P. 1
111

111

|Views: 441|Likes:
Published by FRANTA7

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: FRANTA7 on Nov 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/19/2013

pdf

text

original

PUBLICATIE ON-LINE PENTRU CADRELE DIDACTICE ŞI NU NUMAI

ADRESA DE CORESPONDENTA: email tosagabriela@yahoo.com

Nr.3, Octombrie, 2011-CĂIUŢI

ISSN 2246 – 9281 ISSN – L = 2246 – 9281

COORDONATORI Prof. GABRIELA TOŞA Ins. IRINA ANDRONACHE TEHNOREDACTOR Prof. GABRIELA TOŞA 1

Augusto Cury

A educa înseamna a călători în lumea celuilalt, fără a pătrunde vreodata în ea. Inseamna a utiliza ceea ce gândim, pentru a ne transforma în ceea ce suntem. Cel mai bun educator nu e cel care controlează, ci cel care eliberează. Nu e cel care arată greşelile, ci cel care le previne. Nu e cel care corecteaza comportamente, ci cel care îndeamnă la reflectare. Nu e cel care observă doar ceea ce e accesibil ochilor, ci cel care vede invizibilul. Nu e cel care renunţă cu usurinţă, ci cel care stimulează continuu un nou început. Un educator bun îmbrăţişează atunci cand toţi resping; încurajează atunci cand toţi condamnă; aplaudă pe cei care n-au urcat niciodata pe podium; vibrează la curajul de a concura al celor rămaşi pe ultimele locuri. Nu căuta propria sa strălucire, ci se face mic pentru a-i face mari pe fiii, pe elevii şi pe colegii săi de serviciu. Ce educator ar duce la bun sfârşit această misiune?

2

Să nu uităm să fim copii! Să ne păstrăm în suflet copilăria! Să nu fim trişti că timpul trece, ci să fim fericiţi că amintirile noastre rămân şi putem striga!

3

Învăţământul primar rămâne cel mai important segment al sistemului datorită rolului şi funcţiilor deosebite pe care le exercită în formarea copilului, urmând însă, în general, acelaşi traseu ca cel al sistemului din care face parte. Potrivit principiului educaţia de bază pentru toţi elevii trebuie să beneficieze de o instruire adecvată nevoilor lor fundamentale de învăţare, comunicare orală şi scrisă, calcul aritmetic, rezolvare şi compunere de probleme, etc. Acestor elemente de bază li se adaugă deschiderea perspectivelor faţă de mediul material şi cultural, însuşirea şi aplicarea în practică a valorilor democratice de toleranţă, de participare activă, de responsabilitate. Activităţile extracurriculare se caracterizează prin următoarele trăsături: - au un caracter facultativ, în funcţie de preferinţele copiilor; - se bazează pe iniţiativa organizatorică a copiilor; - asigură o învăţare implicită, practică, transdisciplinară; - au cel mai adesea caracterul unor activităţi de grup; - au un puternic colorit afectiv; - sunt autentice, bazate pe experienţa trăită a copiilor. Educaţia extracurriculară îndeplineşte anumite puncte specifice: - funcţia de petrecere a timpului liber; - funcţia social-integrativă, prin relaţiile interpersonale şi de grup pe care le prilejuiesc, cultivând solidaritatea şi cooperarea; - funcţia formativă, atât pe plan cognitiv şi operaţional, cât mai ales pe planul interiorizării valorilor morale, estetice şi spirituale; - funcţia vocaţională, făcând posibilă relevarea şi dezvoltarea aptitudinilor personale ale elevilor . Între educaţia curriculară şi cea extracurriculară există relaţii, interferenţe şi interdependenţe. Ele sunt complementare fiecare aducând o contribuţie specifică la formarea personalităţii integrale. Unitatea lor de acţiune este un vechi deziderat pedagogic rar realizat. Trebuie remarcat totodată că azi educaţia curriculară are o anumită înrâurire asupra vieţii elevilor în afara şcolii, mai ales prin interesele deşteptate şi prin competenţele formate. Se apreciază că în perspectivă va avea loc o apropiere, din ce în ce mai strânsă între educaţia curriculară şi cea extracurriculară.

Tinerii Ambasadori împotriva schimbarilor

4

climatice
Tinerii Ambasadori împotriva Schimbărilor Climatice este un concurs naţional în urma căruia 4 elevi din cl. V-VIII au fost nominalizaţi ca Ambasadori pentru a reprezenta România în lupta împotriva schimbărilor climatice. Acest concurs face parte dintr-un proiect mai amplu derulat de Fundaţia Terra Mileniul III în parteneriat cu Asociaţia ALMA- Ro, cu sprijinul Reţelei de Acţiune pentru climă-România şi susţinerea financiară a E.O.N şi Ambasadei Germaniei. Scopul proiectului a fost promovarea de către tânăra generaţie a acţiunilor de conştientizare a schimbărilor climatice, a rolului cheie al eficienţei energetice şi a necesităţii folosirii surselor regenerabile. În cadrul acestui concurs elevii au trebuit să trimită materiale de campanie constând în obiecte, materiale audio- video, desene, machete, etc., ce-şi propuneau conştientizarea fenomenului schimbărilor climatice. La acest concurs au participat 400 de elevi din 14 judeţe ale României şi Bucureşti. În urma jurizării au fost selectate 30 de lucrări finaliste, care au constituit obiectul unui vernisaj cu licitaţie.Printre aceste lucrări s-a aflat şi lucrarea elevului Vieriu Răzvan-Iulian, care după votul online s-a clasat pe locul IV. De la unitatea noastră şcolară au fost înscrişi în concurs trei elevi de la cl. a VI-a A sub îndrumare d-nei prof. Gurzu-Timofti Lucia. Eleva Chelariu Adriana- Lorena a trimis o machetă cu mesajul,, Natură înflorită, îngrijire corespunzătoare’’, eleva Atomei Mălina a trimis macheta cu mesajul,, O lume mai curată !Un loc mai primitor !’’iar elevul Vieriu- Răzvan Iulian desenul cu sloganul,, Ar trebuii să vă pese’’.

ATOMEI MALINA-PAULA, CL. A VII- A LICEUL TEORETIC,, ANASTASIE BASOTA’’POMIRLA JUD. BOTOSANI

Implicarea în activităţi 5

Cu timpul, noi am învăţat că voluntariatul şi implicarea în activităţi ne ajută enorm de mult. E o muncă care merită tot efortul, dar în acelaşi timp îţi oferă o mulţumire pentru faptul că , pur şi simplu, ai realizat ceva. Săptămână de săptămână ne sunt prezentate foarte multe concursuri, la care bineînţeles, facem tot efortul să participăm cu câte ceva. După cum puteţi vedea, întotdeauna munca ne-a fost răsplătită. În unele cazuri nici nu ne aşteptam să fim premiaţi, însă ne-am remarcat chiar şi atunci. Spre exemplu, datorită doamnei diriginte care ne-a înscris în multe proiecte de voluntariat, am obţinut o tabără în vara anului 2010 la Târgu-Mureş. Câtă bucurie! Deabia atunci am aflat cât de mult contează munca în care ai pus suflet şi ai contribuit cu cât ţi-a stat în putinţă.

Acolo , bineînţeles, ne-a fost pregătit câte ceva care să ne ocupe timpul liber , cu un scop anume: să ajutăm copii cu dizabilităţi . Am fost organizaţi astfel încât să avem parte de câte un pic din toate: dans, lucru manual, sport, dramă şi muzică. Am fost incluşi în grupe, unde aveam ca şi colegi copiii cu probleme. Şi asta ne-a făcut munca mult mai

Chiar am primit o lecţie de la "utilă" şi distractivă! ceilalţi , care ne-au dovedit că au un suflet deschis întotdeauna pentru a primi ajutor. În niciun moment nu puteam numi această situaţie ca fiind o bătaie de cap, ba chiar ceva minunat!

6

Şi de câte lucruri impresionante am avut parte în tabăra de două săptămâni. A fost ca o lecţie , predată cu umor , dar în acelaşi timp care includea seriozitate şi responsabilitate.

Implicarea tuturor ne ajută să realizăm un lucru, de pe urma căruia rămânem cu ceva semnificativ. Simplul fapt că am participat e o realizare, iar fiecare premiu primit e un

pas înainte şi tot odată, mult curaj! A sosit şi cel de-al doilea an, vara 2011, în care a urmat să ne întoarcem în tabăra noastră

preferată. Acolo am făcut aceleaşi lucruri care erau atât de plăcute, aveau un curs de care cu greu puteai să te dezobişnuieşti.A devenit o parte din noi şi ne-am despărţit cu greu de ceea ce

7

a-nsemnat o experienţă frumoasă pentru două săptămâni.

Eleva, Chelariu Adriana Lorena Clasa a VII-a A Liceul Teoretic,, Anastasie Basota’’ Pomirla, Jud. Botosani Coordonator SNAC, Prof. Gurzu-Timofti Lucia

Ar trebui să vă pese!
Încălzirea globală este definită ca fiind creşterea temperaturii pe Pământ. Aşa cum Pământul devine din ce în ce mai fierbinte, dezastre ca uraganele, seceta şi inundaţiile sunt mai frecvente. Problema începe când activitatea umană creează şi eliberează în atmosferă mai multe gaze decât sunt necesare.Arderea gazului natural, cărbune şi petrol măreşte nivelul de dioxid de carbon în atmosferă şi accelerează efectul de încălzire.Multe fabrici produc gaze de lungă durată ce contribuie la încălzirea globală. Creşterea populaţiei accelerează încălzirea globală pentru că oamenii folosesc combustibilii pentru căldură, transport şi fabricare. Agricultura intensivă conduce la încălzirea globală deoarece azotul găsit în pesticide poate reţine de 300 ori mai multă căldură decât CO2.Defrişarea sufocă Pământul, deoarece 34 milioane de ari de copaci, mărimea Italiei, sunt tăiaţi în fiecare an. CUM PUTEM AJUTA ? Să ne luam un angajament, Să plantăm mai multi copaci. Puţina verdeaţă care este plantată la momentul actual nu poate combate poluarea , dar totuşi poluarea creşte şi defrişarea pădurilor continuă. Acest material l-am folosit la activitatea din 15 aprilie 2011 când am avut o acţiune de plantare flori si pomi.Tot în acea zi am avut şi o întâlnire cu directorul protecţiei mediului Botoşani, care le-a vorbit elevilor şi părinţilor despre încălzirea globală şi despre căile de prevenire. Dacă nu vom lua măsuri ACUM pentru a reduce încălzirea globală, modul nostru de viaţă, viitorul nostru, şi familia noastră sunt în mare pericol.

8

VIERIU RAZVAN-IULIAN CL. A VII-A LICEUL TEORETIC,, ANASTASIE BASOTA’’ POMIRLA JUD. BOTOSANI

STUDIU DE CAZ
Motivatia - element esential in asigurarea calitatii actului didactic “Eu sunt copilul. Tu ?ii în mâinile tale destinul meu. Tu determini în cea mai mare măsură, dacă voi reuşi sau voi eşua în viata. Dă-mi, te rog, acele lucruri care sa ma îndrepte spre fericire. Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume." (Child's Appeal) Gradinita- este un loc unde copiii se intalnesc,invata dar este si un loc unde se stabilesc relatii se promoveaza modele,valori,se creeaza conditii pentru dezvoltarea cognitiva,afectiva si morala a copilului. Lumea copilului este in schimbare...intrand in gradinita,pentru fiecare copil este evident ca lumea contine si alte persoane decat cele cu care este el obisnuit si in care are incredere-parintii. Fiecare copil este unic,egocentric-nu se joaca impreuna cu ceilalti,se joaca alaturi de el, acesta este jocul paralel. Educatoarea, detine o pozitie importanta in organizarea si conducerea procesului de invatamant, astfel intervine rolul in a aprecia copilul, a-l incuraja, stimula apreciind de fiecare data comportamentul pozitiv si micile cuceriri ale lui(prin jocuri de constructii). ,,sa-l laudam si sa-l incurajam si o sa-l vedem...inflorind!" Un rol imprtant il are si familia- mediul primar de socializare din care face parte copilul- parintii fiind primii educatori cu care copilul interactioneaza ,, modelul" pe care

9

copilul il imita. Cu cat colaborarea dintre educatori si parinti este mai stransa cu atat mai bine ambii actori vor cunoaste mai bine copilul.In viata grupurilor social-educationale nu exista doar momente de constanta,de buna functionare, ci si momente de disfunctionalitate,de stagnare sau chiar de regres. Clasa de copii constituie un grup ai carei membri depind unii de altii, fiind supusi unei miscari de influente reciproca ce determina echilibrul functional al campului educational - nu exista doar stari de echilibru al fortei grupului ci si de tulburare sau rupere al echilibrului acestuia. Pe parcursul activitatii didactice desfasurate la clasa, m-am confruntat cu o situatie interventii verbale in timpul orelor de curs- pe care am observat atat eu cat si colegii copilului in cauza, situatie pe care o discutam aproape cu orice ocazie, cand ne intalnim, fapt ce m-a determinat sa efectuez acest studiu: Copilul se numeste B.V. Date despre familie: are patru frati. Conditiile sunt satisfacatoare. Are acces la televizor. Provine dintr-o familie dezorganizata. Copilul locuieste mai mult la bunici. Parintii petrec foarte putin timp cu copilul, desi locuiesc in acelasi sat. Prezentarea situatiei: nu poate pronunta corect sunetele: l,c,b,j,r,s....Nu poate sa-si exprime ideile pentru a fi inteleasa. De multe ori vrea sa comunice cu mine si nu-l inteleg, dar...insista-se chinuie pentru a se exprima si pronunta corect. Din cauza greselilor de pronuntie o parte din copii o marginalizeaza- moment in care se retrage refuzand sa mai comunice. Date medicale: copilul este bine dezvoltat din punct de vedere fizic, fara probleme grave de sanatate. Date psihologice: Percepţia este complexă; memoria este bună; imaginaţia reproductiv –creativă; limbajulvocabular redus, exprimare greoaie. Copilul este puternic exteriorizat, energic, vioi, impulsiv, nestatornic. Date pedagogice : La activitate este atent, participă activ, cu interes mai ales dacă este apreciat, lăudat. Se integrează uşor în grupurile de copii, este sociabil, stabileşte uşor relaţii, până în momentul în care cineva (un coleg de grupă) îl tachinează, îi scoate în evidenţă defectele de pronunţie, de exprimare. Modul de manifestare a subiectului în activitatea didactică : Prezintă interes pentru activităţiile practice, plastice, matematice, cunoaşterea mediului. Ii place foarte mult să picteze, este foarte atent atunci cand primeşte informaţii noi. Aspecte particulare ale cazului : Ii place foarte mult la gradiniţă, nu a avut probleme de adaptare. In cadrul jocurilor este un foarte bun executant, bineînteles preferă rolul de lider.In relaţiile cu copiii este deschis dar, copiii uneori îl necăjesc punandu-l intr-o situatie neplacuta din cauza pronunţiei şi atunci se retrage din grup. Nu are atitudini agresive de respingere fată de colegi. Nevoi ale subiectului: Nevoia de pronunţare corectă a sunetelor. Nevoia de exprimare corectă pentru a putea să-şi exprime ideile, nevoile, şi pentru a se înţelege şi comunica uşor cu cei din jurul său.

