P. 1
variabile aleatoare

variabile aleatoare

|Views: 351|Likes:
Published by Aurelia Bucur

More info:

Published by: Aurelia Bucur on May 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/10/2014

pdf

text

original

VARIABILE ALEATOARE. FUNCTII DE REPARTITIE.

INDICATORI STATISTICI
VARIABILE ALEATOARE. FUNCŢII DE REPARTIŢIE. INDICATORI STATISTICI
2-1 Notiuni de teoria probabilitatilor
În teoria probabilitatilor, orice rezultat al unui experiment se numeste eveniment, sigur fiind evenimentul care se realizeaza cu certitudine la orice efectuare a experimentului. Evenimentul imposibil este cel care nu se realizeaza niciodata în cadrul unui experiment dat. Evenimentele ce apar ca rezultat al unor experimente le vom nota , , etc. Evenimentul complementar unui eveniment este acel eveniment care se realizeaza atunci si numai atunci când nu se realizeaza . Evenimentul care consta în realizarea simultana a evenimentelor , se noteaza cu (se citeste evenimentul si ).

Probabilitatea unui eveniment este o masura a sanselor de realizare a acelui eveniment. Daca un eveniment se desfasoara astfel încât producerea oricarui eveniment legat de acesta are un numar finit de sanse egal-posibile, probabilitatea evenimentului este raportul dintre numarul rezultatelor favorabile producerii evenimentului si numarul tuturor rezultatelor posibile. Se considera exemplul cunoscut al urnei care contine bile de aceeasi marime, dintre care sunt albe si sunt negre. Probabilitatea de a extrage o bila alba sau neagra va fi

, respectiv

(2.1)

.

(2.2)

Din relatia (2.1) se vede imediat ca probabilitatea unui eveniment este cu 535h79f prinsa între zero si unitate, adica . Evident, când în urna sunt numai bile negre, iar când în urna sunt numai bile

albe etc. 2-1.1 Teorema probabilitatii totale Sa presupunem ca pentru producerea unui eveniment sunt cazuri favorabile, adica din cazuri posibile, egal probabile,

. De asemenea, pentru producerea evenimentului putem scrie , pentru care avem

(2.3) cazuri favorabile,

.

(2.4) , nu se

Se mai considera ca cele doua evenimente se exclud reciproc, adica când se produce produce . Probabilitatea ca în cele cazuri posibile sa se produca sau , va fi

, relatie care reprezinta principiul probabilitatii totale, si anume:

(2.5)

Când un eveniment se poate realiza în mai multe moduri posibile care se exclud reciproc, probabilitatea producerii lui este egala cu suma probabilitatilor care corespund diferitelor moduri de producere. 2-1.2 Teorema probabilitatii compuse Se considera cazul unui eveniment mai complex care rezulta din realizarea succesiva a doua evenimente dependente si . Pentru examinarea acestei situatii mai presupunem: - în - în - în - în cazuri se produce atât evenimenul cazuri se produce evenimenul cazuri se produce evenimenul cazuri nu se produce nici nici cât si ; ; ;

dar nu se produce dar nu se produce .

Fie

numarul de cazuri total posibile. si probabilitatea este

Pentru producerea evenimentelor

si Pentru a se produce

. , probabilitatea este

(2.6)

, deoarece are , cazuri favorabile, fiind acelasi.

(2.7)

Dupa ce s-a produs evenimentul

, ramâne sa examinam probabilitatea lui

. Evident, acesta

are numai cazuri favorabile. Deoarece producerea lui este conditionata de aceea a lui (numai acele cazuri vor fi favorabile când are loc ), numarul cazurilor posibile pentru va fi . Prin urmare,

.

(2.8)

Pentru probabilitatea definita de (2.8), se foloseste notatia ceea ce înseamna probabilitatea ca sa se produca dupa ce s-a produs (probabilitate conditionata). Din compararea relatiilor (2.6), (2.7) si (2.8) rezulta principiul probabilitatii compuse si , (2.9) , si

care arata ca: Daca producerea unui eveniment presupune realizarea altor evenimente si atunci probabilitatea producerii lui este egala cu produsul dintre probabilitatea producerii lui probabilitatea lui , dupa ce s-a produs .

