ANALIZA PRINCIPALELOR RESURSE SI POSIBILITATI EXISTENTE LA NIVELUL REGIUNII CENTRU PENTRU PRODUCEREA PE TERMEN SCURT SI MEDIU DE ENERGIE

Proiect Resurse regenerabile de energie - o solutie pentru dezvoltarea durabila a doua regiuni Europene

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

CUPRINS Cadrul metodologic privind analiza potentialului resurselor regenerabile la nivelul Regiunii Centru ... 3 Cadrul legislativ cu privire la SRE (Surse Regenerabile de Energie) .................................................. 4 2.1 Legislatia europeana....................................................................................................................... 5 2.2 Legislatia romaneasca .................................................................................................................... 9 3. Stadiul actual privind utilizarea SRE, la nivel european si in Romania: tehnologii, performante, capacitate instalat prognoze, bariere: energia eoliana, solara, hidroenergia, biomasa, energia geotermala .......... 12 4. Potentialul resurselor regenerabila la nivelul Regiunii Centru. Particularitatile geografice ale Regiunii Centru 15 4.1 Principalele caracteristici ale reliefului Regiunii Centru ................................................................. 15 4.1.1 Particularitati ale diviziunilor si subdiviziunilor Muntilor Carpati din Regiunea Centru ............. 16 4.1.2 Particularitati ale diviziunilor si subdiviziunilor Depresiunii Colinare a Transilvaniei din Regiunea Centru .............................................................................................................................................. 18 4.2 Clima Regiunii Centru ................................................................................................................... 20 4.2.1 Particularitatile climatice ale Muntilor Carpati din Regiunea Centru ........................................ 21 4.2.2 Particularitatile climatice ale Depresiunii Colinara a Transilvaniei din Regiunea Centru ......... 21 4.2.3 Analiza potentialului energetic regenerabil pe baza resurselor climatice din Regiunea Centru 22 4.3 Hidrografia Regiunii Centru un suport in valorificarea resurselor hidroenergetice ..................... 28 4.3.1 Caractere generale ale hidrografiei Regiunii Centru ............................................................... 28 4.3.2 Potentialul microhidroenergetic si geotermal al Regiunii Centru ............................................. 32 4.4 Solurile .......................................................................................................................................... 36 4.5 Vegetatia naturala si biomasa ....................................................................................................... 38 4.5.2 Biomasa ..................................................................................................................................... 38 4.6 Principalele resursele de subsol cu potential energetic din Regiunii Centru ................................. 39 5. Economia si resursele umane ........................................................................................................... 41 5.1 Structura economica a Regiunii CENTRU din perspectiva consumului energetic......................... 41 5.1.1 Economia i consumul de energie .......................................................................................... 41 5.1.2 Evoluia economiei Regiunii Centru. Principalii indicatori macroeconomici ............................. 42 5.2 Situatia energetica a Romaniei. Potential si productie .................................................................. 49 5.3 Agricultura..................................................................................................................................... 55 5.3.1 Particularitati ale agriculturii Regiunii Centru ........................................................................... 55 5.3.2 Caracteristici generale cu privire la agricultura Regiunii Centru .............................................. 57 5.3.3 Resursele regenerabile obtinute din biomasa ......................................................................... 62 6. Initiative locale si regionale privind utilizarea energiilor regenerabile. ............................................... 67 6.1 Parteneriatul local/regional pentru utilizarea energiilor regenerabile............................................. 67 7. Regiunea CENTRU - o piata pentru aplicatii regenerabile ................................................................ 69 7.1 Situatia electrificarii localitatilor din Regiunea CENTRU ............................................................... 69 7.2 Reteaua de alimentare cu gaze naturale in Regiunea CENTRU .................................................. 72 7.3 Resurse si solutii pentru dezvoltarea de aplicatii care utilizeaza sursele regenerabile de energie in localitatile din Regiunea CENTRU ........................................................................................................................ 73 8. Concluzii ............................................................................................. Error! Bookmark not defined. 1. 2.

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

1. Cadrul metodologic privind analiza potentialului resurselor regenerabile la nivelul Regiunii Centru
Realizarea unei analize a potenialului resurselor regenerabile de energie n Regiunea CENTRU este o consecin a preocuprilor manifestate, la nivel local, ntr-o prim etap, de ctre autoritile publice judeene i ale municipalitilor, pentru definirea unor politici i planuri de aciune n domeniul energiei. Patru agenii judeene i locale1 au fost nfiinate n Regiunea CENTRU n cadrul Programelor Intelligent Energy Europe i SAVE pentru a face vizibi politica European n domeniul energiei dar i pentru a impulsiona utlizarea surselor alternative de energie, eficeina energetic i a gestiona aciunile i planurile locale i judee din domeniul energiei. De asemenea, o expertiz important n domeniul energiilor regenerabile este deinut n universitile i centrele de cercetare din Regiune, Universitatea Transilvania din Braov fiind un reper la nivel regional dar i naional n ceea ce privete cercetarea i formarea de specialii n sisteme de energii regenerabile. ADR CENTRU a realizat n anul 2007 o analiz a potenialului eolian n Regiunea CENTRU. Datele folosite n analiz au fost obinute din publicaii ale Ageniei Naionale de Meteorologie i Hidrologie, pentru cteva staii meteo. Prin utilizarea unui software GIS i aplicarea unor metode matematice de interpolare, coroborate cu caracteristicile geografice i climatice ale regiunii, s-a obinut o hart a potenialului eolian al Regiunii CENTRU. Aceast analiz a fost un prim pas spre abordarea integrat a potenialului surselor regenerabile i asumarea acesteia ca domeniu de interes regional. Necesitatea unei analize a potenialului surselor regenerabile de energie a fost dat pe de o parte de existena ei ca prioritate la nivelul politicilor europene i naionale precum i de realitile socio-economice ale regiunii. n acest moment la nivelul rii exist 20 de firme productoare de energie din surse regenerabile, care beneficiaz de certificate verzi2 (micro-hidro centrale MHC i grupuri generatoare/centrale eoliene), a cror putere instalat este de 47 MW (7 MW instalai n grupuri eoliene i 40 MW instalai n MHC). n Regiunea Centru sunt instalate 2 micro-hidrocentrale, una dintre acestea n localitatea Zetea, jud. Harghita cu o PI de 3,6 MW i o alta n localitatea Arpau de Sus, jud. Sibiu. Solicitrile pentru instalarea de centrale eoliene adresate Transelectrica au fost mult mai mari, PI a acestora ridicndu-se la 4000 MWh fapt ce a determinat elaborarea unui studiu de integrarea al acestora n sistemul energetic naional. Un interes deosebit a fost manifestat de ctre consumatorii individuali i pentru programul Casa Verde, un program guvernamental prin care se dorea finanarea implementrii sistemelor de producere a energiei din surse alternative. Daca pentru energia electric produs din surse regenerabile exist informaii la nivel naional i regional, pentru sursele regenerabile utilizate pentru nclzirea locuinelor i a apei, n special n mediul rural, nu exist o estimare care s reflecte pe de o parte economia realizat raportat la consumul de energie fosil iar pe de alt parte inventarierea soluiilor i posibilitilor de valorificare a altor forme de energie (energia solar, hidroeneria, energia eolian) n scopul asigurrii eficienei i confortului energetic al acestor localiti. Conform datelor statistice existente, nc existau n Regiunea Centru, n anul 2006, peste 5000 de gospdrii neelectrificate i 169 de uniti adminsitrative neracordate la reeaua de alimentare cu gaz metan, dintre care i 7 localiti urbane. De asemenea, eficiena energetic a sistemelor de nclzire individuale, a cldirilor de locuine dar i a cldirilor publice reprezint nc un domeniu insuficient abordat i care, prin analize i soluii corecte ar putea duce la economie de energie. Elaborarea acestei analize s-a realizat cu sprijinul finanrii primite de la Comisia European pentru proiectul resurse regenerabile de energie o soluie pentru dezvoltarea durabil a dou regiuni Europene (RenERg EuReg). Proiectul RenERg EuReg a rezultat din necesitatea oferirii unui cadru n care s poat fi promovat utilizarea energiilor regenerabile la nivel regional, prin inventarierea actorilor regionali i locali implicai n acest domeniu i a nevoilor acestora, prin realizarea unei inventarieri a potenialului resurselor regenerabile de energie i a cadrului de sprijin existent pentru dezvoltarea i implementarea unor investiii precum i prin definirea unor direcii de aciune pentru dezvoltarea sectorului energiilor regenerabile n Regiunea CENTRU.
Agenia Local pentru Managementul Energiei Sighioara, Serviciul Public de Managementul Energetic Harghita, Agenia pentru Managementul Energiei i Protecia Mediului Braov, Agenia Local a Energiei Alba 2 Sursa: Studiul de fundamentare a strategiei Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice Transelectrica de integrare n sistemul energetic naional a centralelor eoliene, febr. 2008: www.transelectrica.ro
1

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Acest proiect precum i activitile sale au la baz transferul de experien n problematica utilizrii resurselor i a sistemelor de energii regenerabile dintre Regiunea Brandenburg, Germania i Regiunea CENTRU, Romnia. Consultarea n cursul lunii iulie, ADR CENTRU mpreun cu partenerii din Regiunea CENTRU i partenerii din Regiunea Lusatia-Landul Brandenburg au organizat o serie de ase seminarii, n fiecare din cele ase judee ale Regiunii CENTRU pentru iniierea unui dialog cu actorii regionali din domeniul energiilor regenerabile precum i transferarea de know-how i expertiz din partea partenerilor din Regiunea Lusatia. Peste 180 de persoane au participat la cele 6 workshop-uri reprezentand autoriti publice locale i judeene, agenii de mediu, direcii pentru agricultur, universiti, camere de comer, firme, agenii locale ale energiei, reprezentani regionali ai Ageniei pentru Conservarea Energiei, etc Obiectivul acestor workshop-uri a fost identificarea, n primul rnd a intereselor i nevoilor celor care activeaz n acest domeniu pentru a putea identifica temele majore care vor fi abordate n cadrul clusterului de cercetare care urmeaz s fie creat prin acest proiect. Astfel, a fost aplicat un chestionar n care participanii au avut ocazia s-i manifeste interesul pentru o anumit resurs regenerabil de energie, pentru anumite tehnologii precum i s-i exprime opinia cu privire la rolul clusterului de cercetare. Au fost reprezentate la aceste workshopuri 44 de firme, camere de comer i reprezentani ai ntreprinztorilor din regiune, 37 de autoriti locale i judeene, 29 de instituii din domeniul mediului, agriculturii, silviculturii, 3 agenii locale ale energiei, filiale regionale ale Ageniei pentru Conservarea Energiei i 8 universiti i institute de cercetare din regiune. Principalul interes n utilizarea resurselor regenerabile, aa cum rezult din procesarea chestionarelor l-au reprezentat, n ordinea opiunilor: energia solar, biomasa, energia eolian, i hidroenergia. Cei mai muli respondeni ai chestionarelor au fost interesai de producerea de energie din resurse regenerabile, urmat de dezvoltarea de politici n acest domeniu, educaie i formare, cercetare i transfer tehnologic. Reducerea pierderilor de energie i utilizarea sistemelor de nclzire utiliznd radiaia solar au fost principalele opiuni ale participanilor la soluiile privind sistemele de nclzire urmate de utilizarea pasiv a radiaiei solare n construcii, descentralizarea sistemelor de nclzire i monitorizarea consumului de energie. n ceea ce privete tehnologiile de interes, cei mai muli dintre participani i-au exprimat interesul pentru sistemele micro hidro, urmate de panouri solare pentru nclzire, tehnologii pentru reducerea pierderilor de energie i convertori pentru energie eolian. n ceea ce privete rolul clusterului, cei mai muli participani au considerat c acesta trebuie s contribuie la intensificarea colaborrii dintre firme i institutele de cercetare, s poat influena politicile i programele din domeniul energiei, s lupte pentru rezolvarea problemelor de mediu i s contribuie la dezvoltarea de noi produse n acest domeniu. Urmtorul pas n implementarea proiectului l-a constituit crearea unei structuri regionale care s reuneasc instituii cu expertiz n domeniul energiilor regenerabile i interesate n dezvoltarea unui nucleu de expertiz care s faciliteze accesul firmelor la rezultatele cercetrii, s fie un nucleu de informare i dezbatere pe probleme de interes pentru actorii care activeaz n domeniul energiilor regenerabile. Crearea clusterului de cercetare a fost supus dezbaterii publice a actorilor regionali care au decis asupra domeniilor principale de interes care vor fi abordate ntr-o prim etap n cadrul clusterului: biomasa i energia solar, aceastea reprezentnd surse cu potenial energetic pentru regiune. Treisprezece instituii au fost cooptate n acest cluster: 6 fiind partenerii iniiali din proiect plus nc 7 instituii din Regiune. Grupul de lucru pentru realizarea analizei n elaborarea analizei au fost implicai partenerii romni ai proiectului precum i alte instituii din regiune care dein informaii calitative i cantitative privind utilizarea sursele regenerabile de energie sau alte informaii relevante pentru analiz. Urmtoarele instituii au fost implicate n acest grup de lucru prin furnizarea de date, comentarii sau sugestii: Agenia Regional pentru Protecia Mediului Sibiu, SC Eon Gaz Srl, Sc Electrica Srl, Direcia pentru Agricultur i Dezvoltare Rural Alba, Mure, Braov, Haghita, Covasna, Sibiu, Direcia Silvic Covasna, Braov, Alba, Harghita, Mure, Sibiu, Filialele Teritoriale Sibiu, Targu Mures ale ARCE. Instrumente i metode utilizate n prelucrarea datelor:

2. Cadrul legislativ cu privire la SRE (Surse Regenerabile de Energie)

4

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU 2.1 Legislatia europeana Energia a fost considerat mult timp ca fiind un domeniu reglementat exclusiv prin politici naionale i cu o implicare direct a guvernelor naionale. Motivele pentru care s-a considerat normal aceast abordate sunt date de: monopolul natural pe care l constituie activitile de transport i distribuie n cadrul sectorului de energie, ceea ce permite integrarea facil pe vertical, sub form de monopoluri, a diferitelor activiti; de rolul esenial pentru comunitate pe care l joac energia, fie ca resurs primar, fie ca energie electric, motiv pentru care s-a simit nevoia unui control strict guvernamental; de caracterul strategic, pentru orice economie, al sectorului de energie, n special energia electric, gazul i ntr-o msur mai mic, petrolul. Aceste caracteristici au contribuit la crearea unei paradigme tradiionale n relaia guvern-industrie pe tema energiei, care a dominat timp de decenii, i care se poate descrie sub forma unui model de organizare care implic controlul central asupra unei reele de energie primar i final. Modelul a funcionat o perioad lung de timp, acumulnd ns nemultumirea tot mai evident a consumatorilor fa de faptul c, n nici una din fazele de operare ale sistemului de energie, ei nu sunt parte la procesul de luare a deciziilor. Un alt neajuns important a fost determinat de faptul c cei care planific, conduc i opereaz sistemul nu-i asum nici un risc i nu sufer dac greesc. Costul incompetenei sau al unor judeci greite a fost ntotdeauna pltit de consumatori, n dubla lor calitate de consumatori i pltitori de impozite. Aceast relaie rigid, tradiional, guvern-industria de energie este afectat, de ceva timp, de o schimbare ce pare ireversibil. Vechile certitudini au nceput s se clatine, iar acceptarea necondiionat a deciziilor luate centralizat nu a mai funcionat, n mod tot mai evident dup anii 90. Noul val care ia locul reglementrii centralizate este reglementarea pentru competiie. Monopolurile naturale, fie proprietate de stat, fie sub controlul acestuia, care funcionau ntr-o configuraie tehnic centralizat, ncep s se destrame i s se reorienteze spre clieni i competiie. Caracteristicile noului tip de abordare sunt diferite, i anume: - separarea activitilor, pentru a permite concurena ori de cte ori este posibil (n locul integrrii pe vertical); - libertatea de a investi n activiti concureniale (n locul planificrii centralizate); - libertatea de a contracta la tarife competitive (n locul tarifului fixat); - accesul la reea i infrastructur; - supravegherea sistemului de ctre reglementatori independeni (n locul guvernului); - adaptarea la tehnologia informaiei. Crizele de energie din anii 70 au condus la intervenii energice ale statelor industrializate n sectorul energetic. Pe agenda politic european a aprut o nou problem, i anume aceea a siguranei n alimentarea cu energie. S-au iniiat programe costisitoare pentru construcia de centrale nucleare i s-au alocat subvenii pentru energiile alternative. S-a creat Agenia Internaional a Energiei, cu scopul de a supraveghea alocarea resurselor financiare i a ncuraja diversificarea formelor alternative de energie. In acelai timp, modest, au nceput s apar politicile naionale de energie i ageniile de implementare. Totui, unele intervenii planificate n acest mod tradiional s-au dovedit grbite sau chiar nefolositoare, de aceea capacitatea guvernelor singure de a interveni n politica de energie a nceput s fie pus la ndoial. Avocaii noii abordri deschise ctre pia au nceput s apar n Marea Britanie i SUA nc din anii 70. Anumite structuri de funcionare care existau izolat, n special n SUA, reprezentate prin productori independeni care debiteaz energie ntr-o reea public, au generat ntrebarea dac acest tip nu s-ar putea extinde, lrgind numrul actorilor din sector i ncurajnd concurena, pentru ca ntr-un viitor s creeze piaa liber. La mijlocul anilor 80, noua gndire a nceput s ctige tot mai muli adepi. Tabu-urile controlului de stat asupra sectorului au nceput s cad, mai ales sub influena a dou fenomene: globalizarea economiei mondiale i apariia diferitelor iniiative guvernamentale de liberalizare a pieelor de energie. Globalizarea a adus n discuie rolul statelor naiuni, nu n sensul reducerii, ci al transformrii funciilor lor i depolitizarea spaiului naional pentru unele sectoare economice. Liberalizarea, ca o consecin imediat a globalizrii, implic n mod necesar un transfer de responsabilitate de la stat ctre sectorul privat, concomitent cu preluarea corespunztoare a atribuiilor de reglementare de ctre agenii guvernamentale. In ciuda co-existenei celor dou abordri, una tradiional i cealalt, de pia, cea din urm a devenit n anii 90, dac nu neaprat o realitate pentru toate statele, cel puin o aspiraie i un nou principiu de organizare. Totui, noua paradigm conine nc ntrebri la care se ateapt rspunsuri. Una este legat de durata implementrii efective, ct vreme se tie c schimbarea structurilor i infrastructurilor de energie, foarte costisitoare, va dura probabil foarte mult timp, perioada n care intervenia guvernamental va continua s se fac

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU simit. O alt ntrebare deschis rmne compatibilitatea politicilor de energie cu cele de mediu i sociale, ultimile dou rmnnd, pentru un tip nedefinit, n sarcina exclusiv a guvernelor. MOMENTE CHEIE N DEZVOLTAREA POLITICII COMUNE DE ENERGIE - ncercri de definire a unei politici comune de energie In istoria Comunitilor Europene, politica de energie a fost mai degrab nesemnificativ, dei, paradoxal, dou dintre tratatele de baz, Tratatul de constituire a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (CECO) i Tratatul de constituire a Comunitii Europene a Energiei Atomice (Euratom), se refer la energie. CECO, nfiinat prin Tratatul de la Paris n 1951, crea de jure o pia comun a crbunelui, care pn la urm nu s-a dezvoltat i spre alte direcii. Tratatul Euratom, ncheiat la Roma n 1957, i are originea n criza petrolului din Suez din 1956. Tratatul i-a propus, pe de o parte, reducerea dependenei fa de importurile din Orientul Mijlociu, iar pe de alta, s ofere o contrapondere la dominana nuclear a SUA i URSS ce ncepuse s se manifeste la acea vreme. Mai trziu, Euratom a ncurajat dezvoltarea programelor nucleare naionale. O deschidere spre unele clarificri s-a fcut n 1964, cnd a fost ncheiat un Protocol de Inelegere ntre Statele Membre pe probleme de energie. Documentul atrgea atenia asupra caracterului global al problemelor de energie i asupra faptului c Tratatele Comunitilor Europene acoper acest sector ntr-o manier ne-coordonat. Prima ncercare de coordonare a fcut-o Comisia European n 1967, printr-o Comunicare ctre Consiliul Minitrilor, unde indica primele msuri n construcia unei politici comune n acest domeniu. Actul Unic European (1987) a marcat un punct de turnur pentru piaa unic, dar energia nu s-a bucurat de un interes special, pentru c, la acea vreme, guvernele nu erau dispuse s cedeze o parte din controlul lor asupra monopolurilor naionale de energie n favoarea deschiderii ctre pia. Tratatul de la Maastricht ncheiat n 1992 i cunoscut sub numele de Tratatul UE, a adus unele completri la definirea conceptului de pia intern a energiei (PIE), fr s includ un Capitol de Energie. Comisia European a pregtit o propunere de capitol, care ar fi trebuit, ntre altele, s o investeasc cu anumite competene n domeniu. Trei ri sau opus vehement acestei iniiative : Marea Britanie, Olanda i Germania. Aceeai soart a avut i o alt propunere a Comisiei, referitoare la administrarea Cartei Energiei de ctre Direcia de Energie din cadrul CE. Propunerea de includere a Capitolului Energie a fost repus pe agenda urmtorului Tratat de la Amsterdam, din 1997, dar a fost nc o dat respins. Este interesant c Parlamentul European a fost un susintor puternic al Capitolului de Energie, adversarii ei fiind chiar Statele Membre. Tratatul UE a adus totui ceva nou pentru sectorul energie, lrgind aria de aciune a principiului subsidiaritii, valabil pn la acea dat numai pentru chestiunile de mediu. Principiul subsidiaritii are o importan special n domeniul energiei, pentru c permite Comisiei s armonizeze raportul de fore ntre Statele Membre i instituiile comunitare, utiliznd ca instrument principal directiva. Aceasta, dup cum se tie, nu impune mecanisme rigide, ci definete un cadru care permite Statelor Membre s opteze pentru acele sisteme care se potrivesc cel mai bine resurselor naturale, profilului industrial i politicilor de energie din fiecare ar n parte. Tratatul de la Amsterdam (1995) a consfinit pentru prima dat o initiaiv comunitar din domeniul energiei, anume Reelele de Energie Trans-Europene (TENs), proiect care urmrete extinderea reelelor de transport, telecomunicaii i infrastructuri energetice pan-europene, dincolo de cadrul strict al Uniunii. Scopul acestor programe este de a mri capacitatea de interconectare i inter-operabilitatea reelelor naionale, ca i accesul la acestea, i deasemenea, s lege zonele izolate i periferice cu regiunile centrale ale Uniunii. Pentru administrarea acestor programe exist o linie bugetar special n bugetul Uniunii. Carta European a Energiei La Consiliul European de la Dublin din 1990 s-a lansat idea c refacerea economic n fostul spaiu comunist, ca i sigurana n alimentarea cu energie a rilor din spaiul comunitar, ar putea fi ntrite printr-o colaborare n domeniul energiei. Aa s-a nscut Carta European a Energiei, al crui document final a fost semnat la Haga de ctre 51 de state, n decembrie 1991. Cadrul legal de cooperare pentru a pune n practic principiile Cartei a fost realizat prin Tratatul Cartei Energiei. Acesta este un document multilateral semnat n decembrie 1994 la Lisabona, avnd drept obiectiv stabilirea unui cadru de promovare pe termen lung a colaborrii n domeniul energiei pe axa Est-Vest, pornind de la principiile Cartei Europene a Energiei. Tratatul se bazeaz pe respectarea principiilor Pieei Interne a Energiei i reprezint o extensie a acesteia la ntreaga Europ i mai departe (Japonia este una din semnatare). O parte important a Tratatului se refer la eficiena energetic i problemele de mediu. Comerul cu energie ntre prile semnatare este guvernat, conform Tratatului, de procedurile GATT, ceea ce nseamn c rile semnatare trebuie s aplice aceste proceduri chiar dac nu sunt parte a Acordului GATT sau OMC. Sunt prevzute articole care stabilesc condiiile de concuren, transparen, suveranitate, taxare i mediu, ca i articole dedicate proteciei investiiilor, 8 tranzitului de energie i tratamentului aplicat disputelor. Tratatul a intrat n vigoare n anul 1998. 6

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Cartea Verde a Energiei Comisia European joac un rol central n dezbaterea dintre diferiii actori de pe piaa energiei, unii dintre ei dorind descentralizarea, iar alii, dimpotriv, aa cum s-a vzut anterior. Prima comunicare a Comisiei Europene care abordeaz chestiunea unei politici energetice comune dateaz din 1995 i s-a numit Cartea Verde For a European Union Energy Policy. I-au urmat, n acelai an, Cartea Alb An Energy Policy for the European Union, apoi o nou secven de comunicri n 1996 i 1997, numite Green Paper for a Community Strategy Energy for the Future: Renewable Sources of Energy, respectiv White Paper: Energy for the Future Renewable sources of Energy. Aceste documente stau la baza actualei politici energetice comune i a legislaiei europene create pentru a o pune n practic. Complexitatea problemelor legate de producerea energiei, transportul si consumul energiei a crescut mult n ultimile decenii, odat cu acutizarea problemelor globale de mediu, schimbrile climatice i epuizarea resurselor naturale. Pe lng acestea, Uniunea European se confrunt cu cteva probleme specifice, ntre care cea mai serioas este cea legat de dependena accentuat fa de resursele energetice de import. Aflat i sub presiunea angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto, Comisia European a lansat n anul 2000 cea de-a treia Carte Verde Spre o strategie european a siguranei n alimentarea cu energie. Raportul final asupra Crii Verzi a Energiei, rezultat n urma unei dezbateri publice de o amploare fr precedent n ultimii 30 de ani, a fost prezentat de Comisia European la 27 iunie 2002. Un moment recent care a dat semnalul unei accelerri n dezvoltarea politicii de energie comun s-a petrecut la Consiliul European de la Barcelona (martie 2002), unde s-a decis liberalizarea total a pieei de energie electric pentru consumatorii industriali i comerciali ncepnd cu anul 2004. Cartea Verde a Securitii Furnizrii Energiei este primul studiu energetic cu adevrat important realizat dup anii 70 n spaiul european i reprezint baza unei strategii energetice pe termen lung a Comunitilor Europene. Scopul su nu a fost s prezinte soluii, ci s atenioneze asupra strii actuale a sectorului de energie, precum i a implicaiilor i consecintelor consumului de energie asupra economiei i mediului nconjurtor. Pentru a mbunti sigurana n alimentarea cu energie i a rspunde n acelai timp cerinelor de mediu (n special n problema schimbrilor climatice i a nclzirii planetei), Cartea Verde evideniaz necesitatea ca sursele de energie regenerabil s devin o parte tot mai important din structura produciei de energie. Pn n 2010, proporia surselor regenerabile ar trebui s ajung la 12 %, fa de 6 % n 1998. Sursele convenionale de energie cu potenial poluant mai redus (pcur, gaz natural, energie nuclear) sunt reconsiderate, n sensul de a sprijini, prin ele, dezvoltarea de noi resurse energetice. Pe de alt parte, grija pentru meninerea competiiei pe piaa energiei nu d prea mult spaiu de manevr subveniilor de stat destinate stimulrii productorilor de energie din surse neconvenionale. Din acest motiv, Comisia European consider c este necesar o minim armonizare n domeniul subveniilor. Promovarea energiei verzi prin certificare sau printr-o reform a taxelor de mediu sunt dou dintre cele mai vehiculate modele. Dezbaterea lansat de Cartea Verde a conturat cteva directii de aciune, dup cum urmeaz: Managementul cererii de energie electric. Consumul de energie va trebui s fie controlat i dirijat, ndeosebi prin monitorizarea atent a eficienei energetice i prin diversificarea surselor de energie primar. Stocurile de combustibil. n 2004, Uniunea lrgit va consuma peste 20% din productia mondial de petrol. Pentru sigurana n alimentarea cu combustibili energetici, este necesar asigurarea de stocuri strategice de petrol i coordonarea utilizrii acestora, ca i solidaritatea ntre S/M pe timp de criz. O abordare similar exist pentru stocurile de gaz. Sigurana alimentrii. Pentru asigurarea siguranei n alimentare cu energie primar n Europa, s-a convenit crearea unui nou parteneriat energetic EU Rusia, care va conine prevederi legate de sigurana reelei, protecia investiiilor, proiecte majore de interes comun. Actualul Acord de Parteneriat i Cooperare UE-Rusia, semnat n decembrie 1997 pe o durat de 10 ani, are o putere redus, mult sub puterea Acordurilor Europene ncheiate cu statele n curs de aderare. Surse de energie noi si regenerabile. Acestea reprezint n prezent doar 6 % din balana energetic a UE. Dac se psteaz trendul, ele vor acoperi numai 9 % din totalul consumului pn n 2030. Directiva privind promovarea energiei produse din surse de energie regenerabila, adoptat de Comisia European n Noiembrie 2000, face un pas important spre atragerea interesului pentru investiii n surse alternative. Actul legislativ conine prevederi ce fac referire la programe de sprijin nationale pentru producatorii de energie pe baza de surse energetice regenerabile, n condiiile acordrii unor garanii de origine a electricitii produse din aceste surse i suportarea costurilor tehnice pentru racordarea la reea a productorilor de energie. Energia nuclear. Temerile legate de nclzirea planetei au schimbat percepia asupra energiei nucleare. Este un fapt recunoscut acela c folosirea energiei nucleare i a celor regenerabile, mpreun cu eficiena energetic crescut, conduc la limitarea efectului de ser al gazelor emise de combustibilii fosili. Abandonarea total a energiei nucleare 7