10

Nevoia de afecţiune- copilul are nevoie să fie iubit şi să creadă că doamna educatoare pe el îl iubeşte cel mai mult. Nevoia de o imagine mai bună, pentru a-şi învinge reţinerea de la orice activitate, pentru a-şi învinge timididatea şi pentru a căpăta încredere în forţele proprii. Modalităţi de corectare a deficientelor de vorbire: Pentru nevoia de a pronunţa corect sunetele se fac exerciţii pentru gimnastica buzelor ,obrajilor, limbii, maxilarelor.Se fac şi jocuri exerciţiu si exerciţii de pronunţare a sunetelor, frământări de limbă, exerciţii pentru corectarea auzului fonematic. Pentru nevoia de comunicare şi exprimare corectă se fac jocuri didactice de pronunţare a cuvintelor, formulare de propoziţii, despărţire în silabe, citire de imagini si memorizari. Corectarea pronunţiei se face într-un mod obişnuit, în orice moment al zilei dar având grijă să nu-l stresăm in legatură cu tulburarea sa.Pentru nevoia de afecţiune educatoarea trebuie să-i arate că acest copil este iubit şi apreciat în fiecare moment petrecut în grădiniţă. Pe această temă se va purta discuţii cu bunicii şi cu părinţii. Acest copil trebuie convins sa nu-i fie frica sa vorbeasca si sa comunice ce doreste;colegii sa aiba un comportament adecvat fata de B.V.,sa-l corecteze fara a-i crea discomfort afectiv. Familia sa poarte discutii cu copilul pentru o mai buna corectare a deficientei. Strategii utilizate: Trebuie încurajat în tot ceea ce face, trebuie recompensat pentru fiecare succes şi în cazul unui eşec , copilul trebuie să-i simtă pe colegi şi educatoare alături de el. Pedepsele trebuie să se evite. Se insistă ca exerciţiile de logopedie să fie făcute de un logoped. In urma strategiilor aplicate, copilul a reusit sa pronunte corect unele sunete. Referitor la nevoia de afectiune-am reusit sa-l fac sa creada ca este apreciat mai mult decat pe ceilalti copii-aceasta ca o incurajare,dar cred ca lipsa parintilor este vizibila in sufletul copilului si nu poate fi suplinita. Bibliografie: Dumitriu Gheorghe, Psihopedagogie,editura ALMA MATER,Bacau,2002; Invatamant prescolar-revista cadrelor didactice; Ghid de bune practici,pentru educatie timpurie-2008. Grădiniţa cu program normal Popeni – Căiuţi, Jud.BACAU EDUCATOARE: SOFIA TOFLEA

Jocul didactic la şcolarul mic
În funcţie de vârstă şi dezvoltarea psiho-fizică, jocul capătă o serie de însuşiri şi are unele funcţii ce diferă de la o etapă la alta a copilăriei. La vârsta preşcolară, jocul este activitatea fundamentală a copilului care impregnează, colorează întreaga sa conduită şi prefigurează personalitatea în plină formare şi dezvoltare. Intrarea copilului în şcoală constituie o etapă nouă în formarea personalităţii sale şi care influenţează fundamental relaţiile ocupaţionale. Se diversifică preocupările, se reglementează un regim de muncă şi odihnă, se schimbă interesele şi se nuanţează, apar preferinţele noi şi complexe, toate acestea îşi pun pecetea asupra preocupărilor sale cotidiene.

11

Dezvoltarea psihică a copilului şcolar se face în primul rând sub influenţa şcolii. Această perioadă este considerată ca fiind etapa cea mai lungă a copilăriei în care se atenuează unele trăsături specifice şi încep să apară atitudini şi conduite mai mature. Odată cu intrarea copilului în şcoală au loc modificări profunde în regimul de viaţă şi în relaţiile cu cei din jurul său. La această vârstă, jocul nu mai constituie activitatea fundamentală ca în perioada preşcolară, ci învăţarea este aceea care ocupă cea mai mare parte din timpul copilului. Aceasta îi impune copilului o schimbare a atitudinii sale faţă de joc şi distracţie, să le aprecieze la alte valori, dar şi să adopte comportamente variate şi complexe în activitatea ludică. Unele dintre activităţile şcolare sunt desfăşurate de copil sub forma jocului şi prin aceasta capătă un caracter spontan şi plăcut. Dar, dezvoltarea sa psihică îi permite să adopte şi atitudini serioase faţă de învăţătură şi să depună un anumit efort în raport cu aceasta. Perioada şcolară mică se caracterizează printr-o intensă dezvoltare a pesonalităţii, ceea ce imprimă noi caracteristici şi dimensiuni sociabilităţii. Acestea îşi pun amprenta nu numai asupra activităţii de învăţare, dar şi în cea de joc şi, în genere, asupra întregii activităţi ocupaţionale a copilului. Între jocurile copilului preşcolar şi cele ale şcolarului mic se realizează o anumită continuitate, dat fiind faptul că ele continuă să se manifeste, dar capătă noi caracteristici pe linia nuanţării şi complexităţii lor. Astfel, jocurile cu subiect şi roluri, cele cu reguli, de construcţie, de creaţie le găsim frecvent la şcolarul mic ca activităţi ludice ce îi satisfac dorinţa de distracţie, mişcare şi investirea energiei psihice în forme ocupaţionale de mare interes. În jocurile cu subiect şi roluri, copiii pun în evidenţă experienţa de viaţă acumulată despre preocuparea adulţilor şi a relaţiilor dintre aceştia, relaţiile dintre ei şi adulţi, precum şi activitatea lor legată de îndeplinirea sarcinilor şcolare. Spre deosebire de preşcolar, şcolarul mic îşi organizează mai bine jocul, regulile sunt respectate cu mai multă stricteţe de către parteneri, cooperarea dintre ei se realizează mai eficient şi finalizarea acţiunii devine mai clară. Întreruperile din timpul desfăşurării jocului sunt tot mai rare, iar discuţiile despre respectarea regulilor poartă un pronunţat caracter etic despre buna purtare şi sporirea efortului pentru finalizarea cu succes a acţiunii. Spiritul competitiv dintre parteneri sau dintre grupurile de joacă este tot mai pronunţat, iar dăruirea pentru succesul desfăşurării jocului este totală. La vârsta şcolarităţii mici, există o serie de jocuri didactice care se desfăşoară sub îndrumarea învăţătorilor. Rolul învăţătorului este acela de a contribui la orientarea şi coordonarea jocului, de a ajuta copiii să-şi clarifice scopul şi rolul urmărit. În cazurile când adulţii au “uitat să fie copii” nu sunt capabili şi nu doresc să facă efortul necesar de imaginaţie ce îl presupune participarea directă, firească, organică, la jocurile copiilor, efectele educative ale jocului sunt diminuate. În această perioadă, copiilor le face plăcere participarea adulţilor la joc. Prof.înv.primar: Bărzoiu Mădălina Şcoala cu clasele I-VIII Smeeni, Jud. Buzău 12

PROBE DE EVALUARE APLICATE COPIILOR DE GRUPA MICA LA INTRAREA IN GRADINITA

PROBA 1- AUTONOMIE ÎN ÎMBRĂCARE CERINŢA - să se îmbrace singuri după folosirea toaletei -probă reuşită daca rezolvă cerinţa -probă nereuşită dacă nu rezolvă cerinţa PROBA 2- AUTONOMIE ÎN DEZBRĂCARE CERINŢA -să se dezbrace singuri la sosire -probă reuşită, dacă rezolvă cerinţa -probă nereuşită, dacă nu rezolvă cerinţa PROBA 3- DEPRINDERI IGIENICE ŞI DE AUTOSERVIRE CERINŢA -să mănânce singuri, păstrând ordine în timpul mesei -probă reuşită, dacă rezolvă cerinţa -probă nereuşită, dacă nu rezolvă cerinţa PROBA 4- COMPORTAMENT VERBAL CERINŢA- să se exprime liber în propoziţii simple -probă reuşită, dacă rezolvă cerinţa -probă nereuşită, dacă nu rezolvă cerinţa PROBA 5- COMPORTAMENT SOCIO-AFECTIV CERINŢA-să se joace singur, cu parteneri imaginari sau cu alţi copii - probă reuşită, dacă rezolvă cerinţa - probă nereuşită, dacă nu rezolvă cerinţa PROBA 6- COMPORTAMENT MOTOR CERINŢA- să stea într-un picior 3 secunde -probă reuşită, dacă rezolvă cerinţa -probă nereuşită, dacă nu rezolvă cerinţa PROBA 7- COMPORTAMENT COGNITIV CERINŢA- să explice o relaţie necesară- ,, Ce faci când îţi este sete, foame, somn, frig?,, -probă reuşită, dacă rezolvă cerinţa -probă nereuşită, dacă răspunde la mai puţin de 3 întrebări PROBA 8- COMPORTAMENT VERBAL- EXPRIMARE CORECTĂ CERINŢA- să pronunţe corect onomatopeele cerute: miau, ham, muu, bee, ga-ga, macmac, cucurigu, cot-co-dac.

13

-probă reuşită, dacă rezolvă cerinţa -probă nereuşită, dacă pronunţa corect mai puţin de 4 onomatopee PROBA 9- COMPORTAMENT MOTOR CERINŢA – să arate diferite părţi ale corpului omenesc -probă reuşită, dacă rezolvă cerinţa -probă nereuşită, dacă nu rezolvă cerinţa PROBA 10- COMPORTAMENT COGNITIV-percepţia mărimii CERINŢA.- să sorteze cele 10 obiecte după mărime( mare-mic) -probă reuşită, dacă rezolvă cerinţa -probă nereuşită, dacă nu rezolvă cerinţa PROBA 11- DEPRINDERI DE COMPORTARE CIVILIZATĂ CERINŢA- să salute la venire şi la plecare -probă reuşită, dacă rezolvă cerinţa -probă nereuşită, dacă nu rezolvă cerinţa PROBA 12- COMPORTAMENT MOTOR CERINŢA- să sară peste un obstacol de înălţime mică Joc- ,,Broscuţele,, -probă reuşită, dacă rezolvă cerinţa - probă nereuşită, dacă nu rezolvă cerinţa PROBA 13- COMPORTAMENT COGNITIV- percepţia lungimii CERINŢA- să compare două obiecte de lungimi diferite(lung, scurt). - probă reuşită, dacă rezolvă cerinţa - probă nereuşită, dacă nu rezolvă cerinţa PROBA 14- COMPORTAMENT VERBAL CERINŢA-să reproducă patru versuri însuşite anterior -probă reuşită, dacă rezolvă cerinţa -probă nereuşită, dacă nu rezovă cerinţa

Ed. FLOREA ZOICA GPN -MOZACENI-VALE, COM. BIRLA, ARGEŞ

14

PROGRAM DE MENTORING EDUCAŢIONAL
„Valoarea unui om se socoate după numărul celor ce se simt mai bine prin el.” N.IORGA Toată lumea apreciază efectele benefice ale unei participări foarte active a părinţilor la activităţile extraşcolare: proiecte,parteneriate,programe de Educaţia Adulţilor. Lumea contemporană este plină de provocări. Copiii de astăzi trăiesc într-o lume globală şi competitivă.Şi în această lume a accelerării şi nerăbdării,a competiţiei şi a polarizării întâlnim numeroase inegalităţi înrădăcinate în societăţile din întreaga lume,inegalităţi rezultate din –cine suntem-şi –ce suntem. Într-un climat moral destul de nou şi nestructurat,aflându-se deseori singuri,este tot mai dificil pentru cei tineri să-şi găsească imaginea de sine.Dacă nu li se dau principii călauzitoare şi modele spre care să-şi îndrepte privirile şi după care să-şi modeleze viaţa,ei vor avea parte de nesiguranţă,confuzie,amărăciune şi chiar disperare. Prin informaţiile pe care le oferim tinerilor,dorim să le întărim responsabilitatea faţă de sine şi faţă de alţii,pentru ca, prin deciziile pe care le vor lua ulterior,să poată spune „NU” în cazul confruntării cu o presiune negativă din partea anturajului. Consider,deci,că este un drept al copiilor şi tinerilor noştri să aibă acces la informaţii corecte şi o datorie a noastră să le oferim. Să nu uităm faptul că”a preveni” nu-i doar un verb,ci constituie o obligaţie socială a fiecăruia dintre noi:dascăli şi părinţi. În acest scop este necesar un dialog între cadrele didactice şi părinţi. Din perspectiva unei analize sistemice,educaţia părinţilor apare ca o dimensiune a educaţiei permanente şi,desigur,a educaţiei adulţilor. „Omul nu are prieten mai bun şi duşman mai rău decât pe sine..” A. LUBBOCK ÎNVĂŢARE EXPERIENŢIALĂ Activităţi de pregătire a adulţilor pentru cursuri lectorate/prelegeri/expuneri/colocvii/dezbateri/interviuri/mese rotunde ŞCOALA PĂRINŢILOR