În conditiile de mai sus, numarul cazurilor posibile este limitat. De aceea, definitiile si probabilitatile de mai sus se refera la asa numita teorie a probabilitatilor discontinue, care se apropie de teoria probabilitatilor continue daca numarul cazurilor favorabile este destul de mare. Probabilitatea evenimentului se noteaza si este un numar cuprins între 0 si 1, valoarea 0 corespunzând unui eveniment imposibil, iar 1 unui eveniment sigur. Daca masurarea unei marimi se efectueaza, în conditii identice, de un numar mare de ori ,

12) Se numeste repartitie a unei variabile aleatoare legea de probabilitate dupa care ea se produce. Variabila aleatoare continua poate lua orice valoare între doua numere. poate lua orice valoare dintr-o multime bine definita de valori reale (domeniul de definitie al variabilei). Astfel.1) . iar din acestea. Repartitia unei variabile aleatoare discrete se scrie sub forma . Numarul valorilor posibile ale unei variabile aleatoare discrete poate fi finit sau infinit. 2. Variabila aleatoare continua este definita pe o multime continua.1 Functia de repartitie Functia de repartitie a variabilei aleatoare probabilitatea evenimentului . (2.10) este o caracteristica a intervalului considerat. se deosebesc variabile aleatoare de tip discret si de tip continuu. Variabilele aleatoare se clasifica dupa multimea pe care sunt definite.11) Din punct de vedere probabilistic. functia de repartitie caracterizeaza complet o variabila aleatoare. Numarul valorilor posibile ale unei variabile aleatoare continua este infinit. (2. 2-2. în raport cu rezultatul unui experiment. valori se afla în intervalul . se noteaza cu si este definita ca (2. Functia de repartitie (sau functia cumulativa a probabilitatilor) a unei variabile aleatoare discrete este suma probabilitatilor de la stânga punctului de abscisa (Fig. Variabilele aleatoare discrete sunt definite pe o multime cel mult numarabila de evenimente.obtinându-se siruri de valori aleatorii probabilitatea . indiferent daca este vorba de o variabila aleatoare discreta sau continua. si se numeste frecventa relativa a variabilei în intervalul 2-2 Variabile aleatoare Se numeste variabila aleatoare o marime reala care.

15) . 2. daca . (2.sau . Pentru cea mai mica valoare posibila a variabilei aleatoare .13) Fig. Repartitia unei variabile continue Functia de repartitie are urmatoarele proprietati: 1. Functia de repartitie este o functie monoton nedescrescatoare . functia de repartitie este 2. 2. (2.14) Fig. 2.1. . functia de repartitie se defineste astfel (Fig. Repartitia unei variabile discrete Daca este o variabila aleatoare continua.2): .2. (2.

2. Functia de repartitie fiind o probabilitate. Probabilitatea ca variabila aleatoare sa fie cuprinsa între si este egala cu diferenta dintre valorile functiei de repartitie la extremitatile intervalului. 2. satisface dubla inegalitate .16) .egala cu zero .18) (2. . Pentru cea mai mare valoare posibila a variabiei aleatoare egala cu 1 . (2. 4. suma tuturor salturilor fiind egala cu 1 a) b) Fig.a). adica cu cresterea functiei în intervalul considerat .19) Functia de repartitie a unei variabile discrete este o functie discontinua. . 3.b. în care functia are drept asimptote dreptele 2-2. (2. functia de repartitie este (2.3. Functia de repartitie Functia de repartitie a unei variabile aleatoare continue este.2 Densitatea de repartitie Se numeste densitate de repartitie (sau densitate de probabilitate) prima derivata – daca exista – si ). salturile de la o treapta la treapta curenta sunt egale cu (Fig.17) 5. 2. admite salturi. de asemenea o functie continua (Fig.3.3. în scara.

a functiei de repartitie .3 Operatii cu variabile aleatoare Fie si doua variabile aleatoare având repartitiile . atunci este o variabila aleatoare având repartitia . adica evenimentul este imposibil.23) este o variabila aleatoare având repartitia Suma a doua variabile aleatoare .(2.21) 2-2.22) este o constanta reala.24) si adica este probabilitatea realizarii simultane a evenimentelor si Produsul a doua variabile aleatoare si este o variabila aleatoare având repartitia . Daca si . (2. .20) Densitatea de repartitie exista numai pentru variabile de tip continuu. (2. si (2. iar este sigur. . . Probabilitatea ca variabila aleatoare continua integrala densitatii de repartitie pe intervalul sa ia valoare în intervalul este egala cu . în care . (2.

