum la măsuri de controlare a
unui potenţial risc combinat indus de
om şi cu efecte naturale de poluare pe
scară largă. De altfel, dacă ne gândim
bine, un fond de 20 de miliarde de do-
lari ar fi foarte bun pentru a ne scoate
din criză. Evident, costurile sociale,
de mediu sau economice rezultate din
apariţia unui asemenea eveniment nu
pot fi traduse în bani.
Evenimente cum este cel menţio-
nat mai sus nu sunt izolate şi singulare.
Uniunea Europeană a emis Directiva
numită „Seveso” pentru reacţie la eve-
nimente produse de om şi o directivă
specifică de reacţie la evenimente
produse de inundaţii. De asemenea,
există o directivă privind reţelele
critice. Propunem iniţierea unui pro-
gram de unificare a acestor directive
într-una care să acopere evenimente-
le extreme produse de om şi/sau de
natură şi care program să analizeze şi
situaţiile în care un eveniment produs
de om este amplificat de condiţiile de
mediu, astfel încât efectul combinat
să aibă costuri amplificate.
Sperăm ca următorul eveniment
de acest fel să ne găsească pregătiţi.n
 opinii

Dezastrul ecologic incendiilor au fost trucate. Au urmat

fără precedent din Golful Mexic
şi întâmplările din ultimele zile
din acea zonă ne pun în faţa unor
fapte nemaintâlnite până acum în
istoria societăţii noastre.
MAGOR CSIBI
câteva declaraţii destul de arogante
ale CEO-ului companiei responsabile
pentru devarsare şi, în final, o investi-
gaţie penală şi preluarea operaţiunilor
de către guvernul american.
Acum câteva zile a venit şi cireaşa
de pe tort. La audierile din Congres,
un reprezentant republican şi-a cerut
scuze faţă de BP, considerând că este
supusă unei presiuni politice nemeri-
tate, şi a caracterizat întâmplările în
ultimele zile drept o acţiune a statului
de a goli de bani o companie privată.

Cine deţine
Acest caz ne arată că, atunci când
vine vorba despre bani, câteodată şi
cei mai mari stau neputincioşi în faţa

puterea: statul
companiilor.
Ca să nu vorbim doar despre SUA
şi BP, am putea să amintim chiar şi

sau corporaţiile?
de recentul scandal Google. Germa-
nia a descoperit că cei din compania
americană au stocat fără niciun drept
informaţii personale ale utilizatorilor.

S
peculaţii au existat şi până acum.
Am văzut documentare, am citit
articole care legau guvernele ce-
lui mai puternic stat din lume ba de
industria petrolului, ba de industria
armamentului sau de cea alimentară.
Fiecare avea o picătură de adevăr, dar
majoritatea oamenilor au rămas la
părerea că domină exagerarea poetică
în aceste dezvăluiri. În urma întâm-
plărilor din ultimele zile, trebuie să ne
punem întrebarea: cine deţine puterea
reală într-o societate modernă?
Nu este nicio surpriză pentru
nimeni că multe corporaţii se pot
comporta total iresponsabil când
vine vorba despre obţinerea unor
profituri băneşti. Avem nenumărate
cazuri în care ni s-a arătat că, în lipsa
unei guvernări puternice, corporaţiile
fac tot ce le stă în putinţă pentru a in-
vesti cât mai puţin şi a scoate cât mai
mult. Ştim numeroase scandaluri de
pe glob, majoritatea din ţările în curs
de dezvoltare. Ne sunt cunoscute ca-
zuri celebre, ca exploatările de petrol
din Nigeria sau Ecuador, minele de
diamant din Sierra Leone, până nu
demult exploatarea copiilor în fabrici-
le diverselor companii din Asia sau şi
mai celebrul caz din Bhopal, unde zeci
de mii de oameni au murit. Ştiam că
unele corporaţii pot avea un compor-
tament iresponsabil, însă niciodată nu
ne gândeam că asta se poate întâmpla
şi la noi în ogradă. Şi cu atât mai puţin
că se poate întâmpla în ograda SUA.
Când observi că cel mai puternic
şi dezvoltat stat din lume stă nepu-
tincios în faţa unei catastrofe uriaşe,
iar companiile implicate dau doar din
umeri, îţi pui întrebarea cum e posibil
aşa ceva.
Mai întâi, la audierile preliminare
din Congresul american companii-
le au început să dea vina una pe alta.
Apoi, presa şi-a dat seama de o mare
deformare de adevăr atunci când BP
a comunicat foarte prost cifrele reale
ale dezastrului ecologic. Ei spuneau că
deversarea nu depăşeste 5.000 de ba-
rili pe zi, iar unul dintre purtătorii lor
de cuvânt a declarat că ei adună 5.000
de barili pe zi. Însă pe camere s-a vă-
zut că petrolul curge în continuare în
cantităţi semnificative. După două
minciuni consecutive, conducerea BP
a decis să revină la minciuna mică şi a
rectificat declaraţia, spunând că adu-
nă doar 2.000 de barili pe zi.
A apărut între timp şi o mărturie
a unuia dintre inginerii de la BP, po-
trivit căruia compania ştia că testele
de la echipamentele de prevenire a
Google şi-a cerut scuze în mod public,
dar a refuzat să dea datele autorită-
ţilor. Mai mult, CEO-ul a declarat:
„Dacă ai ceva despre care nu vrei să
afle nimeni, poate n-ar mai trebui să
faci acel lucru”. Adică, după ce că ei
sunt cei care au intrat în viaţa privată
a oamenilor în mod ilegal, tot ei dau
lecţii de moralitate.
Am scris despre aceste scandaluri
pentru că sunt mai actuale şi sunt la
VEDERE. Probabil că există sute
sau mii de cazuri mai mici în fiecare
stat, în fiecare zi, care forţează limita
legalităţii. Că cei care ar trebui să ne
protejeze interesele au învăţat să se
uite în altă parte, iar noi am învăţat să
înghiţim mai tot ce ni se întâmplă.
Însă întrebările recente ar tre-
bui să ne ducă la un moratoriu cât se
poate de serios: vrem o lume condusă
doar de interese financiare, de cei care
controlează resursele, sau suntem
destul de naivi ca să mai credem că de-
mocraţia înseamnă un stat de drept?
Unde cetăţenii au un cuvânt de zis, iar
interesul statului este, în primul rând,
protecţia cetăţenilor săi.
Poate că nu e încă târziu să ne
creăm această societate. Dar, cu sigu-
ranţă, şansele se diminuează cu orice
secundă pierdută. n

Magor Csibi a fost vicepreşedintele Comisiei de Mediu din Parlamentul European. A înfiin­
ţat şi coordonează în prezent portalul Think Outside the Box. Acest portal doreşte să in-
tegreze informaţiile de mediu de zi cu zi în vieţile oamenilor, explicând legăturile dintre
ceea ce se întâmplă zilnic pe glob şi vieţile noastre. Puteţi să îl urmăriţi pe www.totb.ro.

GREEN report 45
opinii

Pe 31 martie 2010, România anunţa într-un mod ilegal - depozite şi trans-

că depune eforturi pentru a găzdui
la Bucureşti viitoarea agenţie europeană
care va avea ca obiect activitatea de
reciclare a deşeurilor.
În ultimii zece ani, Comisia Europeană
a luat o serie de măsuri
pentru întărirea implementării
legislaţiei europene de mediu şi
explorează noi iniţiative pentru anii ce
vin. Ca parte a acestora, CE urmăreşte
ALEX BARA
în primul rând ca viitoarea agenţie să
sprijine implementarea
legislaţiei UE a deşeurilor.
porturi neautorizate;
Fracţiuni din deşeurile generate
nu sunt administrate optim, iar astfel
statele membre se confruntă cu pro-
vocări sumplimentare în implemen-
tarea ierahiilor stabilite de Directiva-
Cadru;
Pentru unităţile de management
integrat, şi nu numai, există discre-
panţe majore între state privind nive-
lul de aplicare a legii şi a inspecţiilor.
Singurul instrument UE privind in-
specţiile de mediu sunt Criteriile Mi-
nime 2001/133/EC (RMCEI);
Arii potenţiale de aplicare de-
fectuoase: funcţionalitatea schemelor
de responsabilitate a producătorilor/
poluatorilor, planificarea prevenirii/
managementului, atingerea ţintelor

Agenţia
(reducerea numărului de rampe);
Probleme privind implementa-
rea în statele membre: lipsa resurse-

Europeană
lor, competenţe divizate, coordonare
slabă, factori de decizie cu puteri limi-
tate, necesitatea unor legături dezvol-
tate între sistemul de permise/autori-

a Deşeurilor
zare şi implementarea legislaţiei;
Probleme privind capacitatea
tehnică: slaba înţelegere a legislaţi-
ei UE, lipsa atenţiei pentru ciclul de
viaţă al deşeurilor, slaba cunoaştere a
tehnicilor de implementare, planifica-

Î
n 2006, în statele membre UE,
plus în cele în curs de integrare,
au fost generate mai bine de 2,9
miliarde de tone de deşeuri, echiva-
lentul a 6 tone/persoană. Dar, con-
form EUROSTAT, şi 90 de milioane
de tone de deşeuri periculoase. Chiar
dacă, în medie, jumătate din deşeurile
UE ajung la rampă, practicile de trata-
re variază între ţări astfel:
UE 15 deţinea cel puţin 63.000
unităţi de tratare/administrare cu per-
mis de funcţionare în baza Directivei-
Cadru Deşeuri
Existenţa unui număr superior
de unităţi/locaţii fără permis de func-
ţionare care necesită măsuri coercitive
În UE 27, 51% din deşeuri au
ajuns la rampa de gunoi, în timp ce
44% au fost reciclate
Sporirea exporturilor de deşeuri
necontrolate către ţări în curs de dez-
voltare
Acest sector, alături de protecţia
naturii, „contribuie” prin cel mai mare
număr de proceduri de infringement
pentru mediu
60 de acte legislative, inclusiv
Directiva-Cadru Deşeuri 2008, pre-
cum şi modificările ulterioare
Lista de probleme legate de im-
plementare, conform Studiului de fe-
zabilitate pentru înfiinţarea Agenţiei
de Implementare a Deşeurilor, din
decembrie 2009, este:
Număr mare de autorităţi im-
plicate în statele membre implică res-
ponsabilităţi divizate, comunicare şi
coordonare slabă;
Prioritatea redusă a statelor
membre pentru implementarea şi res-
pectarea legislaţiei deşeurilor;
Lipsa capacităţii administrative
şi de implementare, precum şi necu-
noaşterea metodelor de inspecţie şi
control;
Slaba înţelegere a documentelor
şi legislaţiei UE;
Lipsa ghidajului, armonizării şi a
standardelor;
Lipsa coerciţiei, plus penalizări
reduse şi părtinitoare;
Necesitatea instruirii oficialilor
statelor membre pentru a îmbunătăţi
implementarea şi respectarea legii;
Raportarea şi verificarea corecti-
tudinii acesteia;
Ghidaj în implementarea corec-
tă a legislaţiei UE pentru sectorul pri-
vat şi public;
Cantităţi considerabile din de-
şeurile generate sunt administrate
rea prevenirii/managementului.
Aceste probleme indică necesita-
tea creşterii capacităţii multor state
membre pentru îmbunătăţirea im-
plementarii legislaţiei UE. În plus,
dominaţia acestor probleme şi lipsa
informaţiilor precise la nivel UE suge-
rează necesitatea creşterii capacităţii
de implementare şi, în particular, sta-
bilirea de noi iniţiative de implemen-
tare legislativă şi practică reală.
De ce în România?
Mai bine de 90% din deşeuri
ajung la rampa de gunoi
Închiderea gropilor de gunoi
neconforme şi procedura de infringe-
ment
Lista de probleme în implemen-
tare cu siguranţă se regăseşte şi în Ro-
mânia, ca stat membru
Programul de asistenţă JASPERS
din Bucureşti
Există mari diferenţe între can-
tităţile de deşeuri generate în statele
membre şi compoziţia acestora. În
consecinţă, fiecare stat are provocări
şi sfidări unice
Lacune în implementare, genera-
te de noncomunicare, neconformare
şi aplicare defectuoasă n