Titlul programului: MENTORING EDUCAŢIONAL Echipa de program: cadre didactice: educatori,învăţători,profesori Colaboratorii: cadre medicale,reprezentanţi ai comunităţii locale Grupul-ţintă: adulţii/părinţii preşcolarilor/elevilor Colaborare: activitaţi în cadrul cursurilor

15

*- Scopul programului: - Pregătirea adulţilor/părinţilor pentru a participa la lectorate/expuneri/dezbateri/colocvii; - Sprijinirea adulţilor/părinţilor care se înscriu la cursuri în optimizarea şi la redefinirea timpului petrecut la şcoală punând accent pe modalităţile de instruire formative,cu posibilităţi de control şi de autocontrol. *- Impactul programului: Redimensionarea imaginii participanţilor la derularea acestui program în cadrul comunităţii şcolii,în cadrul comunităţii locale *- Obiective propuse: - Aprofundarea cunoştinţelor şi dezvoltarea capacităţilor rezolutiv-aplicative - Implicarea adulţilor/părinţilor înscrişi la activităţile propuse,într-un mod ativ, participativ-formativ şi evolutiv,pentru realizarea obiectivelor; - Realizarea fişelor de mentoring educaţional *-Performanţele aşteptate: - Ridicarea nivelului de pregătire al adulţilor/părinţilor şi a rezultatelor; - Valorizarea diversităţii şi a respectului faţă de ceilalţi participanţi la acest program şi la cursuri; - Dezvoltarea relaţiilor atitudinal-pozitive faţă de comunicare-învăţare-evaluare între adulţi/părinţi,între părinţi şi cadrele didactice şi între cadrele didactice, la nivelul comunităţii şcolare; - Realizarea fişelor de mentoring educaţional pentru pregătirea adulţilor/părinţilor înscrişi la cursuri. *- Indicatorii de evaluare: - Participarea adulţilor/părinţilor la activităţile cu conţinut de educaţie moral-civică,educaţie pentru sănătate,voluntariat,de responsabilitate socială şi pregătire a cursurilor; - Performanţele adulţilor/părinţilor obţinute prin rezultatele la cursuri. - Modalităţile de monitorizare şi de evaluare: - Participarea adulţilor/părinţilor la activităţile de pregătire pentru cursuri; - Rezolvarea de exerciţii şi probleme în cadrul grupelor şi în mod independent; - Întocmirea şi prezentarea studiilor de caz, referate, portofolii; - Completarea chestionarelor; - Realizarea fişelor de program specifice mentoringului educaţional. ED.AGNES COSTEA GRUP ŞCOLAR PENTRU TRANSPORT RUTIER TÂRNAVA

16

ŞCOALA ŞI FAMILIA, FACTORI EDUCATIVI
Sistemul factorilor educativi cuprinde ansamblul instituţiilor, organizaţiilor şi comunităţilor umane dintr-o societate care, în mod direct sau indirect, exercită influenţe educative prin care contribuie la procesul de formare şi dezvoltare a personalităţii. Cei mai importanţi factori educativi sunt familia şi şcoala. Familia reprezintă nucleul de bază al societăţii şi în această calitate îndeplineşte funcţii diverse: • Funcţia natural-biologică, de reproducere şi perpetuare a speţei umane. • Funcţia economică constă în asigurarea bazei materiale necesare satisfacerii nevoilor de existenţă a tuturor membrilor familiei. • Funcţia de socializare vizează pregătirea copilului pentru integrarea în viaţa socială. În cadrul familiei se dezvoltă o varietate de relaţii sociale de înţelegere, cooperare, respect şi ajutor reciproc, de rezolvare în comun a unor trebuinţe materiale, spirituale şi sociale care-l pregătesc pe copil pentru varietatea relaţiilor în care va fi implicat mai târziu. • Funcţia educativă reprezintă funcţia fundamentală a familiei contemporane. Se bazează pe realizarea deliberată a unui ansamblu de acţiuni şi influenţe educative, orientate şi organizate în vederea formării personalităţii copilului. Realizarea funcţiei educative a familiei impune cu necesitate ca părinţii să conştientizeze că educaţia în familie nu se poate realiza spontan, de la sine, ci trebuie organizată. Părinţii trebuie să fie convinşi că educaţia copilului nu este doar o problemă particulară a familiei, ci este o adevărată problemă socială de mare răspundere. Funcţia educativă a familiei se exercită pe diverse planuri: social, afectiv, cultural. Ea nu încetează odată cu includerea copiilor într-o formă instituţionalizată de educaţie, ci dimpotrivă, sporeşte, cunoscând noi direcţii de acţiune. Nicio instituţie educativă nu se poate substitui, nu poate prelua rolul educativ al familiei şi al relaţiilor familiale. Şcoala este o instituţie socială care are ca principal scop educarea tinerei generaţii, pregătirea acesteia pentru a se integra în societate; este factorul principal de educare a tinerei generaţii în conformitate cu cerinţele vieţii sociale. Şcoala este o instituţie socială creată de societate pentru a asigura condiţiile necesare înfăptuirii funcţiilor educaţiei. Misiunea şcolii este de a contribui la realizarea idealului educativ impus de imperativele vieţii sociale. Este supusă determinismului social şi contribuie în mod activ la înfăptuirea progresului general al societăţii. Transmiţând generaţiilor tinere valorile spirituale acumulate de-a lungul istoriei societăţii, şcoala contribuie la crearea de noi valori materiale şi spirituale care vor îmbogăţi patrimoniul naţional şi universal. În acest fel creează premise favorabile dezvoltării ştiinţei, culturii, fiind un factor al progresului social. Şcoala dispune de personal calificat, special pregătit pentru munca de educaţie şi instruire, de o bază materială adecvată realizării la parametri calitativ superiori a procesului de formare şi dezvoltare a personalităţii. În şcoală, educaţia se desfăşoară în cadrul procesului de învăţământ, forma cu cel mai înalt nivel de organizare a educaţiei, un proces organizat sistematic şi metodic, condus de cadre special pregătite pe baza unor documente şcolare care-i imprimă finalităţi clare şi precizează conţinuturile ce urmează a 17

fi valorificate în vederea îndeplinirii lor, precum şi indicaţii privind metodologia de urmat. Rolul şcolii ca factor principal de educaţie este susţinut şi de faptul că şcoala are menirea şi capacitatea de a valorifica influenţele educative pe care le exercită ceilalţi factori şi medii educative. Bibliografie 1. Barna A., Antohe G., Curs de pedagogie, Editura Logos, Galaţi, 2001 2. Bontaş V., Pedagogie, Editura All, Bucureşti, 1994. 3. Cristea S., Pedagogie, Editura Haridscom, Piteşti, 1996. Profesor STAN LUIZA Şcoala cu clasele I-VIII OSICA DE SUS, Jud.Olt

VALORIFICAREA TRADIŢIILOR LOCALE ÎN GRĂDINIŢĂ
În lumea satului românesc, numeroase tradiţii şi obiceiuri s-au cristalizat de-a lungul istoriei, legate de ciclurile vieţii, ocupaţii, anotimpuri, credinţe sau alte evenimente care au fost transmise din generaţie în generaţie, toate acestea contribuind la trăsătura fundamentală a culturii populare româneşti. Judeţul Hunedoara ilustrează frumuseţile istorice şi artistice, o zestre culturală foarte preţioasă care s-a păstrat de-a lungul secolelor şi care încă se transmite şi astăzi în multe din satele acestui judeţ. Din cele mai vechi timpuri, arta noastră populară, manifestată sub toate aspectele ei, prezintă o bogăţie, nepreţuită de comori, poporul român având darul de a-şi tălmăci experienţa, bucuria şi durerea prin obiceiuri, costume populare, cântece şi dansuri. Este nevoie ca oamenii sǎ îşi cunoascǎ istoria, tradiţiile, obiceiurile şi acestea sǎ fie transmise mai departe din generaţie în generaţie. Înţelegerea corectǎ a tradiţiilor şi obiceiurilor creeazǎ sentimentul de apartenenţǎ naţionalǎ şi declanşeazǎ sentimentul patriotic în personalitatea individului. Încă de la cea mai fragedă vârstă trebuie să-i facem pe copii să înţeleagă că: „chiar dacă omul este pieritor, poporul şi ţara sunt eterne”, iar istoria care nu se uită şi se învaţă din generaţie în generaţie, este cel mai fericit mod de a întreţine dragostea de ţară şi de popor, de a hrăni eternitatea acelei ţări şi acelui popor. Prin multe din activităţile desfăşurate la noi în grădiniţă am încercat să sădim în sufletul pur al copilului dragostea şi respectul faţă de strămoşi, faţă de tradiţiile noastre milenare. Ca educatoare am considerat că orice copil trebuie educat pentru a fi un continuator al valorilor culturii populare. Tradiţiile populare au constituit subiecte îndragite şi interesante pentru copii. Sentimentele lor au fost îndreptate spre arta populară, muzica şi dansul popular, arta aplicată în costumele populare şi amenajarea interiorului, obiecte decorative specifice zonei hunedorene. Prin parteneriatul cu părinţii am reuşit antrenarea acestora şi a copiilor în achizitionarea de obiecte artizanale (farfurii, oale, ştergare, fluiere, linguri de lemn, 18

costume populare, ulcioare, etc.) cu ajutorul cărora am amenajat un colţ de folclor „De pe plaiuri hunedorene”. O componentă importantă a procesului instructiv-educativ este pregătirea copiilor pentru integrarea lor în colectivitatea naţională, prin descifrarea unor taine ale vieţii, a unor frumuseţi ale spiritualităţii româneşti cuprinse în obiceiuri, tradiţii populare din zona natală şi apoi din întreaga ţară. Datoria noastrǎ este de a promova respectul şi interesul faţă de tradiţiile culturale în rândul preşcolarilor, urmărind cunoaşterea zonei geografice şi a tradiţiilor culturale specifice zonei noastre. Primii paşi în cunoaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor noastre populare i-am realizat cu multă uşurinţă prin intermediul: folclorului copiilor, al dansurilor populare şi al colindelor. COLINDATUL COPIILOR De fiecare dată, când se apropie sărbătorile de iarnă şi încep să cadă primii fulgi de nea, în inimile noastre se naşte o lume nouă, o lume de basm şi de vis, e lumea „florilor dalbe” şi a „lerului ler”, e lumea care, cu nostalgie, ne aduce aminte fiecaruia de leaganul copilăriei noaste, cu vatra lui de dor şi frumuseţi, cu datinile şi obiceiurile străbune păstrate ca pe o sfântă moştenire, „e lumea colindelor şi a cântecelor de stea” care umple de o mare şi sfântă bucurie inimile noastre ale tuturor deopotrivă, mici şi mari. Această mare bucurie sufletească poporul nostru a exprimat-o în special prin colinde, care nu sunt altceva decât armonii muzicale de o rară frumuseţe, care prin conţinutul lor arată toate momentele principale legate de venirea în lume a Mântuitorului. Conţinutul colindelor, scenetelor legate de sărbătorile Crăciunului şi a Anului Nou are o mare influenţă asupra psihicului copiilor. Deşi mici, ei gustă frumuseţea versului, a ritmului, a melodiei şi a ritualului acestor obiceiuri. Spune acest lucru uşurinţa cu care învaţă să recite şi să colinde, dezinvoltura cu care îşi însuşesc textul serbărilor organizate pe această temă, spune acest lucru emoţia din glasul copiilor, tremurul glasului lor cristalin şi curat când intonează urarea, colindă sau când sorcovesc. Începutul colindatului a fost lăsat în seama copiilor mici, de obicei de vârstă preşcolară, din vechime. Inocenţa vârstei oferă condiţia prealabilă de puritate sacrală, garanţie sigură a eficenţei urărilor. Răsplatirea lor cu fructe şi colacei anume făcuţi, reprezentă la început darul din primele fructe şi grâul, încărcate cu virtuţii deosebite, cum sunt cele ce dădeau omului fertilitatea şi sănătatea. Colindatul copiilor mici nu se practică în toată ţara, dar în zona hunedoarei el este un obicei mult aşteptat de copii şi cu multă seriozitate cultivat şi pregătit de adulţi, părinţi şi colectivităţile preşcolare. Colindatul copiilor se desfăşoară în Ajunul Crăciunului. Se alcătuiesc cete de colindători îmbrăcaţi în costume populare specifice zonei cu trăistuţe pentru colectarea darurilor. Colindătorii sunt primiţi cu mult drag în casele oamenilor, deoarece credinţa atestă că sunt aducători de noroc şi fericire. Conţinutul colindelor prin bogăţia şi valoarea lor estetică contribuie la păstrarea credinţei cele adevarate, la menţinerea graiului, a simţirii şi trăirii româneşti şi creştineşti. Amintim doar câteva colinde care sunt ascultate şi colindate cu mare plăcere de preşcolari: O, ce veste minunată; Moş Crăciun; Deschide uşa, creştine; Trei păstori;