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU ar nsemna ca 35 % din producia de energie electric s fie acoperit din alte surse. De aceea, opiunea nuclear ramne deschis statelor europene care o doresc. Totui, procesarea i transportul deeurilor radioactive rmne o chestiune nc nerezolvat. Noile ri membre i candidate care au reactoare vechi trebuie s le nchid sau s le modernizeze, aa cum este cazul grupurilor nucleare de la centrala Dukovany din Cehia sau Kozlodui din Bulgaria. Fiind un subiect de interes major, sigurana nuclear va face obiectul unor raportri regulate, se va elabora un standard de practici comune i un mecanism european de control i peer-review. Statele vor trebui s-i construiasc sisteme naionale de depozitare a deeurilor radioactive. Piaa intern de energie. Este singura care poate asigura competiia sntoas i garanta sigurana alimentrii cu energie, ntrind competitivitatea economiei europene, dar necesit capaciti trans-frontaliere mbuntite. Comertul cu energie n UE. Comerul acoper doar 8 % n cazul energiei electrice, i are nc nevoie de capaciti de interconectare. Exist un plan de dezvoltare a infrastructurii de gaz i reele electrice, i au fost identificate mai multe proiecte deinteres european. Conceptul global de siguran n alimentare. Acest deziderat impune un efort de anticipaie pe termen lung i relaii ntrite cu tere ri. Decuplarea consumului de creterea economic, este o tendin a politicii comune de energie, prin care se ncearc reducerea sau stoparea influenelor negative ale sectorului de energie asupra mediului i vieii sociale. Instrumentul recomandat este folosirea eficient a energiei. Protecia mediului i nevoia asigurrii unei dezvoltri durabile (concept lansat la Rio), au fost argumentele reconsiderrii energiilor noi si regenerabile pentru producia la scar industrial. Uniunea Europeana s-a angajat prin Protocolul de la Kyoto s reduc emisia gazelor cu efect de ser cu 8 % pn n 2008-2012. i totui, n anii imediat urmtori semnrii documentului, nimic semnificativ nu s-a intmplat. Una din rile care i-a luat n serios angajamentele de la Kyoto a fost Germania, care mai mult dect alte ri membre, i-a impus un obiectiv extrem de ambiios prin reducerea emisiior de gaze cu efect de ser cu 21 %. Bazele unei Politici Energetice a Uniunii Europene a fost lansat n anul 2007 odat cu comunicarea ctre Consiliul European a documentului O politic energetic pentru Europa. Obiectivele Strategice ale UE n cadrul acestei politici energetice n perspectiva anului 2020 sunt de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser cu 30% n rile dezvoltate, cu un angajament de 20% pentru rile membre UE. Aceast strategie face parte din comunicatul ambiios al Comisiei Europene de a limita schimbrile climatice cu 2 grade pn n anul 2020. Din lista msurile care vin n sprijinul intelor propuse de UE sunt i: Planul de Aciune pentru Eficiena Energetic, coninnd msuri care ar duce la o reducere a consumului energiei primare de 20% pn n anul 2020 Harta de parcurs a energiilor regenerabile, comunicat de Comisia European n ianuarie 2007, stabiliea strategia pe tremen lung a Uniunii Europene pentru producerea energiei regenerabile. Scopul acestei strategii este de a sprijini UE pentru a-i ndeplini ambele obiective: de cretere a securitii furnizrii energiei i reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser. Cu aceast Hart de Parcurs, Comisia European stabilete o parte important a viziunii sale strategice asupra viitorului energiei n Europa. Aceasta caut s accelereze creterea importanei energiei regenerabile i propune ca UE s ating o contribuie de 20% n mixul de energie din sursele regenerabile de energie pn n anul 2020. Dezbaterile au continuat i n anul 2008 cnd Comisia European a propus dezbaterii Parlamentului realizarea planului strategic pentru tehnologia energiei care se dorete a sprijini la realizarea obiectivelor i a face fa provocrilor acestui sector prin: creterea activitilor de cercetare, pe termen scurt care s reduc costurile tehnologiilor existente i s le mbunteasc performanele, iar pe termen lung prin sprjinirea dezvoltrii de noi tehnologii cu emisii sczute de carbon. n noiembrie 2008 Comisia European a ieit cu propunerea realizrii Planului de aciune pentru securitate i Solidaritate Energetic a Uniunii Europene i a prezentat un pachet amplu pe problematica energiei pentru o nou lansare a politicii de securitate energetic n Europa, care s susin propunerea intelor energetice 20-20-20 care urma s fie propus aprobrii Statelor Membre n decembrie 2008. n decembrie 2008, Consiliul European a adoptat o politic integrat pentru energie i schimbrile climatice, care include inte ambiioase pentru anul 2020 care sper s aeze Europa pe calea spre un viitor sustenabil cu reducerea carbonului, economii eficiente din punct de vedere energetic prin: Reducerea gazelor cu efect de ser cu 20% (fa de anul 1990) 8

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Reducerea consumului de energie cu 20% prin creterea eficienei energetice Acoperirea n proporie de 20% a consumului de enrgie din surse regenerabile. 2.2 Legislatia romaneasca Prin Tratatul de aderare semnat de Romania la 25 aprilie 2005, la Luxemburg, tratatele constitutive ale Uniunii devin parte integranta a legislatiei Romaniei, iar principiul suprematiei dreptului comunitar asupra dreptului intern devine aplicabil si in tara noastra. Din acest motiv, stadiul alinierii legislatiei interne la acquis-ul comunitar se impune ca o necesitate, orice discrepanta intre normele unionale si legislatia romaneasca putand sa creeze dezechilibre in piata interna. Din punct de vedere legislativ, n unele domenii impactul pe care l va avea integrarea este mai mare decat in altele. Unul dintre aceste domenii este energia. Scopul principal al politicii energiei al Comisiei Europene consta in dezvoltarea procesului de regenerare a energiei, in special a energiei produse cu ajutorul vantului, a apei, a energiei solare si biomasei. Comisia Europeana justifica acest obiectiv prin precizarea a catorva motive si anume: Energia astfel obtinuta are un rol important in reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2) un obiectiv major al Comisiei Europene; Dezvoltarea schimbului de energie sporeste sprijinirea industriei. Totodata, ajuta la imbunatatirea securitatii schimbului de energie prin reducerea dependentei Comunitatii de sursele de energie de import. Reinoirea surselor de energie se asteapta a fi mult mai econome in comparatie cu sursele de energie competitive, estimandu-se in termen de la mediu la termen lung. Nevoia Comunitatii de a sprijini inlocuirea surselor de energie este evidenta. Cateva tehnologii, in special energia vantului, dar si hidroenergia pe o scara mai mica, energia biomasei si aplicatiile solar-termale sunt viabile si competitive din punct de vedere economic. Celelalte, in special energia fotovoltica (constand in paouri de silicon care genereaza electricitate pe baza solara) depind numai de volumul produs si de cererea economiei. Programul Comunitatii Europene intitulat White Paper for a Community Strategy stabileste o strategie prin care se dubleaza schimbul de energie regeneratain domeniul consumului de energie in Uniunea Europeana pana in 2010 (adica de la 6% in pezent la 12%), incluzand si un program de atingere a acestor obiective in formatul unui plan de actiune. Cele mai importante caracteristici ale planului de actiune pot fi considerate aspecte precum masurarea pietii interne in sfera fiscala, reinoirea politicilor Comunitatii care au suefrit schimbari in producerea si distribuirea de energie regenerabila, propuneri pentru intarirea colaborarii intre statele membre. Msurile legislative i aciunile luate la nivel naional pentru utilizarea surselor regenerabile de energie. Prin adoptarea Cartii Verzi Spre o strategie europeana pentru siguranta in alimentarea cu energie se incurajeaza si se subliniaza necesitatea depunerii unor eforturi considerabile in vederea restrangerii folosirii combustibililor fosili si dezvoltarii de surse alternative de energie. Astfel, se precizeaza ca sursele regenerabile de energie pot contribui efectiv la cresterea resurselor interne de energie, devenind astfel o prioritate a politicii energetice comunitare. intele asumate la nivel European privind utilizarea energiilor regenerabile se regsesc i ele n msurile legislative naionale. Prin Directiva 2001/77/EC privind Promovarea energiei electrice produsa din surse regenerabile pe piata unica de energie, statele membre adopta o politica de incurajare a productiei de energie electrica din surse regenerabile si de stimulare a agentilor economici care valorifica astfel de surse. Principalele directii de actiune ale Directivei 2001/77/EC constau in: cresterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie in productia de energie electrica stabilirea unei cote tinta a consumului de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie adoptarea de proceduri adecvate pentru finantarea investitiilor in sectorul surselor regenerabile de energie simplificarea procedurilor administrative privind implementarea proiectelor ce valorifica sursel regenerabile de energie Primele msuri luate de Guvernul Romniei n ntmpinarea recomandrilor i legislaiei Europene au fost legate de liberalizarea sectorului energetic. 9

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Deschiderea pieei de energie electric a nceput n anul 2000, iar din anul 2005 toti consumatorii, cu exceptia celor casnici au devenit eligibili, ceea ce corespunde unui grad de deschidere a pietei de energie electric de 83,5%. Liberalizarea integrala a pietei de energie electrica, inclusiv pentru consumatorii casnici a avut loc la data de 01.07.2007. Cteva din cele mai importante msuri legislative luate de Guvern pentru liberalizarea pieei enetriei electrice dar i pentru susinerea producerii de energie regenerabil: Legea nr. 199/2000 republicata in Monitorul Oficial nr. 954/27.11.2006 privind utilizarea eficienta a energiei. Aceasta are drep scop crearea cadrului legal necesar pentru elaborareasi aplicarea unei politici nationale de utilizare eficienta a energiei, in conformitate cu prevederile Tratatului Cartei energiei, ale Protocolului Cartei energiei privind eficienta energetica si aspectele legate de mediu,si cu principiile care stau la baza dezvoltarii durabile. Legea cuprinde un capitol intitulat Stimulente fiscalesi financiare pentru activitati care conduc la cre[terea eficientei energetice, care prevede ca, pentru finantarea investitiilor care au ca obiectiv principal cresterea eficientei energetice, consumatorii de energie pot beneficia de sprijin financiar din Program de pana la 50% din valoarea proiectului. La aliniatul (2) se prevede ca autoritatile administratiei publice localesi centrale pot finanta lucrari pentru cre[terea eficientei energeticesi pe baza unui contract de performanta incheiat cu terti. Acordarea de stimulente financiare pentru promovarea eficientei energetice se face cu respectarea legislatiei in vigoare cu privire la acordarea ajutorului de stat. Hotararea nr. 941/29 august 2002 privind organizarea si functionarea Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei (ARCE). Acesta este organ de specialitate la nivel national in domeniul eficientei energetice, cu personalitate juridica, autonomie functionala, organizatorica si financiara, in subordinea Ministerului Industrieisi Resurselor, cu finantare din venituri extrabugetaresi din alocatii de la bugetul de stat. ARCE are, printre altele, urmatoarele atributii si responsabilitati principale: elaborarea politicii nationale de utilizare eficienta a energiei; promovarea surselor noi, regenerabile de energie: biomasa, eoliana, geotermala, minihidro, solarasi altele. Hotararea nr. 443 din 10 aprilie 2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie, publicata in Monitorul Oficial nr. 288 din 24 aprilie 2003. Aceasta implementeaza in legislatia romana Directiva 2001/77/EC privind promovarea producerii de energie electrica din surse regenerabile de energie si stabileste cadrul legal necesar promovarii programului de crestere a contributiei surselor regenerabile de energie la productia de energie electrica. Romania isi propune in articolul 3 ca ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie la consumul national brut de energie electrica sa ajunga la 30% pana in 2010. Hotararea nr. 1892 din 4 noiembrie 2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie. Prevederile prezentei hotarari se aplica energiei electrice produse din urmatoarele surse de energie regenerabile: energie hidro produsa in centrale cu o putere instalata mai mica sau egala cu 10 MW, puse in functiune sau modernizate incepand cu anul 2004, energie eoliana, solara, geotermala, biomasa, a valurilor, precum si hidrogen produs din surse regenerabile de energie. Directiva UE 2003/30/CE (mai 2003) privind promovarea si folosirea in transporturi a biocombustibililor si a altor combustibili regenerabili. Romania a adoptat directiva UE prin HG 1844 din 2005, asumandu-si obiectivul ca pana la 1 ianuarie 2007 sa inregistreze o cota de consum de biocarburanti de 2% din totalul combustibililor consumati la nivel national, cota urmand sa creasca gradual pana la 5,75% pentru 2010si pana la 20% pentru 2020. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal roman. Aceasta prevede la art. 201 scutiri pentru uleiuri minerale. Conform art. 201 litera (l)si art. 23.8 din Hotararea nr. 44/2004, cu modificarile la zi, biocarburantii produsi in totalitate din biomase sunt scutiti total de la plata accizelor. In conformitate cu prevederile art. 3 din Hotararea nr. 1844/2005, biodieselul face parte din categoria biocarburantilor, fiind definit de lege ca ester metilic, de calitatea motorinei, produs din ulei vegetal sau animal, in vederea utilizarii ca biocarburant. Pentru susinerea producerii energiei electrice din resurse energetice regenerabile, din anul 2005 a fost stabilit un mecanism de promovare bazat pe certificate verzi, prin care furnizorii achiziioneaz certificate n cote obligatorii, proportional cu volumul de energie electrica vanduta consumatorilor. Au fost stabilite urmtoarele cote obligatorii, ca valori procentuale anuale din consumul brut de energie electric: pentru anul 2006-2,2%,pentru anul 2007 3,74%, pentru anul 2008-5,26%, pentru anul 2009-6,78% i ncepnd cu anul 2010-8,3%.

10

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Lansat n dezbatere public la mijlocul anului 2007 de ctre Ministerul Economiei i Finanelor, Strategia naional n sectorul energetic pentru perioada 2007-2020 a fost aprobat de guvern n septembrie 2007. Principalul obiectiv al strategiei vizeaz acoperirea integral a consumului intern de energie elctric i termic, n condiii de cretere a securitii energetice a rii i de dezvoltare durabil. Strategia i propune ca pn n anul 2010, consumul intern brut de energie s fie asigurat n pondere de 11% din surse regenerabile. O alt int a politicii energetic Europene preluat n strategia energetic naional se refer la reducerea consumului de eneregie i eficiena energetic prin care economiile de energie final ar trebui s fie de 9% ntro perioad de 9 ani (2008 - 2016) Promovarea utilizarii biocarburantilor Tintele stabilite in Romania n privina utilizrii biocarburanilor, sunt urmatoarele: Pana la sfarsitul anului 2010, procentul de utilizare a biocarburantilor din totalul coninutului energetic al carburanilor utilizai n transport va fi de cel putin 5,75% (tinta stabilita prin Directiva 2003/30/EC); Pn n anul 2020, procentul de utilizare a biocarburantilor va fi de cel putin 10 %, n condiiile utilizrii noilor generaii de biocarburani. Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii de energie din surse regenerabile vine n sprijinul productorilor de energie electric din surse regerenabile prin reglementarea sistemului de cote obligatorii i a Dintre msurile recente luate de Guvernul Romniei pentru sprijinirea obiectivelor strategice de promovare a utilizrii surselor regenerabile se nscrie programul pilot Casa Verde, un proiect al Ministerului Mediului. Programul de nlocuire sau completare a sistemelor clasice de ncalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la mbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, a fost aprobat prin Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1.339/2008. Obiectul Programului l reprezint finanarea de la Fondul pentru mediu a proiectelor de nlocuire sau completare a sistemelor clasice de nclzire cu sisteme care utilizeaz energie solar, energie geotermal i energie eolian sau alte sisteme care conduc la mbuntirea calitii aerului, apei i solului, beneficiari fiind operatorii economici, composesoratele, ocoalele silvice, unitile administrativ-teritoriale, unitile i instituiile de nvmnt, persoanele fizice, asociaiile de locatari i organizaiile neguvernamentale. Scopul Programului Casa Verde l reprezint mbuntirea calitii aerului, apei i solului prin reducerea gradului de poluare cauzat prin arderea lemnului i a combustibililor fosili utilizai pentru producerea energiei termice folosite pentru nclzire i obinerea de ap cald menajer, precum i stimularea utilizrii sistemelor care folosesc n acest sens, sursele de energie regenerabil, nepoluante. Alocarea din Fondul pentru mediu a sumei necesare finanrii Programului Casa Verde, se va implementa anual, n limita fondurilor stabilite cu aceast destinaie prin bugetul anual de venituri i cheltuieli al Administraiei Fondului pentru Mediu i al Fondului pentru mediu, aprobat prin hotrre de Guvern. Pentru anul 2009, suma prevzut pentru derularea Programului Casa Verde este de 520.000 mii lei. Finanarea alocat Programului Casa Verde provine din taxa pe poluare pentru autovehicule. Romnia i-a armonizat n parte legislaia naional pentru a rspunde angajamentelor asumate n legtur cu necesitatea atingerii intelor de utilizare a energiei regenerabile Au fost adoptate msuri pentru asigurarea ndeplinirii intelor asumate pentru o pondere de 33% a energiei regenerabile din totalul energiei electrice consumate, acordndu-se prioritate livrrii n reea a energiei provenite din surse regenerabile (Legea 220/2008) A fost creat cadrul legislativ pentru promovarea utilizrii biocombustibililor Au fost luate msuri care s susin strategia naional energetic 2007-2020: Programul casa Verde, programul de reabilitare termic a locuinelor, finanarea valorificrii resurselor regenerabile frin Programul Operaional pentru Creterea Competitivitii Economice

11

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

3. Stadiul actual privind utilizarea SRE, la nivel european si in Romania: tehnologii, performante, capacitate instalat prognoze, bariere
1. Actualul sistem energetic al UE este puternic dependent de combustibilii fosili. Ponderea acestora in consumul total de energie a scazut usor intre anii 1990 si 2005: de la 83 % la 79 %. 2. Mai mult de 54% din consumul de energie primara in 2005 a fost importat, dependenta de importuri crescand in mod constant de la nivelul de 51% in 2000. 3. Dependenta are o crestere rapida in special pentru gazele naturale si carbune. Importurile de gaze naturale au reprezentat 59 % din totalul de gaze naturale utilizate pentru obtinerea energiei in 2005, in timp ce in cazul energiei bazate pe procesarea carbunelui, importurile s-au situat la nivel de 42 %. Importurile de titei, ce au crescut de la 84% in 2000 la 87% in 2005 datorita cresterii accentuate a cererii din partea sectorului de transport, reflecta situatia grava si lipsita de alternative a reservelor de titei ale UE. 4. Cel mai mare exportator de energie catre UE este reprezentat de Rusia, aceasta livrand in 2005 18.1% din consumul total de energie primara al UE-27. Rusia furnizeaza 24 % din energia produsa pe baza de gaz, 28 % din energia produsa pe baza de titei si se situeaza pe locul doi la exporturile de carbune dupa Africa de Sud, cu 10% din energia produsa pe baza de carbune. 5. Intre 1990 si 2005 consumul final de electricitate a crescut cu o medie de 1,7%/an in timp ce consumul final de energie a crescut doar cu 0,6 %/an. 6. Totusi, poate fi observata o schimbare in mix-ul energetic al Europei. Astfel, energiile regenerabile inregistreaza cele mai inalte rate de crestere anuala, cu o medie de 3,4 % in perioada 1990-2005. Pe al doilea loc se situeaza gazele naturale cu o rata de crestere de 2,8% in aceeasi perioada. Rata de crestere anuala a consumului de titei a incetinit in special in ultimii ani, datorita inlocuiri partiale a titeiului cu carbune si gaz. 7. Trecerea la gaz, in contextul cresterii cererii de energie electrica, a adus cu sine beneficii in ceea ce priveste protectia mediului dar a sporit in acelasi timp dependenta UE fata de importurile de gaz. Astfel, consumul de gaze naturale a crescut in perioada 1990 - 2005, cu peste 30 %. Mix-ul consumului primar de energie variaza in mod considerabil intre tarile UE. Acesta este strict dependent de necesitatile privind importurile dar si de nivelul de securitate energetica al acestora. De pilda, Malta si Cipru importa titei pentru a-si satisface aproape total necesarul de energie primara, in timp ce Suedia are un necesar energetic de doar 35%, bazat pe combustibili fosili, majoritatea acestora fiind importati. Aceste exemple contrasteaza cu situatia per ansamblu a UE-27, unde 79% din consumul de energie primara provine din gaz 24,6%, titei 36,7% si carbune 17,7 %. Dependenta UE fata de importurile de combustibili fosili din tari non-UE a crescut constant in perioada 2000 2005. Volumul total de importuri de gaze naturale, carbune si petrol, ca pondere in consumul total de energie primara a crescut de la 50,8 % in 2000 la 54,2 % in 2005. Gazul natural si carbunele au inregistrat cele mai mari cresteri in aceasta perioada aproximativ 7% in importuri. Cel mai mare exportator de energie catre UE este reprezentat de Rusia, aceasta livrand in 2005, 18.1% din consumul total de energie primara al UE-27. Aceasta se situeaza pe locul doi la exporturile de carbune, dupa Africa de Sud. Norvegia se situeaza pe locul doi printre exportatorii de petrol si gaz, insumand 9% din consumul de energie primara al UE. Cat de rapid sunt implementate tehnologiile pentru energii regenerabile in Europa Tehnologiile bazate pe energii regenerabile au in general un impact mai scazut asupra mediului decat combustibilii fosili, desi exista anumite semnale de alarma in ceea ce priveste sustenabilitatea ecologica a anumitor tipuri de biocombustibili. In ultimii ani, acest sector a inregistrat cresteri substantiale insa vor fi necesare eforturi sustinute pentru atingerea obiectivelor 2020. 1. In 2005, energiile regenerabile au insumat 6,7 % din consumul total de energie primara al UE-27, comparativ cu 4,4 % in 1990. In aceeasi perioada, ponderea energiei regenerabile in consumul final a crescut de la 6,3 % in 1991 la 8,6 % in 2005. 2. Energia eoliana ramane dominanta, reprezentand 75% din capacitatea regenerabila instalata, in 2006 (excluzand energia produsa de biomasa si hidrocentralele mari). Cele mai mari cresteri in acest domeniu au fost inregistrate in Germania, Spania si Danemarca, acestea producand 74 % din intreaga capacitate eoliana instalata a UE-27. In acealsi an Germania a produs 89% din energia fotovoltaica instalata si 42 % din energia termala instalata. 3. Ponderea energiei regenerabile in consumul final de energie variaza in mod seminificativ intre tari: de la peste 25 % in Suedia si Finlanda, la 2% in Marea Britanie, Luxembourg si Malta. Tarile noi aderate au inregistrat cresteri rapide ale acestor ponderi, de peste 10 procente in cazul Estoniei sau Romaniei.

12

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU 4. Din 1990 pana in 2005, productia de energie regenerabila a crescut in medie cu 2,7%/an insa aceasta crestere semnificativa a fost partial neutralizata de cresterea cereri si consumului de energie, in aceeasi perioada. Scenariile realizate cu ajutorul modelelor POLES, WEM si PRIMES arata ca este de asteptat ca ponderea energiilor regenerabile sa creasca la 10% pana in 2020 si 18% in 2030. Alte scenarii, bazate pe politici mai restrictive previzioneaza o pondere de 13 % in 2020 si peste 24 % in 2030. Aceasta evolutie va fi sustinuta de asemenea de imbunatatirea generala a eficientei energetice la nivel european. Estimarile variaza seminficativ, in functie de modelul sau scenariul utilizat, deoarece acestea pornesc de la ipoteze diferite in ceea ce priveste costurile, preturile combustibililor, tehnologiile sau ritmul de imbunatatire a eficientei energetice. Atingerea noilor tinte in ceea ce priveste energia regenerabila va necesita eforturi substantiale pentru a face saltul de la nivelul de 8,5% in 2005 la 20% in 2020, din consumul final de energie. Pentru a atinge acest nivel, 15 dintre statele membre ale UE vor trebui sa isi imbunatateasca ponderea energiilor regenerabile in consumul final de energie cu peste 10%, comparativ cu nivelul anului 2005. Aceste tinte pot fi atinse, in primul rand prin reducerea cererii de energie a Europei. Desfasurarea energiilor regenerabile O parte a directivelor privind energia regenerabila au intrat deja in vigoare, incluzand Directiva privind promovarea electricitatii din energii regenerabile (EC, 2001b) si Directiva privind promovarea bio-combustibililor (EC, 2003b). Aditional, se asteapta ca aceste politici sa fie dublate la nivel national, dupa adoptarea din 2008 a pachetului privind schimbarile climatice si energia, care a impus tinte totale de 20% din consumul final de energie. Este recunoscut faptul ca rezultatele aplicarii tehnologiilor regenerabile depind in mare masura de contextul fizicogeografic si de circumstantele socio economice ale fiecarui stat membru. Noile politici ale UE lasa statelor membre posibilitatea de a decide asupra proportiilor in ceea ce priveste sectorul electric si cel termic, in atingerea obiectivului de 20%. In 2005, energiile regenerabile au insumat 6,7 % din consumul total de energie primara al UE-27, comparativ cu 4,4 % in 1990, aceasta situatie conducand la reducerea nivelului emisiilor de CO2. Totusi, cresterea consumului general de energie, in termeni absoluti, a neutralizat efectele benefice asupra mediului, rezultate din utilizarea energiei regenerabile. In ciuda progreselor vizibile inregistrate pana in prezent, atingerea tintei de 12 % pana in 2010 va necesita eforturi suplimentare intense. Avand un cadru politic stabil, cu grafice si obiective clare comunitatea de investitori poate fi implicata mai activ in acest proces. Astfel, in Danemarca, aproape toata energia regenerabila este produsa pe baza de vant si biomasa, reprezentand 16% din consumul primar de energie. Aceasta realizare a fost posibila prin implementarea unei combinatii de taxe si subventii care a favorizat energiile regenerabile in detrimentul energiei produse pe baza de combustibili fosili. Cresterea energiei eoliene in Germania s-a datorat in principal aplicarii unui tarif special de alimentare. Alte exemple pozitive pot fi gasite de asemenea in Finlanda, Suedia sau Letonia. Ponderea surselor de energie regenerabila in consumul final de energie a crescut constant incepand cu 1990 atingand 8,6% in anul 2005. In ceea ce priveste sectorul regenerabil de incalzire, principalele tehnologii care au contribuit la cresterea ponderii energiilor regenerabile in consumul final au fost biomasa si in mica masura energia solara si pompele de caldura. Ponderea biocombustibililor in combustibilii folositi in transport a inceput sa creasca in mod semnificativ doar din 2000 ca raspuns la noile tinte ale UE (EC, 2003b). Ponderea energiilor regenerabile in consumul final de energie variaza intre state de la aproape 40% la 0 in unele cazuri. Progrese substantiale au fost realizate de Lituania, Letonia, Romania si Estonia care au reusit sa isi imbunatateasca ponderea cu aproape 10% comparativ cu 1991, 10 alte state membre reusind in aceeasi perioada sa isi dubleze aceasta pondere. Totusi, din 1991 pana in 2005 aceasta pondere a scazut in unele state membre, datorita in primul rand cresterii rapide a cererii si consumului de energie si pe de alta parte datorita fluctuatiilor in productia de hidroenergie, determinate de perioadele de seceta. Productia de energie regenerabila este in continuare dominata de marile hidrocentrale (> 10 MW), care au produs in 2005 peste doua treimi din energia regenerabila a EU-27. Ponderea celorlalte energii regenerabile este: 17 % biomasa si reziduri, 15 % energie eoliana, geotermala 1,2 % si solara 0,3 %. Exista diferente semnificative in ceea ce priveste aceste ponderi, in statele membre. In 2005, dintre tarile EU-27, Austria, Suedia si Letonia detin cele mai mari ponderi de electricitate regenerabila in consumul brut de energie, incluzand hidrocentralele mari. Danemarca detine cea mai mare pondere in acest sens, daca sunt excluse marile hidrocentrale. Majoritatea domeniilor energiilor regenerabile au cunoscut o crestere accelerata incepand cu anul 2000. Cresterea in domeniul energiei solare fotovoltaice a fost determinata in special de avansul acestora in Germania, in timp ce Suedia a dezvoltat mai mult sectorul geotermal. Energia eoliana a inregistrat in schimb o incetinire a ritmului de crestere, in tarile UE, proiectele de parcuri eoliene fiind dezvoltate in afara granitelor UE. Energia

13

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU eoliana a suferit la randul ei descresteri datorate schimbarilor climatice, ce au determinat cantitati reduse de precipitatii. Puterea totala instalata in 2006 a EU-27 a fost de aproximativ 48 000 MW. Germania detine cea mai importanta capacitate instalata, desi rata anuala de crestere a noii capacitati instalate a scazut in ultimii ani. Spania ocupa locul al doilea in aceasta privinta, insa are in vedere schimbarea cadrului legislativ, datorita cresterii pretului energiei electrice. Desi Germania, Spania and Danemarca raman cei mai importanti producatori de energie eoliana, cu puteri instalate de 20 622 MWe, 11 615 MWe si respectiv 3 135 Mwe, acestea nefiind singurele tari care instaleaza capacitati mari de energie eoliana, exemplul lor fiind urmat de tari precum Franta, Marea Britanie, Irlanda, Olanda si Portugalia. Piata energiei solare fotovoltaice ramane heterogena si puternic dependenta de progresele din Germania, aceasta fiind liderul mondial in producerea de celule fotovoltaice, mult in fata Statelor Unite si Japoniei. In timp ce progresele din Germania se datoreaza in special cadrului politic favorabil, Spania a urmat acest trend datorita contextului geografic favorabil si a unei bune piete in domeniu. In ceea ce priveste microhidrocentralele, dezvoltarea acestora a fost limitata in 2006 de constrangerile impuse de Directiva cadru privind domeniul apelor. In schimb, energia oceanica incepe sa creasca in importanta atat in Europa cat si in alte parti. Astazi, 90 % din puterea produsa de curentii oceanici este produsa in Franta, la Rance Tidal Power Plant (240 MW). Proiecte similare se afla in analiza in Portugalia si Marea Britanie. In 2005 a luat fiinta Asociatia Energiei Oceanice, al carui obiectiv este sprijinirea dezvoltarii tehnologiei energiei oceanice si a pietei acesteia. Centrul European pentru Energie Marina a decis recent sa utilizeze tehnologii de modelare pentru a studia nivelul apelor, curentilor si valurilor, acestea fiind testate in Insulele Orkney situate la nord-est de Scotia. In 2006, comparativ cu 2005 electricitatea geotermala a crescut cu 10 MW, atingand un volum de 855 MW. Italia ramane cel mai mare producator, cu o energie instalata de aproximativ 810 MW. Portugalia si Franta se situeaza mult in urma Italiei in ceea ce priveste capacitatea instalata de electricitate geotermala dar detin mai multa capacitate de caldura instalata. Capacitatea totala instalata a caldurii geotermale a inregistrat in 2006, 2 236.3 MWth cu 5,2 % mai mult decat in 2005. Energia solar termala a urmat acelasi trend ascendent in ultimii ani, Germania continuand sa aiba cea mai extinsa piata, cu mai mult de 1.5 milioane m2 instalati in 2006. Aceasta evolutie pozitiva a avut loc chiar si in contextul reducerii subventiilor pentru sistemele de incalzire solara, la jumatate, in perioada 2006 2007. De asemenea, situata pe locul al doilea, Franta a realizat o crestere de 300 000 m2 in 2006, piata energiei solar termale crescand cu 83.1 % comparativ cu anul 2005. Situatia in Romania La nivelul anului 2005, in Romania 17,8% din energia electrica consumata provenea din surse regenerabile si 3,2% din consumul final de energie dupa tipul de combustibil utilizat, celelalte resurse alternative nefiind mentionate ca avand o contributie in productia si consumul final de energie la nivel national.3 Strategia Energetic a Romniei pentru perioada 2007-2013 face o estimare a potenialului teoretic al Surselor Regenerabile de Energie SRE din Romnia, conform tabelului de mai jos:
Tabel 1

Sursa Energie solara Energie eolian Energie hidro Din care sub 10MW Biomasa si biogaz

Potential anual 60PJ 1,2TWh 23 TWh 36TWh 3,6TWh 318 PJ

Aplicatie Energie termic Energie electric Energie electric Energie electric Energie termic Energie electric Energie termic

Energie geotermal 7PJ Sursa: Strategia energetic a Romniei n perioada 2007-2020

Potenialul utilizabil, se spune n aceeai lucrare, al acestor surse Este mult mai mic, datorit limitrilor tehnologice, eficienei economice i a restriciilor de mediu. Potrivit ultimelor evaluri (2007), potenialul hidroenergetic tehnic amenajabil al Romniei este de 36.000 GWh/an din care, raportat la situaia actual a
3

www.energy.eu

14

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU preurilor din piaa de energie se pot valorifica, n condiii de eficien economic, circa 30.000 GWh/an (potenial economic amenajabil). La finele anului 2006 puterea instalat n centrale hidraulice era de 6.346 MW, energia de proiect pentru anul hidrologic mediu fiind evaluat la 17.340 GWh/an. Astfel, gradul de valorificare a potenialului tehnic amenajabil este in prezent de 48%, iar al potenialului economic amenajabil este de 57,8%.