46 GREEN report

Joel Makower
Energia
de nestăvilit a
tehnologiilor verzi
U
nul dintre efectele cu-
adevă­rat pozitive ale Ma-
rii Recesiuni este con-
tinua dezvoltare a tehnologiilor
curate în general şi a energiei verzi
în mod special. Presa mainstream
ne relatează că ar fi scăzut interesul
pentru tehnologiile curate - victi-
me ale recesiunii economice globa-
le, ale investiţiilor muribunde şi ale
elanului tot mai scăzut pentru com-
baterea schimbărilor climatice.
Eu nu văd lucrurile chiar aşa. In-
teresul pentru tehnologiile curate a
rămas ridicat - probabil nu pentru
presă, dar cu siguranţă pentru mari-
le corporaţii, pentru guvernele na-
ţionale sau locale şi pentru miile de
noi afaceri care par că au supravie-
ţuit bine-mersi, ba chiar au înflorit.
Evident, nu totul e o grădină de
trandafiri. Lipsa unui preţ pe emi-
siile de carbon a temperat dezvol-
tarea, investitorii sunt strâmtoraţi,
iar variaţiile preţurilor la energie au
făcut ca trecerea la o economie low
carbon să pară cumva mai puţin ur-
gentă. Însă sectorul tehnologiilor
curate trăieşte şi o duce bine.
Mi-am adus aminte de asta cu
prilejul recentului raport Clean
Energy Trends, lansat de Clean
Edge, care a descoperit o creştere
cu 11,4% a sectorului panourilor
solare, eolienelor şi biocombusti-
bililor la nivel global pe parcursul
anului trecut. Creşterea e remarca-
bilă, luând în considerare obstaco-
lele, şi mai mare decât se anticipa.
„Anul trecut, am putut observa
cum energiile verzi câştigă teren
pe piaţa energiei”, notează directo-
rul Clean Edge, Ron Pernick. Spre
exemplu, arată el, energia eoliană
egalează gazele naturale ca princi-
pală sursă de energii noi în SUA,
pentru al treilea an consecutiv. Mai
mult, „investiţiile în capacităţile
de generare a energiilor curate au
continuat să depăşească investiţiile
globale în combustibilii fosili pen-
tru al doilea an consecutiv”.
O mare parte din acest fenomen
se petrece în afara SUA, motiv pen-
tru care povestea americană de suc-
ces a tehnologiilor curate ar putea
fi eclipsată în curând.
Putem vorbi deja despre un
boom în China, care, potrivit unor
estimări, ar putea cheltui 440 până
la 660 de miliarde de dolari pe
energii curate în următorii zece ani.
„Nu mai departe de acum cinci ani,
China era un non jucător pe piaţa
energiei verzi”, subliniază Pernick.
Proaspătul lider mondial în sec-
torul eolian a înregistrat anul trecut
o treime din toate instalaţiile de
vânt noi, cu o capacitate totală de
13.000 de megawaţi.
China conduce la nivel mondial
şi la capitolul producţie de panouri
opinii
şi instalaţii solare termice. Totuşi,
arată Pernick, „e prea devreme să
declarăm China campionul de fac-
to, din mai multe motive. Unu - pen-
tru că amploarea şi complexitatea
domeniului energiilor curate sunt
atât de mari încât nicio ţară nu va
fi capabilă să domine în toate sec-
toarele. Mai mult, constrângerile
asupra fluxului de informaţii în Chi-
na ar putea descuraja iniţiativele şi
inovaţiile tehnologice”.
Raportul Clean Edge aruncă o
lumină pozitivă asupra dezvoltă-
rii sectorului de tehnologii curate.
Lipsa un acord global obligatoriu de
reducere a emisiilor la Copenhaga
şi şansele din ce în ce mai slabe ale
unei legislaţii cap-and-trade în SUA
par să ameninţe dezvoltarea energi-
ei verzi.
„Însă dezbaterea despre schim-
bări climatice a început să creeze
diviziuni şi să deturneze atenţia.
Noi credem că tratarea sectorului
cleantech dintr-o altă perspectivă
este o evoluţie pozitivă pentru in-
dustrie”, spune Pernick.
„Mulţi susţinători ai industriei
sunt de părere că discuţiile ar tre-
bui să se îndepărteze de dezbaterea
climatică şi să se îndrepte spre alte
subiecte, precum energia şi securi-
tatea naţională, crearea de slujbe,
protecţia mediului şi competitivi-
tatea economică”.
Toate acestea oferă o bază soli-
dă pentru dezvoltarea energiei cu-
rate, fără a mai menţiona reţelele
electrice inteligente, accelerarea
introducerii pe piaţă a vehiculelor
electrice, a aparaturilor casnice in-
teligente şi a altor tehnologii.
Privind spre viitor, semnale-
le sunt promiţătoare. În raportul
2010 State of Green Business rea-
lizat de GreenBiz.com arătam că în
2009 patentele SUA pentru teh-
nologiile curate au atins un nou re-
cord, fiind cu 200 mai multe decât
în 2008.
Brevetele sunt un excelent indi-
cator, care anunţă apariţia unor noi
tipuri de inovaţii pe energie. „Sunt
o grămadă de oameni care lucrează
acum în domeniul energiilor curate
şi al energiilor regenerabile şi care
anul trecut nu o făceau”, îmi sem-
nala în ianuarie Victor A. Cardona,
avocat specializat în proprietate in-
telectuală.
Dintre toate, acesta ar putea fi
cel mai semnificativ trend al ener-
giilor curate. n
GREEN report 47
 ECO PROFIL Text de RALUCA PETRESCU

Bolivia

Forma de guvernământ: agricultură, incluzând incendierea ogoarelor. În plus, uti-

republică (Stat Social Unitarian,
cf. Constituţiei boliviene)
Populaţie:
196 milioane
Suprafaţa:
Total: 1.098.581 km pătraţi; Teren: 1.083.301 km
pătraţi; Apă: 15.280 km pătraţi
Clima:
rece şi uscată în zonele înalte, tropicală în restul
teritoriului
Resurse naturale:
petrol, gaze naturale, cositor, zinc, argint, aur,
plumb, antimoniu şi tungsten
PIB pe cap de locuitor:
3.500 euro (2009)
 Bolivia deţine o suprafaţă împădurită de 53 de milioane
de hectare.
 Extinderea suprafeţelor agricole şi cererea tot mai cres-
cută de material lemnos tropical au condus la defrişarea
masivă a terenurilor.
 Cu toate că este una dintre ţările bogate în ecosisteme
datorită aşezării tropicale, Bolivia a avut de suferit din cauza
defrişărilor prin reducerea biodiversităţii.
 Autoritatea Naţională pentru Arii Protejate funcţionea-
ză din anul 1998 şi administrează în prezent 21 de astfel de
zone.
 Una dintre cele mai presante probleme cu care se con-
fruntă în prezent populaţia este degradarea solului în apro-
ximativ 30% din teritoriu. Acest fenomen este provocat în
special de păşunatul excesiv şi de practicile rudimentare de
lizarea intensă a fertilizatorilor chimici şi exploatarea ex-
cesivă a resurselor regenerabile au afectat sustenabilitatea
terenurilor agricole din regiunea Cochabamba.
 Bolivia este una dintre cele mai sărace naţiuni din Ame-
rica de Sud, cu o adâncă prăpastie între elita bogată şi miile
de ţărani care practică o agricultură de subzistenţă pe ma-
joritatea ţinuturilor înalte, sterile, din jurul oraşului La Paz.
 În iulie 1987, guvernul bolivian a devenit primul din isto-
rie care a acceptat să protejeze mediul în schimbul reducerii
unei datorii externe. „Organizaţia Internaţională pentru
Conservare”, un grup nonprofit din SUA, „a cumpărat” cu
650.000 de dolari acceptul autorităţilor de a introduce 1,5
milioane de hectare de teren tropical în arii protejate.
 Se estimează că industria ilicită de droguri obţinute din
plantaţiile de coca furnizează 15% din veniturile ţării.
 Speciile ameninţate cu extincţia în Bolivia includ broasca
ţestoasă sud-americană, caimanul, jaguarul, lama şi alpaca.
 Incluzând Parcul Naţional Noel Kempff Mercado, peste
11% din teritoriul Boliviei este acoperit de păduri tropicale
şi oficial protejat prin lege. Bolivia este pe locul al doispre-
zecelea în topul ţărilor cu cea mai mare biodiversitate din
lume, cu aproximativ 2.200 de specii cunoscute de amfibi-
eni, păsări, mamifere şi reptile, şi peste 17.000 de specii de
plante.
 Lacul Titicaca (Lacul Frumos), situat la graniţa cu Peru,
deţine recordul mondial al celei mai înalte căi navigabile
pentru nave de mare tonaj, cu o altitudine de 3.821 m. De
asemenea, este şi cel mai mare lac din America de Sud,
având o suprafaţă de 9.710 km². 
raluca.petrescu@green-report.ro

48 GREEN report
Green Report vă recomandă cartea „Toward A Zero Energy Home”, de David Johnson și Scott Gibson (p. 70)

Inovaţii, hrană şi lifestyle într-un mediu curat

Alex
Burcea
Vocalistul, trompetistul
şi flautistul trupei Mandinga
consideră că a respecta
natura e un gest de bun-simţ.
Artistul nu iroseşte apa,
nu aruncă gunoaie pe jos
şi nu face colecţie
de pungi din plastic.
Toate astea nu vin din
dorinţa de a-şi crea
o imagine eco,
ci din educaţia
în care a fost crescut.

Cartonaș roșu Amsterdam, orașul celor Bicicleta „Fixie”,

pentru spa}iile verzi un milion de biciclete noul trend urban
P. 50 P. 60 P. 68
FOCUS SOCIAL

artonaş
roşupentru
spaţiile verzi
Autorităţile locale aveau obligaţia,
încă de acum trei ani, să înceapă
inventarierea spaţiilor verzi urbane şi
să realizeze un Registru Verde.
Normele metodologice au apărut însă
abia anul trecut, iar în Bucureşti, spre
exemplu, lucrările vor fi finalizate în
2011. Bâlbâiala legislativă a făcut ca
Registrul să lase pe dinafară spaţiile
verzi aflate în proprietate privată, astfel
că proprietarii le vor putea betona în
continuare nestingheriţi.
Text de Loredana Pană

ai-marii Capitalei susţin că nor-
ma europeană de 26 de metri
pătraţi de spaţiu verde pe cap de lo-
cuitor până în 2013 va fi atinsă, adu-
când ca argument diferite soluţii.
Dacă Silvian Ionescu, comisarul-şef
al Gărzii de Mediu, declara recent
că zona verde din Bucureşti nu mai
poate fi extinsă din lipsă de spaţiu,
edilul Ca­pitalei, Sorin Oprescu,
îl contrazice ferm. „Dom­nul
Silvian Ionescu habar nu are!
Dar acoperişurile care se pretează la treaba
asta nu pot fi înverzite? Vom ajunge cu greu
la recomandarea europeană, dar sper să se în-
tâmple în câţiva ani”, a declarat Sorin Oprescu
pentru „Green Report”. În opinia sa, extinde-
rea zonei metropolitane a Bucureştiului ar pu-
tea fi o soluţie. „Dacă extindem zona metro-
politană vom avea şi perdeaua de protecţie a
Bucureştiului de care tot vorbim în ultimii 20
de ani, timp în care au dispărut şi pomii care au
mai rămas”, a adăugat primarul Bucureştiului.
La fel de încrezător se arată şi Radu Popa,
directorul Administraţiei Lacuri Parcuri şi
Agrement (ALPAB), care susţine că bucureş-
tenii vor avea, în scurt timp, procentul optim
de spaţiu verde recomandat de UE.
De cealaltă parte, Nicuşor Dan, preşedin-
tele asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, crede că
norma de 26 de metri pătraţi e nerealistă şi
imposibil de îndeplinit. „Ar trebui fixate ţinte
clare pentru fiecare oraş în parte. E imposi-
bil de îndeplinit ţinta având în vedere că sunt
oraşe care au în prezent mai puţin de 10 metri
pătraţi pe cap de locuitor”, arată el.