27) 2-3 Valorile tipice ale variabilei aleatoare O variabila aleatoare este caracterizata prin repartitia sa. Daca repartitia unei variabile nu este cunoscuta.13) este egala cu suma produselor dintre valorile pe care le poate lua si probabilitatile corespunzatoare . în care . Media Prin definitie.26) 1. Densitatea de repartitie este nenegativa si aceasta rezulta din proprietatea functiei de repartitie de a fi nedescrescatoare. (2. 2. asociate variabilei aleatoare. valoarea medie (speranta matematica) a unei variabile aleatoare discrete cu repartitia (2.28) densitatea sa de repartitie. Integrala densitatii de repartitie. a variabilei aleatoare continue. (2.. Media unei .29) . este egala cu unitatea. . Fie o variabila aleatoare de tip continuu si variabile aleatoare continue este definita de relatia (2. în cadrul limitelor de variatie infinite. (2. pentru caracterizarea variabilei aleatoare se pot folosi anumite marimi numite valori tipice. .25) si Densitatea de repartitie are proprietatile: . (2.

(2. Rezulta din ecuatia (2.32) . Dispersia Dispersia unei variabile aleatoare discrete (2.31) (2. atunci valoarea medie este . Dispersia unei variabile aleatoare continue este media patratului abaterii lui .33) .36) adica. sau .30) .32) ca mediana este solutia ecuatiei (2.34) reprezinta valoarea medie a patratului abaterii . numarul care satisface ecuatia (2. diferenta dintre media patratului variabilei aleatoare si patratul mediei variabilei aleatoare. mediana este data de ecuatia (2.Daca variabila aleatoare este definita pe intervalul . Mediana Se numeste mediana a variabilei aleatoare .35) . Pentru o variabila aleatoare continua. sau (2.

37) este radacina patrata a dispersiei acestei (2. care este zero.41) Momentul centrat de ordinul k al unei variabile aleatoare discrete aritmetica a variabilei aleatoare.38) Dispersia si abaterea medie patratica sunt indicatorii cei mai utilizati pentru a caracteriza împrastierea valorilor unei variabile aleatoare. Momentul simplu (initial) de ordinul 1 reprezinta media aritmetica .39) .43) .42) Momentul centrat de ordinul 1 este zero.. Abaterea medie patratica Abaterea medie patratica a unei variabile aleatoare variabile aleatoare . Folosind momentele simple. dispersia se poate exprima dupa cum urmeaza: (2.40) . calculat în raport cu media (2. (2. calculat în raport (2. are expresia . Momente Momentul simplu (initial) de ordinul k al unei variabile aleatoare discrete cu originea abaterilor. în care reprezinta momentul simplu de ordinul 2. (2. datorita proprietatii mediei aritmetice conform careia . (2. este . .

50) (2. Momentul initial de ordinul al unei variabile aleatoare continue este (2.51) .44) .48) . În particular.45) (2. Momentul ordinar de ordinul k.46) se obtine valoarea medie a variabilei aleatoare continue . pentru rezulta dispersia variabilei aleatoare continue (2. Între momentele initiale si momentele centrate exista urmatoarele relatii: . este media variabilei . Momentul centrat de ordinul al unei variabile aleatoare continue (2. (2.Momentul centrat de ordinul 2 în raport cu media aritmetica este dispersia . calculat în raport cu o valoare arbitrara aleatoare .47) este . pentru (2. Momentul ordinar (conventional) de ordinul este (2. În particular.49) .

atunci valoarea medie a variabilei .54) (2. Daca aleatoare este o variabila aleatoare si este egala cu si . Inegalitatea este o consecinta a inegalitatii lui Schwarz [ ]. Dezvoltând (2.55) . Daca ..52) (2. Daca este o constanta . iar sunt independente atunci . . 2. atunci si (2. 2-3. reciproca nefiind adevarata.54) se obtine formula echivalenta de calcul . în care sunt numite corelatii.56) sunt elementele matricei de covarianta. Se numeste coeficient de covarianta raportul (2. atunci (2.53) reprezinta momentul centrat mixt al celor doua .1 Proprietatile valorilor tipice ale variabilei aleatoare Proprietatile mediei Media unei variabile aleatoare are proprietatile: 1. Coeficientul de covarianta Covarianta a doua variabile aleatoare variabile si (2.57) doua constante. Daca variabilele exista.