4. Potentialul resurselor regenerabila la nivelul Regiunii Centru. Particularitatile geografice ale Regiunii Centru
Situata in partea centrala a Romaniei, in interiorul arcului carpatic, in zona centrala a Romaniei, pe cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, Regiunea de Dezvoltare CENTRU este formata din 6 judete: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu. Cu o suprafata de 34 100 kmp, reprezentand 14,3 % din teritoriul Romaniei, Regiunea Centru ocupa pozitia a 5-a intre cele 8 regiuni de dezvoltare. Prin pozitia sa geografica, realizeaza conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare, inregistrandu-se distante aproximativ egale din zona ei centrala pana la punctele de trecere a frontierelor.

Figur 1 Harta incadrarii administrative a Regiunii CENTRU O analiza a potentialului resurselor regenerabile la nivelul Regiunii Centru trebuie sa se axeze pe o cunoastere geografica complexa a regiunii, atat din prisma componentelor si a particularitatilor cadrului natural, cat si a interpretarii unor harti complexe de modelare spatiala. Potentialul resurselor regenerabile (energia eoliana, solara, geotermala, microhidroenergia si biomasa) se afla in stransa legatura cu particularitatile reliefului, a climei, a hidrografiei, a solurilor, si a vegetatiei. Pentru o mai mare obiectivitate se vor analiza particularitatile geografice ale Regiunii Centru individual, pentru cele doua mari diviziuni ale reliefului. Muntii Carpati din Regiunea Centru prezinta un potential in valorificarea resurselor energetice in special pentru energia eoliena, microhidroenergie si biomasa (din masa lemnoasa), in schimb Depresiunea Colinara a Transilvaniei dispune de un potential ridicat in valorificarea energiei solare si a biomasei, in special pentru producerea de biocombustibil, bioetanol. 4.1 Principalele caracteristici ale reliefului Regiunii Centru Relieful joaca un rol esential in identificarea resurselor regenerabile de energie. Prin pozitia, orientarea, altitudinea, etajarea sa, relieful prezinta o serie de particularitati. Relieful Regiunii Centru cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti, si Depresiunea Colinara a Transilvaniei. Zona montana se intinde pe 47% din suprafata Regiunii Centru, ocupand partile de est, sud si vest ale regiunii. Pe teritoriul Regiunii Centru, la limita cu Regiunea Sud, se gaseste al doilea varf din Romania: Vf. Negoiu (2535 m) situat in masivul Fagaras. 15

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Reliefului ii este recunoscut astfel rolul deosebit in ansamblul elementelor fizico-geografice, tinandu-se seama de: - armonia morfologica a reliefului, modul aproape ideal in care se imbina cele trei mari trepte de relief, Carpatii, Dealurile si Podisurile, Campiile; - dispozitia concentrica a acestor trepte; - puternica influenta exercitata de altitudine asupra caracteristicilor climatice, care influenteaza in mod hotarator apele, invelisul vegetal, asociatiile de fauna si solurile, realizandu-se o etajare complexa, foarte caracteristica pentru Regiunea Centru, atat la nivelul fiecarui element natural cat si al intregului peisaj; - influenta destul de clara a celor trei mari trepte de relief asupra particularitatilor social- economice ale regiunii, populatia incercand mereu si reusind intr-o masura destul de avansata sa valorifice cat mai eficient resursele naturale specifice fiecarei unitati. Aceasta a permis constituirea in timp a unor peisaje geografice umanizate caracteristice pentru fiecare treapta, in special in ceea ce priveste tipurile de asezari umane, structura agriculturii, distributia spatiala a exploatarilor forestiere, a industriei extractive, valorificarea potentialului hidroenergetic si turistic natural.

Figur 2 Harta fizico-geografica a Regiunii CENTRU 4.1.1 Particularitati ale diviziunilor si subdiviziunilor Muntilor Carpati din Regiunea Centru

Muntii Carpati din Regiunea Centru dispun de un potential privind valorificarea unor tipuri de resurse energetice alternative. Pentru a identifica aceste zone este necesara o scurta descriere a principalelor unitati si subunitati de relief. Se va scoate in evidenta particularitatile impuse de orientarea culmilor, diferentele de altitudine, complexitatea formelor de relief (munti, depresiuni intramontane, culoare depresionare, etc) In urma evolutiei tectonice si structurale dar si a modelarii subaeriene se definitiveaza relieful carpatic, fiind incadrat in categoria muntilor mici si mijlocii, avand in cateva locuri altitudini ce depasesc 2500 de metri. Fara a atinge anvergura morfogenetica a proceselor naturale, interventiile antropice au fost si mai ales au devenit in timp destul de puternice, atat in muntii propriu-zisi cat si, mai ales, in depresiunile intramontane. Forme de relief antropic sunt specifice, in primul rand, ariilor de extractie, unde excavatii la zi sau forme negative rezultate din prabusiri, in unele arii cu exploatari subterane, se asociaza cu acumulari de tip halda. De asemenea, nivelari, taluzari, tasari secundare s-au produs in ariile locuite, succesiuni de baraje masive fragmenteaza vaile amenajate in scopuri hidroenergetice complexe, iar retelele de drumuri sunt insotite de debleuri si rambleuri. A1. Carpatii Orientali A1.1 Grupa Transilvano-Moldoveana (Grupa Centrala)

16

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Prin caracterisiticile generale, Grupa Centrala infatiseaza in modul cel mai potrivit personalitatea Carpatilor Orientali, fiind foarte bine puse in evidenta: paralelismul culmilor si orientarea acestora in directia NV SE, tripla zonalitatea petrografica care merge pana la izvoarele Trotusului, prezenta pe lungimi considerabile a vailor longitudinale sau oblic, dar si a multor sectoare de vai transversale, ele avand rol semnificativ in sculptarea a numeroase depresiuni, culoare, pasuri de culme si vale. Muntii vulcanici din aceasta grupa constituie unitatea cea mai extinsa si unitara dintre muntii vulcanici de la noi din tara. In aceasta categorie se inscriu sudul muntilor Calimani, Muntii Gurghiu si Harghita (1800 m). In sudul Muntilor Calimani este prezent Defileul Muresului, important culoar transversal (35 km) intre Toplita si Deda. Muntii Gurghiului incep de la Defileul Deda-Toplita si tin pana la izvoarele Tarnavelor Mari. Spre est, vin in contact cu Depresiunea Giurgeu printr-un abrupt de 200-300 m, in vest ajung pana la Depresiunea Transilvaniei. Trei masive importante ce se prezinta sub forma unor peninsule care patrund in spatiul Depresiunii Brasov sau o limiteaza fata de unitatile vecine sunt Muntii Persani, Baraolt si Bodoc. Altitudinile variaza foarte mult, coborand pana la 600-700 de metri, dar exista si cateva locuri unde aceasta depaseste 1500 de metri. Existenta unor depresiuni intramontane au dus la conturarea particularitatilor orografice, topoclimatice, hidrografice, edafice, bigeografice si mai ales socio-economice. Amintim in acest sens cateva depresiuni intramontane a caror altitudine scade de la nord spre sud : 950-750 m in Borsec, 850-650 m in Giurgeu, 750-600 m in Ciuc. A.1.2 Grupa Curburii Carpatii Curburii se caracterizeaza prin extensiunea maxima a rocilor sedimentare (flis) in cadrul Carpatilor Romanesti, ceea ce a determinat o scadere semnificativa a altitudinilor. Mozaicarea petrografica a determinat altitudini diferentiate. In nord, spre Depresiunea Brasov, sunt prezente unele trepte margiale situate in jurul a 1000m. Fragmentarea reliefului, patrunderea retelei de vai dinspre sud, interventia accentuata a factorului antropic au contribuit la evidentierea mai multor subunitati. Pe teritoriul Regiunii Centru se afla muntii Vranecei, Muntii Timisului si Depresiunea Brasov. Muntii Vrancei sunt marcati de o serie de localitati marginale: Covasna, Zabala, Ghelnita, Ojdula si Bretcu.Muntii Bretcului, subunitate a Muntilor vrancei, sunt situati in vestul Muntilor Vrancei, la contactul cu Depresiunea Rau Negru. Sunt munti scunzi cu suprafete de nivelare intinse, fragmentati de afluentii scurti ai Raului Mare. In extremitatea vestica a Carpatilor de la Curbura se detaseaza masivele Postavaru (1779 m) si Piatra Mare (1843 m). Situata aproximativ in centrul tarii, si in SE Regiunii Centru, Depresiunea Brasov este o arie de discontinuitate intre Carpatii Orientali si cei Meridionali, fiind cea mai intisa depresiune intramontana din Carpatii Romanesti (2004 kmp) si una dintre cele mai reprezentative. O privire generala asupra depresiunii de pe oricare din muntii din jur desvaluie netezimea acestuia si zidul muntos ce o strajuieste aproape de jur imprejur si care o domina cu peste 1300 m in sud, 120 m in est si 500 m in nord si vest. Depresiunea Brasov se caracterizeaza printrun relief cu o dispunere aproximativ concentrica. A.2 Carpatii Meridionali Dintre cele trei ramuri ale arcului carpatic, Carpatii Meridionali sunt cei mai impunatori din punct de vedere al altitudinii si masivitatii, detasandu-se ca o unitate morfologica bine definita. Cele mai mari inaltimi nu se dispun insa pe axa mediana, care ar fi trebuit sa corespunda cumpenei apelor, ci se situeaza la nord de acesta, in masivele Bucegi, Fagaras si Parang. A.2.1. Grupa Bucegilor In extremitatea estica a Carpatilor Meridionali masivele Bucegi, Piatra Craiului, Masivul Leaota, culoarele depresionare Bran, Rucar, reprezinta o unitate teritoriala bine definita din punct de vedere geografic. Limitele acestei unitati sunt conturate de abrupturi tectonice si structurale pe care vegetatia, solurile si modul de utilizare a terenurior le accentueaza. Denivelari de peste 1000 m apar in partea de nord intre Bucegi si Muntii Clabucetelor sau intre Piatra Craiului si Depresiunea Brasov.Desfasurat sub forma unui amfiteatru cu deschidere sudica, Muntii Bucegi este delimitat de abrupturi ce depasesc frecvent 1000 m fata de zonele limitrofe. Limita nordica este cea mai impunatoare, culmile dominand cu 1200-1400 m Culoarul Rasnovei. A.2.2 Grupa Fagarasului Portiunea Muntilor Fagarasului cuprinsi pe teritoriul Regiunii Centru se caracterizeaza prin altitudini mari, peste 2500 m, pante accentuate fata de unitatile limitrofe, culoarele de vale si depresiunile marginale formeaza

17

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU elemente majore care delimiteaza net aceasta unitate. Versantii nordici se caracterizeaza printr-o energie mare de relief. A.2.3 Grupa Parangului Doua subdiviziuni sunt cuprinse in perimetrul Regiunii Centru: Muntii Sureanu si Muntii Cindrel. Muntii Sureanu prezinta o evidenta asimetrie orografica: inaltimile maxime sunt in culmea Vf. lui Patru (2130). Culmile muntoase inalte se ramnifica in trei directii, despartite de vai adanci, dispuse radiar. Muntii Sureanu ocupa partea sudica a judetului Alba. O parte insemnata din judetul Sibiu este ocupata de Muntii Cindrel. Intregul relief este sculptat intr-o alcatuire geologica uniforma care a favorizat mentinerea formelor rotunjite. In ansamblu, sunt doua unitati asimetrice, formate din cate o culme principala cu altitudine ce depaseste 2000 m, din care se ramnifica culmi secundare netezite, cu altitudini joase, ultima treapta fiind de 800-900 m care se termina printr-un abrupt spre valea Oltuluisi spre depresiunile Sibiului si Apoldului. A3. Carpatii Occidentali A.3.1 Muntii Apuseni Complexitatea petrografica, fragmentarea accentuata, altitudini reduse care au permis umanizarea pana pe cele mai inalte culmi, etc sunt cateva dintre trasaturile ce definesc personalitatea geografica a Muntilor Apuseni. Muntilor Apuseni se incadreaza in categoria muntilor mici si mijlocii, altitudinile nedepasind 1600 m. Principalele diviziuni cuprinse in Regiunea Centru sunt: Depresiunea Zlatna care este situata intre doua lanturi muntoase :muntii Metaliferi de origine vulcanica, cu varful Jidov cu o inaltime de peste 900 m si de Muntii Trascau, munti formati prin incretire din care se remarca varful Dambau cu o inaltime de 1.369 m Muntii Metaliferi sunt situati in partea de sud a Muntilor Apuseni, la nord de valea Muresului, fiind limitat in partea de est de valea Ampoiului. Altitudinile sunt medii sunt 900-1000 m. Muntii Bihor, situati in partea de nord-vest a judetului Alba se caracterizeaza printr-un relief complex: inaltimi ce depasesc 1500 m, relief carstic (relieful carstic de suprafata scoate in evidenta multimea cheilor, in cuprinsul carora intalnim un topoclimat specific) fragmentare si orientare radiara a culmilor montane. 4.1.2 Particularitati ale diviziunilor si subdiviziunilor Depresiunii Colinare a Transilvaniei din Regiunea Centru

Depresiunea Colinara a Transilvanie este cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic. Are un relief colinar, de unde denumirea de "colinara. Este marginita de cele trei ramuri carpatice, care isi iau numele dupa pozitia fata de aceasta zona depresionara: Carpatii Orientali (in est), Carpatii Meridionali (in sud) si Carpatii Occidentali (in vest). Datorita evolutiei si structurii geologice, depresiunea colinara a Transilvaniei este formata din doua zone relativ concentrice, diferite: Zona centrala prezinta un relief aproape orizontal si domol asemanator unui relief de podis (Podisul Transilvaniei) Zona marginala aflata la contactul cu aria montana este formata din depresiunii submontane (in vest si sud) sau o succesiune de depresiuni si dealuri (in est), asemanatoare Subcarpatilor, de unde si denumirea de Subcarpatii Transilvaniei B1. Podisul Transilvaniei In Regiunea Centru, Podisul Transilvaniei este format din: Campia Transilvaniei, o campie in sens agricol, ea fiind o regiune deluroasa relativ neteda, cu vai scurte pe care s-au amenajat iazuri Podisul Tinavelor, situate la sud de raul Mures, fiind format din doua mari diviziuni: Podisul Hartibaciului si Podisul Secaselor. B1.1 Campia Transilvaniei Campia Muresana este cuprinsa in teritoriul din valea larga a Muresului, la sud, pana la interfluviul Mures Somes, in nord. Altitudinea medie a reliefului este 250 m. Relieful este definit ca fiind unul colinar, directionat in general de la nord spre sud, cu o energie relativ redusa si cu vai largi si netede, caracterizate printr-un potential ridicat de inmlastinire, 18

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU acoperit pe zone foarte restranse cu vegetatie forestiera. B.1.2 Podisul Tarnavelor Dealurile Tarnavei Mici sunt extinse intre Culoarul Muresului in nord si Culoarul Tarnavei Mici in sud. Diferentierile de pozitie, altitudine, latime si structura permit evidentierea a trei sectoare in cadrul acestei subunitati: Dealurile Faraului, Cucerdea- Cerghid si Nirajului. Culoarul Tarnavei Mici, in profil transversal se caracterizeaza printr-o clara asimetrie, determinata de abaterea constanta spre dreapta Dealurile Tarnavei Mari corespund subunitatii cuprtinse intre culoarele Tarnavei Mici si Tarnavei Mari, inchisa in unghiul de confluenta a acestora la Blaj. Extinderea longitudinala a subunitatii permite separarea a trei sectoare : Dealurile Blajului, Dumbravenilor si Nadesului. Culoarul Tarnavei Mari ( aproximativ 110 km, Vanatori Blaj ) formeaza axa principala si unitara a Podisului Tarnavelor, a intregii Depresiuni a Transilvaniei, dezvoltat aproape in totalitate pe stanga raului, inspre podisurile Hartibaciului si Secasului. In raport cu litologia si structura, de-a lungul culoarului , se pun in evidenta unele sectoare de largire, separate de altele de ingustare. Podisul Hartibaciului se desfasoara intre Tarnava Mare la nord si Depresiunea Fagaras si Depresiunea Sibiu la sud. Lunca Hartibaciului se caracterizeaza prin latimi reduse, de-a lungul celor 90 km ai sai, evidentindu-se patru sectoare. In general relieful este accidentat. Podisul Secasului caracterizat prin netezime si prin suspendare fata de culoarele si depresiunile inconjuratoare. Se evidentiaza mai multe subunitati: Podisul Straja, Cergaului, Gorganu- Gruiu, Amnasului, Culmea, respectiv Culoarul Visei. B2. Dealurile si depresiunile submontane B2.1 Subcarpatii Transilvaniei Dealurile Reghinului reprezinta compartimentul grefat pe Valea Muresului si unii dintre afluentii acesteia in sectorul de la iesirea Muresului din munte (Deda) si pana spre Targu Mures. Componenta joasa a unitatii este reprezentata prin depresiunile Valenii de Mures, Reghin si Gurghiu, in cadrul acestor depresiuni fiind bine dezvoltat relieful de terase. Dealurile Sangeorgiu de Padure si Sovata. Este bine evidentiata de la est la vest, Depresiunea Sovata Praid, aliniamentul inaltimilor Bichis sau Becheci (1080 m) , Piatra Siclod (1028 m). Datorita altitudinilor de peste 1000 m se remarca prezenta aglomeratelor vulcanice, si o zona colinara inspre Podisul Transilvaniei, formata din largi unitati depresionare, zona fiind cutata in domuri cu zacaminte de gaz metan. Unitatea Dealurilor Odorheiului si Homoroadelor se caracterizeaza printr-un relief accentuat fragmentat, reprezentat prin depresiuni si culoare relativ inguste, insotite de masive deluroase inalte. Unitatea apartine bazinelor hidrografice ale Tarnavei Mari si Oltului. B2.2 Depresiunile sudice Depresiunea Fagaras (Tara Fagarasului sau Tara Oltului ) situata in zona marginala de sud a Depresiunii Dolinare a Transilvaniei, intrand in contact direct cu muntii Fagaras (2000 m). Este delimitata la nord de Podisul Hartibaciului, care este la randul sau o subdiviziune a Podisului Tarnavelor, la est de muntii Persani, la vest de depresiunea Sibiului si la sud de muntii Fagaras. Depresiunea este drenata de la est la vest de raul Olt. Depresiunea Sibiu-Saliste este regiunea intramontana in care se situeaza orasul Sibiu si zonele limitrofe, cunoscute sub denumirea generica de Marginimea Sibiului, fiind constituita din doua compartimente, Depresiunea Sibiu si Depresiunea Saliste. Reprezinta unitatea axata pe Cibin si cei doi afluenti care coboara de pe versantele nordice ale muntilor Candrel, Saliste si Sadu. Depresiunea Apoldului situata la vest de depresiunea Sibiului, are caracter colinar, fragmentare accentuata, instabilitate si procese active. Culoarul depresionar din vest Culoarul Alba Iulia-Turda (Sectorul Alba Iulia-Aiud ) axat pe cursul Ariesului Inferior si al Muresului Mijlociu, reprezinta o unitate geografica complexa, fiind situat intre doua zone cu bogatii insemnate, respectiv sarea din cutele diapire si gazul din strucutra de domuri din vecinatate si aurul din muntii Metaliferi.

19

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

Particularitatile reliefului Regiunii Centru un suport in identificarea resurselor alternative de energie Lipsit de campii propriu-zise, relieful Regiunii Centru cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti (aproape jumatate din suprafata regiunii), zona colinara a Podisului Transilvaniei si zona depresionara de contact intre zona colinara si cea montana. Altitudinea reliefului si directia dominanta a maselor de aer joaca un rol esential in valorificarea resurselor energetice eoliene. Analizand particularitatile reliefului se pot identifica cateva zone montane din partea de est, sud si vest a Regiunii Centru in cuprinsul carora exista posibilitatea valorificarii resurselor energetic eoliene. Amintim in acest sens: zona Muntilor Apuseni, datorita influentelor climatice vestice, cu vanturi permanente zona muntilor Fagaras (peste 2500m), Cindrel, sudul Muntilor Calimani, Muntii Gurghiu, Harghita, datorita altitudinilor ridicate, existand locuri in care aceastea depaseste 2000m Pe baza unor masuratori in teren se poate stabili daca exista potential energetic in Subcarpatii Transilvaniei si dealurile submontane din Depresiunea Colinara a Transilvaniei. Podisul Transilvaniei detine un potential energetic solar si biomasa, acesta fiind analizat in detaliu in raport cu particularitatile bio-pedo-climatice ale zonei. Altitudinea reliefului determina etajarea pe verticala a vegetatiei, in zona montana diferentiendu-se 3 mari etaje de vegetatie forestiera (etajul stejarului, etajul fagului si etajul coniferelor). Exista un potential ridicat de valorificare energetica a materialelor rezultate in urma prelucrarii lemnului.

4.2 Clima Regiunii Centru Din punct de vedere climatic Regiunea Centru se incadreaza in climatul temperat continental moderat. Datorita pozitiei in teritoriul Romaniei si a Europei, clima Regiunii Centru este nuantata de influentele climatice exterioare. Pe cea mai mare suprafata din regiune se resimt influentele climatice vestice (Muntii Apuseni si Depresiunea Colinara a Transilvaniei), pe o fasie ingusta din partea de nord a Carpatilor Orientali, in timpul iernii sunt prezente influentele baltice. Altitudinea Carpatilor Meridionali si Orientali joaca un rol de barare in calea influentelor de ariditate ce vin dinspre estul Europei. Factorii geografici joaca un rol esential in identificarea particularitatilor climatice. Principalul factor care influenteaza distributia parametrilor climatici il constituie relieful. Dintre caracterisiticile fizice de baza ale reliefului (altitudinea, orientarea versantilor in raport cu pozitia Soarelui si cu deplasarea maselor de aer, tipul formei de relief, strucutra petrografica) altitudinea se dovedeste a avea rolul cel mai important in distributia parametrilor climatici. In functie de atitudine in Regiunea Centru se disting doua mari etaje climatice: de dealuri si podisuri si de munte. In tabelul de mai jos sunt enumerate atat unitatile de relief in cuprinsul carora intalnim topoclimate complexe dar si principalele tipuri de topoclimate specifice celor doua etaje climatic din Regiunea Centru.
Tabel 2

Etajul climatic De dealuri si podisuri: joase: <300-500m inalte: 500-800m De munte: josi: 800-1200m (Carpatii Occidentali) 800-1700m (In

Unitatea de relief

Topoclimate complexe in: Culoarul Muresului Campia Transilvaniei Depresiunile din sudul si estul Transilvaniei Podisul Tarnavelor Muntii Bihor - Vladeasa Muntele Mare Muntii Fagaras Muntii Calimani (S)

Topoclimate de: -lunca si vale -culoare -terase -piemonturi - cueste -vai inguste -vai largi -defile, culoare, chei -piemonturi -creste alpine

Depresiunea Colinara a Transilvaniei

Carpatii Occidentali (Muntii Apuseni) Carpatii Meridionali Carpatii Orientali

20

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

Carpatii Orientali si Meridionali) inalti: >1700m (Carpatii Orientali) >1900m (Carpatii Meridionali) Muntii Harghita-Baraolt Depresiunea Giurgeu-Ciuc - culmi muntoase principale si secundare - versanti adapostiti fata de circulatia de vest -versanti cu expunere sudica -versanti cu expunere nordica

Depresiunea Brasov

Raportat la Romania si Uniunea Europeana, Regiunea Centru dispune de un potential energetic eolian modest, in schimb potentialul energetic solar poate fi valorificat pe suprafete relative mari. Pentru identifica acestor zone este necesara o analiza a principalilor parametrii climatici si a factorilor geografici ce influenteaza clima in regiune. Pe baza datelor climatice obtinute din atlasele climatice, agentii internationale de meteorologie si climatologie, dar si metode geografice s-au realizat harti bazate pe metode avansate de analiza si modelare spatiala. La nivel national s-au realizat harti generale de identificare a potentialului eolian si solar, acestea avand la baza doar parametrii climatici. ADR Centru a realizat pe baza unor metode GIS avansate harti de modelare a potentialului eolian si solar, avand la baza o metodologie si analiza proprie in functie de particularitatile Regiunii Centru. Regiunea Centru dispune de un potential energetic regenerabil relativ valorificat pe baza resurselor climatice. Pentru a identifica aceste zone se vor analiza particularitatile climatice atat pentru zona montana cat si pentru zona de deal si podis. 4.2.1 Particularitatile climatice ale Muntilor Carpati din Regiunea Centru

Definitorii pentru climatul carpatic sunt diferentierea altitudinala, gradul de fragmentare a reliefului, orientarea culmilor montane si efectul acestor factori asupra rezultantei medii a interferentei influentelor climatice exteriare. Datorita masivitatii si inaltimilor, Carpatii Meridionali au rol de barare in calea influentelor climatice esterioare. Carpatii Occidentali reflecta caracteristicile climatului cu puternice influente atlantice, cu vanturi permanente dinspre vest si bogate in precipitatii. In ariile cele mai joase, ale depresiunilor marginale si vailor largi, climatul (temperat continental) este uneori destul de asemanator cu cel al podisurilor sau al depresiunilor intra si extracarpatice. Zona montana propriu-zisa este puternic marcata de altitudine, clima fiind mai rece si mai umeda. Temperatura aerului are valori medii anuale de 60 80 C la contactul muntilor cu unitatile geografice invecinate (la altitudini de aproximativ 700 m). In situatiile exceptionale ale unor depresiuni intramontane de mari dimensiuni sau ale unor depresiuni/culoare de mica altitudine mediile termice cresc pana la 80 90 110 C. Odata cu cresterea altitudinii valorile acestui parametru scad, cu gradienti mai accentuati in sectoarele nordice si pe versantii umbriti, pana la aproximativ 50 C in jurul altitudinii de 1000 m, 20 C spre limita superioara a padurii (1700 m 1800 m) si valori negative mai sus de 2000 m. Precipitatiile cresc odata cu altitudinea. In aria de contact cu unitatile intra si extracarpatice cantitatea medie anuala este de aproximativ 700 mm/an, in palierul altitudinal 1400 m 1700 m depaseste 900 mm/an, iar mai sus de 2000 m ajunge la valori de 1400 mm 1500 mm/an. Datorita influentelor vestice in Muntii Apuseni cantiatea de precipitatii depaseste 1400 mm/an. Dinamica aerului este dominata de deplasarea maselor de aer de origine oceanica, dinspre vest si nordvest, din ce in ce mai active si mai constante pe masura cresterii altitudinii. In partea cea mai inalta a muntilor, pe fondul unei fragmentari morfologice reduse, miscarea aerului are caracteristicile dinamice ale atmosferei libere, asa dupa cum atesta frecventa extrem de redusa a situatiilor de calm inregistrate: 8% in Muntii Trascau. Caracteristicile fizice ale influentelor climatice exterioare, particularitatile orografice (topografia zonei) imprima aspectul general al climatului Carpatilor, cat si diferentierile lui regionale.La nivel local, circulatia aceasta este influentata insa foarte puternic, in primul rand, de catre morfologia montana. Pe masura ce altitudinea scade si gradul de fragmentare se accentueaza, culmile si culoarele de vale cu orientare diferita descompun si deviaza fluxurile principale. 4.2.2 Particularitatile climatice ale Depresiunii Colinara a Transilvaniei din Regiunea Centru

Depresiunea Colinara a Transilvaniei se inscrie in tipul climatului de dealuri si podisuri (joase si inalte), avand iarna un climat de adapost, datorita pozitiei din interiorul arcului carpatic. Este strabatuta de influentele oceanice, caracterizate de un climat umed si moderat termic. Precipitatiile insumeaza 600-800 mm anual. 21

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Predomina Vinturile de Vest, iar in Depresiunea Fagaras se manifesta Vantu Mare (un vant de tip foen). Vitezele medii anuale ale vantului oscileaza intre 2-3 m/s. In Campia Transilvaniei in lunile cu calm atmosferic (spre exemplu luna august) viteza vantului oscileaza intre 0.5-1.5 m/s. Datorita pozitiei geografice a Podisului Transilvaniei, aflat in interiorul arcului carpatic care ii confera un climat de adapost, a particularitatilor orografice si a conditiilor de topoclimat, in aceasta regiune geografica.O particularitate climatica esentiala o constituie frecventa inversiunilor termice, si manifestarile foehnale in sectorul culoarului depresionar Alba Iulia-Aiud. 4.2.3 Analiza potentialului energetic regenerabil pe baza resurselor climatice din Regiunea Centru Metodologia de calcul Analiza potentialului energetic regenerabil pe baza resurselor climatice din Regiunea de Dezvoltare Centru a avut la baza utilizarea tehnologiei GIS. In sens restrans un sistem informatic geografic este un sistem dedicat gestionarii, analizei si afisarii informatiei geografice, ce este reprezentata folosind o serie de seturi informationale. S-au realizat harti care permit o imagine referitoare la zonele cu potential eolian si solar. Au fost analizate atat valorile parametrilor climatici specifici cat si particularitatile geografice ale Regiunii Centru, relieful fiind un factor esential ce influenteaza potentialul energetic eolian si solar. Prin altitudinea, orientarea versantilor fata de Soare, panta, adancimea fragmentarii, tipurile de relief, etc relieful infulenteaza direct potentialul eolian si solar. Pentru o mai buna obiectivitate s-au realizat un set de harti care au reprezentat un suport in stabilirea ecuatiei de modelare.

Figur 3 Harta hipsometric

Figur 4 Harta orientrii versanilor

Figur 5 Harta pantelor

Ca parametrii climatici s-au folosit pentru identificarea potentialului eolian: viteza vantului (m/s), frecventa vantului (%) si directia dominanta a vantului.

22

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

Figur 6 Harta vitezei vnturilor

Figur 7 Harta frecvenei vitezei vnturilor

Valorile parametrilor climatici au fost reprezentate prin punct. Determinarea unui numar mare de valori pe baza unor date cunoscute s-a realizat prin interpolare. Pe baza unor studii s-a incercat stabilirea unei metode corecte de interpolare. Avand in vedere faptul ca modificarea indicatorilor climatici se afla in dependenta de altitudine, se va folosi metode de interpolare avansate. Spatializarea (interpolarea) datelor se poate realiza printr-o serie de metode ce descriu dependenta datelor invecinate, dintr-un set de date, intr-un sistem cartezian de coordonate. Metoda de interpolare folosita in acest studiu presupune ca atat distanta dintre puncte cat si aranjarea lor spatiala (corelatia) contribuie la generarea suprafetei. S-a folosit o formula matematica precum si un numar de puncte aflate la o raza pentru a obtine valorile interpolate pentru fiecare locatie. Metoda de interpolare include o analiza statistica a datelor, modelarea variografica (prin variograma sau analiza structurala se intelege procesul de obtinere a modelului spatial prin ajustare) si crearea suprafetei. Aceasta metoda este potrivita atunci cand stim ca avem o corelatie spatiala a punctelor din vecinatate sau cand avem directii preferentiale (in cazul de fata s-a tinut cont de grid-ul care reprezinta elevatia terenului). Pentru a realiza o predictie folosind metoda de interpolare s-au parcurs doua etape : - descoperirea regurilor de dependenta - efectuarea predictiei. Pentru a se realiza aceste doua etape s-a trecut prin doi pasi : - Crearea variogramei si a functiilor de covarianta pentru estimarea statistica a dependentei (numita si autocorelarea spatiala) dintre valori, care depinde de modelul de autocorelatie - Prezicerea valorilor necunoscute (efectuarea predicitiei) potentialului energetic eolian: Analiza potentialului eolian al regiunii are ca principal element de analiza viteza medie a vantului si frecventa acestuia. Viteza medie a vantului este direct influentata de orografie si de stratificarea termica a aerului, care o pot intensifica sau atenua. In zona montana sunt caracateristice viteze medii anuale care scad cu altitudinea de la 8-10 m/s pe inaltimile carpatice (2000-2500 m) pana la 6 m/s in zonele cu altitudini de 1800-2000 m, pe versantii adapostiti vitezele anuale scad la 2-3 m/s, iar in depresiunile intramontane (intracarpatice inchise) acestea sunt de 1-2 m/s.