50 GREEN living
 Ordonan}~ |n dezbatere
Comisia pentru Administraţie Publică, Amenajarea Teritoriului şi Echilibru
Ecologic din Camera Deputaţilor vrea să modifice Ordonanţa 114/2007
astfel încât spaţiile verzi protejate prin acest act normativ să fie doar cele
prevăzute în Registrele Verzi ale localităţilor. Modificarea fost trimisă în
Plen, iar dacă va primi vot favorabil există riscul ca spaţiile verzi să se piardă
subit, având în vedere că mai mult de 90% dintre oraşele ţării nu au Registrul
Verde întocmit.

de al Spaţiilor Verzi. Ele au fost în­să redac- Rolul inventarierii

tate de Ministerul Lucrărilor Publice abia în
2008, iar în 2009 legea a suferit modificări
de conţinut, fiind redefinite toate categoriile
de spaţii verzi. Legea 313/2009 de modificare
a Legii 24 a stabilit ca Registrul să fie finalizat
până în 2011.
Bâlbâială legislativă
Primăria Capitalei a demarat pe 1 noiem-
brie 2009 contractul „Cadastrul Verde - Re-
gistrul Local al Spaţiilor Verzi”, cu termen de
finalizare pe 1 iulie 2011. Licitaţia a fost înce-
pută din 2007, aşa cum prevedea legea iniţială,
dar a durat doi ani până la atribuirea contrac-
tului, din cauza contestaţiilor. Contractul, în
valoare de 2,65 milioane de euro, a fost câşti-
gat de firma Theotop SRL. Caietul de sarcini a
fost însă realizat după legea iniţială, din 2007.
„Problema e că noi, prin acest contract, fa-
cem inventarierea doar a spaţiilor verzi publice
şi a celor din incinta unităţilor de învăţământ,
cultură, şcoli, universităţi. Dar legea spune că
trebuie să facem cadastru pentru toate spaţiile
verzi, deci ar trebui să intru şi în curtea cetăţe-
nilor. Dar cu acest contract nu pot face asta,
pentru că nu era specificat în caietul de sar-
cini”, arată Monica Nazare.
Pentru inventarierea spaţiilor verzi private
e nevoie de un nou contract sau de prelungirea
celui existent şi de un alt buget alocat. Auto-
mat, aceasta înseamnă că proprietarii de teren
intravilan şi dezvoltatorii îşi vor putea extinde
nestingheriţi construcţiile pe spaţiul verde o
bună bucată de vreme de-acum încolo.
Cadastrului Verde ar trebui să identifice
terenurile degradate care ar putea fi amenajate
ca spaţii verzi. Identificarea situaţiei juridice a
terenului nu este trecută în caietul de sarcini,
autorităţile fiind cele responsabile să afle apoi
al cui este terenul şi de ce nu este îngrijit.
Totodată, va fi identificata şi vegetaţia care
există în perimetru, inclusiv arborii ocrotiţi
prin lege. „Avem o listă de 110 specii de arbori
ocrotiţi, pe care vrem să o extindem cu aju-
torul cadastrului, să vedem ce alte exemplare
merită să fie trecute pe listă”, adaugă Nazare.
De spaţiul verde se alege praful
Lipsa spaţiilor verzi atrage după sine o
altă serie de nereguli, care ne-ar putea costa
scump. Comisia Europeană a notificat deja
România să ia măsuri în ceea ce priveşte cali-
tatea aerului, iar dacă situaţia nu se schimbă, ar
putea declanşa o procedură de infringement.
Deşi primăria are destule reglementări me-
nite să-i oblige pe dezvoltatori să lase loc de spa-
ţiu verde, ele nu sunt aproape niciodată puse în
aplicare. „Sunt probleme în special la pulberile
în suspensie, unde Agenţia pentru Protecţia
Mediului a înregistrat nişte depăşiri. Trebuie
să obligăm cumva beneficiarul unei construcţii
să facă şi spaţii verzi”, spune Nazare.
„Nişte depăşiri” se referă, de fapt, la statis-
tici care ar da frisoane oricărui pneumolog. Din
2005 şi până astăzi, nu a existat zi în care con-
centraţia de pulberi în suspensie din aerul Ca-
pitalei să nu fi depăşit limita maximă admisă. 
loredana.pana@green-report.ro

Pierduţi între „L”-uri şi „V”-uri Peste 160 de hectare de spaţii verzi retrocedate
în parcurile Capitalei riscă să ajungă sub betoane
Registrul Verde va arăta exact ce suprafaţă dacă va fi modificată Ordonanţa 114/ 2007
de spaţiu verde există în Bucureşti şi ce zone
ar putea fi folosite pentru extinderea acestuia.
„Spaţiile verzi aferente blocurile sunt, din
păcate, trecute în Planul Urbanistic General
ca «L»-uri, adică zone destinate locuinţelor,
şi nu ca «V»-uri, adică spaţii verzi. Prin acest
Registru Verde noi le inventariem, iar pasul
următor ar fi să le intabulăm. Dacă nu facem
asta, vor dispărea. Odată trecut ca spaţiu ver-
de, nu-i mai poate fi schimbată destinaţia”,
spune Monica Nazare, director executiv al Di-
recţiei de Mediu din Primăria Capitalei.
În 2007 a apărut prima versiune a Legii
24, care prevedea ca în 90 de zile de la apa-
riţia în Monitorul Oficial să fie publicate şi
normele metodologice pentru Registrul Ver-

GREEN living 51
ecosfaturi

Amprenta de
carbon a banilor
Activităţile financiare reprezintă una dintre cele mai mari
surse de gunoi din lume. Cantitatea de chitanţe de la F olosiţi aplicaţia electronică, „Depunere
declaraţii on-line”, de pe site-ul Agen­
ţiei Naţionale de Administrare Fiscală,
ATM-uri aruncată este la fel de mare precum cea de ambalaje pen­tru a nu mai printa lunar teancuri de
hâr­tii. Instrucţiunile de folosire le găsiţi pe
de la guma de mestecat. Coordonarea activităţilor bancare site-ul ANAF, iar securitatea informaţiilor
pe internet este una dintre soluţiile cele mai viabile pentru este asigurată. 
scăderea amprentei de carbon personale. loredana.pana@green-report.ro
Text de Loredana Pană

N u cereţi chitanţă la ATM-uri! În Statele

Unite au loc în fiecare an opt miliarde
de tranzacţii la ATM-uri. Dacă nu s-ar cere
P lătiţi facturile electronic, astfel veţi di­
minua consumul de hârtie, dar şi pe cel
de combustibil necesar pentru deplasarea
nicio chitanţă, rola de hârtie care nu s-ar cu maşina către sediile utilităţilor.
mai consuma astfel ar ajunge la 609.600
de kilometri, suficient pentru a înconjura
Pământul, pe linia ecuatorului, de 15 ori.
T otodată, alegeţi serviciile unei bănci
care are în politica sa protecţia me­
diului. Unele companii bancare des­fă­şoară

F olosiţi aplicaţia internet banking pen­

tru tranzacţiile bancare şi nu veţi mai
irosi hârtie.
campanii interne de reciclare şi fo­losesc
bugetul de responsabilitate socială pentru a
finanţa proiecte de mediu.

52 GREEN living
 Băuturile
energizante
Băuturile energizante
au intrat pe piaţă în 1987,
iar de atunci oferta se
diversifică de la an la an.
Promovate ca ideale atunci
când te simţi lipsit de
vlagă, băuturile energizante
sunt departe de a-i aduce
organismului vitalitate.
Dimpotrivă, amestecul
carbogazos de chimicale,
consumat în exces,
îi poate face chiar rău.
Text de Loredana Pană
S
tudiile realizate de producători susţin
că energizantele sporesc performanţele
şi puterea de concentrare. Pe de altă
parte, studii independente au înregistrat
doar mici modificări în organismul per­soa­
ne­lor care le consumă. Băuturile energizante
conţin cofeină, vitamina B în cantităţi mici,
taurină, carnitină, creatină, uneori guarana,
ginkgo biloba şi alte extracte din plante.
Unele sunt foarte bogate în zahăr, altele
în îndulcitori artificiali. Dacă o ceaşcă de
cafea tare conţine cam 150 de miligrame de
cofeină, iar o cutie de cola, aproximativ 40
de miligrame, un energizant poate ajunge
până la 250-280 de miligrame la o doză.
Taurina este un amino-acid despre care
se spune că ar sprijini dezvoltarea neu­ro­
logică a retinei şi muşchilor şi ar regla ni­
velul de apă şi săruri minerale din corp. Se
găseşte în mod natural în carne şi peşte, iar
până acum nu au fost înregistrate cazuri de
insuficienţă. Astfel, conţinutul de taurină
din energizante nu aduce niciun beneficiu.
Îţi dă aripi, dar şi palpitaţii
În România nu există nicio prevedere
legislativă care să-i oblige pe producători să
ia vreo măsură de siguranţă pentru a proteja
sănătatea consumatorului, deşi au fost
persoane care au ajuns la spital după ce au
băut energizante. De cele mai multe ori nu
sunt menţionate pe etichetă doza maximă
recomandată şi nici toate ingredientele.
După ce mai mulţi tineri au murit din
cauza consumului în exces de energizante,
în unele ţări aceste băuturi au fost supuse
unor restricţii mai severe sau chiar interzise.
În Turcia, Franţa, Danemarca, Islanda şi
Uruguay, băuturile cu un conţinut ridicat de
cofeină şi taurină sunt interzise. În Suedia,
se vând numai în farmacii, fiind considerate
medicamente.
Chiar dacă băutura îi poate da con­su­ma­
torului energie, senzaţia poate dispărea brusc,
iar acesta să intre în convulsii. În cazurile mai
puţin grave, simptomele pot fi doar dureri de
eticheta la control
stomac, slăbiciune, palpitaţii sau nervozitate.
Printre efectele adverse pe care consumul
de energizante le are se nu­mără insomnia,
greaţa, hiperactivitate sau hipertensiune.
Energizant + alcool,
combinaţia fatală
Deşi pe ambalaj nu este specificat acest
lucru, amestecarea alcoolului cu energizantul
poate avea efecte nefaste. Alcoolul este un
depresiv pentru sistemul nervos central,
pe când cofeina este un stimulent. Astfel,
energizantul te face să te simţi în formă şi
acoperă efectele alcoolului, dar nu schimbă
modul în care acestea acţionează asupra or­
ganismului. Oboseala şi ameţeala sunt mo­
dalităţile corpului de a trage un semnal de
alarmă când cantitatea de alcool consumată
este prea mare. Energizantul maschează
aceste efecte şi te face să bei mai mult decât
poate asimila organismul. 
loredana.pana@green-report.ro
GREEN living 53
 anul biodiversitĂŢii
Foto: Mihai Vasile/Vier Pfoten

Ursul carpatin,
victima „depăşirilor la hectar”
La preţul de 7.000 de euro pe
exemplarul vânat, urşii sunt împuşcaţi în
România într-un număr care depăşeşte
toată populaţia ursină din Grecia.
Raţiunile financiare predomină,
susţinute de o ipoteză oficială a unui
exces de exemplare de urşi la noi în ţară.
Dacă unii Moşi Martini sunt
condamnaţi la moarte şi ajung în
stomacul amatorilor de delicatese,
pe alţii îi aşteaptă ani lungi de detenţie
ilegală în pensiunile de la munte,
pe aceleaşi considerente monetare.
Text de ILeana Măgureanu