atunci valoarea medie a variabilei aleatoare . dispersia variabilei . Daca aleatoare este o variabila aleatoare a carei valoare medie se numeste abatere de la valoarea medie. Daca si cu dispersia este (2. Proprietatile dispersiei Dispersia unei variabile aleatoare are proprietatile: 1. atunci pentru oricare doua constante 3. Pentru orice variabila aleatoare are loc inegalitatea Cebîsev [ ] .59) 4. respectiv este (2.. 2.60) exista. Daca respectiv. egalitatea având loc doar pentru 4. Daca este o variabila aleatoare având dispersia . atunci oricare ar fi numerele reale si . sunt doua variabile aleatoare independente având dispersiile . exista si este egala cu (2. atunci (2. . Daca si respectiv si sunt doua variabile aleatoare independente pentru care exista valorile medii .58) si sunt doua variabile aleatoare independente având valorile medii . atunci variabila 5. Fie o variabila aleatoare dispersia variabilei aleatoare .63) . 3. exista si este egala cu (2. atunci valoarea medie a variabilei aleatoare . si (2.62) si o constanta reala. . .61) .

Daca repartitia variabilei relatia (2. (2.. obtinute din un parametru real. unde este unitatea imaginara.69) . valoarea medie a unei noi variabile . densitatea sa de repartitie .66) este data de este de tip continuu.64) 2-4 Functii derivate Se numeste functie caracteristica a variabilei aleatoare aleatoare. (2. iar - este distribuita discret atunci functia caracteristica este data de relatia .68) este definita ca raportul dintre densitatea de .65) atunci functia caracteristica este are distributie continua cu desinatea . arbitrar. (2. înlocuind argumentul prin . (2.67) sa Functia de supravietuire sau de fiabilitate reprezinta probabilitatea ca o variabila aleatoare ia o valoare mai mare decât . (2. Daca variabila . Daca variabila . Functia hazard sau rata cedarii a unei variabile repartitie si functia de supravietuire: (2.70) .

2-5. Indicatorii derivati se obtin în procesul de calcul statistic si reflecta într-o maniera abstracta. de sinteza. în consecinta acestia reflecta dimensiunea. Functiile indicatorilor statistici sunt: de masurare. (b) indicatorii medii de pozitie: modul. media geometrica. Dintre indicatorii derivati amintim: marimile relative si marimile medii. În functie de metoda obtinerii indicatorilor si de rolul jucat în cercetarea statistica. obisnuite si centrate de diferite ordine.71) care ia numai valori întregi pozitive este . indicatorii pot fi împartiti în doua categorii: (a) indicatori absoluti (primari). cuartilele si decilele. Orice indicator statistic trebuie sa îndeplineasca doua conditii: (a) sa aiba un continut stiintific bine determinat. . (b) indicatori derivati (secundari). indicii statistici. de verificare a ipotezelor statistice. media armonica etc. (2. evolutive ale colectivitatii cercetate. Indicatorii absoluti sunt rezultatul observarii si sistematizarii datelor. . de estimare. specifice. 2-5 Indicatori statistici Indicatorul statistic reprezinta expresia numerica a unei trasaturi observate pe o colectivitate definita în timp si spatiu. de comparare. amplitudinea fenomenului în unitati concrete. mediana. .72) Între funtia caracteristica si functia generatoare exista relatia . Functia generatoare a unei variabile aleatoare definita de relatia (2.sau . (b) sa indeplineasca conditia de compatibilitate. aspecte calitative.1 Indicatorii tendintei centrale Principali indicatori ai tendintei centrale sunt: (a) indicatorii medii de control: media aritmetica. marimea. indicatorii variatiei si ai asimetriei. de masura. (2.73) Functia caracteristica se utilizeaza pentru calculul mometelor factoriale. o definitie sau o formula a sa. parametrii functiilor de regresie si ajustare analitica etc. de testare a semnificatiilor parametrilor statistici utilizati.

suma abaterilor nivelurilor individuale ale variabilei aleatoare fata de media lor diind egala cu zero. .75) în care reprezinta frecventa sau numarul de aparitii al variabilei . (2. Media aritmetica este o valoare interna a seriei din care a fost calculata (trebuie sa fie mai mare decât valoarea minima si mai mica decât valoarea maxima).Media armonica simpla . Media armonica este o valoare interna seriei din care a fost calculata. (2. media poate fi: media aritmetica (simpla). .… (2. tipic si obiectiv în aparitia. Media aritmetica ponderata este influentata atât de nivelul caracteristicii cât si de nivelul frecventei. media cronologica etc. media armonica. Media armonica Media armonica reprezinta acea valoare care înlocuid termenii reali din colectivitate nu modifica suma inverselor.74) se calculeaza cu relatia . Media aritmetica ponderata a unui sir de valori .76) . media geometrica. media cubica. media patratica. . manifestarea si dezvoltarea unei variabile (caracteristici) [1]. media parabolica. Se disting doua cazuri: . Media aritmetica simpla de sondaj (sau de selectie) a unui sir de valori calculeaza cu relatia . Functie de natura datelor înregistrate si de natura variatiei. Principiul pe care se bazeaza media este cel al compensatiei abaterilor (+ sau -).Media aritmetica Media este expresia sintetizarii într-un singur nivel reprezentativ a tot ce este esential.… se .