19

Astăzi s-a născut Hristos; Sus, la poarta Raiului; O, brad frumos; Am plecat să colindăm; Florile dalbe; etc. Pregătirea pentru acest eveniment antrenează întreaga fiinţă a copilului. El ascultă cu atenţie colindele pe care adulţii le intonează cu scopul de a le învăţa iar în ziua de Moş Ajun să le poată colinda. În grădiniţa în care lucrăm am creat un climat favorabil pregătirii copiilor pentru urat. Astfel, cu câteva săptămâni înainte de vacanţă i-am învăţat colinzi, am format echipe de colindători şi am confecţionat recuzita necesară. La tot acest proces au fost antrenaţi şi părinţii şi au făcut-o cu plăcere. Practicarea obiceiului am exersat-o în grădiniţă, făcând urări copiilor mai mici, personalului de îngrijire şi părinţiilor invitaţi la serbare. Un grup de copii au fost cu uratul la Primaria Municipiului Deva, Inspectoratul Şcolar Judeţean, la sponsorii unităţii. Practicarea obiceiului a stârnit un interes deosebit, o bucurie nemăsurată care se va păstra în amintirea copiilor o viaţă întreagă. DANSUL POPULAR În scopul formării la copii a dragostei faţă de portul popular local s-au desfăşurat multiple activităţi. Frumuseţea portului popular i-a încântat pe copii, şi au purtat costumele în cadrul activităţilor, la diferite serbări. Dansurile populare specifice zonei dar şi specifice altor zone ale ţării au fost învăţate de copii. În funcţie de posibilităţile copiilor, de disponibilităţile educatoarei dansurile populare învăţate la grădiniţa pot fi diverse. ALTE MODALITĂŢI În continuare vă prezentăm succint alte modalităţi de valorificare educaţională a produselor artei populare în grădiniţă. Este de observat că prin acestea copiii au posibilitatea să-şi exerseze creativ noi forme de expresie: grafic figurală prin activităţile de desen; plastică picturală prin activităţile de modelaj, de ornare a obiectelor cu motive florale sau de altă natură ale artei populare; motrică şi constructiv imaginistică prin activităţile practice implicate în realizarea împletiturilor, ţesăturilor, cusăturilor, confecţiilor. Având la baza o prezentare vastă a obiectelor de artă populară copiii pot reproduce, după posibilităţile fiecăruia. Se înţelege că efectul formativ al acestor activităţi nu se reduce numai la însuşirea tehnicilor de execuţie. În toate activităţile s-au urmărit şi atingerea unor obiective de ordin intelectual, social şi moral. Pentru a le stimula activitatea artistică, Centru Judeţean al Creaţiei populare din Hunedosara organizează periodic mari manifestări culturale cum sunt: • „Căluşerul transilvănean” • „Sărbătoarea obiceiurilor de iarna” „Colinzi pe prispa casei” • „Comori folclorice” • „Festivalul tarafurilor şi grupurilor instrumentale de muzică populară” • „Festivalul soliştilor vocali de muzică populară” „Felician Farcaşu” • „Sărbătoarea pădurenilor” • „Festivalul de muzică sacră” „Cu noi este Dumnezeu” Judeţul Hunedoara este de asemenea puternic individualizat în domeniul artei populare păstrător al unor tradiţii de viaţă materială concretizat în meşteşuguri tradiţionale de înaltă valoare spirituală. De altfel fiecare zonă etnografică se individualizează pregnant.

20

Astfel portul din Ţinutul Pădurenilor este considerat mai arhaic şi mai bine conservat în întreaga ţară în special costumul femeiesc. Felul în care îşi încing mijlocul femeile din Ţinutul pădurenilor este unul dintre cele mai complicate şi mai interesante cu semnificaţii care merg până în perioada neolitică. Portul popular din Orăştie se remarcă prin rafinament artistic ce dau o notă aparte celor din această zonă. În Ţara Haţegului portul popular, păstrează numeroase elemente legate de vechiul costum dacic, aşa cum se vede pe columna lui Traian cum ar fi şuba înfundată, opinca cu gurgui şi gluga. Un interes deosebit îl constituie şi costumele din Ţara Zarandului (moţii) şi Valea Jiului (momârlanii) iar cei de pe Valea Mureşului au o cromatică plăcută, armonioasă. Proiectul tematic „Portul Naţional Local” a prilejuit copiilor sǎ vadǎ costume populare autentice din zona Hunedoarei, dar şi din alte regiuni, sǎ achiziţioneze costume populare, sǎ le deseneze, sǎ le picteze, sǎ realizeze colaje, sǎ modeleze oale, farfurii, sǎ viziteze târguri cu produse de olǎrit şi expoziţii de icoane pe sticlǎ, sǎ memorizeze poezii din folclorul copiilor şi poezii-numǎrǎtori, sǎ asculte muzicǎ popularǎ, sǎ vizioneze spectacole de muzicǎ popularǎ, sǎ înveţe cântece populare, sǎ se întâlneascǎ cu cântǎreţi de muzicǎ popularǎ din zona Hunedoarei, sǎ realizeze şezǎtori literare, dramatizǎri, sǎ înveţe dansuri populare tradiţionale etc. BIBLIOGRAFIE Fl. Stănculescu Ad. Gheorghiu P. Petrescu „Arhitectura Populară Românească” – Editura Tehnică, 1956. Călin Hoinărescu 1989. Ştefan Almăşan “Localităţile judeţului Hunedoara” – Editura Tehnică, 1989. Doina Virginia Işvănoi Voicu Paula “Bun venit în România” –Editura Emia, 2004 Prof. COSTAN RODICA Grădiniţa P.P. NR. 7 Deva “Locuinţa sătească din România” –Editura I.P.J. Prahova,

21

Un ghid, jocuri, orizonturi noi... Prezenta lucrare cuprinde un număr XIII capitole, referitoare la joc şi importanţa acestuia în activitatea educativă din grădiniţă. Ghidul metodic aplicativ ,,Orizonturile jocului” se doreşte a fi un îndrumător pentru educatoarele tinere şi un reper pentru cele cu experienţă. Pe lângă partea de teorie, cartea conţine jocuri didactice şi nu numai, forma lor de organizare şi desfăşurare pe toate domeniile experienţiale. Unele jocuri sunt cu caracter didactic, altele cu haz şi tâlc, în cuvinte simple vorbesc pe limba copiilor despre gingăşia şi frumuseţea gâzelor, fluturilor şi florilor, despre puterea ursului şi hărnicia furnicilor, despre pici-arici, despre binecuvântarea ploii de vară şi despre fenomenele unei toamne blânde, despre ...CEVA ce fascinează lumea COPILĂRIEI.

Jocuri pentru cei mici Jocul este activitatea fundamentală în viaţa preşcolarilor. Jocul se practică atât la grădiniţă cât şi la şcoală, şi peste tot este foarte des utilizat ca activitate în completarea orelor, mai ales la clasele primare.
22

Fişele din acest auxiliar combină utilul cu plăcutul şi sunt diversififcate, atât ca tematică cât şi ca cerinţă. Dorim ca prin folosirea lor la activităţi să crească randamentul şi cunoştinţele să se îmbogăţească. Mult succes celor care vor folosi acest auxiliar, atât la orele de limbă străină cât şi la activităţile zilnice. Autoarele Prof Nicoletta Huştiuc, prof. Laura Teban

Din colecţia ,,Pătrăţel şi creionul magic” Apariţii editoriale noi, vara 2011-09-17-auxiliare didactice- matematicăPătrăţel iubeşte matematica-prof.gr.I Agnes Costea, prof.gr.I Nicoletta Huştiuc Isteţilă- Agnes Costea, Nicoletta Huştiuc, Daniela Gros, Silvia Bozdog

23

ACTIVITATEA TRANSDISCIPLINARĂ MODALITATE DE FORMARE COMPLETĂ SI COMPLEXĂ A ŞCOLARULUI MIC Se afirmă, cu îndreptăţire, că analfabetul de mâine nu va fi elevul care nu ştie sa citească, ci va fi cel care nu a învăţat cum să înveţe. De aici, decurge necesitatea imperioasă ca învăţământul modern să- i înveţe pe elevi cum să înveţe. Câteva dintre tendinţele care se manifestă în educaţie la acest moment, ar fi introducerea la nivel individual şi social a noului model de învăţare creatoare, participativă si anticipativă, accentuarea caracterului formativ al învăţământului prin promovare de noi moduri de organizare a procesului de învăţământ şi prin încurajarea unor stiluri stimulative, dar şi cultivarea unui interes sporit pentru valori şi educatie morală. Vârsta micii şcolarităţi este caracterizată prin curiozitate şi dorinţa de a afla cât mai multe lucruri din domenii diverse. Deşi capacitatea copiilor de 7-10 ani de a înţelege anumite concepte şi raţionamente este limitată, demersul nostru poate să-i ghideze să-şi apropie unele domenii care îi fascinează. Abordarea trandisciplinară oferă posibilitatea de a răspunde dorinţei asidue de cunoaştere şi de a forma pârghiile, instrumentele necesare acestei cunoaşteri. Având în centrul ei demersurile intelectuale şi afective ale elevilor, această activitate are ca finalitate formarea unor competente cu caracter trandisciplinar, ce ţin nu numai de cunoaştere, ci şi de comunicare, creaţie, interacţiune socială. Disciplinele din planul de învăţământ pentru clasele I-IV, prin obiectivele –cadru şi de referinţă pe care le au în vedere, oferă posibilitatea achiziţionarii de către copil a unui set de atitudini necesare atât dezvoltării individului ca fiinţă umană, cât şi pentru integrarea sa socială. La elevul de vârstă şcolară mică, învăţarea are o mare încărcătură afectivă. Mărirea potenţialului afectiv şi motivaţional al acţiunii de învăţare conduce la sporirea gradului de implicare a elevului în desfăşurarea ei, şi, implicit, la ridicarea nivelului performanţelor sale. Conţinutul învăţământului, tipurile de exerciţii, probleme, sarcini, trebuie gândit, preparat şi prelucrat astfel incat sa raspunda unui anumit efort intelectual, să promoveze un anumit tip de invatare. În filmul lecţiei pe care o pregăteşte, învăţătorul va preciza nivelurile la care intenţionează să provoace activitatea intelectuală a clasei, durata şi natura solicitărilor pe care le va adresa acestora. Totodată, este necesar să precizeze şi formele de antrenare, de provocare a elevilor, formele de interacţiune didactică. O schimbare a curriculum-ului clasei I o constituie asigurarea unui spaţiu mai mare activităţilor transdisciplinare. Trebuie avut în vedere faptul că, în grădiniţă, copiii erau obişnuiţi să lucreze timp de câteva zile – o săptămâna la o temă. Continuarea acestui mod de lucru nu poate fi decât benefică pentru elevii clasei I, care regăsesc astfel la şcoală o parte din atmosfera gradiniţei, familiară lor. Activităţile transdisciplinare asigură o învăţare activă, dau libertate de exprimare şi de acţiune elevilor şi învăţătorilor, cultivă cooperarea şi ajutorul reciproc, şi nu competiţia, au valoare diagnostică (sunt un bun prilej de testare si de verificare), dar sunt si instrumente prognostice (indica măsura în care elevii prezintă, sau nu, anumite

24

aptitudini), valorizează experienţa fiecărui elev care este considerate piatra de temelie pentru noile abilităţi şi capacitate ce vrem să le formăm. Trecând dincolo de barierele disciplinelor şcolare, putem aborda o temă din mai multe perspective, păstrând însă caracterul ei unitar, evidenţiindu-i acele aspecte care sunt accesibile şi importante pentru copilul de aceasta vârstă. In epoca pedagogiei informatizate , invatamantul modern reclama din partea profesorilor si invatatorilor un dinamism sporit, o distributivitate extinsa fata de problemele scolii si o adaptare rapida la noile solicitari pedagogice. Tinand cont ca trecerea la invatamantul obligatoriu de 10 ani da posibilitatea elevilor sa aleaga intre liceele teoretice si scolile de arte si meserii, consideram ca familiarizarea elevilor cu interdisciplinaritateainca din clasele mici este benefica. Un mod de organizare a procesului de invatamant este considerat fertile daca ajuta pe fiecare elev sa se dezvolte potrivit aptitudinilor si pisibilitatilor sale, daca ii formeaza acele calitati si capacitate prin care el poate raspunde competent cerintelor vietii sociale si celor de perspective. S-a incercat demararea unui nou mod de organizare si desfasurare a lectiilor:lucrul in echipe formate din invatator/institutor-profesor sau profesor- professor la una din disciplinele de invatamant Ab. Practice/ Ed. Plastica, Ed. Muzicala/ Lb. engleza, Ed. Plastica/ Informatica. Echipa era formata din doi membri, fiecare utilizand ceea ce stie sa faca mai bine, aptitudinile pe care le are si cunostintele pe care le detine. Noua formula de lucru a avut impact nu numai asupra noastra si asupra elevilor, ci si asupra parintilor, noile cerinte solicitandu-I la alt nivel. Pentru desfasurarea in conditii de invatare eficienta, echipa invatator/ professor a elaborate programe scolare care sa contribuie la realizarea obiectivelor cadru si a obiectivelor de referinta prevazute de programele elaborate de M.E.C., regandite transcurricular. Vom prezenta un mod util ,placut si efficient de predare a abilitatilor practice in unitate interdependenta cu educatia plastica. Cele doua discipline de invatamant ne apropiein mare masura de natura si de ceilalti. Copiii vad, simt si lucreaza cu placere avand antrenate gandirea atentia, imaginatia, vointa de a invinge , sentimental lucrului bine facut, nazuintele , precum si preocuparea de a munci creator, cu initiative, cu dragoste, cu spirit gospodaresc, cu perseverenta.Se realizeaza transferal practice al activitatilor intelectuale de la o disciplina la cealalta. Toate obiectele confectionate de elevi , incepand cu cele simple, au o utilitate evidenta, fie ca sunt simple jucarii, fie mijloace de invatamant la unele lectii(figure geometrice, ceas, sabloane). Fie ca sunt obiecte cu utilitate mai larga: felicitari, support de creioane, rama , masca, figurine. Indemanarea , gustul estetic, spiritual creator si bucuria de a imbina culori si modele sunt calitati pe care le castiga micii scolari facand lucruri utile. Elevii au lucrat cataloage cu frunze, seminte , petale de flori, completand lucrarea cu pete picturale realizate prin diferite tehnici de lucru.Au desenat si coclorat fluturele folosind amestecul de culori , apoi l-au decupat si asamblat, obtinanad o jucarie sau un obiect de decorat camera.Au realizat masti, ochelari pentru carnival, pe care i-au coclorat si ornate apoi. Toate aceste produse ale elevilor au fost prezentate sub forma de expozitii sau portofolii parintilor si in activitatile metodice ale invatatorilor.