54 GREEN living

„Recolta” de urşi
350 de urşi aşteaptă să-şi dea duhul sub
gloanţe, odată cu deschiderea sezonului de vâ-
nătoare din 2010. Dacă în alte ţări urşii aproa-
pe că au dispărut şi UE interzice vânarea lor, în
România Ministerul Mediului stabileşte anual
un maxim de intervenţie pentru populaţia de
urs, considerată prea numeroasă. Numărul de
animale ucise este rezumat scurt şi cinic sub
sintagma „cotă de recoltă”.
Organizaţia WWF Dunăre-Carpaţi a atras
deja atenţia că ţara noastră nu are derogarea ne-
cesară de la Comisia Europeană pentru a prac-
tica vânătoarea de urşi, mai ales că Ursus arctos
este specie protejată de interes comunitar.
În schimb, în 2005, Ministerul Agricultu-
rii şi Ministerul Mediului au încropit un Plan
de Management şi Acţiune al Ursului, criticat
deja în presă, care susţine că este necesar ca ur-
şii să fie ţinuţi sub control prin vânare. În acest
sens, a fost invocat articolul 9 al Convenţiei de
la Berna care permite vânătoarea pentru pro-
tecţia faunei, pentru evitarea pagubelor aduse
animalelor domestice şi pentru asigurarea se-
curităţii şi sănătăţii populaţiei.
Conform WWF Dunăre-Carpaţi, planul
este foarte sumar, nu detaliază acţiunile prevă-
zute, nu include responsabili, termene de reali-
zare şi nici buget alocat.
Urşi număraţi pe degete
Tratamentul de care „se bucură” ursul la noi
în ţară are aşadar justificare oficială. La baza re-
comandării de stârpire a exemplarelor „în plus”
stă o metodă de numărare a indivizilor care in-
dică o veritabilă aglomeraţie de urşi carpatini.
Nu degeaba România apare ca deţinând a doua
cea mai mare populaţie ursină din Europa. Da-
tele despre urşi vin dintr-o singură sursă, de la
Institutul de Cercetări în Amenajări Silvice
(ICAS), iar procedura de evaluare nu a fost încă
revizuită şi este contestabilă, afirmă Luminiţa
Tănasie, preşedintele WWF Dunăre-Carpaţi.
În replică, dr. Ovidiu Ionescu, fost director şti-
inţific la ICAS, îi invită pe cei care nu agreează
procedura în vigoare să ofere o alternativă via-
Paramedicul examinează
piciorul rănit al unui urs
prins în capcana braconierilor
bilă şi fonduri pentru implementarea ei.
El a explicat pentru „Green Report” cum
realizează statul inventarierea urşilor în Ro-
mânia. „În primăvară, când ies urşii din bârlog,
urmele lor se măsoară pe zăpadă, cu precizie de
plus minus 1-2 cm, înregistrându-se atât lungi-
mea, cât şi lăţimea labei, acolo unde se imprimă
mai bine. Urmele cu aceeaşi mărime a labei
sunt considerate a aparţine unui singur indi-
vid”. Cu precizarea că sunt zeci de mii de urme
de contorizat şi aproape 800 de fonduri de vâ-
nătoare în care se află urşi, Ionescu ne-a spus
că peste tot există un pădurar care are obligaţia
de serviciu să noteze toţi paşii pe care-i fac urşii
prin păduri.
Concluzia? „Cifra minimă a urşilor exis-
tenţi în Carpaţi este considerată a fi de minim
6.000”, a indicat Ovidiu Ionescu.
Erori câtă frunză, câtă iarbă...
„Metoda de evaluare a urşilor din Româ-
nia poate da erori foarte mari”, afirmă Silviu
Chiriac, coordonatorul a trei proiecte LIFE
de conservare a carnivorelor mari şi cercetător
la Agenţia de Mediu Vrancea. Motivul este
dat de comportamentul specific al ursului, ca­
re parcurge distanţe mari în căutarea hra­nei.
„Există riscul ca acelaşi individ să fie numărat
de 2-3 ori în cadrul aceleiaşi activităţi de eva-
luare a populaţiei de urşi”, avertizează Chiriac.
„Nu cred că metoda urmelor este de încre-
dere”, afirmă şi Victor Watkins, preşedintele
Societăţii Mondiale pentru Protecţia Anima-
lelor (WSPA) din Marea Britanie. „Poţi să vezi
două urme la 10 kilometri distanţă una faţă de
cealaltă şi să crezi că sunt doi urşi diferiţi, dar de
fapt să fie doar unul. La final, la numărătoare îţi
dă 100 de urşi, când în realitate sunt 10”.
Specialistul britanic recomandă folosirea
markerilor ADN pentru a contoriza corect. El
crede în importanţa unor informaţii clare, ne­
echivoce, referitoare la numărul de urşi, pentru
a efectua un management adecvat al lor.
De cealaltă parte, Ovidiu Ionescu susţine
că, în cazul unei populaţii atât de mari, nu con-
tează atât de mult datele exacte despre câţi urşi
„Spitalul urşilor” din Vrancea
acordă îngrijiri medicale de urgenţă
Foto: APM Vrancea
Foto: Mihai Vasile/Vier Pfoten
sunt. „Mai important este să ştii tendinţa po-
pulaţiei, iar la noi este stabilă. Analizele gene-
tice costă, ideal ar fi să se facă la nivel de ţară”.
Portretul unui
„vânător conservaţionist”
Preocupat şi de puşcă, dar şi de animalele pe
care le-a ţintit prin ţeava ei, dr. Ovidiu Ionescu
este multilateral dezvoltat. El este deţinător al
unor funcţii de răspundere care aparent se îm-
pacă foarte bine: este preşedintele Asociaţiei
Judeţene a Vânătorilor din Braşov, fost direc-
tor la ICAS, preşedinte al Fundaţiei Carpaţi,
de conservare a faunei, şi profesor universitar la
Facultatea de Silvicultură. Ultimele trei organi-
zaţii chiar au fost partenere în proiectul pentru
Conservarea Carnivorelor Mari desfăşurat în
perioada 1995-2003.
Întrebat de presă ce crede despre masacrul
de la Balc, Ionescu a răspuns că nici pe departe
nu este vorba despre aşa ceva, pentru că mistre-
ţii aceia trebuiau să fie sacrificaţi. Oricum, el „a
crescut cu puşca în casă” şi „primul animal l-a
împuşcat la 18 ani”. Ba, în trecut, a participat şi
la vânarea unui hipopotam.
Piedică la puşcă
„În România aţi avut până de curând cea
mai bună protecţie pentru urşii bruni euro-
peni, cu excepţia Rusiei”, subliniază Watkins.
Cel care s-a ocupat cel mai intens de conser-
varea urşilor este, surprinzător, fostul dictator
Nicolae Ceauşescu. Raţiunile de prezervare a
GREEN living 55
 anul biodiversitĂŢii
Foto: APM Vrancea
Silviu Chiriac montează
o cameră de filmat
lângă bârlogul unui urs
populaţiei ursine au fost însă egoiste. El a dorit
să fie unicul vânător de pe meleagurile noastre
şi a decretat prohibiţia pentru oamenii de rând.
Se pare că în 1940 mai erau cam 1.000 de
urşi în România, iar pe atunci oricine îi putea
vâna. Ulterior, după instaurarea interdicţiei de
împuşcare, populaţia de urşi a crescut până la
5.000, în 1964, la moartea lui Gheorghiu-Dej,
şi apoi la 8.000, în 1989.
„Motivul pentru care ursul are nevoie să fie
protejat este calitatea lui de specie santinelă,
fiind cel mai mare animal al pădurii. Conser-
vând ursul, se conservă întregul habitat fores-
tier”, explică în continuare Watkins. Referitor
la măsura românească de „management prin
vânătoare” a ursului, specialistul britanic şi-a
exprimat clar opoziţia. „Nu ar trebui să fie
omorâte aceste animale decât dacă se demon-
strează ştiinţific necesitatea ţinerii sub control
a numărului lor. Până acum n-am văzut nimic
să indice acest lucru”, afirmă Watkins.
Carne de tun
pentru vânătorii iscusiţi
Întrucât oficial este necesar să fie atins
un optim al populaţiei de urşi din România,
suplimentul este înlăturat prin intermediul
gloanţelor. În ajutorul nostru „sar” străinii care
Victor Watkins
nu are încredere
în cifrele oficiale
scot din buzunar până la 7.000 de euro pentru
fiecare trofeu de urs (blana crudă, plus craniul).
Preţul este dat prin calcularea punctelor
CIC (Consiliul Internaţional de Vânătoare)
după jupuirea blănii de pe animal. Dacă ochito-
rul doreşte să scoată trofeul din ţară are nevoie
de o adeverinţă CITES, eliberată de la Ministe-
rul Mediului. Animalele sunt considerate „pie-
se”, iar una rănită şi nerecuperată costă 1.500
de euro. Organizarea unei zile de vânătoare
costă 150 de euro pe cap de vânător.
Până una-alta, multe pensiuni vânătoreşti
scot bani buni de pe urma celor care fac din uci-
derea urşilor un sport. Spre exemplu, trei zile
de vânătoare cu patru zile de pensiune com-
pletă costă 1.500 de euro de vânător şi 600 de
euro de însoţitor.
Vânătorul poate alege să păstreze sau să
vândă carnea animalelor pe care le-a omorât.
Dacă angro kilogramul de carne de urs costă 9
lei, pe farfurie ajunge la 450 de lei. Considerată
a avea calităţi afrodiziace, carnea e la mare cău-
tare printre amatorii de delicatese, care de obi-
cei sunt dispuşi să plătească exact cât li se cere.
Cea mai apreciată e laba de urs, care, jupuită,
seamănă cu piciorul de om. Asta nu-i împiedică
pe gurmanzi să se înfrupte din animalul care în
urmă cu câteva ore alerga liber în pădure.
Foto: WSPA
Azilul lui Moş Martin
51 de urşi bruni au găsit refugiu la Zăr-
neşti, în judeţul Braşov. Pentru ei, asociaţia
Milioane de Prieteni şi Societatea Mondia-
lă pentru Protecţia Animalelor (WSPA) au
amenajat, în 2005, un teren de păşune îm-
pădurită de câteva zeci de hectare închiriat
pe 49 de ani de la primăria din localitate.
Proiectul a costat un milion de euro, donaţi
în totalitate de WSPA, iar asociaţia braşo-
veană şi-a luat angajamentul de a avea grijă
de urşi pe viaţă.
Rezervaţia de la Zărneşti a luat fiinţă
după moartea unei ursoaice, Maya, care a
trăit toată viaţa la Bran, într-o cuşcă. Nemai-
suportând detenţia, animalul a cedat psihic
şi a început să-şi consume labele. „Am ope-
rat-o de trei ori la laba stângă, apoi a început
să şi-o mănânce pe cea dreaptă”, îşi amin-
teşte Cristina Lapis, directoarea asociaţiei
Milioane de Prieteni. Într-un final, Maya
şi-a dat ultima suflare în braţele conservaţi-
onistei.
„Atunci mi-am dat seama că, dacă nu fa-
cem ceva, alţii ca ei or să moară. Este un sin-
drom de automutilare manifestat şi la oame-
nii care sunt închişi. Unii suportă puşcăria,
alţii se spânzură”, subliniază Cristina Lapis.
Toate animalele care trăiesc la Zărneşti
au fost salvate din diverse părţi ale ţării,
unde trăiau în captivitate, în condiţii greu de
imaginat. „Fiecare are o poveste cutremură-
Recensământul urşilor
7.352
de exemplare, potrivit datelor
oficiale din sezonul de
vânătoare 2007-2008
minim 6.000 ,
potrivit dr. Ovidiu Ionescu
5.000
de exemplare,
potrivit WWF şi WSPA
toare, vine dintr-un loc şi are o suferinţă în
spatele lui. Sunt unii care au 30-34 de ani.
Încercăm să le redăm o parte din viaţa fura-
tă”, povesteşte Cristina Lapis.
Există încă urşi folosiţi pe post de atrac-
ţie turistică. Este cazul lui Muki, ţinut după
gratii în spatele unui restaurant din Bal-
vanyos, Covasna. Deşi încalcă flagrant legea,
„gardienii” săi nu vor să-i dea drumul, în ciu-
da eforturilor depuse în ultimii doi ani de
Cristina Lapis.
Tranziţia către libertate
„Primul lucru pe care l-a făcut un urs venit
la noi după ce a petrecut 30 de ani pe beton a
fost să îmbrăţişeze un copac. El a simţit că ace-
la este mediul lui natural”, spune Lapis. Alţii
au însă probleme de acomodare cu proaspăt
dobândita libertate şi le este foarte greu să se
adapteze la un spaţiu deschis. „Un urs s-a în-
vârtit 6 luni în jurul unui bolovan, deşi avea 12
hectare de pădure în spatele lui”, continuă ea.
„Închisoarea” Lidiei şi a lui Cristi, doi urşi eliberaţi
şi duşi în rezervaţia de la Zărneşti
Manual oficial de eliminare sistematizat`
Lipsa alocaţiilor bugetare pentru studii şi cercetări
l
ştiinţifice care să evalueze evoluţia populaţiei de
urşi şi starea de sănătate a acesteia.
Lipsa bazei de date cu informaţii publice despre
l
populaţia de urşi.
lSistem de hrănire ţinut „la secret”.
Practicarea vânătorii ca măsură de management al
l
populaţiei, fără derogarea necesară de la CE.
lManagementul deficitar al urşilor gunoieri.
Animalelor nou-venite nu li se poate da Turismul care ucide
pur şi simplu drumul în rezervaţie. Ele au ne- WSPA a desfăşurat acum câţiva ani un
voie să petreacă o vreme într-un spaţiu sepa- proiect împreună cu Fundaţia Carpaţi, Pri-
rat de un gard de ceilalţi urşi. După trei luni, măria Braşov şi agentul de salubritate din
porţile se deschid, dar urşii nu sunt întot- zonă. Au lipit postere în care li se spunea
deauna receptivi la contactul cu semenii lor oamenilor că este ilegal să-şi lase gunoiul
şi refuză socializarea. „Le e frică îngrozitor de oriunde şi că este indicat să-l depoziteze
alţi urşi. Doar cei care au stat mai mulţi într-o adecvat. De asemenea, au amplasat tombe-
cuşcă stabilesc mai uşor o relaţie cu semenii roane anti-urs.
lor”, afirmă Lapis. „Un urs a fost găsit mort lângă o ghenă.
Obiceiurile alimentare ale urşilor crescuţi Autopsia a arătat că avea stomacul plin de
în cuşti sunt de asemenea bizare. „Sunt total pungi de gunoi, care i-au cauzat decesul”,
deviaţi. Sunt unii care mănâncă doar pâine.” povesteşte Watkins.
Ademenite iniţial cu zmeură şi mure, anima- Obiceiul urşilor de a veni la tomberoane
lele şi-au manifestat, din contră, preferinţa ca să se hrănească a fost cauzat în primul
pentru hrana cu care au fost obişnuiţi în tim- rând de om. „În trecut, personalul de la ho-
pul captivităţii. telurile montane punea intenţionat alimen-
Cu răbdare şi perseverenţă, în rezervaţie te pentru a atrage urşii la fotografii pentru
urşii au făcut progrese, în timp începând să turişti. Apoi tot mai mulţi urşi au început să
consume şi frunze de alun. „Le dăm de mân- vină la autoservire”, ne lămureşte Watkins.
care la ore şi în locuri diferite, ca să-i determi- Problema a degenerat, iar proporţiile ei
năm să caute”, povesteşte Lapis. nu au mai putut fi controlate. „Nu le poţi
spune urşilor că nu mai vrei să vină mâine,
pentru că ei vor continua să sosească pentru
mâncare.” Conform specialistului, aşa au
apărut urşii habituaţi, care preferă să scurme
prin resturi de la mesele oamenilor decât să
caute fructe de pădure. Rezultatul a fost, lo-
gic, şi creşterea frecvenţei întâlnirilor dintre
om şi animal.
Ultimul mohican
Pentru multe ţări europene, urşii care
odinioară mişunau prin toate pădurile sunt
o simplă amintire. „Ultimul urs brun din
Marea Britanie a fost vânat acum 1.000 de
ani”, indică Victor Watkins de la WSPA.
Foto: Roger Lapis/„Milioane de prieteni”
„Acum sunt 15 urşi în toată Franţa, 100 în
Spania, 300 în Grecia şi 100 în Italia”, con-
tinuă Watkins.
„Nici în Germania nu mai sunt urşi”,
spune Cristina Lapis. „Acum un an, un urs
a trecut graniţa din Italia şi s-au speriat toţi
pentru că s-au dezobişnuit de prezenţa lor.
La fel s-ar putea întâmpla şi la noi, iar copiii
noştri ar putea vedea ursul doar la «Antipa».
Dacă se declanşează o boală, o schimbare de
climă, urşii pot să dispară. Nu ne permitem
să facem orice cu ei”, avertizează Lapis. 
lTraficul cu blănuri şi trofee.
Lipsa coordonării proiectelor locale în acţiunile de
Sursa WWF Dunăre-Carpaţi
l
management la nivel naţional.
Numărul redus de programe educative şi
l
informative pentru comunităţi şi pentru zonele
turistice.
Micşorarea habitatului şi fragmentarea acestuia prin
l
dezvoltarea infrastructurii turistice şi rutiere fără a
se lua în considerare soluţii alternative şi metode de
adaptare la nevoile populaţiilor de carnivore mari.
GREEN living 57
auto