Figur 8 Harta potenialului eolian 23

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Imbinand conceptele geografice cu datele statistice si sistemele informatice geografice s-a incercat realizarea hartii potentialului energetic eolian la nivelul Regiunii Centru. Pe baza analizei efectuate se pot trage urmatoarele concluzii: - in Grupa Centrala a Carpatilor Orientali se resimt pe fateta vestica influenta maselor de aer nord-vestice, vitezele medii anuale fiind de 4 - 4.5 m/s. Prezenta depresiunilor intramontane favorizeaza producerea frecventa a calmului atmosferic si a inversiunilor de temperatura (in depresiunile Giurgeu si Ciuc se inregistreaza temperaturi minime absolute dintre cele mai coborate din tara) - Particularitatile topografice ale Depresiunii Brasovului influenteaza mult circulatia aerului. Astfel, in jumatatea estica, sunt dominante directiile nord si nord-est (Targu Secuiesc peste 16% anual), iar in vest cele dinspre nord-est si nord-vest (Brasov 16%). Vanturile dominante bat si cu cea mai mare viteza. La Targu Secuiesc vantul de nord-est, numit local Nemira, are viteza medie anuala de 3-4 m/s, cel de est de 3 m/s, iar la Brasov vantul de nord-vest bate cu o viteza medie de aproximativ 2 m/s - Altitudinea, masivitatea si configuratia vaior si a interfluviilor din Grupa Muntilor Bucegi explica particularitatile climatice. Pe suprafetele cu pante eccentuate, vanturile au o intensitate maxima de 60 m/s, frecventa acestor vanturi fiind maxima (75%) in primavara si iarna. Frecventa vanturilor puternice detin un procent mediu de 40%, cele moderate 54%, adierile slabe 6%, viteza medie anuala fiind de 6 m/s, iar in vaile adapostite se inregistreaza 2 m/s. - In Muntii Fagaras vanturile dominante sunt cele dinspre vest si nord-vest. larna acestea pot atinge viteze de peste 120 km/h (7.2 m/s). Primavara bate Vantul Mare sau Mancatorul de zapada, un vant local care bate dinspre creste spre Tara Fagarasului si grabeste topirea zapezii. Nebulozitatea este prezenta aproape permanent fiind putine zilele cand este complet senin. - In zona Muntilor Apuseni ce se afla pe teritoriul Regiunii Centru directia dominanta a vanturilor este cea vestica, unele modificari inregistrandu-se in lungul vailor (determinate de particularitatile reliefului), unde si frecventa calmului atmosferic creste foarte mult, atingand 40-50% anual, spre deosebire de situatia de la nivelul celor mai inalte culmi muntoase, unde vantul bate in permanenta (calmul fiind o raritate, 5-6% anual), iar vitezele medii fiind foarte mari. In sezonul rece viteza vantului atinge 5-6 m/s, iar in perioada iulie august 4-5 m/s. - In zona montana din sudul judetului Alba si estul judetului Sibiu, viteza vantului care atinge valori de 4-5 m/s are o frecventa de 45-50 % anual. In lungul vailor si ariilro depresionare, viteza vantului este mica, ea ajungand la valori medii de 1-2 m/s. - In zona Depresiunii Colinare a Transilvaniei din Regiunea Centru particularitatile climatice ofera posibilitati limitate de valorificare resurselor de vant. Datorita climatului de adapost, a vitezelor medii foarte reduse, energia eoliana poate fi valorifcata doar temoprar si doar in anumite zone aflate la contact cu zona montana. Energia poate fi obtinuta doar temporar si de intensitate slaba, costurile de investitie in echipamente eoliene vor fi mult ridicate compartativ cu posibilitatile de productie energetica. - Din pacate zone cu potential energetic eolian exploatabil eficient, la puteri instalate de peste 100 kW, nu sunt in Regiunea Centru, ci in partea vestica a Moldovei,Dobrogea, Litoralul Marii Negre, si Campia Romana. In Transilvania pot fi identificate zonele inalte (dar acolo apar probleme de instalare si apoi de exploatare pentru turbine de medie/mare putere) si pe unele culuare in zonele de deal ale podisului. Frecvente sunt zone izolate cu potential exploatabil sub 20 kW. - In Regiunea Centru exista zone in care se poate exploata potentialul eolian de mica putere, de pana la 10 kW, existand posibilitatea folosirii unor echipamente punctuale destinate unor utilizatori locali (gospodarii izolate, statii meteo, puncte de lucru sezoniere de tipul santierelor, amenajarilor,etc) . - In conditiile unui potential energetic eolian slab, turbinele de mica putere devin interesante daca sunt utilizate pentru conversia in alte forme de energie cum ar fi producerea de caldura (care poate fi acumulatacu aporturi mici in cantitati mari si pentru perioade de timp relativ interesante pentru utilizator) sau pomparea apei(in special la irigatii). Potentialului energetic solar Potentialul solar poate fi analizat atat din perspective radiatiei globale, cat si a radiatiei solare nete (potentialul solar efectiv). Radiatia solara globala (Rs) se refera la suprafata pamantului in functie de mai multi factori : natura, culoarea si panta suprafetei, unghiul de incidenta a razelor solare, etc Albedoul sau fractiunea din Rs, notat cu , care este reflectat de suprafata active a pamantului, poate atinge un maxim de aproximativ 95% in cazul zapezii 24

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU proaspete, respective de un minimum de 5% pentur sol nud, ud si negru. Covorul vegetal prezinta un albedou cuprins intre aproximatic 20-25%, iar iarba verde avand o valoare de 23% (Allen, 1998). Radiatia solara neta de lungime scurta (Rns) reprezinta fractiunea din Rs care nu este reflectata de suprafata active, iar radiatia neta de lungime lunga (Rnl) reprezinta diferenta dintre lungimea de unda lunga emisa sic ea primita de suprafata active a pamantului. Radiatia solara neta (Rn) reprezinta diferenta dintre radiatia receptata (incoming) si cea emisa sau reflectata (outcoming) de ambele lungimi de unda, scurta sau lunga. Rn este echilibrul dintre energia absorbita, energia reflectata si energia emisa de suprafata active a pamantului, sau diferenta dintre radiatia neta receptata, de lungime de unda scurta (Rns) si radiatia neta emisa, de lungime de unda lunga (Rnl). Rn este, in mod normal, pozitiva in timpul zilei, respective negative in timpul noptii. Valoarea diruna pentru Rn este apropae intotdeauna pozitiva, cu exceptia conditiilor deosebit de severe de la latitudini mari. Rn are o importanta deosebita in clima unei regiuni, prin aportul major cu care aceasta contribuie, printer altele la procesul de evapotransiratie diferentiata a apei de pe suprafata apelor sau a uscatului (evapotransiratie). In acest sens, pe plan international sunt mentionati Prescott (1940), care a evidentiat corectia dintre evaporatia apei si radiatia solara, Doorenbos si pruitt (1977), Allen (1998) care au aratat importanta deosebita a radiatiei solare globale si a celei nete asupra evapotransiratiei. Realizarea unei harti (grid) care sa reprezinte radiatia solara medie are la baza interactiunea dintre radiatia solara si suprafata terestra care este guvernata de: Geometria locala terenului (inclinare, latitudine, unghi solar) Particularitatile terenului (altitudine, panta, orientarea suprafetei, umbrirea) Atenuarea atmosferei (dispersie, absortie) determinate de: gaze (molecule din aer, ozon, CO2, O2), particule solide/lichide (aerosoli, inclusive apa necondesata), nori (apa condesata) Radiatia exploatabila la suprafata terestra consta in: Radiatia care nu este reflectata sau disperasata si care atinge suprafata direct (radiatia directa). Inainte de a ajunge la suprafata solului radiatia este atenuata selectiv de straturile atmosferei Radiatia dispersata care atinge solul (radiatia difuza) Radiatia care este reflectata dinspre sol inspre receptorul inclinat (radiatia reflectata) si care este intrunita de altfel cu parametrul numit albedou Comisia Europena a initiat un proiect prin care se ofera celor interesati o serie de date cu ajutorul carora se poate identifica potentialul resurselor energetic regenerabile. In cadrul proiectul intitulat Photovoltaic Geographical Information System (PVGIS) s-au realizat harti pe baza unui inventar de date privind energia solara si evaluarea resurselor de generare a energiei electrice si de la sistemele fotovoltaice din Europa, Africa si Asia de Sud-vest. Actiunile desfasurate contribuie la identificarea si valorificarea potentialului energiilor regenerabile in Uniunea Europeana in scopul dezvoltarii durabile si aprovizionarea pe termen lung cu energie de catre intreprinderi. Analizand harta solara a Europei, se observa ca Romania este mai insorita decat sudul Germaniei, Austria si asemanatoare cu jumatatea de sud a Frantei. Cu toate acestea Austria, Germania si Franta sunt liderii in producerea si exploatarea sistemelor solare pe acest continent.

25

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

Figura 9 Potentialul energiei solare la nivelul Europei

Figura 10 Radiatia globala si potentialul energetic solar solar din Romania (in plan orizonatal)

Figura 11 Radiatia globala si potentialul energetic din Romania (in functie de un unchi optim)

Analiza valorificarii potentialului solar din Regiunea Centru are la baza analiza unor informatii cu privire la elementele specifice reliefului, a parametrilor meteorologici precum: nebulozitatea (gradul de acoperire a cerului cu nori), durata de stralucire a Soarelui, radiatia solara, etc. Durata de stralucire a Soarelui si repartitia sa teritoraiala se afla in stransa corelatie cu regimul si distributia nebulozitatii, in special a celei inferioare (norii superiori si cei mijlocii, mai putin dezvoltati pe verticala si transparenti datorita alcatuirii lor din particule de gheata, lasa sa treaca o parte din razele solare luminosa). In regiunile mai inalte - zona depresionara si cea de munte, unde ceata si zilele cu cerul noros sau cu cerul acoperit prezinta o frecventa mai mare - numarul mediu anul de ore de stralucire a

26

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Soarelui se reduce treptat de la 1800-1900 ore in depresiunile intracarpatice pana la 1500-1600 ore la altitudini mai mari de 2200 m. In zona Muntilor Carpati potentialul de valorificare a energiei solare este foarte scazut. Pentru Romania s-a realizat o harta cu zonele de interes deosebit pentru aplicatiile electroenergetice ale energiei solare, astfel ca s-au identificat 3 areale: - Arealul cu cel mai ridicat potential (>1400 kWh/mp): Dobrogea, parti insemnate din Campia Romana - Arealul cu potential bun (1300-1400 kWh/mp): nordul Campiei Romane, Podisul getic, Subcarpatii Olteniei si Muntenei, Lunca dunarii, sudul si centru Podisului Moldovenesc, Campia si Dealurile de vest, vestul Podisului Transilvaniei - Arealul cu potential moderat (< 1300 kWh/mp): cea mai mare parte a Podisului Transilvaniei, nordul Podisului Moldovenesc si Rama Carpatica. Pentru realizarea hartii potentialului energetic solar la nivelul Regiunii Centru s-au folosit datele calculate pentru diferite locatii din portalul http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/apps3/pvest.php (Photovoltaic Geographical Information System - Interactive Maps). Datele au fost completate cu date extrase din hartile realizate de Agentia Nationala de Meteorologie, puse la dispozitie prin intermediul unui atlas climatologic, date din baza de date a programului canadian RETScreen, portalul Agentiei Europene de Mediu. Datele sunt exprimate in kWh/mp/an, in plan orizontal, aceasta valoare fiind cea uzuala folosita in aplicatiile energetice atat pentru cele solare fotovoltaice cat si termice. Pentru radiatia globala s-au identificat cateva valori exprimate in kWh/mp2/an: 1570 pentru Sebes, Cisnadie, Targu Secuiesc, Agnita, Gheorgheni, 1560 pentru Aiud, Targu Mures, Ocna Mures, Medias, Baraolt, Toplita, Victoria, Fagaras, Mirecurea Ciuc, Covasna, Blaj, 1550 pentru Sighisoara, Sibiu, Sovata, Ludus, Tarnaveni, 1470 pentru Cristuru Secuiesc, 1400 pentru Sacele.

Figura 12 Harta radiatiei solare la nivelul Regiunii Centru Pornind de la datele disponibile s-a realizat harta potentialului energetic solar. La baza acestei harti au stat modelarea spatiala a mai multor harti fizico-geografice si climatologice. Analizand harta de mai jos se poate observa cu usurinta posibilitatea valorificarii potentialului energetic solar in zona centrala a regiunii, aceasta scazand treptat spre zona montana.

27

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Figura 13 Harta potentialului solar la nivelul Regiunii Centru Pentru a scoate in evidenta gradul de detaliu a hartii potentialului energetic solar realizata pornind de la date climatologice si particularitatile reliefului, trecute prin filtrul unor ecuatii matematice s-au localizat pe harta si pantele si versantii cu orientare sudica. In harta de mai jos care reprezinta un detaliu din zona vaii Ampoiului din judetul Alba se pot identifica cu usurinta toate aceste elemente.

Figura 14 Detaliu privind potentialului solar din bazinul vaii Ampoiului din judetul Alba. In urma analizei potentialului solar se pot enunta niste concluzii: - Daca din punct de vedere al valorificarii energiei eoliene Depresiunea Transilvaniei din Regiunea Centru nu dispune de posibilitatea valorificarii potentialului energetic, in privinta resurselor energetice solare, aceasta zona detine cel mai ridicat potential din regiune. - In zonele cu altitudini reduse in conditiile unei nebulozitati scazute, durata de stralucire a Soarelui este mult mai mare fata de zona montana, Depresiunea Transilvaniei dispunand de conditii medii de valorificare a energiei solare. - In zona montana variatia in teritoriu a radiatiei solare directe este foarte mare, formele negative de relief pot favoriza persistenta cetii si diminuarea duratei de stralucure a Soarelui, in timp ce formele pozitive de relief (in functie de orientarea in raport cu Soarele si cu directia dominanta de circulatie a aerului) pot favoriza cresterea sau diminuarea radiatiei solare directe. Clima factor decisv in indentificarea potentialului resurselor regenerabile in Regiunea Centru In functie de atitudine in Regiunea Centru se disting doua mari etaje climatice: de dealuri si podisuri si de munte. In zona montana s-au identificat cateva zone cu potential eolian: Muntii Fagaras, Muntii Cindrel, Muntii Sureanu, muntii vulcanici din zona estica a regiunii, masive din Muntii Apuseni. In zonele de culoar depresionar (aparita calmului atmosferic), depresiuni intramontane, cea mai mare parte a Podisului Transilvaniei potentialul eolian este foarte redus sau nu se poate vorbi de o posibila valorificare a sa. Potentialul energetic solar poate fi valorificat in toate unitatile de relief din Regiunea Centru, cel mai mare potential fiind in Podisul Transilvaniei. In zona montana potentialul soar poate fi valorificat in zonele cu versanti cu orientare sudica. 4.3 Hidrografia Regiunii Centru un suport in valorificarea resurselor hidroenergetice 4.3.1 Caractere generale ale hidrografiei Regiunii Centru

Reteaua hidrografica este bogata, fiind formata din cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului si din afluentii acestora, dintre care ii mentionam pe cei mai importanti: Tarnavele, Sebesul, Cugirul, Ariesul, Ampoiul (afluenti ai Muresului), Raul Negru, Barsa, Cibinul (afluenti ai Oltului). Importante sunt resursele energetice ale

28

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Muresului, Oltului si Sebesului.Potentialul energetic al cursurilor repezi de munte este exploatat in principal pe cursul raurilor Sebes si Olt.

Figura 15 Harta hidrografica a Regiunii Centru

Barajul de acumulare de la Oasa

Acumularea permanenta de la Ighis

Principalele baraje din Regiunea Centru Numele barajului OASA 1 2 3 4 5 6 7 TAU GURA RAULUI NEGOVANU CUGIR OBREJII CAPALNA ZETEA DE 986 993 Volum lac Suprafata (m) (mil.mc) lac (ha) 00 87 30 57 20 45 20 29 136 21 17,5 6,3 1 3,5 44 Tabel 3 Suprafata bazin (kmp)

Nr. crt.

n PIF 979 984 980 960

Raul Sebes Sebes Cibin Sadu Cugirul Mare Sebes Tarnava Mare

(m) 1 8 4 2 8 2 8

401 187 81 68 32 15 25 401 147 360 174 619

234 352

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU 8 9 10 FENES FRUMOASA IGHIS Sursa:.. Bazinul hidrografic al raului Mures Izvorul propriu-zis al Muresului se afla in sudul depresiunii Giurgeului, la o altitudine de 850 m, langa comuna Izvorul Muresului. Cursul Muresului de la obarsie si pana la varsare este impartit in 4 sectoare, dintre care primele doua se afla in Regiunea Centru: Muresul superior (cuprinde Depresiunea Giurgeului si Defileul ToplitaDeda, 110km) si Muresul mijlociu (axat pe zona central a Podisului Transilvaniei, intre Deda si Alba Iulia, 266 km). In sectorul Muresul superior, denistatea mediei a retelei hidrografice este ridicata, intre 0.9-1.1 km/kmp. Afluentii sai sunt mici dar au pante mari iar adancimea fragemntarii reliefului este f mare (40-60 m/km). atat din stanga cat si din dreapta Muresul primeste un numar de 14 afluenti, reteaua dendritica fiind bine dezvoltata. Amintim cateva particularitati fizico-geografice pentru sectoare de rau al carui potential hidroenergetic ar putea fi valorificat. In aval de Toplita, valea Muresului se transforma primind aspectul raurilor tipice de munte. Pe parcursul defilelului, lung de 40 km, raul are o cadere de 210 m. In aval de Defilelul Toplita-Deda, Muresul se largeste, iar in zona de relief creat sosesc apropae simetric o serie de afluenti dinspre Calimani si Muntii Gurghiu. Sectorul Muresul mijlociu formeaza un culoar larg in Podisul Transilvaniei pana la Alba Iulia. Cursul Muresului are un caracter meandrat, pantele longitudinale sunt mici (cadere totala de 200 m pe distant de 266km sau 0.75 km/kmp). In acest sector potential hidroenergetic este pus in evident de cel mai mare affluent de pe dreapta Muresului, Ariesul, care contribuie prin debitul sau cu mai mult de jumatate la cresterea apelor colectorului principal. In prezent apele Ariesului sunt folosite intens de interprinderile industrial din zona, in consumul populatiei si in agricultura. Potentialul hidroenergetic este calculate in functie de bilantul hidrologic si debitele medii ale raurilor dintrun bazin hidrografic. Pentru bazinul hidrografic al Muresului s-au masurat debitele medii (m3/s) pentru Mures si afluentii ai sai in locatii diferite din punct de vedere hipsometric: Toplita (2.69), Remetea (4.68),Suseni (1.07), Stanceni (10.5), Valenii de Mures (23.0), Solovastru (7.20), Scarisoara (5.45), Campeni (11.7), Odorhei (5.45), Topa (8.590, Blaj (13.0), Tarnaveni (8.30), Alba Iulia (93.0), Sugag (7.70). Tabel 4 Bazinul Muresului Post Suseni Remetea Toplita Stanceni Rastolita Valenii de Mures Mures Gurghiu Solovastru Tg.Mures Mures Glodeni Comlod Band Aries Mare Scarisoara Aries Campeni Tarnava Mare Odorhei Tarnava Topa Raul Mures Mures Toplita Mures Rastolita S.baz (km2) 152 730 211 1 492 158 2 338 555 4 053 322 200 631 657 1 673 30 Hmed(m) 950 977 1 155 991 1 155 995 918 833 397 1 150 1 023 893 692 Q0(m3/s) 1,07 4,68 2,69 10,5 3,39 23 7,2 33,6 0,57 5,45 11,7 5,45 8,59 000 986 978 Ampoi Frumoasa Ighis 0 8 6 75 00 75 6,5 10,6 13,4 22 81 450 45,5

102 23

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Mare Tarnava Mare Tarnava Mica Tarnava Mica Ampoi Mures Sebes Sebes Sebes Secas Cugir Blaj Sarateni Tarnaveni Zlatna Alba-Iulia Oasa Sugag Petresti Miercurea Bai Cugir 3 586 447 1 478 146 17 848 198 539 695 176 300 365 881 587 816 636 1 578 1 396 1 249 474 1 143 13 5,67 8,3 1,31 93 3,64 7,7 8,76 0,542 4,02

Sursa Ujvari I, Geografia apelor Romniei, Editura tiinific Bucureti Dezvoltarea energeticii si hidroenergeticii a parcurs diferite etape in Regiunea Centru. Inainte de 1950, utilizarea potentialului hidroenergetic a fost cu totul insuficienta si oarecum sporadic. Primele amenajari: Uzina Sadu-Sibiu I (1895-1896, puterea 1050 kW) Sadu Sibiu II (1905-1907, puterea - 1950 kW) Targu Mures (1913-1914, puterea - 1200 kW) In scopul producerii energiei electrice s-au construit cateva centrale hidroelectrice pe cursurile superioare ale raurilor Mures si Olt si a unor afluenti, pe acele sectoare de rau cu potential hidroelectric. S-au construit centrale hidroelectrice echipate cu diferite tipuri de turbine. In Regiunea centru cele mai multe central hidroelectice sunt cele echipate cu turbine Kaplan. Turbina Kaplan este o turbine hidraulica cu rotatie axiala, cu un rotor cu pale reglabile, utilizat la hidrocentralele de cadere mica a apei. Acest tip de turbine a fost inventata in anul 1913 de catre prof. ing. austriac Viktor Kaplan. Aceasta inventive este de fapt perfectionarea trubinei Francis. La turbine Francis exista problema formarii cavitatiei (bule de aer in curentul de apa din turbina) care produce scaderi de presiune cu scaderea randamentului turbine. Aceasta deficient este inlaturata la turbine Kaplan care foloseste palete reglabile. Pentru o functionare optima turbina necesita un current de apa cu debit constant. Turbina functioneaza prin efectul de suprapresiune, randamentul ajung\nd la 80-95%.

Figura 16 Schema unei hidrocentrale prevazute cu o turbina Kaplan Centrale hidroelectrice echipate cu turbine Kaplan s-au construit in Regiunea Centru pe: 31

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU raul Olt centralele Fagaras, Voila, Vistea, Arpas, Avrig raul Mures centralele Targul Mures, Ludus III Centrale hidroelectrice echipate cu turbine Francis s-au construit in Regiunea Centru pe: raul Sebes centralele Sugag, Sasciori raul Sadu centrala Sadu V raul Cibin centrala Cibin O centrala hidroelectrica cu turbine Bulb a fost construita pe raul Sebes la Petresti, iar o hidrocentrala cu turbina Pelton pe raul Sadu. 4.3.2 Potentialul microhidroenergetic si geotermal al Regiunii Centru

4.3.2.1 Potentialul hidroenergetic si microhidroenergetic Cresterea rapida a consumului de energie si implicit a gradului de utilizare a resurselor hidroenergetice, a pus problema valorificarii optime a resurselor energetic. In acest scop este necesar sa se cunoasca marimea si caracteristicilor resurselor hidroenergetice disponibile in raport cu celelalte categorii de resurse. Prin inventarierea resurselor hidroenergetice se urmareste determinarea cantitatii de energie care poate fi obtinuta, variatia ei in timp si localiyarea ei geografica. Potentialul hidroenergetic teoretic (sau brut) reprezinta totalitatea resurselor de energie naturala ale unui bazin, fara sa tina seama de posibilitatile tehnice si economice de amenajare. El corespunde unei utilizari integrale a caderii si disponibilului de apa al bazinului si unui randament toal de 100%. Acest potential teoretic include atat potentialul de suprafata cati si potentialul liniar. Potentialul teoretic de suprafata se refera la apele de suprafata, cele din precipitatii si cele de scurgere. Potentialul teoretic liniar al cursurilor de apa reprezinta energia (puterea)maxima care se poate obtine pe raul respective. Potentialul hidroenergetic tehnic reprezinta acea parte din potentialul brut care ar putea fi obtinuta prin amenajarea cursului de apa, tinand cont de conditiile tehnice ale momentului respective. Acest potential se poate determina pe baza elaborarii schemelor de amenajare ale fiecarui urs de apa si se calculeaza tinand seama de pierderile care apar in instalatiile unei amenajari . acest potential reprezinta o marime mai aproape de realitate. Potentialul hidroenergetic economic amenajabil reprezinta a cea parte a potentialului hidroenergetic tehnic amenajabil, care se poate obtine in conditii economice. Aceasta marime este cea mai susceptibila de modificari, fiind influentata de progresul ethnic. Valoarea acestui potential trebuie raportata la o anumita data, iar evaluarea trebuie reluata periodic. Enuntarea tipurilor de potential hidroenergetic este necesara pentru a intelege si aplica corect metoda de calcul al potentialului hidroenergetic brut. Potentialul hidroenergetic teoretic se calculeaza pe sectoare caracterisitice ale cursului de apa. Pentur apele mici, sectorizarea se face luand drept limite punctele de confluent cu afluenti, zonele de schimbare a pantei raului. Pe raurile importante unde aportul difeitilor afluenti este neinsemnat, potentialul teoretic se poate calcula pe sectoare de lungime egala, cuprinsa intre 10 si 100 km. P= 9.81 (Qi+Qj)/2*(zi-zj) Unde Qi si Qj sunt valorile debitelor din punctele i si j , iar zi si zj sunt cotele fata de un acelasi plan de referinta ale acelorlasi puncte. Aceasta metoda de calcul a stat la baza amenajarii hidroenergetice a raului Sebes

32

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

Figura 17 Model de amenajare hidroenergetica La nivel national exista preocupari in domeniul identificarii potentialului energetic din surse regenerabile de energie. In conditiile socio-economice actuale din Romania, nu se dispune de o inventariere a micropotentialului existent (in exploatare) si nici a celui viitor, care sa ofere un suport pentru valorificarea in continuare a micropotentialului hidroenergetic, sursa cea mai importanta de energie regenerabila din Romania. In acest scop, Ministerul Economiei si Comertului a finantat proiectul Evaluarea micropotenialului hidroenergetic romnesc, surs regenerabil de energie, n vederea idntificrii de amplasamente pentru dezvoltarea investiiilor n acest sector . S-a avut in vedere o inventariere a ceea ce exista amenajat din potentialul hidroenergetic si apoi o estimare a ceea ce nu este amenajat pe bazinele Olt, Mures, Tisa- Somes si Ialomita. Rezultatele cercetarii vor folosi autoritatilor publice, partenerilor, beneficiarilor si mai ales firmelor interesate in realizarea de microhidrocentrale si de exploatarea acestora. Micropotentialul este parte integranta a potentialului energetic al Romaniei si daca, pana in prezent s-a pus accent in special pe realizarea de centrale hidroelectrice cu puteri >10 MW, Romania va face demersuri pentru valorificarea in continuare a micropotentialului pentru a raspunde cerintelor Directivei Uniunii Europene privind sursele regenerabile de energie. In Regiunea Centru s-au identificat cateva zone optime privind realizarea de microhidrocentrale in bazinul hidrografic al raului Mures. Amplasamentele stabilite sunt prezentate sintetic in tabelul de mai jos: Tabel 5 Cadere bruta (m) 10 10 10 20 20 10 10 33 Debitul instalat (mc/s) 11,62 12,19 12,19 14,05 14,17 16,12 16,24 Puterea Energie instalata medie (MW) (GWh/an) 0,8 4,2 0,8 4,4 0,8 4,4 1,9 10,2 1,9 10,2 1,1 5,8 1,1 5,9

Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7

Denumire centrala Dusa Zebrac Stanceni L.Bradului Jirca Beleiu Ferigilor

Cursul de apa Mures Mures Mures Mures Mures Mures Mures

Judetul Mures Mures Mures Mures Mures Mures Mures

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Bradului Iodului Sarateni Salard Iara Cugir V.Stefancii Lupsa Valea Lupsei Baia de Aries Sartas Turnu Mures Mures Tarnava Mica Salard Iara, Ocolisul Cugir Aries Aries Aries Aries Aries Aries Mures Mures Mures Mures Alba Alba Alba Alba Alba Alba Alba Alba 15 7 11 78 200 100 10 16 14 12 12 12 16,35 16,41 4,5 1,65 1,33 2,28 17,54 17,99 18,71 18,76 19,01 19,02 1,7 0,8 0,3 0,9 1,8 1,5 1,2 2,0 1,8 1,5 1,5 1,5 8,9 4,2 2,1 5,4 11,1 9,5 6,3 10,4 9,5 8,1 8,2 8,3

Sursa Evaluarea micropotenialului hidroenergetic romnesc, surs regenerabil de energie, n vederea idntificrii de amplasamente pentru dezvoltarea investiiilor n acest sector, Proiect finanat de Ministerul Economiei i Comerului (www.minind.ro) Puterea instalata a microhidrocentralelor din bazinul Muresului ar ajunge la 24 MWh iar energia produsa anual de acestea ar insuma 137,1 GWh, energie care ar putea acoperi consumul cu energie electrica pentru 287.000 persoane (la un consum mediu casnic de 477 kWh/persoana). Bazinul hidrografic al raului Olt Pe cuprinsul Regiunii Centru, Oltul strabate forme variate de relief, drenand o serie de depresiuni si massive muntoase. Profilul longitudinal al Oltului se distinge printr-o serie de trepte, defile, praguri, cu multiple posibilitati de amenajari hidroenergetice. Afluenti directi si indirecti ai Oltului cu potential hidroenergetic sunt: Raul Negru, Baraolt, Homorodul Mare, Homorodul Mic, Avrigul, Cibinul, etc Tabel 6 Bazinul Oltului
Raul Olt Olt Olt V.Neagra Casin Covasna V.Neagra Tarlung Ghimbasel Barsa Olt Varghis Olt Homorodul Mare Homorodul Mic Sinca Olt Balea Post Tomesti Sancraieni Micfalau Tinoasa Ruseni Borosneul Mare Reci Sacele Rasnov Zarnesti Feldioara Varghis Hoghiz Sanpaul Homorod Sercaia Fagaras Cartisoara S.baz (km2) 217 916 1 433 281 476 228 1 646 190 118 198 5 608 203 7 073 160 240 349 9 085 60 Hmed(m) 1078 935 896 825 830 760 760 1 146 1 022 1 202 811 863 805 733 778 750 731 1 263 Q0(m3/s) 1,25 4,76 7,95 1,22 1,81 1,16 6,26 2,36 1,8 2,95 32,2 1,76 39 0,96 1,26 2,94 50,4 1,92

34

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

Olt Cibin Cibin Hartibaciu Sadu Cibin Lotrioara Lotru Sebes-Olt Gura Raului Sibiu Cornatel Sadu II Talmaciu Gura Prejbii Voineasa 10 816 171 506 961 222 2 232 95 340 740 1 326 943 516 1 475 714 1 292 1 560 69,4 2,81 4,18 2,45 3,84 13,2 2,51 6,45

Sursa Ujvari I, Geografia apelor Romniei, Editura tiinific Bucureti, 1972 Pentru bazinul hidrografic al Oltului s-au masurat debitele medii (m3/s) pentru raul colector si afluentii sai directi si indirecti in locatii diferite din punct de vedere hipsometric: Rasnov (1.80), Feldioara (32.2), Hoghiz (39.0), Sanpaul (0.96), Fagaras (50.4), Sebes-Olt (69.4), Sibiu (4.18), Sadu II (3.84), Sacele (2.36), Borosneu Mare (1.16). Microhidrocentralele (MHC) utilizeaza ca sursa primara de energie energia hidraulica, potentiala si cinetica a caderilor de apa naturale sau artificiale. Transforma energia cursurilor de apa in energie mecanica pentru actionarea diverselor utilaje (ferastraie, mori, etc.) sau pentru producerea energiei electrice. Printre avantajele folosirii microhidrocentralelor amintim: nu produc nici un fel de poluare cu noxe, gaze, materiale reziduale; apa naturala este intr-un circuit permanent, asigurand regenerarea sursei; costurile de exploatare/ intretinere sunt mici. Cantitatea de energie produsa de o microhidrocentrala depinde de doi factori: inaltimea de cadere a apei : cu cat este mai mare cu atat energia generata este mai mare debitul de apa ce trece prin turbina : energia produsa este direct proportionala cu volumul de apa ce trece prin turbina. Azi, circa 24% din energia folosita in lume este produsa hidraulic si peste un miliard de oameni beneficiaza de aceasta energie.