Media geometrica se utilizeaza pentru calculul indicelui mediu de crestere sau descrestere.81) Media geometrica nu este influentata nici de valorile cele mai mici.Media geometrica simpla (neponderata) sau .Media patratica simpla .79) Media geometrica Media geometrica este acea valoare care înlocuid termenii reali din colectivitate nu modifica produsul acestora. Se disting doua cazuri: . dar nu poate fi determinata daca unele valori sunt nule sau negative. În cazul mediei geometrice functia determinanta este de tip multiplicativ si se disting doua cazuri: .80) . nici de valorile cele mai mari. modificându-se aproximativ dupa o functie exponentiala. Media patratica Se foloseste când nivelul variabilei prezinta cresteri din ce în ce mai mari.Media geometrica ponderata .Media armonica ponderata .78) se foloseste media armonica special ponderata. media armonica este un artificiu de calcul pentru a determina media aritmetica când datele nu permit aflarea directa a acesteia (2. În acest caz. (2. Ponderarea nu se face cu ci cu . (2. Când nu se cunosc frecventele (2.

Media cronologica este o medie care are la baza principiul de calcul al mediei aritmetice. Media progresiva se calculeaza cu relatia . . Media geometrica este sensibila la variatii mari care prin ridicare la patrat devin foarte mari. Într-o serie statistica în care se pot calcula toate mediile exista relatia .82) .86) Media progresiva reprezinta o medie a timpilor de nivel calitativ superiori în cadrul colectivitati date. se calculeaza media cronologica simpla (2. mediile partiale din care se calculeaza media întregii perioade sunt ponderate cu durata perioadelor partiale cuprinse între termenii seriei dupa formula . Media cronologica Media cronologica este utilizata pentru determinarea nivelului mediu al seriilor cronologice de momente. Daca intervalele de timp care separa termenii seriei cronologice sunt egale. Media progresiva (2. În acest caz.Media patratica ponderata (2.83) Media patratica se poate calcula si pentru variabile nule sau negative. (2.85) Daca intervalele de timp dintre termenii seriei cronologice de momente sunt neegale atunci se calculeaza media cronologica ponderata..84) . (2.

unde este numar par.88) Mediana unei functii de repartitie mica a lui au probabilitati egale este valoarea pentru care valoarea mai mare si mai . (2. iar (2. mediana se situeaza între doua valori mediane si . unde în care: este limita inferioara a intervalului median. Daca sirul de date este constituit dintr-un numar impar de valori . În cazul seriilor de distributie. mediana se determina cu formulele: (2. (2. În general. . Din punct de vedere analitic.91) . Mediana este acea valoarea a caracteristicii fata de care frecventa valorilor mai mica decât ea este egala cu frecventa valorilor mai mari decât ea. - .. marimea intervalului.media termenilor calitativ superiori mediei generale.frecventele caracteristicii .89) . . mediana este reprezentata de valoarea de rang . s-a convenit sa se considere ca mediana media aritmetica a celor doua valori mediane: (2.frecventa intervalului median.marimea intervalului. este numar impar. mediana corespunde valorii abscisei pentru care ordonata împarte suprafata delimitata de curba de repartitie în doua parti egale. deci mediana împarte sirul de date în doua parti egale.90) . În cazul în care sirul de date este constituit dintr-un numar par de valori .87) . în care Mediana este media generala a seriei.