Lamborghini Murcielago, poluatorul anului

L
amborgini Murcielago emite, într-un
an, un volum de CO2 care echivalează
cu tăierea unei păduri de dimensiunile
unui teren de fotbal şi se află pe primul loc în
clasamentul celor mai poluatoare maşini în­
toc­mit de Asociaţia pentru Transport
Ecologic din Londra. Motorul de 6,5 litri al
lui Murcielago consumă 4 litri de benzină la
13 kilometri parcurşi în mediul urban. La
polul opus se află Toyota iQ, care emite doar
99 de grame de dioxid de carbon pe
kilometru, de cinci ori mai puţin decât
Murcielago. Dioxidul de carbon emis într-
un an poate fi absorbit de o pădure cu
suprafaţa a trei terenuri de tenis. La
categoria sport, maşina cu cel mai redus
impact este Opel Tigra, iar, dintre maşinile
de oraş, cea mai poluantă este Ford Ka. La
categoria „family car”, cea mai poluantă este
Volkswagen Golf 3.2 V6, iar cea mai
nepoluantă este Honda Insight.

Autograf Aguilera pe o maşină din reciclabile

U
n automobil realizat din materiale reciclabile şi cu autograful cântăreţei Christina
Aguilera pe motor a fost vândut în scopuri caritabile la licitaţie, pe 15 iunie,
pentru suma de 50.000 de dolari. Chrysler 300 Eco Style Edition, fabricat în
2010, este echipat cu preşuri din cauciuc reciclat, iar accesoriile sunt fabricate din lemn
de bambus şi metale reciclabile în proporţie de 100%.
Vânzarea a avut loc în cadrul licitaţiei organizate de asociaţia Stars for a Cause, în
beneficiul Programului Alimentar Mondial (World Food Programme - WFP) al ONU,
care are diverse acţiuni umanitare în Haiti. La începutul lunii mai, Christina Aguilera a
fost numită ambasadoarea WFP.

Transportul sustenabil,
vedetă la Bruxelles

U
nele dintre cele mai inovatoare proiecte
de cercetare din domeniul transportului
eco au fost expuse între 7 şi 10 iunie la
Bruxelles, în cadrul forumului Transport Re­
search Arena. Evenimentul face parte din ini­ţia­
tiva CE de a comunica beneficiile pe care cer­ce­
tarea europeană le aduce Strategiei Europa 2020
pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii. Printre
proiectele prezentate se numără şi Hi-CEPS
(Highly Integrated Combustion Electric Pro­
pul­sion System), care îşi propune să dezvolte
hibrizi accesibili ca preţ. Proiectul beneficiază de
fonduri europene de 9,88 milioane de euro. Un
alt proiect, European Bus System of the Future,
îşi propune să transforme transportul în comun
într-o soluţie mai atractivă pentru oră­şeni. EBSF
reuneşte 3.100 de organizatori din 90 de ţări, iar
şase oraşe europene - Bre­mer­haven, Budapesta,
Gothenburg, Madrid, Roma şi Rouen - vor testa
în diferite etape rezultatele studiilor.

58 GREEN living
GREEN report 59
Amsterdam,
 FOTOREPORTAJ

oraşul celor un milion de biciclete

Străbătut de canale şi străduţe
înguste, Amsterdamul este
oraşul pietonal prin excelenţă,
în care bicicleta e cea mai logică
formă de transport. Cel mai
exuberant oraş al Olandei e
unic printr-o statistică demnă
de Cartea Recordurilor: are
750.000 de locuitori şi peste
un milion de biciclete.
Fotoreportaj realizat
de Livia Cimpoeru

Diversitate. Mămici, bunici, oameni de afaceri, turişti, poliţişti,

travestiţi sau hipioţi, toată suflarea din Amsterdam pedalează
cu frenezie, integrându-se într-un furnicar de biciclete de
toate formele, culorile şi mărimile.

Stil. Indiferent că sunt în taior sau la cravată, locuitorii din

Amsterdam se deplasează pe două roţi cu aceeaşi eleganţă
şi naturaleţe cu care ar merge cu limuzina.

GREEN living 61
FOTOREPORTAJ

Oldies, but goldies. Majoritatea bicicletelor sunt vechi,

fără pretenţii, cu pete de rugină înflorind la încheieturi,
unde se desluşesc straturile de vopsea aplicate
succesiv. Lipsa obstacolelor din trafic şi bordurile
„prietenoase” permit localnicilor să se deplaseze cu
lejeritate pe biciclete de oraş.

62 GREEN report - business

 Aglomeraţie. Faimoasa parcare supraetajată
de lângă Gara Centrală geme sub cele circa
7.000 de biciclete pe care le adăposteşte.
Alte câteva mii sunt înghesuite pe trotuarele din jurul
edificiului.

Obicei. A şterpeli o bicicletă e o practică generalizată

în Amsterdam, unde şi cele mai ruginite bicle sunt
asigurate cu lanţuri groase antifurt.
Pentru a stopa fenomenul, poliţia înregistrează
bicicletele şi instalează gratuit un cip de monitorizare
în interiorul cadrului.

Multifuncţional`. Pe bicicleta din Amsterdam se poate căra orice.

De la copii, prieteni sau căţei şi până la coşuri cu flori, plase pline
de cumpărături, ziare şi sticle de bere. Şoferii îi respectă cu sfinţenie
pe biciclişti, mai ales pentru că au şi ei acasă cel puţin o bicicletă.

GREEN living 63
Shopping

Factor eco de
protecţie solară
Expunerea la soare ajută organismul să se
regenereze, însă poluarea şi razele UV tot
mai puternice din ultima veme ne obligă
să luăm măsuri de protecţie cât mai
eficiente. Pentru că pe plajă
organismul este atacat direct de
efectele nocive ale soarelui, este
important să nu alegem creme de
protecţie încărcate cu substanţe
nocive. Cremele solare organice
acţionează ca nişte mici oglinzi care
reflectă razele periculoase. Însă este
important să folosiţi unele cu factor de
protecţie (FPS) potrivit pentru tipul
dumneavoastră de piele.

PaginI realizatE de Loredana Pană

Lapte de soare FPS 10 Stick Nutri-Protecteur

Annemarie Börlind
Magazin: MioBio
Preţ: 51 lei
Loţiunea previne îmbătrânirea
prematură a pielii datorită conţinutului
bogat în cătină albă şi vitamina E.
Uleiurile fine din plante cu substanţe
active îmbunătăţesc rezistenţa tenului şi
îi susţin capacitatea proprie de protecţie.
Planet Kid FPS 30
Magazin: Natural Paris
Preţ: 32,5 lei
Cu un conţinut bogat în extracte de
gălbenele organice, stick-ul calmează
pielea sensibilă a bebeluşilor.
Nu conţine conservanţi sau alte
ingrediente chimice.
 Cremă după soare Green People
Magazin: www.rangali.ro
Preţ: 55 lei
Cu un conţinut bogat în aloe vera, gălbenele, muşeţel şi mentă
organice, loţiunea hidratantă şi răcoritoare are proprietăţi
calmante pentru a prelungi bronzul şi minimiza cojirea pielii.

Ulei
Vegetal
Sunătoare
Magazin: Natural Paris
Preţ: 53,13 lei
Uleiul este obţinut prin
macerarea florilor
proaspete de sunătoare în
ulei vegetal de măsline. Nu
conţine niciun conservant
şi se foloseşte după
expunerea la soare,
calmând insolaţia şi
arsurile solare.

Crema bio de protecţie solară

minerală FPS 24
Magazin: www.organika.ro
Preţ: 50 lei
Extractul de rodie hidratează, în timp ce uleiul de măsline
pătrunde în piele, hrănind şi calmând. Extractul din fructe şi
seminţe de cătină calmează şi vindecă pielea iritată şi previne
infecţiile.

Loţiune BIO pentru plajă FPS 20 Sante

Magazin: www.life-care.com
Preţ: 49,99 lei
Emulsia uşoară, rezistentă la apă, cu aloe vera, ulei de floarea-
soarelui şi susan şi extract de echinaceea, previne iritaţiile cauzate
de expunerea la soare.

Balsam de
buze FPS 20
Annemarie
Börlind
Magazin: MioBio
Preţ: 20 lei Ulei Vegetal
Ceara naturală combinată cu
untul de shea şi provitamina
Gălbenele
Magazin: Natural Paris
B5 îngrijesc buzele uscate şi Preţ: 57,96 lei
crăpate, protejându-le de
Maceratul de gălbenele este
soare şi de frig şi păstrându-le
regenerant, cicatrizant şi are
moi şi netede. Poate fi folosit
proprietăţi reparatorii. Calmează
şi pentru zone sensibile la
iritaţiile, arsurile solare şi insolaţia.
soare, nasul sau pomeţii.