Figura 18 Model de amplasare a unei microhidrocentrale In Romania bazinele hidrografice care se preteaza cel mai bine la dezvoltarea de aplicatii microhidroenergetice sunt: Olt, Mures si Tisa-Somes. In cuprinsul Regiunii Centru se afla cele mai importante suprafete din bazinul Oltului si Muresului. - Oltul izvoraste din nodul orohidrografic Hasmas (Curmatura), izvoarele acestuia fiind la altitudini de aproximativ 1800 m. Cea mai importanta amenajare hidroenergetica se afla pe raul Olt, pe raurile interioare. Din calculi hidrologice reiese faptul ca potentialul ramas de amenajat este semnificativ. La nivelul intregului bazin, potentialul theoretic liniar insumeaza 457.906 kW, iar pmed = 85.1 kW/km, variind de la 0.3 kW/km la 721 kW/km - Cea mai importanta suprafata a bazinului hidrografic al Muresului este cuprinsa intre Carpatii oriental, Meridionali si Muntii Apuseni. Pantele cursurilor de apa variaza mult de la sub 10 m/km la peste 100 m/km. 35

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Sectoare cu potential mai mare de 150 kW/km se afla in regiunea Centru, potentialul specific variind de la 15 kW/km la 628 kW/km. Resursele de apa din interiorul Regiunii Centru se caracterizeaza printr-o mare variabilitate, atat in spatiu cat si in timp. Apar variatii in timp a debitelor, atat in cursul unui an, cat si de la an la an. In lunile de primavara, potentialul hidroenergetic al raurilor este foarte mare, datorita potentialului hidroenergetic rezultat din precipitatii. In ceea ce priveste potentialul hidroenergetic al tarii se apreciaza ca potentialul teoretic al precipitatiilor este de circa 230 TWh/an, potentialul teoretic al apelor de scurgere de aproximativ 90 TWh/an, iar potentialul teoretic liniar al cursurilor de apa este de 70 TWh/an. Potentialul teoretic mediu al raurilor tarii, inclusiv partea ce revine Romaniei din potentialul Dunarii, se ridica la 70 TWh/an, din care potentialul TEHNIC amenajabil reprezinta 40 TWh/an (2/3 dat de raurile interioare si 1/3 de Dunare). 4.3.2.2 Potentialul geothermal In 2006 Institutul Geologic din Romania a realizat un studiu privind zonare locatiilor cu potential in valorificarea rezervelor de ape geotermale. Zonarea locatiilor pentru aplicatiile geotermale are in vedere distributia rezervelor de apa geotermale in teritoriu in functie de temperaturile maximale de emergent de 120 grade Celsius, respective de 140 grade Celsius. In ambele cazuri aplicatiile predominante sunt cele termice. In Regiunea s-au identificat doua zone de interes pentur aplicatii termice (cu pompe de caldura geotermice): Toplita si Mirecurea Ciuc-Jigodin

Hidrografia Regiunii Centru un suport in valorificarea resurselor hidroenergetice Hidrografia Regiunii Centru este reprezentata de suprafete importante din bazinul hidrografic al raurilor Mures si Olt. - Aspecte hidrografice ale Muntilor Carpati din Regiunea Centru Din punct de vedere hidrologic, Carpatii constituie zona de obarsie si alimentare cu apa pentru toate raurile principale de pe teritoriul tarii. Scurgerea atinge, pentru zonele inalte, cele mai ridicate valori primavara, mai timpuriu in Carpatii Occidentali (februarie, martie, aprilie) si mai tarziu in restul ramurilor carpatice (martie, aprilie, mai si chiar iunie). Ca urmare debitul cel mai mare al raurilor se inregistreaza tot primavara, cand de obicei topirea zapezii se suprapune cu ploile de primavara. Debitul bogat si constant, in buna parte, ca si panta mare a profilelor longitudinale sunt caracteristici care determina potentialul hidroenergetic ridicat al raurilor carpatice. In plus, necesitatile de apa pentru alimentarea localitatilor, a unitatilor economice si pentru irigatii, paralel cu nevoia regularizarii nivelului raurilor, dau acumularilor de apa din marile bazine artificiale montane functii economice foarte complexe. Doua sisteme hidrografice importante, Muresul si Oltul, ofera un potential hidroenergetic care poate fi valorificat in zonele unde relieful se caracterizeaza prin pante accentuate (peste 7 grade), debitul acestor rauri si a afluentilor sai depasind 60-70 m3/s. In zona Muntilor Apuseni, cel mai important rau din punct de vedere al valorificarii potentialului hidroenergetic este Ariesul, debitul mediu fiind de 23.5 m3/s. - Aspecte hidrografice ale Depresiunii Colinare a Transilvaniei din Regiunea Centru Principalul rau din Depresiunea Transilvaniei este Muresul, care o strabate pe directia NE-SV si primeste afluenti mai importanti pe Tirnava (formata la Blaj, prin unirea Tirnavei Mari cu Tirnava Mica), Secasut, Sebesul, Ariesul si Ampoiul. In sud depresiunea este strabatuta de Olt, care aduna toate riurile ce coboara din Fagaras, precum Homoroadele (Mare si Mic), Cibin cu Sadu si Hartibaciu. Potentialul hidroenergetic poate fi valorificat in zonele cu pante accentuate ce asigura un debit mare al raurilor. In acest sens, potential hidroenergetic ridicat il au raurile: Aries, Cibin, Sadu, Hartibaciu. Cea mai mare parte a Depresiunii Transilvaniei aflata in perimetrul Regiunii Centru este strabatuta de rauri cu debile modeste, datorita pantelor reduse ale reliefului.

4.4 Solurile Diversitatea formelor de relief, varietatea topoclimatelor, etajarea pe verticala a vegetatiei, determina identificarea mai multor tipuri de sol la nivelul Regiunii Centru. Analizand tipurile de sol si repartitia acestora in judetele Regiunii Centru s-a identificat cateva particularitati: Judetul ALBA

36

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Aproape de un sfert din suprafata judetului este acoperita de Podisul Tarnavelor, cu resurse agricole bogate (in special culturi de cereale si podgorii), fiind specific solurile cernoziomuri levigate, argiluvisoluri, cambisoluri. In Culoarul Muresului care separa Muntii Apuseni de Podisul Tarnavelor (400-500 m altitudine) sunt caracteristice cernoziomurile levigate, iar in lunca Muresului aluviuni si soluri aluviale. In zona de munte (Muntii Trascaului, Muntii Surianu, Muntii Bihorului) spodosolurile sunt reprezentate prin soluri brune feriiluviale care s-au format in conditii de clima foarte umeda si rece, pe roci acide si podzoluri care s-au format in conditii de clima bogata in precipitatii si rece, pe substrat acid. Pe suprafete restranse din Muntii Apuseni intalnim solurile organice, reprezentate prin tipul de sol turbos tipic Judetul BRASOV Judetul Brasov se afla la jonctiunea a trei mari unitati naturale: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Podisul Transilvaniei, de unde rezulta o pronuntata complexitate si diversitate in trasaturile geologice si geomorfologice, reflectata in clima, ape, soluri, vegetatie si fauna. Relieful muntos ocupa circa 40% din suprafata judetului, cele mai raspandite solurile monate fiind brune si cele brune-galbui podzolite, brune acide, andosolurile. Relieful depresionar si deluros ocupa aproximativ 60%.din suprafata judetului, predominand solurile argiluiluviale, cambisoluri. Muntii Fagarasului atrag atentia prin relieful alpin modelat pe roci dure, de origine metamorfica, ce consta dintr-o gama variata de sisturi cristaline. La peste 2000 de metri solurile sunt scheletice sau apare la zi roca dur. Pe piemonturile colinare submontane predomina solurile podzolice argiloiluviale si cele brune podzolite. In general, aceste soluri prezinta o fertilitate scazuta, exploatarea agricola realizandu-se cu mijloace de ameliorare (ingrasaminte chimice si naturale etc.). In lunca Oltului din dreptul Feldioarei se regasesc cernoziomuri argiloiluviale si levigate, obiectul unor intense exploatari agricole. Restul luncii Oltului, precum si malurile raurilor mai mari prezinta soluri aluviale de lunca, cu o fertilitate destul de ridicata, dar si cu exces de umiditate. JudetulCOVASNA Relieful predominat muntos (60% din suprafata judetului Covasna), cu altitudine medie de 800-1.200 m, cele mai raspandite solurile fiinde brune si cele brune podzolite, brune acide, andosolurile. In ariile depresionare intramontane, bine individualizate (Depresiunea Targu Secuiesc, Depresiunea Sfantu Gheorghe, Depresiunea Baraolt, Depresiunea Intorsura Buzaului, Depresiunea Comandau, Depresiunea Aita si Depresiunea Ozunca), soluri argiluvisoluri, soluri brune, renzine, Judetul HARGHITA Activitatea vulcanica care a avut loc in partea de vest a judetului a favorizat formare solurilor brune acide, brune podzolice si andosoluri (pe roci magmatice). In zonele de chei se gasesc soluri Rendzine calcarice care se formeaza si se gasesc numai in conditii de relief fragmentat, pe culmi inguste sau usor rotunjite, cu stanca la zi si pe versanti cu inclinari variate. Zonele depresionare sunt specific solurile argiluvisoluri, soluri brune si cambisoluri. Judetul MURES In etajul padurilor de stejar caracteristic zonelor de deal si munti josi, solurile sunt brune si brun-roscate de padure. In etajul padurilor de fag specific altitudinilor peste 600-700 m solurile sunt brun-acide, brune de padure si soluri podzolice. Zona padurilor de molid, este specifica altitudinilor de 1200-1800 de m, dar in conditii speciale de topoclimat, ele se gasesc si la atitudini de 600 de m intalnim solurile podzolice brune. In zonele muntoase sunt cele mai raspandite solurile monate brune si cele brune-galbui podzolite, brune acide, andosolurile, dar si cele podzolice feriiluviuale. In partile inalte ale muntilor apar si solurile scheletice. Solurile de pajisti alpina se intalnesc in deosebi in zona craterului mare al Pietrosului din Muntii Calimani. In Campia Transilvaniei predomina solurile brune si cernoziomurile levigate, solurile negre si cele erodate. In partea de vest a acestei campii sunt raspandite solurile cernoziom carbonatic. In partea de vest a judetului campia primeste un caracter de stepa, solurile cele mai raspandite fiind cernoziomurile. In zona de deal si podis cele mai frecvente soluri sunt cele: brune inchise de padure, argiloiluviale, podzolice argiloiluviale, etc Judetul SIBIU Aproximativ 30% din suprafata este acoperita de Muntii Fagaras, Lotru si Cindrel, 50% este acoperit de platourile Tarnave, Hartibaci si Secas ce sunt strabatute de vai adanci. In zonele muntoase sunt cele mai raspandite solurile monate brune si cele brune-galbui podzolite, brune acide, andosolurile, dar si cele podzolice feriiluviuale. In partile inalte ale muntilor apar si solurile scheletice; pe versanti solurile predominante sunt cele tinere de grohotisuri. Zonele depresionare sunt specific solurile argiluvisoluri, soluri brune, cambisoluri In Regiunea Centru exista cateva zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor. Cele mai afectate zone din regiune sunt: Baia de Aries, Zlatna, Abrud, Rosia Montana, Copsa Mica, Tarnaveni, Codlea, Rotbav, Persani, Fagaras, Medias, etc.

37

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Componenta edafica a Regiunii Centru Varietatea formelor si treptelor de relief precum si complexitatea climatului Regiunii Centru sunt principalii factori care contribuie la formarea si etajarea solurilor. Dezvoltarea vegetatiei si cultura plantelor cu potential ridicat in valorificarea biomasei sunt influentate direct de calitatea solurilor. Cerealele si plantele tehnice au cel mai mare potential in producerea de biomasa, biodiesel, acestea dezvoltandu-se in zonele cu soluri fertile, bogate in humus. Aceste soluri fac parte din clasa molisoluri (cernoziom, cernoziom levigat) fiind specific zonelor de campie sau zonelor cu altitudini sub 300-400 m. Podisul Transilvaniei si in special unitatea de relief Campia Transilvaniei se caracterizeaza prin predominanta solurilor fertile pe suprafata carora se cultiva cantitati importante de cereale (grau, orz, porumb), plante tehnice oleaginoase (floarea soarelui, rapita, etc) In zona montana solurile se caracterizeaza printr-un orizont subtire de humus, acide, ele facand parte din categoria spodosoluri. Datorita altitudinii si conditilor climatice solurile impugn restrictii in ceea ce priveste cultivarea plantelor. Cartoful este o planta care se preteaza foarte bine conditiilor de mediu, putand fi folosita ca materie prima producerea de energie regenerabila. 4.5 Vegetatia naturala si biomasa A. Vegetatia naturala a Regiunii Centru Vegetatia specifica Muntilor Carpati din Regiunea Centru Conditiile fizico-geografice se rasfrang direct asupra aspectului pe care il imbraca vegetatia in Carpati. Din punct de vedere biogeografic, se constata ca, in linii generale, Carpatii cuprinsi in Regiunea Centru prezinta caracteristici comune cu cele ale sistemelor muntoase din Europa centrala si din nordul Peninsulei Balcanice. Se evidentiaza prezenta in Muntii Carpatii a patru etaje vegetale: - etajul alpin, care incepe de la altitudinea de 2200 de metri pe inaltimile carpatice din Meridionali, iar in Carpatii Orientali la peste 1800 de metri; - etajul subalpin, la peste 1650-2200 de metri, in Carpatii Meridionali si 1500-1900 de metri, in Carpatii Orientali; - etajul boreal (al padurilor de conifere boreale(molid)), situat la peste 1300-1650 de metri, cu exceptia nordului unde incepe de la 1000-1500 de metri; - etajul nemoral (al padurilor de foioase), la 200-1300 de metri, iar in nord la 400-1000 de metri. Bogatia mare a fondului forestier permite valorifica lemnului si a altor plante fibroase ca materii prime lignocelulozice folosite in fabricarea biocarburantilor. Zona montana din Regiunea Centru are un potential energetic de biomasa ridicat, ceea ce ar putea substitui consumul de resurse primare in procent semnificativ. Caldura produsa pe baza de biomasa se obtine din arderea de reziduuri forestiere (caldura necesara incalzirii locuintelor si prepararea hranei (in special in mediul rural) este rezultatul consumului de reziduuri si deseuri vegetale). - Vegetatia specifica Depresiunii Colinare a Transilvaniei din Regiunea Centru Vegetatia Depresiunii Colinare a Transilvaniei se caracterizeaza prin existenta etajului stejarului in zonele cu altitudini de sub 500 m, a fagului la peste 500 m si a silvostepei in zona de campie unde altitudinile coboara sub 300 m. 4.5.2 Biomasa Biomasa constituie pentru Regiunea centru o sursa regenerabila de energie, promitatoare, atat din punct de vedere al potentialului, cat si din punct de vedere al posibilitatilor de utilizare. Institutul National al Lemnului (INL) a realizat in anul 2006 un studiu privind potentialul energetic al biomasei in Romania (distributia pe regiuni de dezvoltare si judete). Analizand harta realizata de INL in 2006 s-a constatat ca: - Judetul Harghita se numara printre cele mai bogate judete din tara in resurse forestiere (206,5 mii mc) - Judetele Harghita (41.004 mii tone), Covasna (73.000 mii tone) si Brasov (89.000 mii tone) sunt cele mai sarace in resurse agricole dintre judetele din tara - Judete bogate in biomasa forestiera care au municipii si orase unde nu se distribuie energie terminca sunt: -

38

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Alba (4 orase, 65 comune); Brasov (5 orase, 45 comune); Covasna (2 orase, 34 comune); Harghita (3 orase, 52 comune); Mures (5 orase, 85 comune) Bogatia mare a fondului forestier permite valorifica lemnului si a altor plante fibroase ca materii prime lignocelulozice folosite in fabricarea biocarburantilor. Zona montana din Regiunea Centru are un potential energetic de biomasa ridicat, ceea ce ar putea substitui consumul de resurse primare in procent semnificativ. Caldura produsa pe baza de biomasa se obtine din arderea de reziduuri forestiere (caldura necesara incalzirii locuintelor si prepararea hranei (in special in mediul rural) este rezultatul consumului de reziduuri si deseuri vegetale).

Figur 19 Harta repartiiei padurilor Climatul de dealuri si campii, particularitatile orografice, suprafetele insemnate de terenuri agricole, fertilitatea ridicata a solurilor bogate in humus permite cresterea si dezvoltarea plantelor de cultura in Depresiunea Transilvaniei: cereale (grau, pormb, orz, ovaz, secara), plantelor tehnice si uleioase (rapita, floarea soarelui, soia,etc). in zonele de depresiuni si dealuri din vecinatatea carpatilor permite valorificarea energetica a unor reziduri forestiere (specii de stejar, fag). Potentialul energiei din biomasa (obtinuta prin arderea tuturor tipurilor de produse derivate din plante: masa lemnoasa, plante de cultura, reziduri forestiere) ocupa cel mai mare procent din punct de vedere al valorificarii energiilor regenerabile din Depresiunea Colinara a Transilvaniei cuprinsa in Regiunea Centru. Desi randamentul energetic pentru biomasa este mai redus decat in cazul carbunelui, rezidurile (cenusa) rezultate in urma ardeii biomasei sunt mult mai reduse cantitativ, nu au in compozitie compusi toxici si pot fi folositi ca ingrasamant in agricultura. Toate diviziunile si subdiviziunile Depresiunii Colinare a Transilvaniei dispun de potential mare de valorificare a biomasei. Vegetatia naturala din Regiunea Centru suport in valorificarea potentialului de biomasa Particularitatile reliefului si a climei permit identificarea unor etaje de vegetatie care se afla in stransa corelatie cu structura edafica: etajul silvostepei, etajul stejarului, etajul fagului, etajul coniferelor si etajul alpin. Fondul forestier din Regiunea Centru este unul bogat si diversificat, favorizand dezvoltarea industriei de prelucrare a lemnului in centre mai mici situate in zona montana (Campeni, Talmaciu). El reprezinta un element de baza in obtinerea biomasei prin prelucrarea materialelor rezultate din valorificarea lemnului. Potential ridicat de valorifcare energetica a biomasei se gaseste in zona montana, Subcarpatii Transilvaniei si dealurile inalte marginale Depresiunii Colinare a Transilvaniei.

4.6 Principalele resursele de subsol cu potential energetic din Regiunii Centru Zacamintele de gaz metan Cea mai importanta resursa a subsolului Regiunii Centru o constituie zacamintele de gaz metan, descoperite la Sarmasel in 1907, in urma unui foraj de exploatare a unor presupuse saruri de potasiu. Cele mai mari zacaminte de gaz metan din Romania se gasesc in aceasta zona a tarii la Nades, Zaul de Campie, Bogata, 39

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Saros, Singiorgiu de Campie, Seleus, Zau-Saulia, Madaras, Sarmasel, Cetatea de Balta, Tauni, Porumbenii Mari, Avramesti, Mugeni, etc. De mentionat este faptul ca gazul metan din aceasta regiune este cel mai curat gaz natural din lume, fiind alcatuit aproape exclusiv din gaze uscate. Gazele sunt compuse in general, in proportie de cca. 99% din metan (proportia metanului variaza, de regula, intre 95 si 99,7%) alaturi de metan, in proportii neinsemnate, se gasesc si alte hidrocarburi (etan, protan, butan). Zacaminte de carbune In zona nord-vestica a judetului Covasna sunt exploatate prin lucrari miniere de suprafata si in subteran in cadrul perimetrelor miniere Capeni Baraolt si Racos Sud. Din motive tehnice sau economice o parte din sectoarele miniere au fost inchise, in prezent, continuandu-se exploatarea in urmatoarele sectoare: mina Baraolt , cariera Bodos si cariera Racos Sud. Zacaminte de carbune mai intalnim si la: Borsec, Jalotca, Codlea, Cristian, Virghis.

Figur 20 Repartiia geografic a resurselor energetice de subsol Complexitatea resurselor naturale ale Regiunii Centru In Regiunea Centru se gasesc cele mai mari reserve de gaze naturale si associate din tara, gazul metan din Transilvania fiind considerat ca fiind cel mai pur gaz din Europa (99% puritate). Gaz metan se extrage din domuri gazeifere la Sarmasu, Zau de Cimpie, Medias, Nades, Deleni etc, localitati aflate pe teritoriul Depresiunii Colinare a Transilvaniei. Zacamintele de carbune se gasesc cu precadere in partea de nord-est a Regiunii, calitatea acestora fiind data de puterea calorica care depinde la randul ei de cantitatea continutul de carbon. Luand in considerare ritmul actual de exploatare a combustibililor fosili din Regiunea Centru s-a constatat pe baza unor calcule ca rezervere de gaz metan se vor epuiza in cativa zeci de ani. Valoriticarea potentialului energetic regenerabil va trebui sa constituie o prioritate pentru economia si imbunatatirea calitatii vietii in Regiunea Centru.

40

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

5. Economia si resursele umane

5.1 Structura economica a Regiunii CENTRU din perspectiva consumului energetic 5.1.1 Economia i consumul de energie Energia joac un rol esenial n economie att n ce privete cererea ct i oferta. Privit prin prisma cererii, energia este unul din produsele pe care consumatorul decide s le cumpere pentru a-i maximiza utilitatea. Privit prin prisma ofertei, energia este un factor cheie de producie alturi de capital, fora de munc i materia prim, jucnd un rol vital n dezvoltarea economic i social a rilor i regiunilor fiind un factor cheie n asigurarea creterii economice i a standardului de via. Acest lucru implic faptul c trebuie s existe o relaie de cauzalitate reciproc i interdependen ntre consumul de energie i valoarea produsului intern brut. Unii economiti consider c relaia de cauzalitate este orientat prevalent dinspre energie spre economie sau, cu alte cuvinte, exist o dependen a economiei de energie. Energia poate fi deci un stimul pentru economie sau, n cazul apariiei unei crize energetice pot fi afectate semnificativ performanele economiei, cu consecine asupra creterii i ocuprii. Aceast puternic dependen a ieit la iveal pentru prima dat n 1973, cnd reducerea ofertei i creterea preului petrolului la nivel mondial au provocat turbulene serioase n ntreaga economie i au impus elaborarea sau regndirea strategiilor energetice naionale. Dac sensul relaiei de cauzalitate se inverseaz, desfurndu-se predominant dinspre economie (P.I.B.) spre consumul energetic rezult, n mod logic, c nu exist o dependen a economiei de energie i deci politicile energetice pot fi implementate fr efecte adverse asupra economiei, consumul de energie adaptndu-se la evoluiile generate de economie. Astfel, n perioadele de cretere economic se nregistreaz o sporire a cererii de energie, iar n perioadele de recesiune sau stagnare economic asistm la reducerea consumului de energie. Ali factori care influeneaz consumul de energie sunt particularitile climatice ale regiunii i standardul general de via al populaiei. Conditiile climatice dificile si standardul de viata ridicat determina cresterea semnificativa a consumului de energie. Alti specialiti consider ca nu exist nici o relaie de cauzalitate n nici un sens ( ipoteza neutralitii ) acest lucru implicnd faptul c nu exist corelaie ntre consumul de energie i produsul intern brut , astfel c politicile n domeniul energetic pot fi implementate fr nici o implicaie asupra economiei. In studiul de fata, plecand de la ipoteza interdependentei intre energie si economie, vom analiza evolutia consumului de energie si structura acestuia tinand cont de evolutia produsului intern brut si de modificarile structurale inregistrate in economie. Intensitatea energetica Un indicator deosebit de important pentru previzionarea consumului de energie este intensitatea energetica. Intensitatea energetica a unei ri este definita ca raportul dintre consumul total de energie si produsul intern brut. In funcie de consumul total luat n calcul se pot determina: Intensitatea energetic primar , prin considerarea consumului total de resurse primare Intensitatea energetica final, prin considerarea consumului total final Intensitatea electrica, prin considerarea consumului final de energie electric Intensitatea energetica a unei ri sau a unei regiuni este un indicator global care permite asocierea consumurilor de energie ale unei ri sau regiuni cu nivelul activitilor economice desfurate. Intensitatea energetica este direct proportionala cu consumul energetic al unei tari/ regiuni si invers proportionala cu valoarea produsului intern brut. Pentru a msura variaia n timp a intensitii se utilizeaza valorile anuale ale Produsului Intern Brut, exprimate n preuri constant (P.I.B. exprimat n preuri curente i corectat cu inflaia) Compararea evoluiei intensitii enegetice a unor tri cu monede diferite se poate face doar dac Produsul Intern Brut este exprimat n aceeai moned i tinndu-se cont de nivelul mediu al preurilor din fiecare ar. Pentru comparaiile dintre Romnia i alte ri europene moneda utilizat este euro la paritatea de cumprare standard (euro PCS). Evoluia intensitii energetice n Romnia i Uniunea European 41

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU euro UE-27 Romnia 2000 213,90 1459,79 2001 214,71 1371,41 2002 211,76 1361,17 2003 214,69 1352,20 2004 212,06 1226,10 2005 208,56 1167,35 -kg tep/1000 Tabel 7 2006 202,45 1128,01

Sursa: Eurostat

Din datele publicate de Eurostat rezult c intensitatea energetic a Romniei era , n anul 2006, de 5,6 ori mai mare dect media UE27. Progresul realizat in reducerea acestui indicator este mai substanial n cazul Romniei dect n majoritatea trilor din Uniunea European. Dac n Romnia intensitatea energetic s-a redus cu 22,7% , ntre 2000 i 2006, la nivelul Uniunii Europene intensitatea energetic a sczut , n aceeai perioad cu 5,4%. Ponderea nc ridicat a sectorului industrial i predominana a ramurilor industriale energointensive (metalurgie, chimie, ciment, producia de celuloz i hrtie) nu permit o reducere mai rapid a nivelului acestui indicator . De asemenea, utilizarea pe scar larg a tehnologiilor nvechite, energointensive n industrie precum i eficiena energetic sczut a sectorului rezidenial contribuie la meninerea nivelului ridicat al intensitii energetice n ara noastr. Datele cuprinse in Strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007-2020, document aprobat prin H.G. nr. 1069/2007, indica pentru Romania, la nivelul anului 2005, o intensitate energetica primara de 0,492 tep/ 1000 euro, la paritatea cursului de schimb si de 0,225 tep/ 1000 euro la paritatea puterii de cumparare, iar intensitatea energetica finala , pentru acelasi an a fost de 0,308 tep/ 1000 euro la paritatea cursului de schimb si de 0,141 la paritatea puterii de cumparare. Aceste valori sunt de 1,4 ori respectiv de 1,34 ori superioare mediei UE-25. In ce priveste intensitatea energiei electrice, acelasi document indica o valoare de 0,491 kWh/ 1000 euro la paritatea cursului de schimb si de 0,225 kWh /1000 euro la paritatea puterii de cumparare. Astfel, intensitatea energiei electrice este de 2,18 ori mai mare decat media UE-25, daca se ia in calcul PIB la paritatea cursului de schimb, dar este cu 9 % sub media UE daca PIB este exprimat la paritatea puterii de cumparare. 5.1.2 Evoluia economiei Regiunii Centru. Principalii indicatori macroeconomici Economia Regiunii Centru are un accentuat profil industrial evidentiat atat de ponderea ridicat a industriei la formarea produsului intern brut cat si de ponderea populatiei ocupate in sectorul secundar. Profilul industrial al regiunii este dat de industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor, industriile chimica, a materialelor de constructii, lemnului, extractiva, textila si alimentara. Unitatile industriale sunt amplasate in general, in localitatile urbane, si in cazul multor orase mici dau acestor localitati un caracter monospecializat. n 2006, PIB/loc, exprimat la Paritatea de Cumparare Standard4, in Regiunea Centru, era de 9100 euro, ( cu 0,3% sub media naional). Judeele care nregistreaz cea mai mare valoare sunt Braov i Sibiu (cu peste 10000 euro/loc). Celelalte patru judee nregistreaz valori ale PIB/loc sub media naional. Serviciile si industria au cele mai importante contributii la formarea PIB: 50, 3% respectiv 34, 2%. Sectorul agricol contribuie n proporie de 9,8%, iar sectorul de construcii cu 5,7%. In perioada 1990-2000 regiunea a traversat o perioada dificila, de declin economic, marcata de un inceput greoi al transferului de proprietate si al restructurarii activitatilor economice ineficiente, in conditiile pierderii pietelor traditionale de desfacere din Europa de Est, pe fondul deteriorarii principalelor echilibre macroeconomice si a inflatiei galopante. Procesul de restructurare industrial a fost nsoit de o restrngere semnificativ sau de nchidere a capacitilor existente de producie, mineritul, chimia i metalurgia neferoas fiind cele mai afectate ramuri industriale. Incepand cu anii 2000-2001 climatul economic s-a imbunatatit, economia si-a reluat cresterea, iar in prezent asistam la consolidarea cresterii economice. Un rol important in dezvoltarea economica l au investitiile straine , Regiunea Centru reusind sa atraga doar intr-un singur an, 2007, investitii straine directe in valoare de 982 milioane euro. La sfaritul aceluiai an valoarea cumulat a investiiilor strine se ridic la peste 3,5 miliarde euro, reprezentnd 8,3% din totalul nregistrat la nivel naional. Regiunea Centru se plaseaza pe pozitia a 2-a , dupa Regiunea Bucuresti-Ilfov si att n ce priveste totalul investitiilor straine si
4

Paritatea de Cumparare Standard este o unitate de valut convenional care exclude influena diferenelor ntre nivelul preurilor

dintre ri

42

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU ct i investiiile greenfield. Activitatile industriale spre care s-au indreptat cele mai importante investitii sunt industria de prelucrare a lemnului, industria alimentara, industria materialelor de constructii, constructiile de masini. Sectorul serviciilor are o contribuie important la formarea P.I.B., avnd o dezvoltare semnificativ n ultimii ani. Domeniile care au inregistrat cele mai mari creteri sunt transporturile (in special transporturile rutiere si cele aeriene), telecomunicatiile, sectorul financiar-bancar si de asigurari.. Turismul, cu toate ca a inregistrat o serie de progrese pe anumite componente, cum ar fi agroturismul, nu reuseste sa valorifice inca importantul potential turistic al regiunii. Agricultura se afla la inceputul unui lung si dificil proces de modernizare si restructurare, menit sa conduca la eficientizare si la valorificarea mai bun a importantului potential agricol al regiunii. Este nevoie de restructurarea intregului lant de activitati economice, incepand cu schimbarea metodelor de organizare a productiei agricole terminand cu valorificarea acesteia. Ca urmare a evolutiilor economice pozitive dar si a migratiei, in numar mare, a fortei de munca, spre Europa Occidentala numarul somerilor este in scadere iar rata somajului s-a redus pana la 6,2% la sfrsitul anului 2006 si 4,8% la sfarsitul anului 2007 (rate, totusi, superioare celor inregistrate la nivel national). Evoluia produsului intern brut Produsul intern brut al Regiunii Centru a crescut in intervalul 2000-2006, n termeni reali, cu 31,6%, iar produsul intern brut / locuitor cu 38%. Creterea nregistrat de-a lungul perioadei 2000-2006 la nivel regional a fost inferioar celei nregistrate la nivel naional, astfel c indicele de disparitate a P.I.B/ locuitor fa de media naional a sczut de la 107,1% la 99,7%. P.I.B/ locuitor la paritatea de cumprare standard (PCS) a crescut de la 5665 euro PCS n anul 2001 la 9100 euro PCS n anul 2006, reprezentnd 38,3% din media UE27 (vezi tablul 8 in anexa).

