CRBUNII

-RESURSE ENERGETICE-

IGNAT EVELINA CLASA X C

CARBUNELE
Crbunele este o roc sedimentar de culoare brun - neagr cu proprieti combustibile format prin carbonizare(=mbogirea n carbon, n condiiile lipsei oxigenului a resturilor unor plante din epocile geologice).

FORMARE

Procesul de carbonizare a plantelor preistorice s-a produs cu milioane de ani n urm, prin dou procese mai importante: faza biochimic produs de bacterii i ciuperci care transform celuloza i lignina din plante; faza geochimic, faza propriu zis de incarbonizare, care se produce la temperaturi i presiuni ridicate formndu-se ntr-un timp ndelungat huila i antracitul. Acest proces are ca rezultat o mbogire de peste 50 % din volum n carbon. Materia iniial de baz din care ia natere crbunele sunt resturi de plante fosile, care constau mai ales din feriga uria (Pteridopsida sau Polypodiopsida) care n urm cu 400 de milioane de ani alctuia adevrate pduri, azi feriga are ntre 9000 i 12000 de varieti.

Tipuri de crbuni
-TURB(T)

Culoare: galben deschis pn la negru. Structur vegetal fibroas pronunat. Coninutul n C (% de mas): 50-60 Puterea calorica: 16700-24000kj/kg

-LIGNIT-crbune brun(BL)

Culoare: galben-brun pn la negru. Aspect lemnos. Structur lemnoas pronunat. Exfoliere natural. Sprtura lemnoas conine uneori incluziuni cu aspect pmntos sau negru lucios. Urm brun. Continutul in C(% de masa):60-82 Puterea calorica: 18800-29300kj/kg

-HUILA(H) Culoare neagr. Luciu puternic. De cele mai multe ori sfrmicios i prfos. Urm neagr. Continutul in C(% de msa): 79-80 Puterea calorica: 33300-35600kj/kg

-ANTRACIT(A) Culoare neagr. Luciu metalic. De obicei sfrmicios. Urm neagr. Continutul in C(% de masa):90-95 Puterea calorica:37200-39800kj/kg

HUILA
Huila prezint cea mai mare importan, fa de ceilali crbuni care ori se gsesc n cantiti mici (A), ori sunt de o calitate slab (BL, T). Cele mai importante state productoare de huil sunt : -China(1393 mil. tone); -SUA(936 mil. tone); -India(335 mil. tone).

Rezervele de crbuni pe glob estimate n anul 2004 au fost de 783,1 miliarde de tone, din care aparine 27 % SUA, 16 % Rusia, 12 % China, 12 % India, 7 % Uniunii Europene i 7 % Australiei. Aceste rezerve, dac se continu folosirea crbunilor n acelai ritm ca n anul 2003 (3,8 miliarde de tone), atunci rezervele ar acoperi necesarul globului pe o perioad de 203 ani. Rezervele de carbune ale Romniei, aflate in evidena national la nceputul lui 2007, sunt urmatoarele: huil 721 mil.tone; carbune brun 65 mil.tone; lignit 3.400 mil.tone.