GREEN living 65
invitatul lunii

Gunoiul
e bun doar pentru
metafore

66 GREEN living

Alex
Burcea
Liderul trupei Mandinga nu se
consideră a fi nici ecologist, nici
poluator. Nu iroseşte apa, nu aruncă
gunoaie pe jos, nu face colecţie de
pungi din plastic. Toate astea nu vin
din dorinţa de a-şi crea o imagine eco,
ci din educaţie. Artistul, care
performează la trompetă, flaut
şi voce, consideră că a respecta
natura e un gest de bun-simţ.
N
u ştiu dacă nu cumva voi fi criticat că am acceptat să
scriu aici. În fond şi la urma urmei, nu m-am remarcat
niciodată în peisajul public ca susţinând vreo cauză
ecologică. Am fost crescut să respect mediul şi să consider că
sunt „mai bun” dacă o fac. Un fel de militărie ce avea ca scop să
mă facă să „ştiu de frica” mediului, care s-ar putea supăra dacă
nu mă supun lui. Cam aşa vedeam povestea prin ochii copilului
de atunci, căruia i se spunea cu o tărie şi o repetivitate hipnotică
faptul că a arunca lucrurile nefolositoare haotic mi-ar imprima
un stigmat de „neom”. Atunci gândeau alţii pentru mine şi mă
obligau să gândesc la fel. Peste ani însă a intervenit conştiinţa.
Aceeaşi conştiinţă care sapă adânc în noi şi îmi ridică întrebări
pe care nu credeam că le am ascunse în mine.
Pe lângă conştiinţă aş adăuga şi con­ştien­ti­zarea. Conştiinţa
- pentru că ea e motorul de a face ceva bine şi de a avea grijă şi
de altceva/altcineva decât propria persoană - şi conştien­ti­zarea
- pentru că prin ea reuşim să ne analizăm acţiunile, să le
ponderăm, să le gândim.
Căutăm aprobarea în tot ce facem. Asta mă irită la oameni
- faptul că le e ruşine de ochii acuzatori, însă, când sunt singuri,
renunţă la a se mai controla. Aşa cataloghez eu ipocrizia în cea
mai acută fază a ei şi falsitatea cu care se îmbracă marea
majoritate a oamenilor, chiar şi în problemele ecologice.
Cred că eu am bun-simţ faţă de mediu. Nu arunc gunoiul pe
stradă şi am mereu un co­men­tariu acid la adresa nenorocosului
care o face. Îi văd cum o fac pe furiş şi nu ai cum să nu le serveşti
o doză de „arătat cu degetul”. Păcat că unii oameni sunt prea
laşi ca să atragă atenţia când îi deranjează ceva.
Locuiesc singur, aşa că nu are cine să-mi atragă atenţia
cum ar trebui să mă comport. Ştiu că nu cer lacom pungi la
casa de marcat pentru a-mi îndesa cumpărăturile. Prefer
căratul, aşa măcar sunt sigur că nu rătăcesc nimic până acasă.
Până acum ceva timp conduceam o maşină scandalos de
puternică. Consum imens, mică, deloc practică. Am vândut-o
şi acum conduc o motocicletă cuminte. E plăcut, probabil şi
mai ecologic. Mi-am dat seama că nu prea am fost înţeles
pentru alegerea făcută. Din nou, remarc că altul e normalul la
care se raportează ma­jo­ritatea. Ecologic e să nu iroseşti apă şi
nu o fac. De obicei nu agreez lucrurile inutile în viaţa mea. Nu
las niciodată apa să se irosească, fie când mă spăl pe dinţi, spăl
legume sau la activităţile casnice.
Mă bucur de mediu în orice formă a lui şi consider că
trebuie să dau ceva în schimb pentru asta. Să arăt o formă de
respect, de grijă, de atitudine, mai ales că mă simt bine în
mijlocul naturii. Ar fi păcat să nu păstrez intact locul unde îmi
încarc bateriile. Nu sunt gesturi evidente, ci un acord de
ambele sensuri. Un acord care la o scară mai mare poate rupe
ciclul distrugerilor. Ne-am obişnuit cu abundenţa mediului,
am căpătat satisfacţie de pe urma ei, este la discreţie şi o
ignorăm. Nu observăm însă că acest mediu, într-un final, se va
consuma.
Nu am nicio putere, nici asupra maselor, nici măcar asupra
unui singur om. Nu pot convinge să se acţioneze corect. Nu
am militat niciodată pentru asta. Poate muzica pe care o fac o
să-mi dea şansa să vorbesc despre asta. Însă nu văd altă cale să
răspunzi la generozitea mediului decât tot prin generozitate.
De orice fel. În orice fel. Constant. Conştient. 
 Cine este
Doru Popescu?
Job:
Fotograf
Vârstă:
32 de ani
Studii:
Arte Plastice

Bicicleta „Fixie”,
noul trend urban
Rezistentă, foarte uşoară, simplă, modernă, dar şi
preţioasă, ca o piesă de artă. Aşa arată bicicleta
perfectă pentru Doru Popescu şi partenerii săi, care
au decis să transforme pasiunea lor comună pentru
pedalat într-o afacere, personalizând biciclete la
comandă. „De la cadru porneşte nobleţea unei
biciclete”, susţin patronii magazinului on-line
Perpetuum, care folosesc doar cadre manufacturate,
vintage, pe care apoi le recondiţionează. Nu produc
nimic în serie, totul este făcut de mână, fiecare şurub
îşi ştie locul, iar asta se vede în produsul final - o
bicicletă mult mai uşoară şi „veşnică”.
Text de Loredana Pană

68 GREEN living

Ce fel de biciclete faceţi?
În primul rând, noi suntem adepţii mişcării
Fixed Gear şi facem biciclete fixe de oraş.
Adică biciclete de velodrom, dar adaptate
pentru oraş. Sunt foarte uşoare, reziste, fru-
moase şi foarte „fashionable”. Vrem să oferim
o alternativă la concepţia că o bicicletă de oraş
trebuie să fie un tanc, pentru că ai borduri şi
gropi. Nu cred că ai nevoie de un tanc de 20 de
kilograme ca să poţi merge prin oraş. Bicicle-
tele noastre au cam 8-9 kilograme. În momen-
tul în care poţi să o ridici uşor pe umăr, să o urci
în lift, să cobori scările, te raportezi cu totul
altfel la ce poţi să faci cu ea zilnic. Ideea este
că vrem să milităm pentru o imagine simplă şi
indestructibilă a bicicletei.
Cel mai important aspect al bicicletelor
noastre este că sunt „maintenance free”. Adică
nu au nevoie de întreţinere pentru foarte multă
vreme. Dacă aş spune un an, nu ar fi corect,
pentru că pe unele biciclete le-am făcut acum
trei ani şi nu s-au stricat deloc de atunci.
BICICLETA FĂRĂ FRÂNE
Ce este o bicicletă fixă?
Mişcarea Fixed Gear e un trend care a în-
ceput acum multă vreme pe afară, San Fran-
cisco şi New York fiind primele oraşe. În
Europa, Londra este cel mai important cen-
tru. O bicicletă fixă nu are viteză şi nici frâne.
Pinionul este fix pe butuc, nu se poate învârti
în gol. Francezii o numesc pinion fix, englezii -
fixed gear, iar toată lumea o ştie de „fixie”. Este
exact aşa cum a fost ea inventată, originală.
Oamenii mergeau la Turul Franţei în 1900
pe biciclete fixe. Practic, nu poţi să opreşti
pedalarea. Atâta timp cât roţile se învârt, peda­
lele nu pot rămâne fixe. Imposibilitatea de a
opri pedalarea îţi oferă foarte mult control,
pentru că eşti tot timpul conectat. E ca o aler-
gare cu îmbunătăţiri. Bicicletele fixe originale
nu au frână. Poţi să mergi şi cu spatele, se pot
face sărituri şi alte trickuri. Acum patru ani,
eram singurul din România care mergea pe o
bicicletă fixă.
Adică faceţi biciclete fără frâne?
Da, la comandă. Mulţi mi-au zis că sunt
sinucigaş, însă, odată ce mergi pe o bicicletă
fixă, devii dependent. În SUA oamenii se dau
frecvent pe biciclete fără frâne, însă Bucureştiul
nu este pregătit pentru asta. Perpetuum nu
face doar biciclete fixe. În principiu facem
orice îşi doreşte clientul, cu condiţia să fie cu o
singură viteză. Nu ne încurcăm cu biciclete cu
viteze, în general cu cele care se dereglează re-
pede. Simplitatea este frumoasă şi foarte utilă.
Care este procesul de producţie?
Am început ca şi colecţionari. Adunăm pie-
sele şi le montăm, nu avem un flux teh­nologic
de serie. Nu luăm cadrele dintr-un anume loc.
Toate cadrele sunt de la biciclete de per­for­
alternative
Simplitatea
este frumoasă
şi foarte utilă
manţă, din Crom-Molibden, un oţel cam la
fel de dur ca titanul, dar nu atât de elastic. Un
cadru de oţel nu are moarte. Trăieşte pentru
totdeauna, faţă de aluminiu, care îmbătrâneşte.
Noi spunem că aceste biciclete pot fi purtate şi
de urmaşii noştri. Elementele adiacente cadru-
lui sunt fie noi, fie tot vintage, recondiţionate.
PIESE „FĂRĂ MOARTE”
De unde cumpăraţi piesele?
Cumpărăm multe piese noi din Anglia şi bu-
tuci japonezi, pentru că sunt foarte rezistenţi,
pe rulment. Luăm şi biciclete vechi dacă sunt
speciale şi au cadre realizate de mână, nu de se-
rie. În general, cadrele pe care le folosim sunt
realizate de manufacturieri francezi, elveţieni,
japonezi şi italieni. Tubulatura este rezistentă şi
foarte subţire. Îmbinările se fac doar cu alamă,
argon sau argint. Am un cadru din inox care nu
numai că nu are moarte, dar nici nu rugineşte şi
este sudat cu argint. Toate cadrele sunt vechi,
dar sunt recondiţionate şi optimizate foarte
mult de noi. La bicicleta mea am un cadru de
pistă care cântăreşte doar 1,5 kilograme şi este
din 1965. De la cadru porneşte nobleţea unei
biciclete. Dacă acel cadru merită să investim în
el, noi cumpărăm şi toată bicicleta, dar de obi-
cei e foarte grea.
Care sunt preţurile?
Preţurile sunt între 1.500 şi 4.500 lei. Une­
le cadre merită mai mult, dar noi vrem să le
promovăm foarte mult acum. Ar merita preţuri
mai mari, pentru că sunt unice. Sunt lucrate de
mână, ca nişte opere de artă, doar că piaţa nu
permite acum.
Câte biciclete aţi vândut până acum?
Ne-am decis să vindem de câteva luni.
Multe dintre bicicletele noastre au fost făcute
pentru prieteni. Noi, fiind colecţionari, am
recondiţionat biciclete ca să le ţinem ca obiec­
te de artă, nu neapărat să ne dăm pe ele. Am
vândut două până acum, dar deja numărul co-
mezilor este în creştere.
Ce urmează să faceţi pe viitor?
Sunt două magazine interesate, Ollie Gang
Shop şi Cyclopedia. Urmează să le băgăm aici,
dar şi să continuăm cu promovarea pe la diverse
evenimente urbane. Nu ţinem să intrăm în cât
mai multe magazine pentru că noi nu produ-
cem în serie. 
loredana.pana@green-report.ro
GREEN living 69
RECOMANDĂRI

Dirt!
The Movie

C
artea, recent publicată, oferă
o nouă viziune asupra noilor
tendinţe în construcţia de lo-
cuinţe în America. Autorii David Joh-
nston şi Scott Gibson au făcut o analiză
a schimbărilor survenite în industria

D
irt! The Movie, film lansat la începu-
tul acestui an, este povestea fascinan-
tă a solului, cea mai valoroasă şi mai
subestimată sursă de fertilitate, de la începutu-
rile formării sale şi până la momentul actual al
degradării accelerate sub acţiunea umană. Pa-
tru miliarde de ani de evoluţie au creat solul, cel
care ne purifică apa, ne oferă hrană şi adăpost.
În timp, oamenii au devenit lacomi şi negli-
jenţi, punând în pericol această resursă vitală
prin metode distructive de practicare a agricul-
turii, exploatări miniere şi dezvoltare urbană.
Ceea ce a atras după sine efecte dezastruoase,
pe care filmul nu ezită să le prezinte frust: foa-
mete, secetă, inundaţii şi încălzire climatică.
Dirt! The Movie demonstrează însă că vre-
murile se schimbă. Peste 25 de vizionari renu-
www.tvlink.org
miţi din întreaga lume s-au reunit pentru găsi
soluţii viabile şi eficiente de salvare a acestei
resurse naturale. Printre ei - Bill Logan, Andy
Lipkis, dr. Vandana Shiva sau Fritjof Capra.
Pentru a surprinde poveştile şi modul de a
gândi, echipa de filmare a turnat în peste 20 de
ţări, inclusiv în Argentina, Brazilia, Franţa, In-
dia, Kenya şi mai multe regiuni din SUA. De-a
lungul filmărilor, producătorii Bill Benenson şi
Gene Rosow au observat că fermierii şi agro-
nomii redescoperă agricultura sustenabilă, că
localităţi din cele mai mici luptă pentru dreptul
lor de a-şi putea hrăni familiile sau că oamenii
de ştiinţă au descoperit cum poate fi folosit
solul pentru stoparea încălzirii globale, inclu-
siv prin obţinerea de electricitate din soluri şi
sedimente.
construcţiilor, dar şi un calcul al impac-
tului pe care locuinţele nesustenabile îl
au asupra costurilor la energie. Casele
independente energetic sunt rezultatul
colaborării dintre constructori, arhi-
tecţi şi producătorii echipamentelor
eficiente energetic. Piaţa imobiliară
americană a început deja să ceară locu-
inţe care trec dincolo de consumul con-
venţional de energie, iar casele „zero
carbon” încep, încetul cu încetul, să
devină „noul verde” în industrie. Cartea
prezintă sfaturi legate de tehnicile şi
materialele folosite pentru astfel de lo-
cuinţe, oferind 12 studii de caz din zone
climatice diferite de pe teritoriul SUA.
„Toward A Zero Energy
Home”, de David Johnson şi
Scott Gibson (iunie 2010)

P
rofesioniştii presei audiovizuale şi on-line din România au, de-acum încolo, la dispoziţie o
sursă excelentă de materiale video pe probleme de mediu din spaţiul european, care pot fi
preluate gratuit de pe site-ul http://www.tvlink.org/. Materialele jurnalistice sunt realizate
de profesioniştii Mostra, o companie de comunicare din Bruxelles specializată în producţii audi-
ovizuale. Compania realizează producţii TV „high quality” (circa 50 pe an), care acoperă domenii
precum mediul, dezvoltarea, sănătatea, transportul şi energia, piaţa muncii etc. Jurnaliştii le pot
folosi ca pe nişte comunicate audiovizuale din care pot extrage imagini, citate sau mesaje, pentru
a adăuga o notă europeană producţiilor pe care le realizează. Abordarea materialelor este una jur-
nalistică (creativă, pe subiect şi bine documentată), iar producţia include imagini excelente, sunet
natural, interviuri, grafice şi exemple din viaţa de zi cu zi a oamenilor. Toate materialele sunt gratui­
te şi fără drepturi de autor. Cele mai recente materiale de mediu postate acoperă subiecte precum
ameninţarea speciilor invazive asupra biodiversităţii europene, eticheta eco pe produsele europene
sau cele mai verzi oraşe din Europa.