Evolutia produsului intern brut/ locuitor in Regiunea Centru

10000 9000

euro PCS

8000 7000 6000 5000 4000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
P.I.B. /loc

Figur 21 Indicii de disparitate a PIB/locuitor

-%-

Tabel 8 2002 2004 2006 Regiunea Centru 105,1 100,4 99,7 Alba 85,8 95,7 98,8 Braov 130,8 117,3 118,4 Covasna 99,3 94,7 77,8 Harghita 89,5 83,3 85,7 Mure 96,9 93,2 87,8 Sibiu 113,6 106,9 113,0 Sursa: Indicatori calculati pe baza datelor I.N.S. Modificri structurale ale produsului intern brut la nivelul Regiunii Centru

43

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU n intervalul 2001-2005 s-au produs modificri structurale importante n economia regiunii. Astfel, agricultura i silvicultura i-au redus contribuia la formarea VAB de la 13,8% la 9,8%, industria extractiv de la 5,8% la 2,7% , iar ponderea transporturilor a sczut de la 10% la 8,5% (vezi tabelul 9 anexa). Creteri semnificative au nregistrat tranzaciile imobiliare si serviciile prestate firmelor (de la 8,7% la 11,6%) i administraia public (de la 3,2% la 5,2%). Per total, ponderea serviciilor a crescut ntre 2001 i 2005 de la 42,1% la 50,3%, devenind cel mai important sector al economiei regiunii in timp ce activitile economice energofage precum industria si-au redus ponderea in VAB a regiunii de la 40,5% la 34,3% . Aceste modificri structurale n economie au permis creterea economic a regiunii fr o sporire a consumului de energie electric al agenilor economici. Acest lucru este ilustrat de datele oferite de S.C. Electrica S.A., firma care distribuie energia electric ctre consumatorii finali din Regiunea Centru. Astfel, cantitatea de energie livrat agenilor economici din Regiunea Centru s-a mrit ntre 2006 i 2008 cu doar 0,4%, n condiiile unei creteri economice susinute (de 14% conform datelor Comisiei Naionale de Prognoz).

Figur 22 Ponderea sectoarelor economice n VAB la nivelul Regiunii Centru Structura consumului final de energie Potrivit datelor la nivel national publicate de Institutul Naional de Statistic activitile economice dein o pondere de 70% din consumul final de energie, iar populaia 30%. Industria si construciile realizeaz aproximativ 40% din consumul energetic naional, transporturile i comunicaiile 19%, n timp ce agricultura detine aproximativ 1% din consumul energetic (vezi tabelul 10 anexa). Creterea economic nregistrat n ultimul deceniu a determinat i o cretere a consumului de energie att n sectorul economic ct i casnic. Consumul de energie s-a marit de la 37971 mii tep ( tone echivalent petrol) la 39159 mii tep. Consumul final/ locuitor a crescut in aceeasi perioada cu 7,3% atingand 1,818 tep in anul 2007. S-au nregistrat modificri perceptibile n structura consumului de enegie la nivel naional. Industria si-a redus ponderea de la 41,7% n anul 2001 la 39,9% n anul 2007, agricultura de la 1,3% la 1%, iar sectorul rezidenial de la 32,1% la 30,2%. Ponderea transporturilor a crescut de la 17,7% la 18,9% iar ponderea altor activiti de servicii s-a mrit de la 7,3% la 9,9%. Ponderea pe sectoare, la nivel naional, a consumului final energetic Tabel 9 2001 2002 2003 44 2004 2005 2006 2007

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Industrie (inclusiv construcii) 41,7 Agricultur, silvicultur, pescuit 1,3 Transporturi i telecomunicaii 17,7 Alte activiti 7,3 Populaie 32,1 Sursa: Institutul National de Statistica 45,4 1,3 18,4 3,8 31,1 43,3 1,0 17,2 7,3 31,3 43,9 0,9 16,9 7,5 30,8 41,7 0,9 17,4 8,1 32,0 39,5 1,0 17,4 10,9 31,2 39,9 1,0 18,9 9,9 30,2

Structura consumului energetic la nivel national

100%
Populatie

80%
Alte activitati

60% 40% 20%

Industrie si constructii Transporturi si telecomunicatii Agricultura, silv.

0% 2001 2004 2007

Figur 23 Structura consumului energetic la nivelul naional Datele publicate de Institutul Naional de Statistic arat c 55,8% din consumul final de energie electric nregistrat la nivel naional n anul 2007 s-a realizat n industrie, consumul rezidenial deine o pondere de 25,4% din total, celelalte sectoare economice avnd ponderi mult mai sczute (transporturile 3,6%, agricultura 1,3%) (vezi tabelul 12 anexa). n ce privete structura consumului de energie termic, consumul rezidenial nregistreaz o preponderen net (71,6%) , fiind urmat de consumul sectorului industrial i de construcii (17,6%), celelalte domenii avnd n mpreun aproximativ 10% din consumul final de energie termic.
Structura consumului final de energie electrica Structura consumului final de energie termica

Industriesiconstructii Transporturi Agriculturasisilv. Alteramurieconomice Cons.populatiei

Industriesiconstructii Transporturi Agriculturasisilv. Alteramurieconomice Cons.populatiei

Figur 24 Structura consumului final de energie electrica

Figur 25 Structura consumului final de energie termica

Consumul de energie electric n industrie. Potrivit rezultatelor unui studiu realizat n cursul anului 2005 de ctre ICEMENERG S.A. la iniiativa Ministerului Economiei i Comerului, metalurgia, industria chimic i a produse din materiale nemetalice sunt cele mai energofage ramuri industriale. Raportul dintre ponderea acestor ramuri n consumul de energie al industriei i contribuia lor la formarea valorii adugate brute din industrie este de 5,4 ori respectiv 4,8 si 3,6 ori. Raportul este

45

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU subunitar in cazul industriei alimentare, industriei textile, industriei lemnului, constructiilor de masini si industriei maselor plastic. (vezi tabelul 13 anexa) Consumul de energie pe ramuri industriale in raport cu ponderea acestora la formarea Valorii Adugate Brute a industriei prelucrtoare la nivel national Metalur gie Chim ie Produse din material e nemetali ce Constru cii de maini Ind. alimentar , a buturilor i tutunului Ind. textil Ind. celulozei, hrtiei i tipriturilor Tabel 10 Ind. Ind. cauciucului lemnului i materialelor plastice

Ponderea in VAB a ind. prelucratoare 5,2 5,2 4,2 20,5 37,5 15,0 3,4 2,4 4,4 (%) Ponderea in consumul final de energie al 28,3 24,9 15,1 10,1 9,0 3,6 3,4 2,1 2,1 industriei prelucratoare (%) Raportul intensitatii 5,4 4,8 3,6 0,5 0,2 0,2 1,0 0,9 0,5 energetic* Sursa: Studiul privind creterea utilizrii eficiente a energiei la marii consumatori industriali de energie realizat de SC ICEMENERG SA *Date calculate; Raportul intensitatii energetic se calculeaza ca raport intre ponderea ramurii industriale in consumul energetic al industriei prelucratoare si ponderea ramurii in VAB

Figur 26 Intensitatea energetic se poate calcula si la nivel produs/ serviciu sau de ramura si exprim cantitatea de energie utilizat pentru a obine un anumit produs sau, la nivel de ramura, cantitatea de energie utilizat ntr-un anumit sector sau ramur economica raportat la rezultatul producia realizat in cadrul sectorului/ activitii economice. Tabel 11 Sectorul industrial Cota parte a costurilor energetice din 46

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU costurile totale Producerea de frig 70% Industria cimentului 55% Industria producerii amoniacului 50% Industria siderurgic 30% Industria sticlei 30% Industria de ngrminte chimice 25% Industria hrtiei 25% Industria ceramicei 20% Sursa: Studiul privind creterea utilizrii eficiente a energiei la marii consumatori industriali de energie realizat de SC ICEMENERG SA Consumul de energie electrica din Regiunea Centru in perioada 2006-2008

Figur 27 Evoluia consumului de energie electric n Regiunea Centru Dup scderea nregistrat n anul 2007, consumul de energie electric a crescut n 2008 cu 10% fa de anul anterior. Creterea consumului de energie n perioada 2006- 2008 a fost de 5% , nregistrndu-se ritmuri diferite de cretere pe categorii de consumatori. Astfel, n timp ce cererea de energie a marilor consumatori s-a redus cu 5,4%, vnzrile de energie ctre micii consumatori i consumatorii casnici au crescut cu 11,5% respectiv cu 14%. Structura vnzrilor de energie electric, n anul 2008, pe tipuri de consumatori a fost urmtoarea: Ageni economici 63,4% Ageni economici mari consumatori 39,2% Ageni economici mici consumatori 24,2% Consumatori casnici -36,6% Cu 29,1% respectiv 26,4% din consumul de energie electric al Regiunii Centru, judeele Mure i Braov se situeaz pe primele 2 poziii la nivel regional (vezi tabelul 16 si 17 anexa). Dac nivelul consumului casnic de energie electric / locuitor variaz ntr-o marj de 11% fa de media regional, consumul total/ locuitor se situeaz ntre 980,9 MWh (judeul Alba) i 1650,5 MWh (judeul Mure). Diferena specific este dat de marii consumatori de energie electric. Prezena a 2 consumatori foarte mari de energie electric n judeele Mure ( din industria chimic) i judeul Braov (din industria cimentului) determin o medie ridicat a consumului energetic / locuitor n aceste judee. De altfel, judeele Mure i Brasov dein mpreun aproximativ 70% din totalul energiei electrice livrate ctre marii consumatori din Regiunea Centru. Evoluia sinusoidal a consumului nregistrat de marii consumatori determin totodat variaiile consumului total de energie. n schimb, consumul casnic i cel al micilor consumatori au cunoscut creteri att n 2007 ct i n 2008. Consumul casnic a nregistrat cea mai mare cretere intre 2006 i 2008 (+14%), n condiiile creterii cu 1,6% a numrului de abonai. Analizat a nivel judeean, situaia consumului energetic a evoluat foarte diferit. Unele judee au nregistrat scderi importante ale consumului de energie (ex. Alba -25,1%, Braov 4%) n timp ce in altele au nregistrat creteri (Mure +37%, Sibiu +12,4% ) (vezi figura 21 anexa). Aceste evoluii sunt determinate n cea mai mare parte oscilaiile nregistrate la nivelul marilor consumatori (vezi figura 22 anexa). Consumul de energie electric i consumul de energie electric/ locuitor n judeele Regiunii Centru, 47

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU n anul 2008 Consumul total -MWh367585,17 869298,76 223179,75 363011,82 959577,86 514479,88 3297133,24 Consumul casnic 163591,97 307060,10 97480,38 153708,90 260826,66 223823,74 1206491,74 Consumul/ locuitor -kWh980,9 1457,4 999,9 1114,6 1650,5 1215,9 1306,0 Tabel 12 Consumul casnic/ locuitor 436,6 514,8 436,7 472,0 448,6 529,0 477,9

Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu TOTAL

Conform datelor Ministerului Economiei, la data de 30.07.2006, in Regiunea Centru erau 69 de localitati rurale total neelectrificate si 245 localitati rurale partial neelectrificate. Numarul total de gospodarii neelectrificate, la aceeasi data era de 5081, cele mai multe fiind situate in judetele Harghita si Alba (1360 respectiv 1182) (vezi tabelul 19 anexa). Majoritatea localitatilor total sau partial neelectrificate se afla in zone montane, greu accesibile.

Figur 28 Numrul de gospodrii neelectrificate din Regiunea Centru n anul 2006 Situatia industriei prelucratoare la nivelul Regiunii Centru Dei industria are o pondere n Valoarea Adaugata Bruta mai ridicat la nivelul Regiunii Centru dect la nivel naional (34,1% fa de 27,8%, n anul 2006 ), ramurile energointensive dein ponderi mai puin importante. Procesele de restructurare economica din ultimii 15 ani, au determinat restrngerea semnificativ a activitilor industriale energofage, cel mai puternic afectat fiind industria chimic. Totodat, utilizarea unor metode moderne de producie si a unor tehnologiilor industriale avansate au permis o cretere economic fr a mri proporional consumul de energie. Industria siderurgic este reprezentat de mici firme situate n judeele Alba, Braov , Harghita i Mure, a cror producie total s-a ridicat la 7437 tone (0,1 % din producia Romniei), n timp ce firmele care activau n metalurgia neferoas i-au nchis complet capacitile de producie. Industria chimic a nregistrat o scdere accentuat in ultimii ani. Uniti ale industriei chimice (exclusiv industria farmaceutica) funcioneaz la Trgu Mure (ngrminte chimice), Ocna Mure, Trnveni (produse clorosodice) n anul 2006, n Regiunea Centru s-a obinut 35,3% din producia naional de ngrminte chimice, firma producatoare fiind, de altfel, cel mai mare consumator de energie din regiune. Industria materialelor de construcii, dup un declin ndelungat, cunoate un reviriment n ultimii ani. Regiunea Centru realizeaz, prin fabrica de la Hoghiz, aparinnd grupului Lafarge, 9,9% din producia naional de ciment. Producia altor materiale de construcie (crmizi, igl etc.) dispune de mai multe uniti localizate in toate

48

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU judeele regiunii. Industria ceramicii se concentreaz la Alba Iulia, ceramica i sticlria la Sighioara iar sticlria i producia de geamuri la Media. O alt ramur energointensiv prezent i n regiunea noastr este industria celulozei i hrtiei. Regiunea Centru produce, n unitile amplasate la Ghimbav (Braov) i Sebe (Alba), 18,5% din producia de hrtie a Romniei. Ramurile industriale cu un grad scazut de intensitate energetica precum constructiile de masini, industria alimentara sau industria textila detin ponderi insemnate in produsul intern brut al regiunii. 5.2 Situatia energetica a Romaniei. Potential si productie Romania dispune de o gama variata resurse de energie primara dar in cantitati reduse. Situatia rezultata din datele prezentate in Strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007-2020, document de referinta aprobat prin H.G. nr.1069/2007, arata ca potentialul (rezervele) resurselor neregenerabile, exclusiv uraniul, se ridica la 929 tep. Dintre resursele energetice neregenerabile, cele de carbune sunt cele mai importante, acestea putand asigura o mentinerea productiei anuale actuale pe termen mediu sau lung. In ce priveste zacamintele de hidrocarburi, se estimeaza epuizarea pana in jurul anului 2020 a rezervelor interne exploatabile de titei si gaze naturale. Situatia resurselor nationala de energie primara* Resurse Rezerve -total Productia estimata Mil. tone 3,3 32 5,2 12,5 Tabel 13 anuala Perioada de exploatare estimata Ani 229 47 14 15

Mil. tone1 Mil. tep Huila 755 422 Lignit 1490 276 Titei 74 72 Gaz natural 185 159 1 exclusiv gaze naturale, exprimate in mld. Mc *exclusiv uraniu

Rezerveleenergeticenationale(milioanetep)

Gaze naturale,159 Titei,72

Huila,422

Lignit,276

Figur 29 Rezervele energetice naionale Potentialul national al resuselor energetice regenerabile, conform datelor din Strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007-2020, este estimat la peste 60 000 GWh/ an in ce priveste energia electrica si de aproximativ 385 Pj in ce priveste energia termica. Dintre resursele regenerabile, doar in cazul energiei hidro se inregistreaza o valorificare satisfacatoare a potentialului energetic. Conform specialistilor in domeniu, potentialul hidroenergetic al Romaniei este estimat la 36000 GWh/ an, din care 30000 este valorificabil in conditii de eficienta economica. In prezent, gradul de valorificare a potentialului tehnic amenajabil este de 48% iar al potentialului economic amenajabil de aproximativ 58%. Studiul 49

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU realizat de Institutul ICEMENERG S.A. releva faptul ca Regiunea Centru dispune de un potential important in domeniul biomasei si al microhidrocentralelor. Potentialul national al resurselor regenerabile* Tabel 14 Sursa Energie solara Energie eoliana Energie hidro Din care sub 10MW Biomasa si biogaz Potential anual 60 Pj 1,2 TWh 23 TWh 36 TWh 3,6 TWh 318 Pj Aplicatie Energie termica Energie electrica Energie electrica Energie electrica Energie termica Energie electrica Energie termica

Energie geotermala 7 Pj *Conform ICEMENERG Resursele de energie primara totalizau, in anul 2007, 47460 mii tone echivalent petrol, din care 27300 mii tep din productia interna, 17399 mii tep din import, stocul la inceputul anului fiind de 2716 mii tep (vezi tabelul 22 anexa). Gazele naturale si petrolul formeaza impreuna 60% din resursele de energie primara, insa in cazul acestora dependenta de importuri este mare (60 % la titei si 28% la gaze naturale). Resursele de energie din surse neconventionale (exclusiv biomasa si energia eoliana) au totalizat in anul 2007, 21 mii tep., reprezentand doar 0.05% din totalul resurselor de energie primara. Producia de energie primar la nivel naional - Mii tone echivalent petrol* Tabel 15 2001 2002 Total producie, din care: 27994 27668 Crbune 6239 6117 iei 6105 5951 Gaze naturale 10889 10384 Energie electric 2620 2733 *Echivalent petrol = 10000 kcal/kg Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, Ediia 2008 2003 28192 6536 5770 10529 2344 2004 28026 6192 5592 10196 2781 2005 27090 5793 5326 9536 3101 2006 27065 6477 4897 9395 2961 2007 27300 6858 4651 9075 3264

Gradul de independen energetic a Romniei s-a redus n perioada 2001-2007 de la 73,5% la 69,7%. Un grad scazut de independenta se nregistreaz n cazul petrolului (35,4%) (vezi tabelul 24 anexa).

Figur 30 Evoluia gradului de independen energetic a Romniei

50

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Productia anuala de energie electrica a Romaniei, in perioada 2001-2007 a variat intre 53866 mil. kWh, in anul 2001, si 62696 mil kWh, in anul 2006, rezultand o productie medie de energie/ locuitor cuprinsa intre 2404 kWh, in anul 2001 si 2905 kWh , in anul 2006 (vezi tabelul 25). Potrivit datelor Institutului National de Statistica. Ponderea energiei hidroelectrice in total a fost cuprinsa intre 23,4% , in anul 2003 si 34% in anul 2005. Conform datelor din Raportul pe anul 2007 al S.C. Hidroelectrica S.A. ponderile principalelor surse de energie, in totalul productiei nationale de energie, in anul 2007, au fost urmatoarele: carbune 43%, hidro 26%, hidrocarburi 18%, nucleara 13%. In acelasi an, diferenta intre exporturile si importurile de energie a fost de 2100 milioane kWh.

Figur 31 Structura produciei de energie din Romnia n anul 2007 Pentru producia de energie electric, cea mai utilizat materie prim este crbunele urmat de gazele naturale i prtodusele petroliere lichide a crei ntrebuinare n producerea de energie termoelectric a scozut progresiv n intervalul 2001-2007. Structura produciei de energie termoelectric dup felul combustibilului utilizat % 2001 2002 2003 2004 2005 Tabel 16 2006 2007

Total energie termoelectrica, 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 din care, produs cu: Crbune, din care: 50,6 52,2 53,8 53,7 55,9 56,7 54,9 Lignit 37,7 40,2 43,5 44,1 45,1 47,1 43,6 Produse petroliere lichide 13,5 9,0 8,4 5,4 4,6 3,1 1,7 Gaze naturale 20,7 23,6 25,8 26,2 24,5 26,2 25,3 Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, Ediia 2008 Consumul specific de combustibil pentru producerea energiei termoelectrice Cel mai redus consum specific de combustibil pentru producerea energiei termoelectrice se inregistreaza in cazul produselor petroliere si gazelor naturale (204 kg. respectiv 213 kg. pentru 1000 kWh, in anul 2007), iar cel mai mare in cazul carbunelui (261 kg.) echivalent petrol pentru 1000kWhkg. Tabel 17 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Total energie termoelectrica, 244 239 239 239 232 240 244 din care, produs cu: Crbune, din care: 266 255 252 254 242 252 261 Lignit 268 260 255 255 239 250 261 Produse petroliere lichide 200 198 190 183 185 183 204 51

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Gaze naturale 217 214 Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, Ediia 2008 223 215 209 215 213

Industria energetic a Regiunii Centru Regiunea Centru dispune de un important potenial energetic, valorificat prin cteva termocentrale cu o putere instalat medie sau mare, funcionnd pe baz de gaze naturale sau crbune inferior i prin hidrocentralele amplasate pe valea Sebesului, pe cursul mijlociu al Oltului i al unor mici aflueni ai acestuia. Potrivit datelor disponibile, obinute de la cei mai importani productori de energie care activeaz n regiunea Centru, puterea instalat a grupurilor electrogene totalizeaz aproximativ 1660 MW, reprezentnd aproximativ 8% din puterea instalat la nivel naional, din care 30% reprezint energia instalat n hidrocentrale. Producia de energie electric obinut n Regiunea Centru totalizeaz aproximativ 4200 GWh (7% din producia Romniei), din care aproximativ 27% reprezint energia produs n hidrocentrale. Aceste date nu includ puterea instalat i producia de energie electric realizat de centralele de capacitate mic, indiferent de sursele utilizate, ponderea lor n total fiind neglijabil. La baza dezvoltrii industriei energetice locale au stat bogatele zcminte de gaz metan din Podiul Transilvaniei i n mai mic msur zcmintele de lignit din zona Baraolt. Gaz metan se extrage din domuri la Sarmasu, Zau de Cimpie, Medias, Nades, Deleni etc., iar lignit din zona de nord vest a judeului Covasna (Baraolt), Mici depozite carbune brun se gsesc in bazinul Almasului (Cristoltel, Ticu, Tamasa). Este cunoscut ca Depresiunea Transilvaniei da intreaga productie de gaz metan a tarii. In prezent centrul de coordonare al activitatii de extractie si distribuire a gazului metan (prin conducte) este la Medias. Cantitatea de gaze naturale extrase din Regiunea Centru a fost , in anul 2006, de 5099231 mii mc, n scdere cu 69% fa de nivelul nregistrat n 1990. Producia Regiunii Centru reprezenta n anul 2006 41% din cantitatea de gaze natural extrase la nivelul ntregii ri. Un singur jude, Mureul, deine din cantitatea extras la nivelul Regiunii Centru (vezi Figura 25 anexa). Tabel 18
Productia de gaze naturale extrase - mii mc 1990 Romania Regiunea Centru Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu 28335636 16496853 741609 94484 16745 441357 11978666 3223992 2000 14606695 6918044 281031 30285 1247 254797 5046872 1303812 2006 12422023 5099231 206310 12961 0 208053 3820255 851652 Diferene 2006/1990 (%) -56,2 -69,1 -72,2 -86,3 -100,0 -52,9 -68,1 -73,6

Crbunele reprezint pentru Romnia una din resursele energetice importante, fiind nc folosit pe scar larg la producerea energiei. In Regiunea Centru, crbunele se exploateaz doar n bazinul minier Baraolt din judeul Covasna, iar cantitatea obinut in anul 2006, de 255,5 mii tone, reprezint mai putin de 1% din producia obinut la nivel naional. Producia de crbune mii tone 1990 Romnia Regiunea Centru Covasna 40846,3 512,1 512,1 2000 30924,5 501,6 501,6 2006 35404 255,5 255,5 Tabel 19 Diferene 2006/1990(%) -13,3 -50,1 -50,1

Productia de energie electrica

52

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Cele mai importante termocentrale din Regiunea Centru sunt cele de la Ludu-Iernut. Termocentrala Ludu se afl n zona de exploatare a gazelor naturale din zona Trgu Mure-Media. Termocentrala Iernut are o putere maxim de 800 de MW (4 turbine de cte 100 MW i 2 turbine de 200 MW). n anul 1963 a avut loc punerea in functiune a primului grup de 100 MW la CTE Ludus (Iernut), cel mai mare din tara la acea vreme. Trei ani mai tarziu, in 1966 a avut loc punerea in functiune a primului grup de 200 MW la CTE Ludus (TA5), cel mai mare din tara la acea vreme. La Braov funcioneaz o centrala termoelectric cu o putere instalat de 100 MW, cu un consum mixt (lignit i gaz natural), producnd att energie electric ct i energie termic. Centrala termoelectric de la Fntnele, cu o putere instalat de 250 MW, este n conservare din anul 1995

Centrala Ludu-Iernut (puterea instalata: 800 MW) Principalele termocentrale din Regiunea Centru

Termocentrala Iernut

Tabel 20 Termocentrala Iernut Fantanele Brasov Total Nr. grupuri energetice 6 1 1 8 Puterea totala instalata (MW) 800 250 100 1150 Productie medie Combustibil (GWh) 2797 Gaz natural 0 Gaz natural Lignit, Gaz 252,7 natural 3049,7

Energia hidroelectric Hidrocentralele transform energia hidraulic a cursurilor de ap n energie electric. Aceast form de energie primar regenerabil nepoluant prezint o importan economic deosebit. Rentabilitatea amenajrilor hidroenergetice crete prin valorificarea complex a bazinelor hidrografice: pentru navigaie, piscicultura, alimentarea cu ap potabil i industrial, irigaii, agrement i sporturi nautice, regularizarea debitelor rurilor. Hidrocentralele sunt legate de sursa de ap, depind de debitul de ap, nu pot intra parial n funciune, nu produc poluare, dar influeneaz bazinul hidrografic al rului aducnd modificri n peisaj. Principalele hidrocentralele din Regiunea Centru se afl n exploatarea productorului naional de energie Hidroelectrica SA, au o putere instalat de 513,2 MW i realizeaz o producie medie de 1143,5 GWh (aprox. 6 % din producia national de hidroenergie). n ultimii ani se remarc o intensificare a interesului pentru valorificarea potenialului microhidrocentralelor, n prezent, Sucursala Sibiu a Hidroelectrica S.A. avnd n exploatare 46 de astfel de microhidrocentrale, cu o putere instalat total de 44,4 MW.

53

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

Hidrocentrala de la Sadu Principalele capaciti de producere a energiei hidroelectrice din Regiunea Centru Nr. Sucursala Hidroelectrica Hidrocentrala hidroagregate 2 CHE Galceag CHE Sugag 2 CHE Sasciori 2 Hidroelectrica Sebes CHE Petresti 2 SP Galceag 1 Total sucursala 9 CHE Arpas 2 CHE Avig 2 CHE Cornetu 2 CHE Sadu I 4 CHE Sadu V 2 Hidroelectrica Sibiu CHE Scoreiu 2 CHE Vistea 2 CHE Voila 2 Microhidrocentrale 46 Total sucursala 64 Total hidrocentrale 73 Sursa: Hidroelectrica S.A. Puterea totala instalata (MW) 150 150 42 4,5 20 366,5 14,2 14,2 14,2 1,7 15,4 14,2 14,2 14,2 44,4 146,7 513,2

Tabel 21 Productie medie (GWh) 260 260 80 6 130 736

407,5 1143,5

54

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

Structura productiei de energie din Regiunea Centru 80 60 % 40 20 0 Putereainstalata Productiadeenergie 27.4 30.1 Energie termoelectrica Energie hidroelectrica 72.6

69.9

Figur 32 Structura produciei de energie din Regiunea Centru Regiunea Centru dispune de un potenial agricol important, inclusiv n domeniul biomasei, putnd deveni ntr-un interval scurt de timp un contributor net la balana energetic a Regiunii Centru. Deseurile si produsele secundare rezultate din exploatarea lemnului sunt importante, de asemenea, din punct de vedere al valorificarii lor in scop energetic. Agricultura i potenialul agricol al Regiunii Centru fac obiectul unei analize detaliate intr-un capitol distinct al acestei lucrari. 5.3 Agricultura

5.3.1

Particularitati ale agriculturii Regiunii Centru

Muntii Carpati din Regiunea Centru Agricultura si in special cresterea animalelor au indelungate traditii in regiunile montane. Cultura plantelor este direct influentata de caracteristicile a reliefului montan a Carpatilor, in special de prezenta unor depresiuni intracarpatice. Datorita particularitatilor climatice din depresinunile intramontane, culoarele de vai si depresiuni, agricutura este orientata pe cultura cartofului, a graului de primavara, secarei, orzului, inului pentru fuior, sfeclei de zahar. Pe suprafete intinse se cultiva pomii fructiferi. Suprafetele de teren arabil sunt foarte mici, ele gasindu- se in Depresiunile Brasovului, Ciucului, Giurgeului etc. In unele zone montane (ex. Muntii Fagaras) acestea lipsesc. Cresterea ovinelor si bovinelor a fost favorizata de existenta pasunilor si fanetelor. Suprafete intinse de pasuni si fanete in special pe versantii orientati spre sud intalnim in sudul Muntilor Calimani, Muntii Gurghiu, Muntii Harghita, Muntii Persani, Muntii Baraolt, Muntii Fagaras, Muntii Bucegi, Muntii Sureanu, Muntii Cindrel etc. Exista astazi in Carpati asezari rurale avand ca functie de baza zootehnia (pastoritul), economia forestiera in timp ce in marile depresiuni, majoritatea asezarilor rurale au ca functie dominanta agricultura. Datorita particularitatilor climatice din depresinunile intramontane (depresiunea Zlatna, Camepni, Abrud), culoarele de vale (culoarul Ariesului), agricutura este orientata pe cultura cartofului, a graului de primavara, secarei, orzului, inului pentru fuior, sfeclei de zahar. Pe suprafete intinse se cultiva pomii fructiferi. Altitudinile relative mici, influentele climatice vestice, fragmentarea accentuate a reliefului sunt cateva caracteristici ale Muntilor Apuseni care influenteaza direct sau indirect agricultura din aceasta zona.