Ele descriu pozitia anumitor termeni în cadrul seriilor statistice. plurimodala. unde: este limita inferioara a intervalului modal. (2. Modul mai poate fi definit ca valoarea caracteristicii careia îi corespunde densitatea maxima de repartitie. repartitia se numeste bimodala. cea mai mica.Modul Modul este. . Cuantilele sunt valori ale caracteristicii care împart seria în parti egale. Valoarea centrala a sirului Valoarea centrala a sirului de date este . În cazul unei distributii simetrice ele coincid. cuantilele se numesc: mediana. Functie de valorile lui .diferenta dintre frecventa intervalului modal si frecventa intervalului premodal (anterior). iar (2.diferenta dintre frecventa intervalului modal si frecventa intervalului postmodal (urmator). cuartile. . Cuartile . (2. centile. . În cazul seriilor de distributie.marimea intervalului modal. iar daca sunt mai multe. .92) .94) . Daca sirul de masuratori are doua valori maxime. .93) Media. modul se calculeaza cu relatia pentru care functia are un maxim. decile. mediana si modulul caracterizeaza tendinta centrala si forma de variatie a caracteristicii. valoarea caracteristicii cu frecventa cea mai mare de aparitie în colectivitate. . Modul unei functii de repartitie este valoarea lui Intervalul modal este intervalul cu frecventa cea mai mare. în care Cuantilele este valoarea cea mai mare dintre valorile . Minimul densitatii de repartitie este antimod. Person [ ] a stabilit o expresie care da valoarea modului în functie de media aritmetica si mediana pentru toate repartitiile unimodale . K. . prin definitie.

.95) . ea reprezentând valoarea unitatii mediane.marimea intervalului în care se afla decila pâna la intervalul . . în numar de noua. Centilele (2. . în numar de trei. Cuartilele. unde este limita inferioara a cuartilei .frecventa cumulata pâna la intervalul . (2.frecventa intervalului . Locul unei decile oarecare este dat de relatia este limita inferioara a decilei . unde . este dat de relatia Locul unei cuartile oarecare . este mediana valorilor situate în partea superioara a medianei propriu-zise. Cuartila inferioara iar cuartila superioara este unitatea mediana a valorilor situate în partea inferioara a medianei .Cuartilele sunt marimi de pozitie în seriile statistice. Decilele (2.96) .frecventa cumulata (suma frecventelor anterioare) . împart seria în patru parti de frecvente egale cu 1/4 .marimea intervalului în care se afla cuartila Cuartila centrala a seriei se noteaza cu .96) Decilele. Ordonata corespunzatoare acestei unitati împarte aria delimitata de curba distributiei în doua parti egale. .96) . - frecventa intervalului . împart seria în zece intervale de frecvente egale cu 1/10 . (2.

Pentru o serie de frecvente variate.101) . dispersia se calculeaza cu formula (2.marimea intervalului în care se afla centila 2-5.99) Dispersia de sondaj se poate folosi ca estimatie a dispersiei din populatia originara (dispersie de selectie). împart seria în 100 de intervale egale .2 Indicatorii de masura a împrastierii Dispersia Dispersia (sau varianta) sirului de date. . (2. considerându-se relatia . abaterea medie patratica (sau deviatia standard de sondaj.frecventa cumulata pâna la intervalul .100) Pentru o serie simpla. denumita si dispersie de sondaj (esantion) este indicatorul de baza al împrastierii. Abaterea medie patratica (2. abaterea standard) se calculeaza cu formula .97) . (2. dispersia se calculeaza cu formula . (2.98) . frecventa intervalului . - .Centilele. Pentru o serie simpla. în numar de 99. unde este limita inferioara a centilei .

Coeficientul de variatie Coeficientul de variatie al sirului de date se calculeaza ca raportul dintre abaterea medie patratica si media aritmetica a sirului de date . Daca (2.105) Abaterea medie liniara se foloseste pentru a caracteriza omogenitatea colectivitatii statistice. .104) . Abaterea medie liniara (2. (2. Abaterea medie patratica a populatiei originara este (2. colectivitatea este omogena si media este reprezentativa.106) este pâna în 35% se considera ca intensitatea variatiei este redusa. Pentru o serie simpla . Pentru o serie de frecvente variate (2.102) . abaterea medie patratica se calculeaza cu formula .103) Abaterea medie liniara (sau abaterea medie absoluta) se calculeaza ca media aritmetica din valorile absolute ale abaterilor variantelor caracteristicii fata de media acestor variante.Pentru o serie de frecvente variate. Coeficientul de variatie ia valori începând cu 0. Daca depaseste 35% se considera ca intensitatea variatiei creste si colectivitatea este eterogena iar media tinde sa fie o marime nereprezentativa.