70 GREEN living
 GREEN REPORT ON-LINE

„Cel mai eco aş trăi

pe o insulă pustie. Dezbrăcat“
Codruţ Kegheş, cel mai
„Dezbrăcat” dintre Cârcotaşi,
a fost ciclist timp de opt ani.
Astăzi i-ar fi greu să renunţe la
maşină şi admite că principalii
inamici ai bicicliştilor sunt
şoferii şi câinii. Află dintr-un
interviu acordat pentru
www.green-report.ro cum şi în
ce condiţii ar trăi… dezbrăcat.
Interviu de Carmen AlbiŞteanu

Cât este de „verde” stilul dum­nea­voas­tră

de viaţă? Reciclaţi deşeurile sau reduceţi
consumul de resurse?
Sunt foarte „verde” atâta vreme cât, după ce
consum un bidon de apă, suc, bere sau vin, nu
arunc PET-ul în tomberon aşa cum este forma
lui, ci îl strâng şi îl fac mic, astfel încât să încapă
cât mai multe în coş.

Cât de accesibil vi se pare în România

stilul de viaţă prietenos cu mediul?
Dacă stai într-o zonă mai la periferie şi
vrei să mergi la serviciu cu bicicleta, s-ar putea
să rezişti o zi, pentru că a doua zi nu mai poţi
pedala decât cu mâinile, din cauza câinilor.
Pe lângă asta, s-ar putea să mai apară câte un
şofer care să nu-ţi acorde prioritate şi să dea
cu maşina peste tine.
Ai putea fi „verde” câteva zile, până ţi se
întâmplă un astfel de necaz şi devii vânăt.
Este bine să mergi cu bicicleta, numai că
eu, ca fost ciclist, să zic aşa - pentru că am
făcut ciclism vreo opt ani - am avut câteva vedere că sunt foarte ocupat, cel mai greu aş zile nu am putut să mănânc nimic. Ce este
experienţe neplăcute. Să fii îmbrăcat la renunţa la un mijloc de transport rapid. şi mai dureros este faptul că, dacă astăzi faci
costum şi să mergi pe bicicletă şi să ajungi la curat, în cel mult o săptămână gunoaiele vor
destinaţie cu faţa plină de mâzgă din cauza Care credeţi că sunt cele mai mari fi la loc acolo.
eşapamentului nu e foarte plăcut. probleme de mediu cu care se con­fruntă
În ce priveşte alimentele eco, nu ai garanţia România? Aţi înlocui eşarfa pe care o purtaţi în
că acele produse sunt 100% eco. O să ajungem Cea mai mare problemă se leagă de emisiune cu una din ţesătură organică?
în situaţia în care, după ce decedăm şi ne reziduuri, care ajung în locuri în care peştele Da, m-aş îmbrăca cu lucruri bio­de­gra­dabile
dezgroapă la şapte ani, o să fim intacţi. Din nu mai are gust de peşte din cauza lipsei cu mare plăcere. De exemplu, acum lucrez cu
cauza E-urilor o să ne conservăm. canalizărilor. o nouă casă de modă, „verSacii”. Sacul ecologic
este o variantă în trend. Îi faci o gaură prin care
La ce aţi renunţa cel mai uşor pentru a fi Aţi abordat vreodată subiectul ecolo­giei să scoţi capul şi încă două laterale pentru mâini
mai eco? Dar cel mai greu? în munca dumneavoastră? şi este nemaipomenit. Neapărat în culori vii,
Dacă aş trăi pe o insulă pustie, aş fi Da. Am făcut curat într-o pădure, pentru roz, verde... ce se poartă în vara asta. 
eco din cap până-n picioare, pentru că aş o cauză nobilă. La ce am găsit acolo, am
renunţa la haine şi aş sta dezbrăcat. Având în venit acasă cu stomacul dat peste cap. Două carmen.albisteanu@green-report.ro

GREEN living 71
FLASH RO

EcoGreenland: încălzirea E
coGreenland, expediţia alpiniştilor ro-
mâni Ticu Lăcătuşu şi Cornel Coman,
s-a finalizat cu succes, după 37 de zile
globală este o realitate în care aceştia au parcurs 650 de kilometri pe
schiuri, traversând Groenlanda de la est la vest.
Călătoria nu a fost lipsită de peripeţii, încă de la
început fiind întârziată cu 10 zile din cauza vul-
canului din Islanda, care a paralizat toată Euro-
pa. După lunga călătorie, cei doi au constatat
că încălzirea globală nu este doar o poveste, iar
Groenlanda este puternic afectată de efectele
ei. Stratul de gheaţă de pe coasta de vest a Gro-
enlandei se topeşte la suprafaţă, iar lacurile for-
mate le-a făcut traversarea imposibilă.
Expediţia s-a desfăşurat în două etape, în
2009 şi 2010. Cei doi au escaladat un vârf vir-
gin, au urcat pe cele mai înalte trei vârfuri din
Arctica şi au traversat calota glaciară a Groen-
landei pe cel mai lung traseu parcurs până în
prezent de om.

„Vânătoarea de monştri”: Treci pe verde

70 tone de DEEE-uri cu bicicleta roşie!
C 4
inci mii de elevi de la aproape o sută de şcoli au reuşit să 00 de biciclete
strângă, între martie şi iunie, 70,5 tone de deşeuri elec- roşii îi aşteaptă
trice şi electronice, în cadrul campaniei „Vânătoarea de pe amatorii de
monştri”, derulată de asociaţiile Ecotic şi Junior Achievment, în pedalat în Parcul Izvor
parteneriat cu Ministerul Mediului. din Capitală, pe 17 iu-
Câştigătorul campaniei de educaţie ecologică şi colectare a lie, în cadrul celei de-a
fost Liceul Teoretic German din Satu-Mare, care s-a detaşat de doua ediţie a competiţi-
celelalte şcoli prin cantitatea de DEEE-uri colectată - 9.193 kilo- ei „Bicicleta roşie”, or-
grame. Pe locul al doilea a fost Grupul Şcolar Industrial Tehno- ganizată de Coca-Cola
frig din Cluj-Napoca (7.494 kg), urmat de Colegiul Economic din România, în parteneriat
Buzău (5.587 kg) şi Grupul Şcolar „Matei Basarab” din Craiova cu Primăria Capitalei
(3.595 kg). Câştigătorul marelui premiu a fost răsplătit cu 100 şi Green Revolution.
kilograme de echipamente electronice pentru dotarea unui labo- Persoanele care doresc să participe la concurs trebuie să acceseze
rator multi-media la şcoală. site-ul www.bicicletarosie.ro şi să completeze un chestionar. La fina-
lul promoţiei, organizată în perioada 1 - 14 iulie, 400 de norocoşi vor
fi selectaţi, prin tragere la sorţi, pentru a intra în posesia unei bicicle-
te şi al unui echipament de protecţie complet. Câştigătorii biciclete-
lor sunt invitaţi la turul ciclistic pentru amatori, care va avea loc în-
cepând cu ora 20.00, după premiere, împreună cu mulţi alţi posesori
de biciclete care doresc să susţină un stil de viaţă activ şi echilibrat.
Anul trecut, peste 800 de bucureşteni au luat parte la turul ciclist
„Bicicleta roşie”, alături de personalităţi din lumea sportului, vedete
şi reprezentanţi ai autorităţilor.

Asaltul algelor
P
este o mie de tone de deşeuri şi alge au fost strânse, la sfârşitul
lunii iunie, de pe plajele litoralului românesc de către repre-
zentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral
(ABADL). Specialiştii instituţiei au declarat că principala cauza a apa-
riţiei algelor este eutrofizarea, un fenomen care apare în timpul verii,
când, la temperaturi ridicate, cresc şi concentraţiile de nutrienţi din
apă, determinând dezvoltarea abundentă a algelor. Fenomenul este
cunoscut sub denumirea de „înflorire algală”. Astfel, reprezentanţii
instituţiei au ridicat de pe plaje 111 tone de deşeuri şi aproximativ 975
tone de alge, acestea fiind colectate şi transportate la gropile ecologice.

72 GREEN living
 FLASH RO

Colectare selectivă
în Târgu-Mureş
M
unicipalitatea din Târgu-Mureş a instalat, începând
din 25 iunie, puncte de colectare selectivă, după re-
petate insistenţe din partea ministrului mediului şi
pădurilor, Laszlo Borbely.
„Salut decizia primăriei de a semna un contract cu EcoRom
Ambalaje. Această măsură este bine-venită, chiar dacă s-a con-
cretizat cu întârziere”, a declarat ministrul Lazlo Borbely, origi-
nar din Târgu-Mureş.
Amplasarea punctelor se face în două etape: în prima fază
au fost amplasate 11 puncte de colectare pentru plastic şi metal,
sticlă, hârtie-carton, urmând să fie amplasate încă 14 puncte.
Astfel, la începutul anului viitor, toţi locuitorii oraşului vor avea
acces la serviciile de colectare. Program de vară prelungit
la centrele I’Velo
P
rogramul centrelor de bike sharing gratuit I’Velo din parcu-
rile Herăstrău şi Tineretului se prelungeşte pe durata verii,
iubitorii de plimbări pe două roţi fiind aşteptaţi între orele
8.00 şi 22.00, în timpul săptămânii, şi 10.00-22.00, în weekend.
Peste 30.000 de bucureşteni s-au plimbat cu bicicletele disponibile
gratuit în cele trei centre I’Velo din Bucureşti, de la lansarea proiec-
tului de bike sharing.
Pe 11 iunie, o sută de bucureşteni au pedalat pe bicicletele I’Velo
între cele 40 de galerii participante la evenimentul Noaptea Albă a
Galeriilor. Asociaţia Green Revolution a pus bicicletele gratuit la
dispoziţia celor pasionaţi de artă contemporană.

Lecţia de grădinărit,
din toamnă
P
este 1,6 milioane de elevi din clasele I-VIII ar putea merge
din toamnă în vizite la ferme sau la staţiuni de cercetare şi
s-ar putea ocupa de grădinărit, pentru a cunoaşte beneficiile
fructelor şi legumelor. Costurile pentru aceste activităţi ar urma să
fie suportate de consiliile judeţene sau locale.
Prevederile sunt cuprinse într-un proiect de hotărâre de guvern
elaborat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care stabi-
leşte măsurile adiacente ale programului de încurajare a consumului
de fructe în şcoli. Ministrul agriculturii, Mihail Dumitru, a precizat
că măsurile sunt opţionale, elevii nefiind obligaţi să facă „muncă pa-
triotică”.

Roşia Montană,
marea scenă FânFest 2010
E
chipa care organizează campania „Sal-
vaţi Roşia Montană”, alături de nume-
roase asociaţii partenere, organizează
cea de-a cincea ediţie a festivalului FânFest, în
perioada 13-15 august.
Sub denumirea „Roşia Montană ca o mare
scenă”, ediţia de anul acesta a festivalului are ca
scop impulsionarea dezvoltării economice du-
rabile a zonei, precum şi promovarea nominali-
zării Roşiei Montane ca sit UNESCO protejat.
Spre deosebire de anii trecuţi, când con-
certul a avut loc în afara satului, ediţia de anul
acesta va fi organizată în curţile, părculeţele,
clădirile, fermele, pieţele şi pe străzile Roşiei
Montane, care va alcătui o mare scenă pentru
activităţile evenimentului.
Mesajul festivalului din acest an va fi adus pe
scenă de formaţii precum Luna Amară, Grimus,
Ţapinarii, Tunderground, Zum, The Others şi
Chilli Familli.