25

Varietatea lucrarilor executate intimp a oferit copiilor satisfactii emotionale, deprinderi durabile , creatoare, stimulandu-le dorinta de a deveni utili prin propria munca. Munca in echipa a dus la rezultate mai eficiente, contribuind la valorificarea experientei fiecarui cadru didactic, membru in echipa de lucru, la realizarea unui schimb de experienta intre colaboratori, dar si la inchegarea colectivului de invatator/professor, iar lucrarile elevilor sunt superioare valoric, comparative cu cele din anii precedenti. Tot din perspective interdisciplinara trebuie private si realizate diferitele activitati didactice , in randul carora un rol deosebit de important revine angrenarii copiilor in pregatirea si desfasurarea serbarilor scolare. Sifiindca se apropie sarbatorile de iarna , va voi prezenta in cateva randuri un exemplu de abordare trandisciplinara cu tema “Sarbatorile de iarna – bucuria copiilor”, graficul prezentand procentual timpul afectat fiecarei discipline implicate. Tema: SARBATORILE DE IARNA- BUCURIA COPIILOR Perioada pregatitoare: ultimele 2 saptamani din semestrul I Scopuri: - socializarea elevilor; - cultivarea relatiilor de cooperare dintre elevi , elevi si adulti; - constientizarea si exersarea unor valori:respect fata de traditiile populare; - observarea schimbarilor din natura din timpul iernii; - manifestarea inedita a valentelor native si a personalitatii elevilor; - serbarea- moment de bucurie sufleteasca. Repere tematice: - succesiunea sarbatorilor din luna decembrie; - semnificatia sarbatorilor; - pregatirea si petrecerea sarbatorilor de iarna - obiceiuri de Craciun; - schimbarile din natura din aceasta perioada. Tipuri de activitati: - povestiri despre Craciun si semnificatia lui; - pregatirea serbarii de Craciun: memorari de poezii; - pregatirea unui repertoriu de colinde; - joc de rol: Mos Craciun la noi acasa( cum il primim, discutia despre comportarea copiilor in anul ce trece, ce daruri vrem sa primim, despartirea de Mos Craciun si promisiunile pentru anul urmator;) - scrisoare catre Mos Craciun( cu imagini in loc de daruri);impodobirea clasei pentru serbare; - confectionarea de ornamente pentru brad( fulge de zapada, globuri din hartie, om de zapada, stea din staniol); - colinde pentru parinti; - desene:iarna , ninsoarea, Mos Craciun in fata bradului sau la sanie, brad impodobit, cadouri diferite; - colaje: brad impodobit,fulgi de nea, scena nasterii Domnului Iisus Hristos; - dramatizare , sceneta pentru serbare; - concurs de saniute; - concurs : “cel mai vessel om de zapada”

26

Proiect: -realizarea unui album cu fotografii de la Serbarea de Craciun , de la colindat, de la petrecerea Craciunului si a Anului Nou in familie, traditii specifice zonelor unde isi petrec elevii aceste sarbatori. Activitate pe grupe: prezentarea albumelor si descrierea sarbatorilor pe baza lor. Repere de evaluare: - progresul comunicarii; - constintizarea si descrierea Sarbatorilor de iarna; - exemplificarea schimbarilor care au loc in natura iarna ; - cunoasterea reciproca prin participarea la concursurile propuse; - manifestarea creativitatii in confectionarea podoabelor pentru brad; - adaptarea la diferite situatii:competitie, colaborare. Axata pe relatia om –spatiu geographic, istoric si cultural, excursia scolara valorifica si ea multiple valente interdisciplinare. Dupa stabilirea itinerariului ce urmeaza a fi efectuat, se stabileste scopulacelei excursii, si anume , acela de dezvoltare a abilitatii, din perspective multiple, de a analiza probleme si de a identifica solutii variate, dezvoltarea capacitatilor si deprinderilor de a elebora planuri de actiune utilizand informatia dobandita in cadrul mai multor discipline :geografie, cunoasterea mediului, istorie, literatura. Lectia este una practic –aplicativă şi foloseşte ca strategie didactică deducţia, conversând şi explicând elevilor anumite situaţii si punându-i în faţa unor probleme ,ce pot fi soluţionate, folosindu-se de bagajul de cunoştinţe acumulat în cadrul orelor mai sus amintite. Dupa organizarea grupului şi distribuirea sarcinilor fiecărui membru în parte , se trece la cercetarea în teren. Pot fi organizate mai multe grupe: cea a geografilor -cărora le revin sarcinile de cercetare a formelor de relief, orientarea în teren după hartă , semnalizarea apelor curgătoare, observarea faunei şi florei. O altă echipă, cea a naturaliştilor, are ca sarcini cercetarea tipurilor de sol şi a proprietăţilor acestora , urmărirea şi semnalizarea deşeurilor toxice, calitatea apelor curgătoare şi stătătoare, semnalizarea zonelor atmosferice încărcate cu fum si noxe de la fabrici. Echipa istoricilor are îndatoririle de a observa obiectele vechi , clădirile, bisericile, case memoriale, ce au un vechi trecut istoric, bogat în evenimente însemnate şi care prezintă interes la desfăşurarea orelor de istorie ,atunci când vor reveni la clasă. După desfăşurarea activităţii de teren , elevii fiecărei grupe întocmesc rapoarte după planul stabilit, dar şi portofoliile adecvate acestei lectiiSe consideră că sistemul de proiectare şi pregătire, şi de desfăşurare efectivă,poate institui un ghid in proiectarea si realizarea unor demersuri de acest gen. Tratarea interdisciplinară este o cerinţă moderna , dar necesară , totodată, învăţământului în zilele noastre,a cărui schimbare fundamentală constă în trecerea de pe lista informaţională pe cea formaţională. Profesor înv. primar:Popescu Ştefania Şcoala cu cls.I-VIII,,Mihai Eminescu”Roşiorii de Vede, Teleorman

27

GRUP ŞCOLAR PENTRU TRANSPORTURI RUTIERE TÂRNAVA
implicate în proiect:

Judeţele

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ MEDIAŞ
Mehedinţi, Brăila

Sibiu,

CENTRUL DE PLASAMENT PENTRU COPILUL CU DIZABILITĂŢI MEDIAŞ
Alba, Dolj,Vâlcea

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII IGHIŞU-NOU
Bacău, Iaşi, Arad

GRĂDINIŢA P.N.VINEREA GRĂDINIŢA P.P.NR:7 DEVA

GRĂDINIŢA P.P.NR:3 DR.TR.SEVERIN
Caraş-Severin, Olt

GRĂDINIŢA P.P.NR:1 CARANSEBEŞ
Constanţa, Bihor

GRĂDINIŢA P.P.NR:41 ORADEA ŞCOALA”ION GHICA” IAŞI

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII HOGHILAG
Dîmboviţa,Hunedoara

PROIECT NAŢIONAL „GHIOZDANUL CU SUFLETE”
„Dacălul nu face altceva decât îndreaptă ceea ce natura a creat.” V. CONTA

desfăşurat între unităţile şcolare
Şcoala cu clasele I-VIII nr:2 Sibiu, Grădiniţa nr:16 Sibiu, Grădiniţa nr:5 Sibiu Colegiul Tehnic”Independenţa”Sibiu, Liceul „St.L.Roth”Mediaş, S.N.G.Mediaş Şcoala cu cls.I-VIII Copşa-Mică, Şcoala cu cls.I-VIII nr:5 Mediaş, Şcoala Ioneşti Şcoala Şeica-Mică, Şcoala Moşna,Şcoala Velţ, Grădiniţa”Bucuria Copiilor”Mediaş Grădiniţa nr:14 Mediaş, Grădiniţa Sintea-Mare, Grădiniţa nr:1 Pănceşti Sascut Grădiniţa nr:4 Brăila,Şcoala cu claseleI-VIII Segarcea,Liceul Piatra Olt,Grăd.Burduca Şcoala cu clasele I-VIII Piatra-structură a Lic.Teoretic”M.Kogălniceanu”Constanţa

şi instituţiile
Inspectorate Şcolare Judeţene, Primăria Târnava, Editura Succes Deplin Bucureşti Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Econord Sibiu, Parohia Târnava S.C.DC.Wire Elektro S.R.L.Mediaş , S.C. Tehno Grid Company Mediaş
28

COORDONATORII: ED.COSTEA AGNES, DIR.PROF.BĂDULESCU SORIN, DIR.PROF.BĂDULESCU LIVIA DIR.PROF.TODORAN MARIANA, ED.BOZDOG SILVIA, ED.GRECU ECATERINA INSTIT.CIUREA DANIELA, PROF.HUŞTIUC NICOLETTA , PROR.NICOARĂ ESTERA PROF.BÎTMĂLAI EUGENIA GEORGETA, PROF.BÂZDÂGĂ VASILE, PROF.RUSU DANIEL

INIŢIATOR ŞI COORDONATOR:

ED. COSTEA AGNES – G.Ş.T.R. TÂRNAVA

ANUL ŞCOLAR : 2011-2012
PROIECT NAŢIONAL”GHIOZDANUL CU SUFLETE”
„...pentru bine,datoria nu încetează decât acolo unde putinţa de a-l face nu mai există.” PASTEUR Prin educaţie copilul trebuie să se descopere şi să se creeze pe sine ca fiinţă umană capabilă să primească şi să dăruiască iubire,ideie care a stat la baza iniţierii şi derulării proiectului naţional”Ghiozdanul cu suflete”. Şcoala şi grădiniţa sunt instituţii care deşi se găsesc pe trepte diferite trebuie să aibă o relaţie de colaborare. Necesitatea colaborării dintre grădiniţă şi şcoală rezultă din obiectivul comun pe care-l urmărim-dezvoltarea personalităţii copilului. Realizând diverse programe de Educaţie a Adulţilor şi activităţi cu copiii,părinţii şi cadrele didactice din diferite unităţi şcolare vom reuşi să formăm o punte de legătură între mai multe judeţe,iar preşcolarii/elevii vor fi îndrumaţi să înţeleagă prietenia,normele de convieţuire socială,precum şi adaptarea comportamentului propriu la cerinţele grupului cu care vin în contact. Suntem cu toţii preocupaţi de viitorul nostru,de viitorul omenirii...Nu ne este confortabil să ştim că MÂINE nu va mai exista nimic.De aceea,toate speranţele noastre se leagă de copil-ca exponent şi garant al zilei de mâine.Pe zi ce trece,ne preocupă tot mai mult şi pe tot mai mulţi condiţiile optime în care copilul ar trebui să se dezvolte admiţând că trăim într-o lume bulversată,cu valori inversate,cu transformări rapide şi radicale care au ca efect tendinţele tot mai (auto)distructive la nivelul comportamentului uman. Să nu lăsăm timpul să treacă... Putem contribui la schimbarea stării de fapt,dar ÎMPREUNĂ...începând prin a ne informa. Şansele noastre ale tuturor cresc,iar viitorul ne apare mai luminos... Fiecare om,fiecare familie,fiecare mamă,fiecare copil are dreptul de a trăi o viaţă cât mai frumoasă cu putinţă. Să sperăm că ceea ce AZI este un vis,într-o zi va deveni realitate. ED.AGNES COSTEA GRUP ŞCOLAR PENTRU PENTRU TRANSPORT RUTIER TÂRNAVA

29

 „Fie ca toate greşelile şi nereuşitele să ne înveţe să ne iubim şi mai frumos.”

Peter Gray

ÎN PARTENERIAT DISPENSARUL MEDICAL CĂIUŢI , FILIALA CĂIUŢI , BACĂU

TOŢI putem proteja şi salva vieţi fie că suntem MARI fie că suntem MICI.
Initiatori : Prof. înv. primar Gabriela Tosa Inv. Liliana Dănilă Argument: Un elev de 12 ani a murit la şcoală, înecat cu o napolitană Un elev de 12 ani din comuna ieşeană Răducăneni a murit azi (28.11.2007), în timpul recreaţiei, înecat cu o napolitană, transmite NewsIn. Colegii de clasă ai copilului decedat spun că elevul se afla pe iarbă şi se odihnea după ce a alergat. În timp ce mânca napolitana s-a înecat, a căzut şi a început să se sufoce. Imediat, ceilalţi elevi au alertat profesorii. Aceştia au încercat, timp de un sfert de oră, manevre de resuscitare însă nu au avut succes.