(2. Abaterea medie intercuartilica reprezinta aproximativ din abaterea standard si este mai putin exacta decât abaterea medie liniara. Amplitudinea relativa este raportul dintre amplitudinea absoluta si media aritmetica a sirului de date . Abaterea medie intercuartilica este folosita în analiza dispersionala si are avantajul ca poate fi usor calculata.110) Amplitudinea variatiei are aplicatie în studiul statistic al calitatii productiei. (2.Abaterea medie intercuartilica Abaterea medie intercuartilica este definita ca jumatatea intercuartilei . Momente Momentele sunt acele valori care caracterizeaza o repartitie si permit precizarea anumitor .108) Coeficientul de variatie intercuartilica prezinta avantajul unei comparabilitati mai largi. Având în vedere ca se exprima în aceeasi unitate de masura ca si variabila analizata.107) Intercuartila este o masura a dispersiei exprimata prin diferenta dintre cuartila superioara si cea inferioara.109) Amplitudinea se poate calcula si ca marime relativa. (2. abaterea medie intercuartilica nu se poate utilize pentru comparatii între serii statistice diferite din punct de vedere al unitatilor de masura. Amplitudinea Amplitudinea variatiei exprima marimea câmpului de împrastiere în jurul mediei. Coeficientul de variatie intercuartilica Coeficientul de variatie intercuartilica este rapotrul dintre semiintercuartila si mediana . (2. Amplitudinea absoluta este diferenta dintre valoarea cea mai mare si valoarea cea mai mica a sirul de date .

momentul simplu de ordinul are expresia . Pentru serii de distributie.115) . Pentru serii de distributie. Momentul centrat de ordinul . pentru serii simple. Exista mai multe tipuri de momente: Pentru serii simple. are expresia (2. momentul centrat are expresia (2. .caracteristici ale repartitiei.111) . momentul ordinar de ordinul are expresia (2. Pentru serii de distributie.113) .112) . momentul ordinar are expresia (2. momentul simplu se calculeaza cu relatia (2. calculat în raport cu o valoare arbitrara .116) . Pentru serii simple.114) . (2.

3 Indicatorii asimetriei Coeficientul de asimetrie Pentru caracterizarea seriilor de distributie unidimensionale si unimodale este necesara cunoasterea gradului de oblicitate. Daca: atunci exista simetrie perfecta. 2. aspect denumit asimetrie. Distributii asimetrice: .4. coeficientul de asimetrie poate fi definit ca diferenta dintre medie si mod . a) b) Fig. exista asimetrie negativa sau de dreapta. sau în functie de momentele centrate (2. iar (2. în care este momentul centrat de ordinul trei. (2.118) este momentul centrat de ordinul doi. de îndepartare a acestor distributii de la simetrie.119) exista asimetrie pozitiva sau de stânga.2-5. De asemenea. Pentru cuantificarea gradului de asimetrie se foloseste coeficientul de asimetrie definit de relatia .117) .

abaterea medie patratica. are valori între –3 si +3. b) asimetrie pozitiva.122) . Coeficientul de asimetrie determinat pe baza metodei Fisher [ ] are expresia . Coeficientul de asimetrie determinat pe baza centilelor are expresia (2. în care reprezinta mediana. . cu cât se apropie de zero cu atât sirul este Coeficientul de asimetrie determinat pe baza cuartilelor are expresia .123) Coeficientul de boltire se calculeaza ca raport între momentul centrat de ordinul patru si patratul momentului centrat de ordinul doi .media aritmetica. Pentru masurarea asimetriei se foloseste cel mai des coeficientul de asimetrie Pearson [ ] definit de relatia (2.121) Coeficientul de asimetrie mai simetric. Coeficientul de boltire (2. . Pentru repartitii moderat asimetrice .120) în care Daca Daca este modulul.a) asimetrie negativa. repartitia prezinta o asimetrie negativa. repartitia este simetrica. Daca repartitia prezinta o asimetrie pozitiva. (2.

Mediana . AVERAGE .125) .Media aritmetica.. Daca Curtozisul se poate determina si cu ajutorul cuartilelor si al centilelor cu relatia . (2. curba densitatii de repartitie se numeste leptocurtica si este mai ascutita la vârf repartitia se numeste platicurtica si are vârful mai plat decât o repartitia se numeste normala sau mezocurtica. b. MEDIAN . stiind ca pentru repartitia normala si considerând aceasta valoare ca nivel standard în masurarea gradului de boltire al distributiei unimodale. Daca curba normala. în care: (2. (2.127) .126) Coeficientul de boltire este un indicator al pantei curbei densitatii de repartitie. Pentru determinarea curtozisului se foloseste coeficientul de boltire. decât curba normala. Daca (2. în vecinatatea modului de sondaj. (2.124) . Curtozisul Curtozisul arata gradul de concentrare al frecventelor în zona centrala a distributiilor unimodale.128) Se pot utiliza urmatoarele functii Excel: a. curtozisul este dat de relatia .