GREEN living 73
profil ONG

Ecosophia predă lecţia naturii

Asociaţia Ecosophia a luat naştere în urmă cu şapte ani, din România se află ultimele ecosisteme 100%
naturale de pe continent, ultimul refugiu
dorinţa unui grup de prieteni de a schimba ceva, uniţi de o pasiune pentru majoritatea speciilor aflate pe cale
comună: protejarea ariilor naturale din România. Printre cei 11 de dispariţie. Dacă aceste ecosisteme vor
fondatori de numără actorii Claudiu Istodor şi Diana Dimian, dispărea, tot continentul va fi condamnat la
deşertificare şi foamete. Iar noi nu apreciem
precum şi Florea Trifoi, inginer silvic şi specialist în arii protejate. ce avem şi tăiem în prostie pădurile, nu
repectăm legislaţia de mediu, poluăm apele.
Text de Loredana Pană De ce argumente mai avem nevoie ca să ne
dăm seama ce risipim?”, se întreabă actriţa.
„Împreună pentru natură” este cel mai
Ecosophia, în cifre Cea mai mare realizare vechi proiect desfăşurat de asociaţie, pe care
În cei şapte ani de activitate, 160 de şcoli „Cel mai important proiect pe care l-am membrii speră să-l implementeze şi în alte
din toată ţara au aderat la programul asociaţiei rea­lizat este concursul internaţional de ţări din UE prin intermendiul parteneriatelor
„Împreună pentru Natură” şi au înfiinţat în edu­caţie eco-civică «Împreună pentru na­ pe care le-au încheiat cu administraţiile altor
cadrul lor cluburi. 18 şcoli au primit materiale tură», datorită căruia am reuşit să schimbăm parcuri din Europa. 
de construcţie pentru renovarea clădirilor. mentalitatea multor oameni, în special a celor
Asociaţia a co­lec­tat aproximativ 11 tone de care locuiesc în perimetrul sau apropierea loredana.pana@green-report.ro
gunoi din parcurile naturale şi naţionale. A parcurilor na­ţionale”, spune Diana Dimian,
realizat 378 de momente artistice având ca membru al asociaţiei Ecosophia. Concursul
subiect tra­di­ţiile şi obiceiurile româneşti şi a pune la încercare cunoştinţele copiilor cu
organizat activităţi la care au participat 210 vârste între 8 şi 14 ani, iar câştigătorul primeşte
localităţi din Ro­mânia. În 2009, 2.000 de o excursie într-un parc natural din Europa.
copii din 170 de şcoli din Bucureşti au desenat „Din păcate, prea puţini dintre noi ştiu
cu cretă, de Ziua Mediului, un arbore de 7.560 că România se află pe locul 1 în Europa
metri pătraţi, în Piaţa Constituţiei, pentru a ca importanţă a diversităţii biologice, a
milita împotriva defrişărilor. ecosistemelor naturale. Cu alte cuvinte, în

Asociaţia Ecosophia
Înfiinţare: 2003
Membri fondatori: 11
Voluntari: 4.000 de
copii, grupaţi în 160
de cluburi şcolare
200 de profesori
Zeci de simpatizanţi

Manifest:
„Societatea civilă are un
cuvânt important de spus în
funcţionarea unei societăţi
normale, democratice, aşa
cum sperăm că va deveni şi
societatea noastră. Dar dacă
nu punem cu toţii umărul,
vom avea mult de aşteptat”.

Sfaturi eco de la liceeni
pentru sectorul business
Liceenii din judeţul Harghita
au avut ocazia să-şi pună în valoare
cunoştinţele despre ecologie în
mediul de business, dezvoltând
împreună cu întreprinzătorii locali
metode de eficientizare a
consumului de resurse în
activităţile economice. Proiectul
„Tineri pentru economie
ecologică - Y4(ECO)2”, realizat
de Agenţia de Dezvoltare
Judeţeană Harghita, s-a desfăşurat
în oraşele Miercurea Ciuc,
Odorheiu-Secuiesc
şi Gheorgheni, până la sfârşitul
lunii iunie.
Text de Loredana Pană
Curs de ecologie pentru elevi
Cei 90 de liceeni înscrişi în proiect
au participat la un curs teoretic despre
re­ciclarea şi colectarea deşeurilor în di­
fe­rite domenii de activitate, realizat în
parteneriat cu Asociaţia Ţinutului Secuiesc
Ver­de. Elevii au învăţat ce înseamnă
eticheta energetică, consumul energetic din
domeniul IT, dar şi cum se reciclează corect
diferite tipuri de ambalaje.
După instruire, aceştia au fost împărţiţi
în cinci grupe pentru fiecare oraş şi au fost
orientaţi către crearea de parteneriate cu
întreprinzători locali, din domenii precum
prelucrarea lemnului, service auto şi IT,
servicii de catering şi supermarketuri.
Cele 15 grupe de elevi au lucrat separat
pentru a identifica metode de eficientizare
pentru fiecare domeniu în parte, iar cele mai
bune idei au fost şi premiate.
Produsele locale
scad amprenta de CO2 din retail
Una dintre metodele cele mai frecvent
propuse de tineri a fost schimbarea becurilor
clasice cu cele economice. „Elevii au de­
monstrat prin diferite calcule eficacitatea
becurilor economice. La un hotel cu 80 de
camere, reducerea costurilor la consumul de
energie este semnificativ”, a explicat Szabo
Zsolt, coordonatorul proiectului.
O altă metodă, propusă de elevi pentru
sectorul de retail, este creşterea cantităţii
de produse autohtone comercializate şi
în ambalaje reciclabile. Măsura ar reduce
PROIECT
Un supermarket local
importă pahare din plastic
din Italia, adică de la 2.300 de
kilometri, iar durata de folosire
a unui pahar este de doar trei
minute. Raportul de eficienţă/
poluarea mediului este
uriaş în favoarea poluării.
Szabo Zsolt,
coordonatorul proiectului
semnificativ costurile de transport şi
cantitatea de gaze cu efect de seră emisă în
acest sector.
„De exemplu, un supermarket local
importă pahare din plastic din Italia, adică de
la 2.300 de kilometri, iar durata de folosire
a unui pahar este de doar trei minute. Ra­
portul de eficienţă/poluarea mediului este
uriaş în favoarea poluării”, adaugă Zsolt.
Bugetul total al proiectului s-a ridicat
la 12.014 euro, din care 9.514 euro au fost
asiguraţi prin programul Matra-Kap Grant,
al Ambasadei Olandei la Bucureşti. 
loredana.pana@green-report.ro
GREEN living 75
FLASH internaŢional

Chinezii fac economie

la beţişoare
C
hina va reduce numărul tradiţio-
nalelor beţişoare alimentare, cu
scopul de a proteja mediul încon-
jurător, transmite Ministerul chinez al
Comerţului. Cel mai mare exportator din
lume, China produce anual 45 de miliarde
de beţişoare, pentru care sunt tăiaţi 25 de
milioane de copaci.
„Reducerea numărului de beţişoare
folosite reprezintă un prim pas către o so-
cietate ecologică, cu un consum minim de
energie”, anunţă ministerul chinez într-un
comunicat.
Autorităţile sunt încurajate astfel să
scadă consumul iraţional de beţişoare şi să
îndemne populaţia să aleagă variante reuti-
lizabile.

Dispariţia albinelor
înţeapă economia
D
acă albinele şi alte insecte polenizatoare ar dispărea
complet, economia Marii Britanii ar putea pierde câte
440 de milioane de lire pe an, susţin mai mulţi cercetă-
tori britanici care analizează acest scenariu în cadrul programului
„Living with Environmental Change”. În încercarea de a salva
speciile de insecte pe cale de dispariţie, britanicii au investit pes-
te 10 milioane de lire sterline în acest program, care analizează
pericolul extincţiei.
Din anii ’70 şi până în prezent, 75% dintre speciile de fluturi
Balene cu amprentă mică
B
din Marea Britanie au dispărut, precum şi trei dintre cele 25 de alenele din Oceanul Antarctic îşi reduc amprenta de carbon
specii de bondari. Printre factorii determinanţi se numără schim- cu ajutorul dejecţiilor, potrivit unui studiu realizat de un grup
bările climatice, poluarea şi agricultura de tip intensiv. de cercetători în cadrul Universităţii Flinders din Australia.
Mamiferele eliberează, prin dejecţii, tone de fier pe an, stimulând
creşterea filoplanctonului, care absoarbe dioxidul de carbon.
Fiecare balenă produce în jur de 50 de tone de fier pe an, care
acţionează ca un fertilizator natural. Cei aproximativ 12.000 de ca-
şaloţi din Oceanul Antarctic absorb 400.000 de tone de carbon pe
an, de două ori mai mult decât eliberează în atmosferă. Cercetătorii
arată că, dacă vânătoarea ar fi interzisă, balenele cruţate ar contribui la
absorbirea a peste două milioane de tone de CO2 pe an.

Oceanele lumii se sufocă

O
ceanele lumii „se sufocă” din cauza nivelului ridicat de
gaze cu efect de seră care distruge ecosistemele marine,
avertizează oamenii de ştiinţă australieni şi americani
într-un raport publicat în revista „Science”, realizat după 10 ani de
cercetări. Oceanele se încălzesc, aciditatea creşte rapid, circulaţia
apei s-a modificat, iar zonele „moarte” din adâncurile oceanelor se
extind, potrivit raportului. „Oceanele sunt inima şi plămânii Pă-
mântului, producând jumătate din oxigenul de pe glob şi absorbind
30% din dioxidul de carbon produs de om. Nu putem rezista fără
ele şi trebuie să le protejăm”, a declarat principalul autor al studiu-
lui, profesorul australian Ove Hoegh-Guldberg.

76 GREEN living
 FLASH internaŢional

Zimbabwe, ţara
fildeşului însângerat
L
a mijlocul lunii iuniei, un grup de
braconieri a omorât 10 elefanţi
dintr-o rezervaţie naturală din
Zimbabwe, acesta fiind cel mai mare nu-
măr de elefanţi ucişi simultan, susţin auto-
rităţile statului.
Zimbabwe se mândreşte cu cea mai
mare populaţie de elefanţi din Africa, însă
braconajul, scăpat de sub control, contri-
buie la scăderea dramatică a numărului
acestora. Cei 10 elefanţi au fost găsiţi
morţi şi cu colţii scoşi lângă un râu din re-
zervaţia naturală Gonarezou din sud-estul
statului Zimbabwe. Conducerea rezerva-
ţiei şi poliţia investighează cazul, oferind
chiar o recompensă de 1.000 de dolari
pentru informaţii importante legate de
incident.

Defrişările cresc
riscul de malarie

D
ispariţia pădurilor amazoniene favorizează înmulţirea ţân-
ţarilor şi, indirect, creşte riscul de malarie, potrivit unui
grup de cercetători care au studiat fenomenul în cadrul
Universităţii Wisconsin.
Conform studiului, numărul cazurilor de malarie a crescut cu
48% într-o regiune din Brazilia unde 4,2% dintre copaci au fost tă-
iaţi. Experţii trag un semnal de alarmă asupra obiceiului localnicilor
de a da foc pădurilor pentru a face loc terenurilor arabile, fapt care ar
putea declanşa epidemii grave. Cercetători au estimat că în perioada
1998-2007, peste 19.000 de kilometri pătraţi de pădure din Brazilia
au fost defrişaţi.

Bulgaria intră în
Antilopele tibetane lupta cu OMG-urile
s-au pus pe înmulţit
B
ulgaria ar putea interzice ingredientele provenite din
organisme modificate genetic în alimentele pentru co-

P
opulaţia de antilope tibetane s-a dublat faţă de anul 2000,
ajungând la 120.000 de exemplare datorită eforturilor in-
tense de conservare depuse de autorităţile din Tibet. Potrivit
acestora, numărul antilopelor a crescut datorită înfiinţării a 17 noi
rezervaţii naturale, care ocupă 56% din teritoriul regiunii Nagqu,
unde trăiesc mamiferele.
În Tibet au existat milioane de antilope, însă vânatul excesiv şi
distrugerea habitatului lor din ultimele deceni au condus la reducerea
drastică a numărului acestora. Din 1979, antilopa tibetană a fost de-
semnată specie ameninţată şi protejată prin lege de Convenţia privind
comerţul internaţional cu specii periclitate de faună şi floră sălbatică.
pii, dacă un amendament propus pe 16 iunie la legea ali-
mentaţiei de către preşedintele Comisiei pentru Agricultură şi
Păduri din parlamentul bulgar, Desislava Taneva, va primi aviz
favorabil.
Amendamentul cere interzicerea totală a distribuirii şi vân-
zării produselor care conţin OMG-uri în grădiniţe, în şcoli şi în
centre de îngrijire a copiilor, precum şi în magazinele situate pe
o rază de 100 de metri de acestea. Comercializarea acestor ali-
mente ar urma să fie permisă doar în zone separate şi marcate
corespunzător.

GREEN living 77
 Zbor frânt
deasupra
Golfului Mexic
Peste 600 de specii de animale
sunt ameninţate de pata de petrol
care se extinde în Golful Mexic,
după explozia platformei
petroliere British Petroleum.
Până în prezent, au fost
recuperate 783 de păsări,
252 de ţestoase şi 41
de mamifere moarte.
Potrivit studiilor, peste
500 de milioane de
păsări zboară peste
Golful Mexic în
fiecare primăvară.
Sute de voluntari
fac eforturi
considerabile de
a curăţa penajul
acoperit cu
petrol, pe
care-l înghit,
cauzându-le
probleme
la ficat şi
rinichi.
Foto: Daniel Beltrá/Greenpeace