55

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Depresiunea Colinara a Transilvaniei Campia Transilvaniei In prezent teritoriul Campiei Transilvaniei este in proportie de aproape 90% ocupat de terenuri agricole (60% teren arabil, 30% pasuni si fanete) in timp ce padurile se mai pastreaza numai pe aproximativ 9%, cu diferentieri semificative de la un loc la altul datorita prezentei accentuate a interventiei antropice. Cu trecerea la agricultura de tip extensive, mai timpurie in Transilvania fata de celellate zone ale tarii, luncile raurilor, in scopul castigarii de spatiu agricol, au fost desecate. Factorii pedogenetici specifici teritoriului au condus la formarea solurilor fertile, bogate in humus, specific clasei molisoluri si cabisoluri. Aceste soluri prezinta propietati fizice si chimice favorabile pentru cultura cerealelor, a plantelor tehnice si a celro furajere. In zonele specific solului brun luvic se gasesc conditii favorabile pentru vegetatia arborescenta, pasuni, fanete, pomi fructiferi si unele culturi (cartofi, plante furajere) si modeste pentru cultura cerealelor. In peisajul geografic al campiei, care a fsot intotdeauna granarul principal al Depresiunii Transilvaniei, se impun culturile agricole (graul si porumbul in primul rand), la care se adauga compartimentul sud-vestic al unitatii, canepa, tutunul, sfecla de zahar, iar dintre plantele furajere se remarca prezenta trifoiului, in unele locuri chiar a lucernei. Pe areale mai restranse se cultiva cartoful si chiar unele legume. Partea nord-vestica a unitatii dispune de conditii favorabile pentru pomicultura (dominante sunt prunul, marul, parul). Sectorul cresterii animalelor este dominat de prezenta bovinelor, ovinelor, porcinelor, a pasarilor la care se adauga destul de numeroase cabalinele, iar pe baza plantatilor de salcam din unele areale si ale unor plante furajere melifere se bucura de o anumita dezvoltare apicultura. Podisul Tarnavelor Pozitia geografica fata de spatiul monta in vest si est, precum si de unitatea marginala a Depresiunii Transilvaniei, determina un climat in care valorile de temperatura si precipitatii se accentueaza de la vest spre este, influentand astfel cultura plantelor. Suprafetele cu vegetatie forestiera cresc de la vest la est, padurea fiind reprezentata de stejar si gorun cu carpen, dupa care urmeaza gorunetele si fageto-carpinetele in zonele mai inalte. Corespunzator factorilor de determinare (orografia, mersul elementelro climatice si invelisul de sol, la care se mai adauga si modalitatea de actiune antropica), activitatile agricole din Podisul Tarnavelor se caracterizeaza printr-o anumita conditie de succesiune de la vest catre est, aceeasi directive fiind urmata si de modul de utilizare al terenurilor, in sensul reducerii treptate a celor arabile in concordant cu sporirea frecventei teritoriului ocupat de padure, pasuni si fanete. Conditii propuce exista pentru cresterea animalelor: bovine (indeosebi in partea estica), ovine (mai ales in sud), porcine, pe baza de cartofi, indeosebi in Podisul Hirtibaciului. Dealurile si depresiunile submontane din sud Dintre sectoarele Depresiunii Fagarasului, campia piemontana are cea mai larga extindere (83%), cu altitudini de 450-600 de m, oferind conditii prielnice practicarii agriculturii inca din cele mai stravechi timpuri. Depresiunea Fagarasului se caracterizeaza prin anumite limite privind conditiile de termicitate si chiar un surplus de umiditate cu consecinte corespunzatoare in geneza unor soluri destul de sarace. Sunt specifice cultura plantelor de climat racoros: cartoful, inul pentru fuior, sfecla de zahar (in zona de lunca), iar dintre cereale secara si ovazul care se cultiva pe suprafete destul de extinse. Cu rezultate destul de modeste se cultiva graul si porumbul. Exista conditii favorabile pentru prezenta pasunilor si fanetelor si a cultivarii unor plante furajere (trifoi) care a favorizat dezvoltarea sectorului cresterii animalelor : bovine, ovine, porcine (pe baza culturii cartofului). Depresiunea Sibiu-Saliste are traditii stravechi in cresterea animalelor, in special a ovinelor. Alaturi de practicarea unor culturi agricole (cereal, plante tehnice si de nutret, cartofi), pomicultura si cresterea animalelor, cele doua compartimente ale depresiunii indeplinesc si o importanta functie industriala. Dealurile si depresiunile submontane din vest Culoarul depresionar Alba Iulia-Aiud este caracterizat de prezenta izotermei de 9 grade, specifica zonelor viticole. Interventia accentuata a factorului antropic a determinat in timp inlocuirea suprafetelor de vegetatie forestiera cu suprafete intinse de terenuri agricole. In zonele de lunca si terase sunt specifice solurile bogate in humus si conditii climatice favorabile, prezentant in acelasi timp pretabilitate pentru cele mai numeroase dintre culturile agricole, cerealelel in primul rand, apoi o serie de plante tehnice (sfecla de zahar,canepa), cartofi si legume.

56

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU 5.3.2 Caracteristici generale cu privire la agricultura Regiunii Centru

Conditiile de clima, relief si sol, faptul ca aproape jumatate din suprafata este ocupata de zona montana, iar in depresiunile din rasaritul teritoriului se inregistreaza in mod obisnuit cele mai joase temperaturi din tara, ar putea fi considerati factori care sa faca din Regiunea Centru o zona aparent improprie agriculturii. Cu toate acestea, agricultura isi gaseste conditii bune de dezvoltare in cea mai mare parte a teritoriului. Chiar si in zona montana (masive muntoase din Muntii Apuseni, Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali) suprafete intinse de pasuni si fanete naturale sunt favorabile cresterii animalelor, iar clima mai rece si regimul pluviometric specific fac ca aici sa fie mai putin simtite efectele perioadelor mai secetoase din timpul anului. Agricultura se afla la inceputul unui lung si dificil proces de modernizare si restructurare, menit sa conduca la eficientizare si la valorificarea mai buna a importantului potential agricol al regiunii. Conditiile de clima, relief si sol influenteaza intr-o masura importanta dezvoltarea agriculturii. Culturile de plante tehnice si de cartofi si practicarea zootehniei dispun de cele mai favorabile conditii naturale in regiunea noastra. In anul 2006 , Regiunea Centru detinea 28,1% din productia nationala de sfecla de zahar, 25,6% din cea de cartofi si 20,1% din septelul de ovine al Romaniei. Agricultura dispune de un fond funciar mediu, dar foarte diferentiat: in lungul vailor, in depresiuni, Campia Transilvaniei si Podisul Secaselor predomina terenurile arabile cultivate cu cereale, plante tehnice (sfecla de zahar si, indeosebi, plante furajere), iar in celelalte regiuni terenurile ocupate de vii si pomi fructiferi, pasuni si finete naturale: pe intinderi mai mari, in partea de est, apar suprafete forestiere importante. La o prima analiza comparativa privind categoria de folosinta a terenurilor in Romania si Regiunea Centru s-a constatat ca ponderea terenurlor arabile este mica in comparatie cu media nationala, dar exista o pondere relativ ridicata a suprafetelor ocupate cu fanete.

Fig.33 Modul de folosinta a terenurilor in Romania si Regiunea Centru (ponderi) Suprafata agricola a Regiunii Centru reprezinta aproximativ 1/2 din suprafata totala a regiunii si aproximativ 15 % din suprafata agricola a Romaniei. Dupa modul de folosinta structura suprafetei agricole se prezinta astfel: arabil 22.7%, pasuni 18.75 %, fanete 13.97 %, vii si pepiniere viticole 0,25%, livezi si pepiniere pomicole 0,4%. Fondul forestier (paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera) ocupa 36.61% (vezi figura 28 anexa). In fiecare din cele 6 judete ale Regiunii Centru intalnim sub forme variate relieful montan, ceea ce determina ca suprafetele forestiere si pasunile sa ocupe procente inseminate. Cea mai mare pondere a terenurilor arabile se gaseste in judetul Mures.

57

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

Fig. 34 Categoria de folosinta a terenurilor in cele 6 judete din Regiunea Centru (hectare) Fara a se putea face o delimitare stricta intre zonele favorabile diferitelor activitati agricole se constata totusi o anumita distributie a acestora in functie de relief, clima si sol. In estul si sudul regiunii cultura principala este cartoful iar in partea cu inaltimi mai joase sunt conditii favorabile pomilor fructiferi. In zonele colinare si depresionare precum si in luncile din centrul, sudul si sud-vestul regiunii se cultiva graul, orzoaica, orzul, porumbul, sfecla de zahar, legumele, plantele de nutret. Podisul Tarnavelor, cu zona delimitata de municipiile Tarnaveni, Medias, Blaj si Aiud ca si terenurile din jurul municipiilor Alba Iulia si Sebes sunt cunoscute ca foarte favorabile culturii vitei de vie. Suprafata agricola a regiunii Centru ce revenea unui locuitor era in anul 2007 de 0,75 ha la o media de 0.41 ha per capita la nivel European5. Acest indicator releva potentialul important al Regiunii de producere a biomasei pentru energie Desi suprafata arabila a Regiunii a crescut usor in ultimii ani, suprafata cultivate s-a diminuat de la an la an, atat la nivel national cat si la nivelul celor sase judete ale Regiunii CENTRU. Astfel ca, in anul 2007, o suprafata de 224 mii hectare, reprezentand 29% din suprafata arabila totala a Regiunii a ramas necultivata, fata de 141.000 hectare suprafata necultivata in anul 2005 (18% din suprafata arabila din anul 2005). Centru Ponderea suprafetei cultivate in totatul suprafetei arabile, la nivel national, regional si pe judetele Regiunii %

Figura 35 Sursa: Institutul National de Statistica al Romaniei

Biogas a promising renewable energy source for Europe, AEBIOM workshop European Parliament, 2008

58

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Cea mai importanta reducere a suprafetei cultivate se inregistreaza in judetul Sibiu care a cultivat in anul 2007 doar 44% din suprafata arabila a judetului, 64.500 hectare ramanand necultivate. La polul opus se situeaza judetul Covasna care, in anul 2007 avea o pondere de 92% a suprafetelor cultivate in total teren arabil. Reduceri mai importante s-au inregistrat si in judetul Brasov care in 2007 cultiva cu 30.000 de hectare mai putin decat in anul 2005. In Regiunea Centru suprafete intinse de teren agricol sunt cultivate cu porumb boabe, furaje verzi, grau, cartofi. La polul opus cele mai mici suprafete sunt cultivate cu floarea soarelui, soia boabe, secara, radacinoase pentru furaje.

Fig.36 Suprafata cultivata cu principalele plante ce au un potential ridicat in producerea de biomasa la nivelul Regiunii Centru in anul 2007 (hectare). Datorita conditiilor de relief, clima, sol, la nivel de judete se observa diferente inseminate intre suprafetele cultivate cu principalele plante pretabile a fi utilizate in scopul producerii de energie regenerabila. Dintre aceste plante se remarca porumbul pentru boabe care se cultiva pe suprafete foarte mari in judetul Mures, Alba si Sibiu si mai putin in judetele Brasov, Covasna si Harghita.

Fig. 37 Suprafata cultivata cu principalele plante ce au un potential ridicat in producerea de biomasa la nivelul celor 6 judete ale Regiunii Centru in anul 2007 Cerealele ocupa cea mai mare pondere a suprafetei cultivate, 57,8%, porumbul detinand un loc insemnat, urmat de grau, orz si orzoaica. Cartoful detinea in 2007 14% din suprafata cultivata a regiunii. Desi ocupa inca suprafete mici, ponderea suprafetelor cultivate cu plantele uelioase, care prezinta un potential bioenergetic bun, a cresut constant de la 0,31% in anul 1990 la 1,6% in anul 2007. Aproape 50% din culturile de plante uelioase se regasesc pe teritoriul judetului Mures iar 38% in judetul Alba. 59

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Valoarea productiei de bunuri si servicii agricole a Regiunii Centru, in anul 2007, a fost de 6793,1 milioane lei, reprezentand 14,24 % din valoarea productiei agricole a Romaniei. Prin aceasta pondere Regiunea Centru se situeaza pe locul al 4-lea intre regiunile de dezvoltare ale tarii. Regiunea Centru detine 15 %, din valoarea productiei vegetale a Romaniei, 13,4 %, din valoarea productiei animaliere nationale si doar 1 % din valoarea totala a serviciilor agricole. Muresul este judetul cu cea mai mare pondere din valoarea productiei agricole regionale (21,5%), urmat de judetul Alba cu 18,4% in timp ce Sibiul, cu cea mai redusa pondere (13,2%) ocupa ultimul loc.

Figura 38, Sursa: Institutul National de Statistica al Romaniei Cresterea animalelor este relativ bine dezvoltata in toate judetele regiunii, in zona montana, constituind principala activitate agricola. Cresterea oilor, activitate traditionala a locuitorilor din Muntii Cindrelului, Muntii Sebesului si zona Branului, se afla in usor declin in ultimul deceniu din cauza dificultatilor privind valorificarea productiei. Judetele Mures si Harghita sunt renumite pentru calitatea efectivelor de bovine, Muresul avand si un puternic sector de crestere a porcinelor si pasarilor.

Fig. 39 Efectivele de animale, pe categorii de animale, in perioada 1990-2007 in Regiunea Centru In intervalul 1990-2007 efectivele de animale ale judetelor regiunii au cunoscut scaderi semnificative: 47,6% in cazul bovinelor, efectivele de porcine au scazut cu 32,75%, cu 10% efectivele de ovine, 4,45% efectivele

60

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU de caprine si 35,43% efectivele de pasari. O usoara crestere a fost inregistrata la efectivele de cabaline, cu 8,8% in 2007 fata de anul 1990. Judetul Mures, detine cele mai importante efective de bovine si porcine, urmat de judetul Alba in timp de judetul Sibiu ocupa primul loc in categoria crescatorilor de ovine. Un loc important in economia Regiunii il ocupa prelucrarea lemnului. In ultimii ani se pune accent pe utilizarea lemnului in formele sale diverse pentru producerea de biomasa si producerea de energie.

Pe baza datelor statisitice din anul 2007 la nivelul Regiunii Centru peste jumatate din fondul forestier este ocupat de rasinoase, specii forestiere de esenta tare. Acestea sunt intalnite la altitudini de peste 1200 m. O treime din suprafata fondului forestier este ocupata de foioase. Conform datelor statistice, volumul de lemn recoltat in Regiune in anul 2007 a fost de 4040,9 mii mc, 23,4% din volumul de lemn recoltat la nivel national. In judetul Harghita se recolteaza 30% din volumul de lemn recoltat la nivelul Regiunii CENTRU. Ponderea cea mai mare in volumul de lemn recolat o au rasinoasele, cu aproape 60%.

Fig. 40 Evoltutia volumului de lemn recoltat in cele 6 judete din Regiunea Centru in intervalul 2005-2007 (mii m3 - volum brut).

61

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Agricultura Regiunii Centru si posibilitati de valorificare a biomasei Conditiile de clima, relief si sol influenteaza intr-o masura importanta dezvoltarea agriculturii. Culturile de plante tehnice si de cartofi si practicarea zootehniei dispun de cele mai favorabile conditii naturale in regiunea noastra. In anul 2006 , Regiunea Centru detinea 28,1% din productia nationala de sfecla de zahar, 25,6% din cea de cartofi si 20,1% din septelul de ovine al Romaniei In depresiuni, Campia Transilvaniei si Podisul Secaselor predomina terenurile arabile cultivate cu cereale, plante tehnice (sfecla de zahar si, indeosebi, plante furajere), iar in celelalte regiuni terenurile ocupate de vii si pomi fructiferi, pasuni si finete naturale: pe intinderi mai mari, in partea de est, apar suprafete forestiere importante. Ponderea terenurilor arabile in Regiunea Centru este mica in comparativ cu media nationala, in schimb ponderea suprafetelor ocupate cu fanete este mai ridicata. Suprafata agricola a Regiunii Centru reprezinta aproximativ 1/2 din suprafata totala a regiunii si aproximativ 15 % din suprafata agricola a Romaniei. Dupa modul de folosinta structura suprafetei agricole se prezinta astfel: arabil 22.7%, pasuni 18.75 %, fanete 13.97 %, vii si pepiniere viticole 0,25%, livezi si pepiniere pomicole 0,4%. Fondul forestier (paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera) ocupa 36.61% Cresterea animalelor este relativ bine dezvoltata in toate judetele regiunii, in zona montana, constituind principala activitate agricola. Cresterea oilor, activitate traditionala a locuitorilor din Muntii Cindrelului, Muntii Sebesului si zona Branului, se afla in usor declin in ultimul deceniu din cauza dificultatilor privind valorificarea productiei. Diminuarea rezervelor de hidrocarburi fosile a creat premize favorabile abordarii altor surse pentru obtinerea de combustibili. Au aparut preocupari pentru fabricarea de biocarburanti din materii prime regenerabile (biomasa). Biomasa inglobeaza orice material regenerabil de natura organica, cuprinzand vegetalele terestre (culturi agricole de uz alimentar, pomi si culturi destinate producerii de energie, plante industriale, nutreturi ) precum si ansamblul de deseuri si reziduuri organice din agricultura, piscicultura, silvicultura, deseuri municipale si alte deseuri. Dintre culturile pomicole destinate producerii de energie se pot mentiona cele de plop, frasin, artar, salcie, mesteacan etc. De mare insemnatate sunt diferite plante au ajuns pe lista celor denumite generic energo,cum ar fi diferite specii lemnoase, plopul salcamul si salcia energetica. O cantitate insemnata de biomasa o constituie rezidurile de culturi agricole reprezentate de partile plantelor cultivate care raman pe teren dupa recoltare (cocenii, frunzele si panusile de porumb, paiele de cereale etc.), precum si reziduurile rezultate din silvicultura, in urma exploatarii plantatiilor forestiere de esenta moale sau tare. Regiunea Centru dispune de suprafete agricole pretabile pentru cultivarea plantelor energo. Analizand productia medie a principalelor plante utilizabile in scopul producerii energiei se observa o predominanta a culturilor de sfecla de zahar, cartofi, porumb verde pentru furaje si plante furajere. Materii prime de mare importanta utilizate in producerea bioetanolului sunt unele fructe cu putere mare de fermentatie. Regiunea Centru dispune de pepiniere si suprafete pomicole insemnate (13601 hectare la sfarsitul anului 2007). 5.3.3 Resursele regenerabile obtinute din biomasa

Biomasa solida Marea provocare planetara a mileniului al III-lea in domeniul agroindustrial este orientarea sistemelor de productie in conditiile dezvoltarii durabile a agriculturii prin care natiunile lumii sa asigure populatiei necesarul de hrana fara a distruge sistemul ecologic. Noile tehnologii agricole trebuie sa urmeze cateva obiective prioritare, cum sunt obtinerea produselor agricole de calitate superioara, mai sanatoase si mai valoroase ca aport nutritiv, astfel 62

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU incat sa asigure prevenirea imbolnavirilor la om si animale si reducerea impactului nefavorabil cu mediul ambiant. Cercetarea agrochimica are sansa sa imbogateasca spectrul produselor ecologice prin valorificarea resurselor naturale si sa grabeasca procesul de transfer tehnologic spre producatorii industriali. Diminuarea rezervelor de hidrocarburi fosile a creat premize favorabile abordarii altor surse pentru obtinerea de combustibili. Au aparut preocupari pentru fabricarea de biocarburanti din materii prime regenerabile (biomasa). Biomasa inglobeaza orice material regenerabil de natura organica, cuprinzand vegetalele terestre (culturi agricole de uz alimentar, pomi si culturi destinate producerii de energie, plante industriale, nutreturi ) precum si ansamblul de deseuri si reziduuri organice din agricultura, piscicultura, silvicultura, deseuri municipale si alte deseuri. Dintre culturile pomicole destinate producerii de energie se pot mentiona cele de plop, frasin, artar, salcie, mesteacan etc. De mare insemnatate sunt diferite plante au ajuns pe lista celor denumite generic energo,cum ar fi diferite specii lemnoase, plopul salcamul si salcia energetica. O cantitate insemnata de biomasa o constituie rezidurile de culturi agricole reprezentate de partile plantelor cultivate care raman pe teren dupa recoltare (cocenii, frunzele si panusile de porumb, paiele de cereale etc.), precum si reziduurile rezultate din silvicultura, in urma exploatarii plantatiilor forestiere de esenta moale sau tare. O importanta resursa regenerabila de energie o reprezinta deseurile orasenesti ce contin cantitati insemnate de material organic (hartie, carton, deseuri lemnoase, deseuri din gradini etc.). Exista de cativa ani preocupari pentru utilizarea biomasei in scopuri energetic, la nivelul Regiunii Centru. Spre exemplu, in judetul Harghita se cultiva cu succes salcia energetica, planta cu importante proprietati energetice. Salcia poate fi cultivata (chiar se recomanda) pe terenuri cu umiditate ridicata (in albiile apelor curgatoare) unde alte plante nupot fi cultivate. Salcia nu reprezinta o concurenta, ci o alternativa,in agricultura, si face ca terenurile aflate in paragina sa intre in circuitul agricol.

Salcia energetica Concluzii - Potentialul biomasei in Regiunea CENTRU O estimare a potentialului biomasei in Regiunea CENTRU poate fi calculat pornind de la premisa utilizarii suprafetelor necultivate ale regiunii in scopul cultivarii de plante energetice. Lucrarea Biogas a promising renewable energy source for Europe elaborata de Departamentul de Bioenergie al Universitatii de Sud din Danemarca ofera cateva scenarii privind potentialul energetic al culturilor de plante, care nu este indicat insa in cazul conversiei energiei acestora in combustibil sau energie electrica. Pentru simplificarea calculelelor, analiza pleaca de la ipoteza ca valoarea calorica a unui kilogram de masa uscata de biomasa este egala cu 18 MJ. Pentru calcule si transformari suplimentare, 1 Mtpe (tone petrol echivalent) este egal cu 44,8 PJ. Valoarea calorica a metanului este egala cu 40,3 MJ pe mc de CH4. Plecand de la o productie de 6750 kg/ha furaje uscate6 si considerand ca in Regiunea CENTRU, in anul 2007, a ramas necultivata o suprafata de 224 mii hectare teren arabil, ajungem la o productie posibila de 1,5 Mtone materie uscata care poate produce 0,6 Mtep. Conform Datelor Institutului National de Statistica, la nivelul anului 2007 consumul final de energie al sectorului rezidential a fost de 7559 mii tep (7,6 Mtep).
Plecandu/se de la productia medie de 12278 kg/ha de furaje verzi, in Regiunea Centru,(Anuarul Statistic al Romaniei 2008) in anul 2007, s-a luat in considerare un coeficient de 0,55 de pierdere in cazul uscarii furajelor verzi, rezultand astfel o productie de aproximativ 6750 kg/ha furaje uscate
6

63

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Conform scenariului de mai sus, utilizarea suprafetelor necultivate in scopuri energetice ar putea duce la acoperirea a 7,9% din consumul final de energie al sectorului rezidential din Romnia. Un alt scenariu ar putea fi reprezentat de cultivarea extinsa a culturilor cu crestere rapida. De pilda, Salixul (salcia energetica) poate da o productie de pana la 40t/ha in al treilea an de viata, puterea calorica a acesteia fiind de 4900 kcal/kg, prin conversie ajungand la aproximativ 20,5 MJ/kg. La un hectar cultivat cu salix, in al treilea an de viata, energia echivalenta in gaz metan ar fi de 820000 MJ. Cultivarea acestei plante energetice cu crestere rapida pe doar 20% din suprafata arabila necultivata a Regiunii (conform datelor din anul 2007), respectiv 44.800 ha ar putea duce la obtinerea de energie echivalenta cu 0,8 Mtep. Cultivarea integrala cu salix a suprafetelor necultivate ar putea duce la obtinerea de energie egala cu 4 Mtep, acoperindu-se peste jumatate din consumul final de energie al sectorului rezidential din Romania (52,6%). Biomada lichida O sursa importanta de biocombustibil o reprezinta plantele. Este important faptul c, n prezent, se cunosc mare parte din plantele cu potenial energetic, unele care acumuleaz n diferite organe uleiuri, altele care acumuleaz hidrai de carbon cu valoare energetic mare. n prima grup se pot ncadra plantele oleaginoase, aproape n totalitatea lor, iar n grupa a doua, a celor productoare de hidrai de carbon, din care fac parte, printe altele, porumbul, sorgul zaharat, din grupa cerealelor, i trestia i sfecla-de-zahr, care acumuleaz cantiti mari de zaharuri (hidrai de carbon), din care se pot obine uor etanol sau metanol utilizate ca biocombustibil7. producerea de biocombustibili. Plantele oleaginoase sunt cunoscute de om de mii de ani. Ele au nsuirea de a acumula n diverse esuturi (semine, fructe, tuberculi) grsimi, care sunt cele mai energetice produse realizate n procesele complexe de fotosintez. Este de reinut faptul c grsimile vegetale au o valoare energetic mai mare de 9000 cal/molgr, aproape dubl fa de cea produs de hidraii de carbon (peste 4000 cal/molgr). n natur sunt extrem de multe specii de plante care acumuleaz grsimi (uleiuri), n diverse organe. Acestea nc nu sunt suficient de mult cunoscute sau, dac sunt cunoscute, nu sunt folosite: uleiul din fructul de fag (jirul), din ghinda de stejar. Nu se utilizeaz la potenial superior nici uleiurile cunoscute care ar putea fi extrase din nuc, smburii de vi-de-vie, din alunele slbatice, seminele rozaceelor etc. Acesta este un motiv n plus n a afirma c o lrgire a domeniului de utilizare a uleiurilor cunoscute pentru producia de biocombustibili sau pentru alte forme de energie nu va pune omenirea ntr-o situaie de criz, sub aspectul nevoilor alimentare. n plus, apare nevoia cercetrii i a gsirii de soluii biotehnice de realizare a unor forme genetice care s determine: - creteri ale produciei de biomas, - creteri ale coninutului de substane i principii active necesare att alimentaiei umane ct i producerii de energie sau alte produse, precum medicamentele. Autorii articolului aparut in revista AGIR nr. 3/2007 precizeaza c, datorit condiiilor pedoclimatice, biomasa realizat n Romnia i, mai ales, potenialul energetic al acesteia sunt cu circa 30-40% mai mari dect cele realizate, de exemplu, in Germania. Acest lucru poate mri randamentele de valorificare a biomasei realizate pe teritoriul Romniei, cu condiia asigurrii tuturor factorilor care contribuie la creterea acesteia (factori biologici soiuri, hibrizi; factori tehnologici tehnologia de cultivare). Analizand productia medie a principalelor plante utilizabile in scopul producerii energiei se observa o predominanta a culturilor de sfecla de zahar, cartofi, porumb verde pentru furaje si plante furajere. Plantele tehnicie precum soia, rapita, floarea soarelui etc au inregistrat productii destul de mici in anul 2007 la nivelul Regiunii Centru.

Plantele, surse de productie pentru biocombustibil; Buletinul AGIR nr. 3/2007

64

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

Fig. 41 Productia medie a principalelor culturi pretabile in producerea de biomasa in 2007 la nivelul Regiunii Centru Semnalele privind cresterea importantei utilizarii biomasei in producerea de biocombustibili au fost dati de cresterea suprafetelor cultivate cu plante uleioase si in special cu rapita. Valorificarea conditiilor bio-pedo-climatice, necesitatea utilizarii energiilor alternative sunt factori care au contribuit la o crestere senisbila a productiei de rapita in judetele Regiunii Centru in 2007. Cea mai mare productie de rapita s-a inregistrat in judetele Alba, Brasov, Covasna si Mures. La polul opus se afla judetul Harghita datorita inversiunilor termice si a topoclimatelor specifice zonelor montane si depresiunilor intramontane.

Fig. 42 Productia medie de rapita in 2007 la nivelul Regiunii Centru Materii prime de mare importanta utilizate in producerea bioetanolului sunt unele fructe cu putere mare de fermentatie. Regiunea centru dispune de pepiniere si suprafete pomicole insemnate. Pe parcursul perioadei 19902007 s-a observat diferente foarte mari privind productia de fructe (prune, mere, pere, piersici, cirese si visine, caise, nuci, capsuni, alte fructe). In ultimii 3 ani scaderea productiei este semnificativa.

Fig. 43 Productia de fructe in perioada 1990-2007 la nivelul Regiunii Centru (tone)

65

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU O alta sursa pentru producerea biocombustibililor sunt dejectiile provenite de la animale. Biogazul obtinut din transformarea anaeroba poate fi produs dintr-o mare varietate de tipuri de biomasa. Principala materie prima sunt dejectiile provenite de la fermele de animale, in special de la fermele de bovine si porcine. Acestea furnizeaza microorganismele necesare biodegradarii biomasei. In Uniunea Europeana sunt produse anual peste 1500 mil tone dejectii animale. Cand acestea sunt netratate sau administrate defectuos, dejectiile devin o sursa majora de poluare a solului si apelor. Daca sunt administrate corespunzator, pot deveni materie prima pentru obtinerea de energie regenerabila sau nutrienti pentru culturile agricole. Sectorul de productie animala este responsabil de 18% din emisiile de gaze cu efect de sera, masurate in echivalentul CO2 si pentru 37% din metanul antropogenic care are potentialul multiplicat de 23 de ori al CO2 producand efectele de incalzire globala. Cresterea animalelor ocupa inca un loc important in agricultura Regiunii CENTRU. Efectivele de porcine reprezentau in 2007 11,5% din efectivele de la nivel national iar cele de bovine, 13,8%. O strategie coerenta de valorificare a dejectiilor provenite de la fermele sau crescatorii de porcine ar putea duce la valorificarea acestora in scopul obtinerii de energie. Centrul Danez pentru Energii Regenerabile Folkecenter a realizat o ferma demonstrativa de biogaz care utilizeaza dejectii provenite din fermele de porcine. Modelul este pretabil in special fermelor de porcine. Modelul statiei de biogaz pleaca de la utilizarea dejectiilor recoltate de la 11.000 porcine, respectiv 60 mc dejectii pe zi. Prin procese anaerobe acestea sunt transformate intr-o materia mai usor de utilizat. Biogazul obtinut este convertit prin cogenerare in electricitate si caldura. Tehnologia da posibilitatea asigurarii autoconsumului de energie al fermelor dar si a furnizarii surplusului in retea. Biogazul produs zilnic de o astfel de statie este de 1200-3600 mc pe zi (numai din utilizarea dejectiilor), sau 2400 kWh energie electriza pe zi sau 700.000 kWh pe an energie electrica. Transformat in caldura, reprezinta 4200 kWh caldura pe zi sau 1.600.000 kWh pe an. Efectivele de porcine din Regiunea CENTRU numrau, n anul 2007, 1,13 milioane capete. Recoltarea deeurilor doar pentru jumtate din aceste efective ar putea duce la instalarea a 50 de centrale de biogaz, dup modelul danez, care ar putea produce 35 mii MWh pe an, putand asigura consumul de energie electrica pentru 73.000 locuitori. Aceste centrale ar putea asigura consumul de electricitate pentru aproape jumtate din populaia din mediul rural a judeelor Alba i Braov i pentru 65% din populaia din mediul rural a judeului Covasna.