Variatia de selectie STDEVP . Excesul α 4 este zero pentru o serie de date avand o distributie normala. e. Se poate calcula si cu functia STDEV. q.media geometrica HARMEAN – media armonica KURT. f. h. In cazul modulului o situatie care apare este cea in care seria nu are modul. Mode – Modulul este valoarea care are cea mai mare frecventa din serie. Standard Error – Eroarea standard.99 a boltirii indica o curba putin mai aplatizata decat curba normala.4 AVEDEV – media deviatiei de la media aritmetica DEVSQ – suma de patrate a deviatiilor valorilor de la media aritmetica GEOMEAN.Abaterea standard a populatiei (se calculeaza numai daca avem in studiu o populatie) STDEV . k. n. j.Abaterea standard de selectie STDEV/AVERAGE .c. adica toate valorile apar o singura data. In cazul nostru valoarea -0. In acest caz pentru determinarea tuturor valorilor modulului se poate face un tabel de frecventa. Sample Variance – Variatia se poate calcula si cu VAR sau pentru variatia populationala VARP Kurtosis – Excesul sau Boltirea masoara inaltimea aplatizarii sau boltirii unei distributii in comparatie cu o distributie normala. Standard Deviation – Deviatia standard sau Abaterea standard se poate calcula si cu STDEV sau pentru deviatia standard populationala STDEVP.boltirea sau kurtosis-ul MAX – maximul MIN – minimul PERCENTILE – returneaza a k-a percentila SKEW – asimetria Interpretarea rezultatelor • • • • Mean – Media aritmetica. MODE . i. m. Median – Mediana este o valoare a seriei astfel incat jumatate dintre observatii au valori mai mici (sau egale) si cealalta jumatate au valori mai mari (sau egale). Se poate calcula si cu functia KURT.Coeficientul de variatie QUARTILE. l. Se poate calcula si cu functia MEDIAN. p. d.Cvartila 1. O alta situatie posibila este ca seria sa fie bimodala sau trimodala. Atunci va fi afisata numai prima valoare in ordinea aparitiei lor in cadrul seriei. este pozitiv pentru o serie de date avand trena mai inalta decat cea a unei distributii normale (cu media si variatia S2) si este negativ pentru o serie de date a carei trena este mai coborata decat cea a unei distributii normale. • • • .Modulul VARP .3. Se poate calcula si cu functia AVERAGE. r.Variatia populatiei (se calculeaza numai daca avem in studiu o populatie) VAR . g. o. Atunci va fi afisata valoarea #N/A. Se poate calcula si cu functia MODE.2.

. Count – Numarul de observatii n=20.Coeficientul de variatie : se pot utiliza urmatoarele reguli empirice pentru interpretare: daca CV este sub 10% atunci populatia poate fi considerata omogena. Se poate calcula si cu functia SUM. deci este putin deplasata la dreapta fata de curba normala. iar 75% mai mari sau egale cu prima cvartila. Asimetria este 0 pentru o serie de date avand o distributie normala. CV=STDEVP/AVERAGE . este pozitiva pentru o serie de date asimetrica spre dreapta (seria are mai multe valori mai mari).• • • • • • • • Skewness – Asimetria masoara abaterea de la aspectul simetric si directia asimetriei (pozitiva sau negativa) fata de curba normala. prima cvartila sau este o valoare avand proprietatea ca 25% dintre datele seriei sunt mai mici sau egale cu ea. daca CV este intre 10%-20% atunci populatia poate fi considerata relativ omogena. In cazul nostru asimetria este 0.02. Quartilele si percentilele sunt asemanatoare medianei. iar celelalte sunt mai mari. Astfel. Range – Intervalul este diferenta Maximul-Minimul seriei de date. daca CV este intre 20%-30% atunci populatia poate fi considerata relativ eterogena. este negativa pentru o serie de date asimetrica spre stanga (seria are mai multe valori mai mici). Se poate calcula si cu functia COUNT. daca CV este peste 30% atunci populatia poate fi considerata eterogena. Percentila de ordinul a este o valoar cu proprietatea ca o proportie egala cu a din date sunt mai mici sau egale. A treia cvartila este o valoare avand proprietatea ca 75% dintre datele seriei sunt mai mici sau egale cu ea iar 25% mai mari sau egale cu a treia cvartila. A doua cvartila este reprezentata de mediana. Se poate calcula si cu functia SKEW. Se poate calcula si cu functia MIN. Minimum – Minimul valoarea cea mai mica din serie. Maximum – Maximul valoarea cea mai mare din serie. Se poate calcula si cu functia MAX Sum – Suma sau Totalul valorilor seriei.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->