30

Medicii au declarat că elevul ar fi putut fi salvat dacă s-ar fi folosit "manevra Heimlich", o măsură de prim ajutor care se efectuează în cazuri de înec cu bol alimentar. "Ambulanţa a fost solicitată, dar s-a constatat decesul copilului. Victima ar fi putut fi salvată dacă se aplica manevra de resuscitare Heimlich", a precizat dr. Ioan Calistru, din cadrul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Iaşi. (sursa – ziarul Adevărul - 28.11.2007) Mii de oameni mor sau suferă anual datorită necunoaşterii măsurilor de prevenire a situaţiilor de urgentă sau a modalităşilor de aplicare ale acestora şi a lipsei cunostinţelor necesare pentru a gestiona problemele de sănătate si comportamentul riscant, sau pentru că în situaţii de urgenţă n-au beneficiat de asistenţa corespunzătoare sau nu le-a fost acordată in timp util. Fiecare poate proteja si salva o viată . Oricine este vulnerabil Primul ajutor este o stare de spirit, o atitudine orientată spre acţiune şi un set de acţiuni şi practici care urmaresc sa previna, sa pregateasca pentru si sa ofere un raspuns la situatiile de urgenta. Aceste situatii pot include boli, epidemii, atacuri de cord, accidente de circulaţie, răniri domestice, etc. Primul ajutor promovează simţul solidaritătii, generozităţii si al altruismului care există in fiecare dintre noi si dă o nouă dimensiune spiritului de comunitate. Dar căci exista unul….. totul trebuie să aibă un inceput şi pentru că toţi suntem vulnerabili , totuşi toţi putem proteja si salva vieţi fie ca suntem MARI fie ca suntem MICI. Scopul proiectului: însuşirea de către cadrele didactice a unor reguli şi principii de bază privind acordarea primului ajutor în cazul producerii unor accidente. Obiective: a. familiarizarea cadrelor didactice cu instrumentarul din trusa medicală de primajutor; b. utilizarea instrumentarului aflat în trusa medicală de prim-ajutor; c. acordarea primului ajutor în caz de accidente provocate de diferite cauze; d. familiarizarea cu situaţiile în care pot acorda primul ajutor; 31

e. implicarea în activităţi interesante cu pronunţat caracter practic - educativ; f. implicarea părinţilor în organizarea de activităţi extracurriculare; g. stimularea cadrelor didactice pentru a desfăşura activităţi care să contribuie la propria lor formare; Grupul ţintă: • Beneficiari direcţi: cadrele didactice , prescolarii si elevii institutiilor scolare de unde provin cadrele participante • Beneficiari indirecţi: familiile prescolarilor si ale elevilor , comunitatea Locaţii: - Dispensaul medical, Caiuti, Bacau Resurse: 1. umane: 2. materiale: instrumentar medical de instruire; 2 manechine pentru manevre specifice medic , asistente cadre didactice participante la atelierul de lucru

3. de timp : octombrie 2011 – aprilie 2012 Probleme abordate : Primul ajutor definiţie - tipuri de prim ajutor - principii de acordare a primului ajutor Starea de conştienţă definiţie - cauze ale pierderii stării de conştienţă - verificarea stării de conştienţă - primul ajutor în starea de inconştienţă - transportul victimelor în starea de inconştienţă

32

Respiraţia - noţiuni elementare despre respiraţie - cauze ale afectării respiraţiei - obstrucţia căilor aeriene superioare - stopul cardiorespirator - manevra HEIMLICH - respiraţia artificială Circulaţia sângelui - noţiuni elementare de circulaţia sângelui - cauze ce pot afecta circulaţia sîngelui - stopul cardiac - primul ajutor în cazul stopului cardiac Fracturi - definiţie - tipuri - acordarea primului ajutor - suspiciunea lovirii coloanei vertebrale - transportul victimelor cu fracturi Hemoragii - definiţie - tipuri de hemoragii - acordarea primului ajutor - compresiunea manuală - pansamentul compresiv - garoul Evaluarea proiectului: Evaluarea se va face sub forma unui concurs la care vor lua parte mai multe echipaje constituite din cadre didactice .

33

“Şcoala , prietena mea “ Initiatori proiect: Instit.Bontas Gabriela Inv.Mutu Ioana Argument Am considerat necesara incheierea unui parteneriat educational intre gradinita si scoala pentru a pregati integrarea adecvata a prescolarilor in sistemul actiunilor si interactiunilor scolare si pentru a le asigura premisele pentru insusirea elementelor formative care conduc la aptitudinile de scolaritate , in consens cu noile obictive si finalitati educationale. Scop Familiarizarea copiilor cu sala de clasa , cu ambientul clasei prin contactul direct cu scoala ,pregatirea copiilor pentru noul cadru relational si aimilarea rolului de elev. Obiective Pregatirea psihologica a copilului si trezirea dorintei de a deveni scolar ; Formarea unor reprezentari corecte despre scoala si despre activitatea de tip scolar ; Stimularea gandirii copiilor de a exemplifica notiunile insusite in gradinita prin cat mai multe exemple concrete adecvate ; Promovarea prieteniei si cooperarii intre copii ; Grup tinta : Prescolari, scolari, parinti ; Resurse Proiect Resurse umane
Educatoarea grupei mari si invatatoarea clasei intaia si a treia cu dorinta sincera de a pune in practica ideile propuse in proiect ; Prescolarii din grupa mare ,pregatitoare si scolarii clasei aIV-a Parintii sensibili la idée, doritori sa sustina aplicarea proiectului

Resurse temporale Durata proiectului : 1 octombrie 2008-15 iunie 2009 Resurse financiare Contributii parinti 34

Autofinantare Sponsorizari si donatii Resurse de spatiu pentru derularea activitatii • • Scoala Generala,,Valea Borcutului’’-Singeorz-Bai Gradinita nr.7-singeorz-Bai, BN

Resurse materiale o Informationale : carti, reviste, casete ; o Auxiliare : instrumente de lucru Rezultate scontate Dialogul permanent care se naste in actiunile educative intre educatoare –copil , elevicopii, invatatoare- prescolari nu este un simplu act de comunicare ci de cautare de solutii la problemele pe care la ridica trecerea copilului de la gradinita la scoala . Pentru a realiza acest dialog vom coopera toti cei implicate in acest parteneriat . Monitorizare -inregisrari video ; -programe artistice ; -intocmirea unor mape cu creatiile copiilor realizate in cadrul acestui parteneriat ; Evaluarea proiectului Vom urmari sa realizam tot ce ne-am propus in calendarul activitatilor proiectului ; claritatea si accesibilitatea cunostintelor transmise despre mediul scolar , mobilier , rechizitele scolarului , programul si activitatile din scoala , forma atractiva sub care se prezinta acestea pentru a stimula interesul si participarea activa a tuturor copiilor. CALENDARUL ACTIVITATILOR Nr.crt. 1. Continutul Cunoasterea invatatorului care va preda la clasa intai. Teme si forme de realizare “sa ne cunoastem viitorii invatatori “ (Vizita invatatorilor in gradinita) “Prescolarii de azi –scolarii de maine “ (Vizizta la scoala) “ In prag de Sfinte Sarbatori “ -expozitie cu materiale didactice -Program artistic ( La scoala ) 35 Termen octombrie

2.

Familiarizarea copiilor cu viitorul cadru educational Implicarea copiilor in actiuni ce marcheaza obiceiuri si traditii de Craciun

noiembrie

3.

decembrie

4.

5.

6.

cu Participarea reprezentantilor primariei care vor oferi copiilor mici cadouri ; Cunoasterea si respectarea februarie “Viata are prioritate” regulilor de circulatie Intalnire cu agentul de privind securitatea si circulatie protectia vietii ; (La gradinita) Promovarea unor activitati Serbare “Un dar pentru martie cu si pentru parinti in folosul mama” copiilor - activitati de desen, pictura si modelaj , confectionari. ( La scoala ) Vizitarea unor centre pentru “Invata sa daruiesti !‘ Aprilie persoanele nevoiase

7.

Concursuri sportive si activitati distractive

“Copacul prieteniei “ Conturarea manutelor copiilor pe steguletele statelor Uniunii Europene

Mai Iunie

Inv. MUTU IOANA Şcoala Generala ,,Valea Borcutului’’-Sîngeorz-Băi Judetul Bistrita-Năsăud

ARGUMENT: Grădiniţele implicate în această colaborare dispun de resurse materiale şi umane ce se pot adapta la cerinţele societăţii româneşti actuale. În contextul unei societăţi care se schimbă, operând modificări de formă şi de fond la nivelul tuturor subsistemelor sale, învăţământul românesc trebuie să îşi asume o nouă perspectivă asupra funcţionării şi evoluţiei sale. În cadrul acestei perspective inedite, parteneriatul educaţional devine o prioritate a strategiilor orientate către dezvoltarea educaţiei româneşti. Pentru transformarea parteneriatului în principiu fundamental al reformei educaţionale au avut influenţă factorii sociali în susţinerea educaţiei, ducând la descentralizare. Consecinţele educaţiei primite de tânăra generaţie asupra societăţii
36

constau în orientarea copiilor într-un univers informaţional dinamic, diversificat şi, uneori, contradictoriu. Parteneriatul educaţional urmăreşte transformarea reală a elevilor în actori principali ai demersului educaţional, urmărindu-se atingerea unor obiective de natură formală, informală, socio-comportamentală. SCOPUL PROIECTULUI: Constituirea unui grup partenerial care să promoveze valori comune la nivelul partenerilor implicaţi: decidenţi, oameni ai şcolii, elevii, familiile, reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale şi ai celor nonguvernamentale; Promovarea dialogului şi a comunicării între preşcolari din grădiniţe şi medii diferite (urban – rural); dezvoltarea cooperării şi a colaborării între cadre didactice din unităţi diferite de învăţământ, urmărindu-se armonizarea condiţiilor specifice fiecărei grădiniţe cu exigenţele sociale de ordin general; Pregătirea preşcolarilor în sensul asigurării egalităţii şanselor în educaţie, al dezvoltării personale şi al inserţiei în comunitate, al ameliorării modalităţilor de informare adresate elevilor, în sensul revigorării spiritului civic şi a mentalităţilor comunitare Atragerea efectivă a preşcolarilor în organizarea unor activităţi cu caracter extracurricular, conducând la creşterea numerică şi calitativă a acestor activităţi. Informarea copiilor despre necesitatea cunoasterii, pastrarii si transmiterii traditiilor din generatie in generatie; Educarea copiilor in spiritul pastrarii si transmiterii folclorului romanesc. OBIECTIVE: - să comunice cu preşcolarii din grădiniţe şi medii diferite; - să desfăşoare o serie de acţiuni civice; - să conştientizeze afectivitatea de grup ca suport al prieteniei; - să dovedească un comportament atent, tolerant, civilizat; - să dobândească sentimente de înţelegere, respect faţă de toţi oamenii, indiferent de poziţia socială, limbă, orientare religioasă sau politică; - să fie un apărător al vieţii, al naturii.
37

GRUPURILE ŢINTĂ: -13 preşcolari din Grupa Broscuţelor (Mare-Pregătitoare) de la Grădiniţa cu P.N Salva, Ed. Găzdac Vasilica. -19 preşcolari din Grupa Mare de la Grădiniţa cu Program Normal Nr.4 Sângeorz –Băi, Inst.Grapini Ionela. RESURSE MATERIALE - Informationale:carti, casete video, audio, filme; - Auxiliare:costum popular autentic, prosoape taranesti, farfurii vechi, diferite obiecte populare, materiale diverse pentru obtinerea unor lucrari practice. MODALITĂŢI DE REALIZARE A OBIECTIVELOR: - antrenarea preşcolarilor; - elaborarea proiectelor, referatelor; - obţinerea de fonduri extrabugetare. MODALITĂŢI DE EVALUARE: Desene; Portofolii; Concursuri de desene, Chestionarul; Acordarea unor diplome pentru lucrările, desenele, portofoliile, proiectele ce se remarcă prin originalitate ; Analiza activităţilor independente; Programe artistice cu ocazia sărbătorilor de Paşti, 8 Martie, 1 Iunie, în prezenţa părinţilor, a autorităţilor locale etc. RESURSE MATERIALE IMPLICATE: - fondul clasei; - fondurile adunate prin colectare; - sponsorizări. RESURSE UMANE IMPLICATE: - directori;
38

- cadre didactice; - preşcolari; - familiile; - reprezentanţi ai autorităţilor locale. ACŢIUNI COMUNE: Vizitarea celor două localităţi; Excursia Expoziţia Susţinerea programelor artistice Acţiunile ecologice; Confecţionarea de jucării ACTIVITĂŢI DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE: - întâlniri şi comunicări periodice între coordonatorii de proiect; - întâlniri cu părinţii preşcolarilor; - întâlniri cu reprezentanţi ai comunităţii locale.
PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR 1.LA ÎNCEPUTURI... − lansarea oficială a proiectului. Septembrie. 2.”PRIETENII BROSCUŢELOR“ − încheierea de parteneriate între instituţiile implicate în proiect. . Octombrie 3. “ LASA-MI TOAMNĂ POMII VERZI ” − realizarea unor lucrări de către preşcolari care vor ilustra anotimpul toamna. − organizarea unor expoziţii cu aceste lucrări. − participarea la concursuri naţionale şi judeţene de artă – plastică. Noiembrie 4. „ASTĂZI S-A NĂSCUT HRISTOS” -prezentarea unor colinde specifice zonei, înregistrarea acestora pe CD. - efectuarea schimbului de Cd între grădiniţe. Decembrie 5.”TRADIŢII LOCALE „ − desfăşurarea unor activităţi care prezintă tradiţiile populare specifice fiecărei zone. − Schimb de vederi, lucrări etc. Ianuarie 6.”NE PREGĂTIM DE EXPOZIŢIE...“