66

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

6. Initiative locale si regionale privind utilizarea energiilor regenerabile.

6.1 Parteneriatul local/regional pentru utilizarea energiilor regenerabile Acest subcapitol i propune s realizeze o inventariere a instituiilor de la nivel naional, regional i local, nfiinate la iniiativa guvernului sau a autoritilor locale i care au atribuii n reglementarea i gestionarea politicilor din sectorul energiei. La nivel naional, Ministerul Economiei este autoritatea responsabil de realizarea politicii naionale n domeniul energiei, prin Direcia General Energie, Petrol i Gaze. n subordinea acestei direcii funcioneaz i Organismul Intermediar pentru Energie care realizeaz activiti de implementare i monitorizare a Programului Operaional Sectorial pentru Competitivitate Economic, Axa prioritar IV, Creterea eficienei energetice i a securitii furnizrii n condiiile schimbrii climaterice. Autoritatea de Reglementare n Domeniul Energiei funcioneaz funcioneaz n subordinea guvernului Romniei i are misiunea de a crea si aplica sistemul de reglementari necesar functionarii sectorului energiei si pietelor de energie electrica, energie termica si gaze naturale in conditii de eficienta, concurenta, transparent si protective a consumatorilor. In indeplinirea atributiilor si competentelor sale, ANRE colaboreaza cu autoritati publice si organisme ale societatii civile, agenti economici din sectorul energiei electrice, energiei termice si gazelor naturale, cu organizatii internationale din domeniu. Agenia Romn pentru Conservarea Energiei este organul de specialitate la nivel naional in domeniul eficientei energetice, care participa la elaborarea politicii de eficienta energetica, cu personalitate juridica, autonomie funcionala, organizatorica si financiara, aflat in subordinea Ministerului Economiei, cu finanare din venituri proprii si din subvenii de la bugetul de stat. Reglementarea pieei de eficienta energetica este realizata de Agentia Romana pentru Conservarea Energiei si se face prin emiterea si aplicarea prevederilor prevzute de acte normative din domeniul legislaiei primare si secundare. In susinerea unor aciuni viznd realizarea obiectivelor politicii naionale in domeniul eficientei energetice si a promovrii surselor regenerabile de energie, activitatea Ageniei Romane pentru Conservarea Energiei este corelata cu activitatea altor instituii relevante. Agentia Romana pentru Conservarea Energiei este mandatata sa asigure implementarea prevederilor Ordonana Guvernului nr. 22/2008 privind eficiena energetic i promovarea utilizrii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, cu privire la obligaia consumatorilor de energie de a-si desemna un responsabil pentru energie (manager energetic), de a realiza in mod periodic audituri energetice, de a identifica masurile de economisire a energiei, de a dezvolta programe proprii de eficienta energetica si de a promova utilizarea la consumatorul final a surselor regenerabile de energie. Totodat ordonana prevede, pentru prima oara in Romnia, obligaii pentru distribuitorii de energie, operatorii sistemelor de distribuie a energiei si societile de vnzare cu amantul a energiei, de a oferi servicii energetice la preuri competitive consumatorilor finali i s promoveze aceste servicii sau s furnizeze ctre consumatorii finali audituri energetice la preuri competitive, desfurate n mod independent i/sau msuri de mbuntire a eficienei energetice i s promoveze aceste audituri i msuri: audituri energetice la preturi competitive, informaii legate de masuri de reducere a consumurilor, etc. Aceasta ordonana este de fapt, transpunerea in legislaia din Romnia a Directivei UE nr. 32/2006 referitoare la eficienta energetic la consumatorii finali si serviciile energetice. Agentia Romana pentru Conservarea Energiei folosete mandatul sau pentru a intra in dialog cu consumatorii de energie prin asigurarea consultantei gratuite cu privire la tehnicile moderne de economisire a energiei si prin creterea cunotinelor si a sensibilitii privind avantajele economice care pot fi obinute prin introducerea practicilor manageriale de eficienta energetica. Politica de eficienta energetica este o componenta majora a politicii energetice pe termen lung, care va determina in mod decisiv reorientarea politicii energetice bazata pe producia de energie ctre o politica energetica activa de economisire a energiei. ARCE are trei filiale la nivelul Regiunii CENTRU, care acoper cele ase judee: Sibiu, Alba, Mures, Harghita Braov, Covasna. La nivel local, autoritile administraiei judeene i locale au avut iniiativa nfiinrii unor agenii ale energiei, majoritatea nfiinate n cadrul programului Intelligent Energy Europe i SAVE. Astfel, n acest moment n Regiunea CENTRU funcioneaz patru agenii create la iniiativa autoritilor locale sau judeene: Agenia Local a Energiei Alba, Agenia pentru Managementul Energiei i Protecia Mediului

67

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Braov, Serviciul Public pentru Managementul Energiei Harghita i Agenia pentru Managementul Energiei Sighioara. Un exemplu de parteneriat local pentru susinerea utilizrii energiilor alternative este Asociaia Green Energy constituit prin asocierea a 11 autoriti locale din judeul Covasna. Unul din obiectivele acesteia este promovarea utilizrii raionale a biomasei, cultivarea arborilor cu cretere rapid i utilizarea acestora ca materie prim pentru nclzire. Educaia i cercetarea este esenial pentru dezvoltarea i progresul tehnologic al acestui domeniu. n Regiunea CENTRU, n cele patru universiti mari: Universitaea Transilvania din Braov, Universitatea 1 Decembrie 1918, Universitatea Petru Maior din Targu Mure i Universitatea Lucian Blaga din Sibiu exist preocupri pentru formarea de specialiti n sisteme de energii regenerabile, cercetare i transfer tehnologic. 6.2 Proiecte i iniiative locale Cateva exemple privind modul in care autoritatile locale s-au implicat in mod direct in sustinerea utilizarii energiilor regenerabile sunt redate mai jos. Lista poate fi completata si cu alte proiecte de interes local. Proiectul MOFRER este initiat de 10 institutii care au pus bazele unui parteneriat, dintre care 6 sunt din Romania (Consiliul Judetean Alba, Consiliul Judetean Cluj, Agentia de Promovare si Dezvoltare Arad, Administratia Parcului National Retezat, Centrul pentru Arii Protejate si Sustinerea Dezvoltarii Bihor, EWE Cluj), 2 din Belgia (Engineering for Renewables and Bio-Energy, Tr@me - Belgique) si 2 din Franta (Initialit Ingenierie et TerritoireCentre du Bois Thirache, Agence locale de l'nergie des Ardennes). Principalul obiectiv al proiectului MOFRER consta in initierea construirii unor filiere lemn-energie in Romania, prin asigurarea unui suport tehnic de specialitate in vederea implementarii in teritoriu a unor instalatii energetice pentru alimentarea retelelor de incalzire din comunitatile rurale, in baza experientei acumulate prin punerea in practica a Planurilor Lemn energie in Belgia si in Franta. Proiectul MOFRER are rolul de a contribui la elaborarea viitoarei arhitecturi energetice a Romaniei, deschizand calea dezvoltarii energiilor neconventionale capabile in functie de specificitatea fiecarui teritoriu sa exploateze eficient si durabil potentialul privind resursele forestiere sau energia solara si deasemenea sa permita initiative legislative in acest domeniu. Un alt obiectiv important consta in sensibilizarea autoritatilor romane privind necesitatea implementarii in teritoriu a unor dispozitive operationale de punere in valoare a resurselor energetice neconventionale locale. In functie de rezultatele asteptate, Proiectul MOFRER va putea fi baza elaborarii politicilor regionale in domeniul energiilor neconventionale, servind drept exemplu altor regiuni, si contribuind astfel la transferul acquisului comunitar in materie de identificare si exploatare a energiilor neconventionale. Studiile elaborate vor include o componenta economica si de de cercetare dar in egala masura si inventarierea potentialelor surse de finantare nationale si europene. Impactul direct si indirect asupra mediului inconjurator va reprezenta deasemenea un obiectiv de interes al proiectului fiind evaluat in cadrul acestor studii. Finalizarea proiectului se va desfasura in cadrul unui colcviu international care va avea rolul de a asigura perenizarea proiectului si mediatizarea sa intr-o mainera cat mai larga astfel ca informatia sa ajunga la potentialii factori interesati din Romania dar si din alte tari ale Uniunii Europene. O initiativa locala de mare importanta in domeniul promovarii utilizarii si valorificarii energiilor regenerabile o constituie proiectul realizat de Consiliul Judetean Alba, Identificarea i promovarea potentialului de energie regenerabila in judetul Alba. Incepand cu anul 2008 se afla in implementare proiectul initiat de Consiliul Judetean Alba in parteneriat cu Deutsche Gesellschaft fr Technische Zusammenarbeit GTZ (GmbH). Obiectivele principale ale proiectului sunt: realizarea si evaluarea unor masuratori de vant in judetul Alba, in conformitate cu standardele europene; intocmirea unor studii de pre-fezabilitate pentru un parc eolian pe baza potentialului de vant identificat prin masuratori; initierea unui transfer know-how referitor la puterea generata intr-un parc eolian; diseminarea rezultatelor obtinute catre public. Proiectul "Satul energetic-Ighisul Nou-a iniiat impreuna cu Primaria Municipiului Medias proiectul i propune folosirea a peste 50% din energia necesar din surse alternative.

68

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Un alt exemplu este proiectul localitatii Sfantu Gheorghe care utilizeaza namolul colectat din canalizare in biogaz si il transforma in energie electrica, suficienta sa acopere consumul statiei de epurare a orasului. In acest fel, se realizeaza o economie de energie care poate reduce costurile populatiei cu epurarea apelor uzate.

7. Regiunea CENTRU - o piata pentru aplicatii regenerabile

Romania este o tara in curs de dezvoltare. In aceste tari dezvoltarea energiilor regenerabile reprezinta o sursa de energie care nu poate fi neglijata in contextul efectelor economice si de mediu. La nivel mondial tehnologiile aferente energiei regenerabile au atins un anumit grad de maturitate. Actualmente, interesul investitorilor si utilizatorilor se indreapta in mare parte si spre aplicatiile la scara mica. Datorita faptului ca energia obtinuta din surse regenerabile reprezinta o alternative la combustibilii fosili, ar trebui sa creasca cerinta de tehnologii noi pentru energii regenerabile atat din motive pentru mediul inconjurator cat si din alte motive cum ar fi: Timp reltativ mic de executie si intrare in functiune a instalatiilor producatoare de energie regenerabila (in special in cazul instalatiilor fotovoltaice si eoliene) Posibilitatea amortizarii in timp relativ mic a investitiei datorita faptului ca energia furnizata prin intermediul acestor instalatii este gratuita Numarul de localitati/ gospodarii neelectrificate este foarte ridicat, lucru care necesita adopatarea unor solutii rapide, viabile din punct de vedere tehnico-economic Sursele regenerabile de energie pot sa contribuie prioritar la satisfacerea nevoilor curente de energie electrica si de incalzire in zonele rurale defavorizate. In Regiunea Centru exista numeroase gospodarii, asezari, comunitati (amplasate, de regula, departe de reteaua electrica si in zone greu accseibile) care nu beneficiaza de electricitate. 7.1 Situatia electrificarii localitatilor din Regiunea CENTRU Analizele tehnico-economice realizate in cadrul unor strategii de dezvoltare la nivel local si judetean precum si in cadrul P.A.T.J-urilor indica faptul ca pentru numeroase situatii punctuale solutia electrificarii din surse regenerabile (SRE) poate fi competitiva sau chiar mai avantajoasa decat alte solutii conventionale: conectare la retea sau grupuri electrogene. Inlocuirea sau suplimentarea cu surse de energie regenerabila este necesara atat pentru locuintele si gospodariile din mediul rural cat si pentru locuintele, cladirile publice, unitatile industriale din mediul urban. Electrificarea rurala reprezinta o piata importanta in domeniul aplicatiilor surselor regenerabile de energie. Zonele rurale atat din Romania si implicit din Regiunea Centru sunt afectate de lipsa seminificativa a infrastructurii si a deficientelor acesteia care afecteaza atat dezvoltarea economica, cat si calitatea vietii. La data de 31.07.2006 Ministerul Economiei a prezentat un inventar al localitatilor rurale neelectrificate. Actualizarea inventarului de localitati/ asezari/ gospodarii neelectrificate s-a facut cu suportul SC ELECTRICA SA, al societatilor E.ON Moldova, ENEL Dobrogea si ENEL Banat, precum si al ELECTRICA Oltenia. Numarul total de localitati/ asezari/ gospodarii neelectrificate (partial + total) din mediul rural din Romania la 31.07.2006 era de: 2.025 localitati (111 total neelectrificate, 1.914 partial electrificate) 41.376 gospodarii Judetul Alba se numara prinrte judetele cu numarul cel mai mare de localitati neelectrificate din Romania Gospodariile/ asezarile neelectrificate (partial sau total) le intalnim atat in zonele de munte cat si de deal si campie. Acest lucru permite abordarea unor solutii pe diferite tipuri de resurse energetice: solara, eoliana, microhidro. S-a realizat si o distributie a localitatilor si gospodariilor care au nevoie de electrificare, pe arii geografice de administrare aferente fiecarei Societati de Distribuite. La nivelul Regiunii Centru situatia acestora se prezinta astfel: Tabel 22 Stadiul electrificarii rurale la 30.06.2006 in Regiunea Centru pe baza datelor furnizate de SC ELECTRICA TRANSILVANIA SUD SA 69

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Localitati rurale total neelectrificate Nr.de localitati 36 1 0 24 1 7 69 Nr.de gospodarii 782 45 0 1032 5 104 1968 Localitati rurale partial neelectrificate Nr.de localitati 90 50 23 10 52 20 245 Nr.de gospodarii 400 367 414 328 763 841 3113 TOTAL de electrificat Nr.de localitati 126 51 23 34 53 27 314 Nr.de gospodarii 1182 412 414 1360 768 945 5081

Judetul Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu Total

Din datele statisitce furnizate de SC ELECTRICA TRANSILVANIA SUD SA in Regiunea Centru exista un numar total de 314 de localitati neelectrificate, dintre care un procent de 21,9% sunt total neelectrificate, iar 78,1 % partial neelectrificate.

Figura 44 Numarul de localitati neelectrificate din Regiunea Centru In Regiunea Centru exista un numar total de 5081 de gospodarii neelectrificate, dintre care un procent de 38,7% sunt total neelectrificate, iar 61,3 % partial neelectrificate. Cea mai mare parte a acestor gospodarii se afla in zona montana.

Figura 45 Numarul de gospodarii neelectrificate din Regiunea Centru La nivel de judet, in judetul Harghita se afla cele mai multe gospodarii partial sau total neelectrificate, acestea fiind in numar de 1360. La polul opus se afla judetul Brasov cu 412 gospodarii partial sau total neelectrificate. Fata de celelalte judete din Regiunea Centru, in judetul Covasna se afla cele mai putine localitati

70

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU care au nevoie de electrificare, numarul acestora fiind de 23. Cele mai multe localitati partial sau total neelectrificate se afla in judetul Alba (126).

Figura 46 Numarul total de localitati si gospodarii neelectrificate (partial si total) la 31.07.2006 Pe baza datelor statistice obtinute la Recensamantul din anul 2002 s-a realizat o harta privind ponderea locuintelor neelectrificate. Aceste date au fost reprezentate pentru unitatile administrative: comune si orase. Exista cateva comune din Regiunea Centru care au cea mai mare pondere a locuintelor neelectrificate, procentul acestora fiind cuprins intre - 20-25% : Ceru Bacainti, Intregalde, Ramet, din judetul Alba, iar din judetul Harghita: Zetea si Lueta. - 15-19.9 %: Avram Inacu, Garda de Sus, Scarisoara si Sasciori din judetul Alba si Varsag din Judetul Harghita Analizand harta se observa ca cele mai multe locuinte care au nevoie de electrificare sunt din judetele Alba si Harghita.

71

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Figura 47 Harta ponderii locuintelor neelectrificate in Regiunea Centru in 2002

7.2 Reteaua de alimentare cu gaze naturale in Regiunea CENTRU Pe baza datelor statisitce pentru anul 2004 furnizate de Institutul National de Statisitca, la nivelul Regiunii Centru exista 169 de unitati administrative care nu sunt racordate la reteaua de gaz metan. Cele mai multe localitati private de alimentarea cu gaz metan sunt in zona de munte din partea de NV a judetului Alba (Muntii Apuseni), NE a judetului Mures (Muntii Calimani si Gurghiului ), partea central-nordica nordica a judetului Harghita (Muntii Giurgeu si Harghita), partea central-sudica a judetului Covasna (Muntii Intorsurii) Exista in Regiunea Centru si cateva localitati urbane din mediul montan care nu sunt racordate la reteaua de gaz metan. Acestea sunt: - Judetul Alba: Campeni, Abrud, Baia de Aries - Judetul Harghita: Toplita, Boresc, Gheorgheni - Judetul Covasna: Intorsura Buzaului

Figura 48 Repartitia unitatilor administrative din Regiunea Centru neracordate la reteaua de gaz metan in 2002 Majoritatea locuintelor neelectrificate nu sunt racordate nici la reteaua de canalizare sau alimentare cu gaz. Aceste privatiuni se reflecta in conditiile grele de trai. Regiunea Centru detine un potential relativ ridicat de valorificare a energiei solare. Prin montarea de panouri solare se poate capta energia solara si transformarea ei in energie termica atat de necesara in consumul casnic si incalzirea locuintelor atat in mediul rural cat si in cel urban. Energia inepuizabila a soarelui poate fi valorificata si in obtinerea curentului electric prin montarea de panouri fotovoltaice atat cu stocare in baterii cat si cu conectare la retea. Panourile fotovoltaice sunt sisteme capabile sa transforme lumina (energia solara) direct in energie electrica prin intermediul unui proces chimic complex. Conversia este statica si nepoluanta, astfel ca modul de producere a enerigiei electrice este unul ecologic. In Regiunea Centru exista cateva zone defavorizate. Prin masurile luate se incearca o reabilitare a acstor zone aflate in spirala a degradarii. Amintim in acest sens asezari din zona montana

72

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU (Muntii Apuseni, Muntii Harghita, etc.), zone miniere, asezari urbane aflate in declin economic in urma inchiderii sau diminuarii activitatiilor industriale. Aceste asezari sunt supuse unor riscuri demografice, economice de mediu reflectare in scaderea natalitatii si imbatranirea populatiei, fenomene de depopulare, cresterea ratei somajului, etc.

Figura 49 Rata imbatranirii populatiei

Figura 50 Rata de activitate a populatiei

7.3 Resurse si solutii pentru dezvoltarea de aplicatii care utilizeaza sursele regenerabile de energie in localitatile din Regiunea CENTRU Adoptarea unor solutii energetice bazate pe energie regenerabila joaca un rol important in imbunatatirea calitatii vietii populatiei, dar in acelasi timp contribuie la cresterea gradului de atractivitate fata de zona si crearea de locuri de munca. De pilda, in zona montana in urma valorificarii deseurilor lemnoase si a rumegusului se pot obtine brichete de rumegus folosite ca sursa alernativa pentru incalzirea locuintelor. Analizand harta de mai jos se poate identifica cu usurinta suprafetele acoperite cu paduri. Deseurile lemnoase obtinute in urma prelucrarii lemnului pot fi valorificate in scopul obtinerii unei surse de energie alternativa cu o putere calorica relativ ridicata (puterea calorifica este 17,5 19,5 MJ/kg, iar continutul de cenusa este de 1,5%). Coreland aceasta harta cu cea a repartitiei unitatilor administrative neracordate la reteaua de gaz metan se poate spune ca localitatile private de alimentarea cu gaz metan pot valorifica energia din biomasa. Rezervele de biomasa sunt in special deseurile de lemn, deseurile agricole, gunoiul menajer si culturile energetice. Producerea de biomasa nu reprezinta doar o resursa de energie regenerabila ci si o oportunitate semnificativa pentru dezvoltarea rurala durabila. In prezent, in Uniunea Europeana, 4% din necesarul de energie este asigurat din biomasa. La nivelul UE, se estimeaza crearea a circa 300.000 de noi locuri de munca in mediul rural, prin exploatarea biomasei.

73

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

Figura 51 Repartitia geografica a padurilor de conifere, foioase si mixte Pe baza datelor statisitice din anul 2007 la nivelul Regiunii Centru peste jumatate din fondul forestier este ocupat de rasinoase, specii forestiere de esenta tare. O treime din suprafata fondului forestier este ocupata de foioase.

Figura 52 Volumul de lemn recoltat in Regiunea Centru in anul 2007 (mii m3 - volum brut) La nivelul Regiunii Centru cel mai mare volum de lemn de esenta tare (rasinoase) recoltat in 2007 a fost in judetul Harghita, urmat de judetul Mures. In functie de erajarea biopedoclimatica, etajul rasinoaselor il intalnim la peste 1200 m altitudine, etajul fagului intre 500-1200 m, iar etajul stejarului sub 500 de m. in functie de anumite particularitati geografice, stejarul se poate intalni si la altitudini mai mari de 500 de m.

74

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

Figura 53 Volumul de lemn recoltat in cele 6 judete din Regiunea Centru in anul 2007 (mii m3 - volum brut) Pe baza datelor furnizate de catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Sibiu s-au realizat cateva interpretari la nivel de Regiune Centru cu privire la cantitatea principalelor tipuri de deseuri colectate, cu potential de producere a energiei, pentru ultimii 3 ani (in conformitate cu raportarea lunara transmisa catre Agentia Nationala pentru Protectie a Mediului). Tabel 23 Judetul Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu Deseuri lemnoase (tone) 2006 2007 2008 738081 449288 376347 2425,88 27836,08 20395,73 49844 25865 19419 16468,14 14897 12343 43153,09 51083,54 70876,57 15504,1 13463,2 17051,2 Rumegus (tone) 2006 2007 2008 200469 181590 128201 15999,56 18574,29 13597,15 21251 13297 14125 11982 10860 8578 18785,44 16736,14 16814,36 7746,7 8255,3 9179,43

In perioada 2006-2008 cea mai mare cantitate de deseuri lemnoase a fost produsa in judetul Alba, 1.563.716 de tone, iar cea mai mica in judetul Brasov, 50.657,69 tone.

Figura 54 Cantitatea de deseuri lemnoase (tone) colectate in Regiunea Centru in perioada 2006-2008 Cantitatea de deseuri lemnoase (tone) in judetele Regiunii Centru in perioada 2006-2007 In functie de tratarea lemnului, de lacurile sau vopselele care au fost folosite la impregnare sau la finisaj, deseurile din lemn se clasifica in 3 tipuri de deseuri:

75

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU deseuri ne-impregnate: deseurile generate in urma prelucrarii lemnului: praf, rumegus, talas: (61% din total generat) - deseuri slab impregnate: deseuri rezultate in urma producerii de grinzi de lemn, mobilier masiv, PAL si de PAF. Aceste deseuri pot fi folosite pentru combustie: (28%) - deseuri foarte impregnate: stalpi telefonici tratati cu creozot sau cupru, talas care a servit pentru a absorbi un produs periculos, etc. Aceste deseuri nu pot fi folosite pentru combustie si sunt depozitate in gropi de gunoi sau centre specializate: (11%). Chiar sub forma bruta, rumegusul depozitat necorespunzator poate genera daune asupra mediului, poate contamina solul, apele si de asemenea genera distrugerea habitatului acvatic. Chiar daca provine de la o sursa naturala, deseurile generate in urma prelucrarii lemnului nu mai sunt in forma lor naturala. In Regiunea Centru cantitatea de rumegus colectata in perioada 2006-2007 este 716041.37 tone. Analizand graficul de mai jos se observa o scadere a cantitatii de rumegus colectate in ultimii 3 ani. -

Figura 55 Cantitatea de rumegus colectata (tone) in Regiunea Centru in perioada 2006-2008 Valorificarea rumegusului in scopuri energetice prezinta mai mule avantaje. In comparatie cu alti combustibili, rumegusul este net superior. De exemplu, pentru incalzit, este nevoie de o cantitate de brichete de doua ori mai mica decat de lemne, deoarece puterea calorica a rumegusului este de 4.200-5.500 kcal/kg, fata de cea a lemnului folosit pentru foc, 1.600-2.800 kcal/kg. Totodata, spre deosebire de lemne, care necesita efectuarea unor operatii costisitoare si epuizante (taiere, depozitare, aschiere), brichetele de rumegus nu trebuie decat sa fie ambalate in saci de plastic, fiind apoi usor de transportat si de manevrat. Un alt avantaj al rumegusului este ca se aprinde foarte usor, iar arderea lui este aproape integrala, ceea ce inseamna ca cenusa rezultata este foarte putina, aproximativ 10 g la 1 kg de combustibil. Rentabilitatea utilizarii brichetelor de rumegus este evidenta si in comparatie cu alte tipuri de combustibili, cum ar fi carbunii sau gazul, al carui pret creste vertiginos. O centrala pe gaz de 1 Gcal consuma de doua ori mai mult decat o centrala asemanatoare care foloseste brichete de rumegus. Nu este de neglijat faptul ca prin folosirea brichetelor de rumegus se reducerea volumul de depozitare a materialelor combustibile, tinand seama ca volumul unei brichete este de circa 7-8 ori mai mic decat volumul ocupat de aceeasi cantitate de rumegus inainte de brichetare. Pe baza datelor statisitce obtinute, judetul Alba se detaseaza fata de celelalte judete din Regiunea Centru privind cantitatea de rumegus colectata in perioada 2006-2008.

Figura 56 Cantitatea de rumegus (tone) in judetele Regiunii Centru in perioada 2006-2008 76

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU Pe baza informatiilor furnizate de catre ARPM Sibiu, dintre agentii economici autorizati IPPC, un singur agent economic din regiune utilizeaza deseuri in scopul producerii de energie. Acest agent economc este Uzina Hoghiz d in judetul Brasov. Pana in prezent in cadrul Uzinei Hoghiz au fost coincinerate urmatoarele tipuri de deseuri solide: textile, hartie, materiale plastice, piele, rumegus, lemn, pluta cauciucata, namol de la statiile de epurare, uleiuri uzate. Prin proiectul Rumegus 2000, Regatul Danemarcei si Guvernul Romaniei au finantat punerea in functiune a unor centrale termice cu rumegus in cateva orase din Romania. In regiunea Centru au fost implementate astfel de centrale in localitatile Intorsura Buzaului, Vlahita, Gheorgheni. Majoritatea locuintelor din orasele Regiunii Centru folosesc sisteme individuale de incalzire desi specialistii afirma ca, costurile energiei ar fi mai mici daca energia termica ar fi furnizata in sistem centralizat. Acest lucru ar duce la o economie de energie dar si la posibilitatea utilizarii unor surse alternative de energie. Cantitatea de rumegus rezultata in urma prelucrarii lemnului, care a fost de 190495 tone in anul 2007, ar putea produce echivalentul a 4170 MWH energie electrica, care ar putea acoperi consumul de energie electrica pentru peste 8700 persoane (la un consum mediu de 477 kWh/locuitor). Deseurile lemnoase colectate, conform datelor furnizate de Agentia Regionala de Mediu Alba, se ridicau la 516,4 mii tone in anul 2007. Aceasta cantitate de lemn, calculata la o putere calorica de 2200 Kcal/kg (9,2 MJ/kg) ar putea produce echivalentul a 1,3 mil MWh sau 4,7 PJ de energie, necesar asigurarii consumului de energie electrica pentru 2,7 milioane locuitori. CONCLUZII In contextul actual al ritmului de expoatare a resurselor energetice primare (epuizarea acestora in cativa zeci de ani), a cresterii preturilor acestora, dar si cresterea cantitatii de resurse energetice importate, sursele regenerabile de energie (energia solar, energia eolian, energia hidro-electric, energia geotermal i cea obinut din biomas sunt alternative eseniale la combustibilii fosili. In Regiunea Centru: nu sunt racordarea la reteaua de utilitati (energie electrica, energie termica sau canalizare, etc): localitati rurale din zona montana (Muntii Apuseni, Muntii Calimani, Muntii Giurgeului, Muntii Intorsurii, Muntii Cindrel, Muntii Baraolt, Muntii Bodoc, Muntii Persani, Muntii Barsei etc), 3 orase din judetul Alba si Harghita si un oras din Judetul Covasna, localitati rurale din depresiuni intramontane, imbunatatiri in ceea ce priveste alimentarea cu energie electrica si termica cu scopul de a reduce pierderile sau adoptarea unor solutii energetice regenerabile au nevoie : localitati urbane aflate in declin economic, institutii publice si private, scoli,spitale ..se mai completeaza biomasa este resursa energetica care poate fi valorificata de pe cea mai mare suprafata din regiune. Culturile energetice se preteaza conditilor de clima, relief si sol din Depresiunea Transilvaniei, iar suprafata forestiera este foarte mare in regiune, datorita prezentei unor diviziunui importante a Carpatilor Orientali, Meridionali si Muntii Apuseni. energia solara poate fi valorificata aproape in toate unitatile de refief, aceasta prezentant anumite particularitati impuse de relief (orientarea culmilor pe directia sud, elevatia) si parametrii climatici (durata de stralucure a Soarelui, nebulozitatea, etc) energia eoliana si geotermala poate fi valorificata pe zone foarte restranse din regiune. potentialul micro-hidro poate fi valorificat pe sectoare importante ale Oltului dar si a afluentilor acestuia (Cibin, Raul Negru, etc), Ariesului si Sebesului care sunt afluenti ai Muresului. Cel mai mare potential micro-hidro se afla in judetul Harghita. Exista deschiderea spre cercetarea si adoptarea unor solutii de energie regenerabila in scopul unei dezvoltari reginale echilibrate si durabile,

Avantajele folosirii energiilor alternative: 77

Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU imbunatatirea calitatii vietii: crearea unor conditii optime de trai in zone defavorizate prin adoptarea unor solutii energetice alternative, creste gradul de atractivitate fata de zona, creste rata natalitatii, se reduc fenomenele de exod, depopulare, scade rata somajului prin atragerea investitorilor. amortizarea in timp relativ mic a investitiilor in echipamente producatoare de energie verde, deoarece energia produsa este gratuita energia regenerabila este ecologica, contribuind la durabilitatea si echilibrul natural al mediului inconjurator existenta unor programe care sustin adoptarea solutiilor energetice alternative si ofera suventii pentru cei interesati in achizitionarea de echipamente producatoare de energie verde ( de pilda, Programul Casa Verde) folosirea resurselor energetice regenerabile este in acord cu legislatia europeana

BIBLIOGRAFIE

78