39

− Organizarea unei expoziţii comune la Gradiniţa cu P.N.4 Sângeorz-Băi.. Februarie 10.” DAR PENTRU MAMA” − Realizarea unor felicitări pentru mame aplicând diverse tehnici plastice. − Schimb de felicitări între copiii preşcolari.. Martie 11.”ÎN VIZITĂ LA PRIETENI” -Vizită la Grădiniţa cu PN Nr.4 Sângeorz-Băi de către copiii preşcolari de la Grădiniţa cu PN Salva. - Desfăşurarea unor activităţi comune. Aprilie 12.”VĂ AŞTEPTĂM CU DRAG” - Vizită la Grădiniţacu PN Salva de către copiii preşcolari de la Grădiniţa cu PNr.4 Sângeorz-Băi. - Desfăşurarea unor activităţi comune. Mai 13. „EVALUAREA PROIECTULUI „ -evaluarea proiectului de parteneriat judeţean. Iunie
INSTITUTOR: GRAPINI IONELA GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR. 4 SÂNGEORZ-BĂI. JUDEŢUL BISTRIŢA-NǍSǍUD

FORMULAR DE APLICAŢIE
A . INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţiei/unităţii de învăţământ aplicante:Şcoala cu clasele I-VIII Pralea Adresa completă : sat Pralea , comuna Căiuţi , judeţul Bacău Nr . de telefon / fax : 0234/338903 Site şi adresă poştă electronică : scoalapralea@yahoo.com Persoană de contact :inst . Andronache Irina , e-mail :irina_a80@yahoo.com

B . INFORMAŢII DESPRE PROIECT
B.1. Titlul proiectului : ,, Tolba lui Moş Crăciun ’’ B.2. Categoria în care se încadrează proiectul : cultural-artistic

40

C . REZUMATUL PROIECTULUI
a) Ce fel de activitate este? – concurs b) Număr de elevi implicaţi : peste 1000 de preşcolari şi elevi c) Activităţi propuse în ordinea în care se vor desfăşura : - înscrierea ; -desfăşurarea concursului ; -jurizarea . d) Parteneri : Şcoala cu clasele I-VIII Smeeni , judeţul Buzău ; Şcoala cu clasele I-VIII Voiteg , judeţul Timiş ; Şcoala nr . 4 Rădăuţi , judeţul Suceava ; Grupul Şcolar Roznov , judeţul Neamţ ; Şcoala cu clasele I-VIII Brazii , judeţul Ialomiţa ; Şcoala de Arte şi Meserii Deleni , Structura Pietreni , judeţul Constanţa ; Şcoala cu clasele I-VIII Mihai Bravu , judeţul Bihor ; Grupul Şcolar ,, Dr. Lazăr Chirilă’’ Baia de Arieş , judeţul Alba ; Şcoala Specială nr . 2 ,,C-tin Pufan’’ Galaţi , judeţul Galaţi ; Şcoala Generală Pilu , judeţul Arad ; Grădiniţa program prelungit nr . 16 , judeţul Iaşi .

D . PREZENTAREA PROIECTULUI D.1. Argument : Cred că cea mai frumoasă şi mai iubită de cei mici şi mari , săraci sau bogaţi este sărbătoarea Crăciunului . Veche de peste două milenii , răspândită pe tot globul , cea mai importantă sărbătoare a creştinilor este aşteptată cu emoţie şi bucurie . Crăăeste asociat cu feeria iernii , cu puritatea zăpezii şi este o sărbătoare emoţionată mai ales pentru copii care aşteaptă sosirea lui Moş Crăciun cu tolba plină . Semnificaţia religioasă a Crăciunului este naşterea Mântuitorului Isus Hristos , fiul lui Dumnezeu trimis pe pământ să ajute oamenii să devină mai buni , mai credincioşi , mai îngăduitori . Această sărbătoare semnifică naşterea , creaţia şi veşnicia Universului . prin naştere se perpetuează specia umană şi viaţa devine veşnică . În aceste zile suntem mai buni , mai veseli , mai sănătoşi şi mai umani . Fiecare om, copil sau bătrân , îşi aminteşte cu plăcere sărbătorile de Crăciun şi momentele speciale pe care le- a trăit . Copiii îl aşteaptă cu nerăbdare pe Moş Crăciun în faţa căruia recunosc fără teamă dacă au fost cuminţi sau au făcut năzbâtii . Ei ştiu că Moşul este iertător şi le aduce daruri mai ales dacă spun o poezie sau o colindă . Oamenii maturi sau cei deja bătrâni sunt emoţionaţi amintindu-şi de copilărie , de darurile de Crăciun pe care le primeau chiar şi cei săraci . Când eram copii nu prea înţelegeam de ce Moş Crăciun aducea unor copii mai multe daruri , iar altora mai puţine . Explicaţia venea de obicei din partea părinţilor şi era foarte simplă : Moş Crăciun aduce mai multe cadouri copiilor care au fost foarte cuminţi . Acesta este şi astăzi un argument foarte serios şi este o motivaţie puternică pentru copii care se straduiesc să devină mai cuminţi , mai harnici şi mai ascultători pentru anul viitor să primească mai multe daruri .

41

Sărbatorile de Crăciun sunt minunate mai ales în sate unde se respectă tradiţiile străvechi . Peisajul de iarnă este emoţionant : căsuţele sunt luminate , prin geamuri licăresc lumânări şi globuri colorate , iar mesele sunt pline cu bunătăţi tradiţionale : cârnaţi , sarmale , caltaboşi , colaci , cozonaci . Amintirile sărbătorilor de Crăciun din copilărie ne întristează uneori pentru că realizăm că nu putem da timpul înapoi , dar e minunat să primim în casele noastre cu lacrimi de emoţie în ochi pe copiii şi nepoţii noştri care ne urează tot ce e mai frumos şi ne încălzesc sufletele cu veselia şi tinereţea lor . D.2. Obiectiv general : Afirmarea , cunoaşterea şi stimularea potenţialului artistic al copiilor din ciclurile: preşcolar şi primar ; aplicarea unor tehnici specifice artelor plastice în realizarea unor compoziţii care să respecte tema ,,Tolba lui Moş Crăciun '' D.3.Obiective specifice ale proiectului : * stimularea creativităţii participanţilor; * descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor artistice şi plastice ; * antrenarea unui număr cât mai mare de elevi în activităţi extracurriculare; * dezvoltarea spiritului de competiţie ; * valorificarea experienţei pozitive a cadrelor didactice în abordarea educaţiei artisticoplastice. D. 4.Grupul ţintă : La acest concurs pot participa preşcolarii de orice vârstă şi elevii claselor I-IV din ţară. D.5. Durata proiectului : noiembrie – ianuarie D.6. Descrierea activităţilor : a) Activitatea nr . 1 b) Titlul activităţii :-concurs naţional c) Data/perioada desfăşurării : noiembrie -ianuarie d) Locul desfăşurării :Şcoala cu clasele I-VIII Pralea e) Participanţi : cadre didactice , preşcolari , elevii ai claselor I-IV , participanţi f) Responsabil : inst . Andronache Irina g) Beneficiari : direcţi : -preşcolarii de orice vârstă şi elevii claselor I-IV implicaţi în proiect -cadrele didactice implicate în proiect . indirecţi : - preşcolarii de orice vârstă şi elevii claselor I-VIII neimplicaţi în proiect ; - cadre didactice neimplicate în proiect ; - părinţi . h) Regulamentul şi calendarul concursului : Concursul va avea următoarele secţiuni: colaj , pictură , felicitări

42

Compoziţiile plastice vor fi realizate în tehnica de lucru la alegere ( acuarelă , culori , carioci ) pe suport A4 . Pe verso lucrărilor se vor regăsi etichetele ce vor cuprinde : numele şi prenumele elevului ; grupa/clasa ; numele şi prenumele cadrului didactic coordonator , şcoala ; localitatea , judeţul. Înscrierea : Înscrierile se fac pe baza fişei de înscriere pana la data de 10 decembrie, prin e-mail la adresa irina_a80@yahoo.com, pentru că diplomele vor fi trimise în format electronic.Lucrările se vor expedia prin colet poştal până la data de 15 decembrie , pe adresa : Şcoala cu clasele I-VIII Pralea , comuna Căiuţi , judeţul Bacău pentru inst. ANDRONACHE IRINA . Desfasurarea concursului : 25 nov. 2009-31 decembrie 2009 . Lucrările vor fi expuse în holul Şcolii cu clasele I-VIII Pralea . Premierea :Se vor acorda diplome pentru locurile I, II, III menţiuni pentru fiecare secţiune şi nivel de grupă şi diplome de participare tuturor copiilor şi cadrelor didactice îndrumătoare până la data de 30 ianuarie . Se vor descalifica lucrările care nu îndeplinesc toate criteriile de participare. Nu se admit contestaţii. Nu se restituie lucrările elevilor participanţi. Vor fi luate în considerare lucrări efectuate doar de elevi . Calendarul : ● 24 noiembrie 2009 lansarea concursului naţional pe www. didactic.ro; ● 25 nov.– 15 dec. 2009 - primirea lucrărilor, a fişelor de înscriere ; ●15-31 decembrie 2009 – afişarea lucrărilor în cadrul expoziţiei ,, Tolba lui Moş Crăciun ” din cadrul Şcolii cu cls.I-VIII Pralea . ● ianuarie-jurizarea lucrărilor , expedierea diplomelor . i) Modalităţi de evaluare :` - încadrarea în tema concursului ; - creativitate şi originalitate ; - calitatea artistică /tehnică . D.7. Activităţile de promovare / mediatizare şi de disiminare pe care intenţionez să le realizez în timpul implementării proiectului şi după încheierea acestuia : voi expune lucrările preşcolarilor şi elevilor claselor I-IV participanţi ; voi face cunoscută implementarea proiectului pe site-ul www.didactic.ro cu ajutorul unor poze de la expoziţie .

43

PROVERBE ŞI ZICĂTORI

Curajul consta in a trece de la un esec la altul fara a-ti pierde entuziasmul. Creativitatea necesita curajul de a renunta la certitudini. Ferice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere! Toate reusitele si esecurile unui om sunt rezultatul direct al gandurilor sale.

44

Simţurile bunicului
A fost odată un om foarte bătrân care avea un nepot pe nume Ionel. Ionel locuia împreună cu mama sa, în timp ce tatăl copilului era plecat în altă ţară să lucreze, iar bunicul era la un azil de batrâni. Din păcate sărmanul de bunicuţ era orb. Lui Ionel Îi plăcea să meargă la bunicuţ, pentru că îl îndrăgea foarte mult, iar de câte ori îl vizita, bunicuţul îi spunea o poveste sau un basm. Într-o zi Ionel a mers cu mama lui la bunicul său. Când au ajuns acolo, băiatul s-a aşezat lăngă bunicuţ. -Bine ai venit, Ionel! Ce mai faci, dragul meu? -Sărut mâna, bunicule! Foarte bine. Dar tu ce mai faci? - Foarte bine. Bine ai venit, dragă! -Bine te-am găsit, tată! spuse mama lui Ionel. -Ce poveste o să îmi spui? -Hmmmm! Am să îţi spun “Lizuca şi patrocle”. Bunicuţul începu să-i povestească. După ce termină, Ionel stă putintel pe gânduri apoi spuse: -Dar cum ştii atâtea poveşti, fără ca să le poţi citi? S-au cum ai ştiut că am venit fără să mă vezi? -Ionel, eu nu pot să văd lumea cu ochii, dar pot să folosesc celelalte simţuri pentru a vedea lumea cu alţi ochii, aşa cum alţii au nevoie de ochelari ca să poată vedea. Nu numai simţul văzului este important. Sunt importante şi celelalte. Nu trebuie să văd cât de tare străluceşte soarele, pot să rog pe cineva să mă conducă afară şi să îmi îndrepte mâna spre soare şi voi şimţii cât de tare străluceşte. Nu trebuie să văd cât ai crescut, pot să te pipăi şi îmi dau seama. Nu trebuie să văd la ce instrument cântă oamenii, ascult cu atenţie şi mă gândesc ce instrument scoate acele sunete. Nu trebuie să văd ce floare îmi dăruieşti, pot să o miros şi am să ştiu. Nu trebuie să văd care este zahărul, pot să îl gust şi voi afla. Dar ştiu că pe tine nu trebuie să te văd, să te aud, să te pipăi, să te gust sau să te miros. Simt o bucurie în suflet când eşti aproape de mine. Tu, mama ta şi tatăl tău sunteţi cea mai mare bucurie a vieţii mele. -Bunicule, eu văd, aud, pipăi, miros şi gust lucruri minunate, la fel şi alţi. Am auzit multe exprimări minunate, dar care nu se vor compară niciodată cu ale tale. După aceste exprimări bunicul, Ionel şi mama lui Ionel au început să plângă. După ce l-au îmbrăţişat au plecat acasă, lăsându-l pe bunicuţ cu zâmbetul pe buze. De atunci Ionel l-a vizitat în fiecare zi pe bunic. Ionel a învăţat cum bunicul său vede atâtea lucruri minunate fără să îşi folosească ochii. …au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi. Un mic gând de-al meu: Foloseţeşte-ţi celelalte simţuri, dacă nu poţi să vezi lumea cu ochii. Eleva, Larisa Usvat clasa a IV-a Şcoala cu clasele I-VIII Voitec, Timiş 45

Culori de toamnă...
culese de clasa a III-a B Şcoala cu clasele I-VIII Nr 10 „Mihail Sadoveanu” Vaslui A venit toamna cu zilele scurte şi nopţi lungi şi răcoroase. Razele soarelui sunt din ce în ce mai palide. Frunzele au îngălbenit, păsările călătoare ne părăsesc şi pornesc spre alte meleaguri mai călduroase, iar copiii încep şcoala. Pe câmp şi prin livezi oamenii culeg recoltele pentru a umple hambarele. Totul în jur are un colorit fascinant şi mi-aş dori ca toamna să nu se termine niciodată. Elev, Jacotă Vlad Ştefan A venit toamna. A copt roadele, a deschis şcolile şi grădiniţele, a adus ploile, ceaţa, vântul şi bruma. Frunzele copacilor au căzut formând un covor auriu. Păsările călătoare se îndreaptă spre apa albastră a cerului pregătindu-se de plecarea spre alte zări. Zilele sunt din ce în ce mai scurte, iar nopţile devin lungi şi reci. Ce frumoasă este toamna! Elev, Stroescu Ştefan Cosmin Cerul plimbă norii plumburii cu barca prin văzduh. Negurile, care perdeluiesc cerul, îţi provoaă fiori reci. E toamnă! Frunzele prin aer zboară Parcă-s zâne fermecate Cu divina lor splendoare plutesc noaptea prin grădină. Un spectacol ruginiu Pe la geam şi la uşiţă! E plăcerea mea să fiu spectatorul toamnei dragi. Căci schimbarea mă luminează şi mă cheamă spre distracţie. Şi de-i vară, şi de-i iarnă, toamna va rămâne în inima mea! Eleva, Mocanu Roxana Sunt la munte cu prietenii mei. Privesc în vale şi văd pădurea fumegând în fiecare seară şi dimineaţă. Apa albastră a cerului la amiază îmi aminteşte de valurile înspumate ale Mării Mediterane. Păsările au amuţit şi negurile se lasă perdeluind zările. Câte o rază de soare tiveşte pe cer o dungă de lumină roşiatică. Frunzele copacilor coboară una câte una, iarba îngălbenită pare un simbol al unei iubiri de-o vară. Am un tainic dor – să gust din gutuile, perele şi strugurii, ce au strâns toată dulceaţa soarelui de peste vară, pe care bunica le-a strâns din grădina sa cu multă dragoste. Elev, Bîrleanu Sebastian Ionuţ

46

A sosit toamna cea bogată aducând legume şi fructe aromate şi gustoase. Copiii încântaţi au început şcoala nerăbdători. Întâlnindu-se cu doamna învăţătoare, i-au dăruit îmbrăţişări şi vesele flori colorate. Au povestit faptele şi întâmplările fermecătoare din vacanţa de vară. Ajunşi în clasă, sunt întâmpinaţi de noile manuale vesele şi pline de taine ce aşteaptă să fie descoperite. Doamna le explică ce vor face anul acesta la şcoală. Catalogul aşteaptă cu nerăbdare notele bune ale elevilor. De aceea iubesc copiii toamna. Elev, Dumitraşcu Teodor Odată cu luna septembrie a venit şi toamna. Soarele apune mai devreme, nopţile sunt mai reci şi mai lungi. Florile bătute de brumă nu mai au putere să înflorească şi de aceea fluturii, albinele şi gândăceii nu mai au ce să mănânce şi se ascund. Păsările îşi pregătesc puii de lunga călătorie spre ţările calde. Frunzele copacilor devin aurii, roşiatice, ruginii şi una câte una se desprind de pe crengi. Prin grădini oamenii culeg legumele şi gospodinele fac zarzavaturi. Ele au pus la cămară castraveţi şi gogoşari, compoturi, dulceţuri şi sirop de fructe. Merele, perele, prunele şi nucile sunt în coşuri. Toamna este anotimpul roadelor bogate. Elev, Dobîrceanu Marius Ştefan Toamna s-a aşternut peste tot. Haina sa multicoloră a acoperit pământul. Pădurea, cu mantia sa ruginie, s-a despărţit de prietenii săi cântăreţi. Stoluri de rândunele se îndreaptă spre zările senine şi albastre ale sudului. Copiii s-au întristat vazându-le cum pleacă ducând pe aripile lor soarele. Dimineaţa ei se grăbesc spre grădiniţe sau spre şcoală. Eleva, Antonică Bianca Elena Este toamnă. Copiii au început şcoala. Clopoţelul vesel ne cheamă la ore cu glasul lui cristalin. Eu şi colegii ne pregătim de începerea orelor . Câţiva dintre ei încă mai povestesc ce au făcut în vacanţa de vară. Mă uit pe fereastră şi văd cum frunzele ruginii se despart de crengile copacilor. Acele frunze sunt ca nişte copii zburdalnici. Doamna intră bucuroasă în clasă şi încep orele, dar eu încă mă mai gândesc la acele frunze deosebite. Elev, Şopron Ştefan Suntem în luna septembrie, începutul anotimpului de toamnă. Păsările călătoare se pregătesc pentru marea lor călătorie peste mări şi ţări. În grădini, în livezi şi pe ogoare este mare forfotă, se strâng recoltele. În aer pluteşte un miros îmbietor dede fructe, legume şi struguri. În păduri, frunzele arămii ale copacilor se scutură formând covor călduţ pentru pământ şi pentru vietăţi. Vieţuitoarele strâng hrană pentru anotimpul rece. Pe dealuri se vede iarba arsă de brumă.

47

Toamna este zâna cea arămie, harnică şi darnică. Eleva, Puşcaşu Raluca A venit toamna. Zilele au devenit mai scurte, nopţile mai lungi, serile şi dimineţile mai răcoroase, iar razele soarelui nu mai încălzesc cu atâta putere. Păsările se strâng în stoluri şi se pregătesc pentru marea lor călătorie spre zări mai albastre. Pădurile, livezile şi viile îmbracă strai arămiu. Culorile toamnei sunt fără egal, de la galben stins până la roşu aprins. Toamna îşi merită numele de zână a belşugului, câmpurile sunt pline de oameni ce adună recolte, iar cămările sunt pline de toate bunătăţile. Este cel mai frumos anotimp! Elev, Popescu Andrei Cosmin Prietenul meu Sunt un băiat de nouă ani. Ca toţi copiii, la vârsta mea, am mai mulţi prieteni. Dar dintre toţi, unul este cel mai bun. El se numeşta Cosmin. Este un băiat căruia îi place să înveţe şi să se joace. Îi plac competiţiile şi să se plimbe cu bicicleta. La lecţii este creativ şi talentat. Ce mult îmi place să mă joc cu el! Elev, Baciu Marius Andrei Înv. Emilia Barzu Şcoala cu clasele I-VIII Nr 10 „Mihail Sadoveanu” Vaslui

TOAMNA AURIE În răcoarea dimineţii, pădurea părea de aramă, poleită de razele timide ale soarelui. Toamna târzie îşi îngrămădea norii negri şi mişcători deasupra muntelui. Pe pământul amorţit cad miresme stinse si frunze vestejite. Vântul adie uşor prin livezi, împrăştiind arome dulci şi amărui. Se simte parfumul îmbietor al fructelor coapte.Liniştea se înăbuşă în sunetul cristalin al râului. În curând nu se va mai auzi nici zumzetul insectelor. Toamna se sfârşeşte pe nesimţite, ascunzând tainic mistere. Câmpiile şi grădinile se usucă, lăsând în urmă poveri grele.Copacii şi-au pierdut podoaba, iar frunzişul ruginiu este aşezat în tot codrul. Fiecare frunză îmi şopteşte fericire; bruma argintie a împodobit grădina, iar gâzele plăpânde amorţesc de frig. Vin nopţile răcoroase, iar frigul se lasă uşor, spulberând tainele ascunse ale toamnei. Eleva, Damian Gabriela Clasa a II-a A, Şcoala cu clasele I-VIII Căiuţi-Bacău Prof. înv.primar, Toşa Gabriela

48

PEISAJ DE TOAMNĂ Este septembrie. Soarele mângâie pamântul amorţit.Razele lui sunt din ce în ce mai palide.Marea de verdeaţa se îngălbeneşte.Peste coroanele din foc ale copacilor, adie vântul tomnatic, scuturând frunzele multicolore, oferind pamântului un covor pufos.Vietăţile se grăbesc să-şi adune cu hărnicie provizii pentru iarnă.Păsările călătoare pleacă vâslind în înalţimi pe cerul trist, în locuri mai călduroase, lasând în urmă cuiburile şi locurile unde au stat în anotimpul cald. Noi, copiii ne-am luat rămas bun de la vacanţă, de la amici, verişori şi vecini…am lăsat ascunsă într-un colt, mingea. Toamna este un anotimp plin de culoare, farmec şi schimbare. Eleva, Făcăoaru Andreea-Gabriela Clasa a II-a A, Şcoala cu clasele I-VIII Căiuţi-Bacău Prof. înv.primar, Toşa Gabriela

TOAMNA Toamnă,toamnă ai sosit! Anotimpul meu iubit. Ce surpriză ai adus, Ce ţii în coş ascuns? Multe fructe, ce minune! Mere, gutui, pere,prune. Dovlecei şi gogonele, Nu te mai saturi de ele. Acum, trebuie să pleci, Fiindca iarna va veni, Si atunci foarte frig va fi. Ai venit azi de departe, Cu alai de frunze moarte, Şi tot aşa vei pleca, Fiindca iarna semne ne va da. Elev, Bucur Răzvan Clasa a II-a A, Şcoala cu clasele I-VIII Căiuţi-Bacău Prof. înv.primar, Toşa Gabriela

49

TOAMNA

Toamna a venit. Frunzele ruginii cad pe pământ. Ele formează un covor frumos de toamnă. Vremea s-a mai răcit. De acum trebuie să mă îmbrac gros. A început să cadă şi bruma. Plantele mor. Pomii se apleacă din cauza vântului. Zilele sunt mai scurte, iar nopţile mai lungi şi răcoroase. Păsările călătoare pleacă în ţările calde. Toamna este un anotimpbogat. Se coc fructele: strugurii, perele, gutuile, merele, prunele, nucile. În grădina de legume oamenii culeg: roşiile, castraveţii, morcovii, varza, ardeii. Gospodinele pregătesc cămara pentru iarnă. Prepară gem, dulceaţă, compot, murături. Din struguri se face mustul cel gustos. A început noul an şcolar. Copiii cu ghiozdanele în spate aşteptau să intre în propria lor clasă. Toamna este anotimpul meu preferat. Elevă, Vlad Karina-Elena clasa a IV-a B, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 2 TG.OCNA

BUCURIILE TOAMNEI
În grădina bunicului, toamna parcă a fost mai bogată ca în orice an. Bucuros, el ne-a chemat să ne arate bogăţiile naturii. Împreună cu bunica admiram frunzele ruginii din vie, iar bobiţele de struguri parcă făceau cu ochiul. Bunicul ne îndemna să luăm un ciorchine. Era foarte dulce. Mai încolo, bunica îmi arăta un păr. Fructele gălbioare parcă străluceau mai mult în bîtaia soarelui.

50

Ne-am oprit la umbra nucului bătrân, ca să ne odihnim puţin. Bunicul îmi povesteşte că în tinereţe, după o zi de muncă, la fel venea şi el să se odihnească la umbra nucului. În adierea vântului de toamnă, câte o nucă răzleaţă zbura spre pământ, aterizând în covorul de frunze. Bunica însă mă trezeşte din visare. Împreună plecăm spre casă. A fost o zi minunată, abia aştept să-l ajut pe bunicul la cules. Elev, Cojocaru Bogdan-Cristian clasa a III-a B, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 2 TG.OCNA

BUCURIILE TOAMNEI
În grădina bunicului, toamna parcă a fost mai bogată ca în orice an. Bucuros, el ne-a chemat să ne arate bogăţiile naturii. Împreună cu bunica admiram frunzele ruginii din vie, iar bobiţele de struguri parcă făceau cu ochiul. Bunicul ne îndemna să luăm un ciorchine. Era foarte dulce. Mai încolo, bunica îmi arăta un păr. Fructele gălbioare parcă străluceau mai mult în bîtaia soarelui. Ne-am oprit la umbra nucului bătrân, ca să ne odihnim puţin. Bunicul îmi povesteşte că în tinereţe, după o zi de muncă, la fel venea şi el să se odihnească la umbra nucului. În adierea vântului de toamnă, câte o nucă răzleaţă zbura spre pământ, aterizând în covorul de frunze. Bunica însă mă trezeşte din visare. Împreună plecăm spre casă. A fost o zi minunată, abia aştept să-l ajut pe bunicul la cules. Elev, Cojocaru Bogdan-Cristian clasa a IV-a B, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 2 TG.OCNA Toamna A venit toamna la noi, Ne-a adus şi vânt şi ploi, Ne-a adus şi cer senin, Şi bogăţie din plin. Azi, am cules din vii, Struguri galbeni aurii, Şi din viţa cea mai groasă Strugurii de tămâioasă. Elev, Haras Valentin-Rareş clasa a IV-a B, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 2 TG.OCNA

51

Vine toamna! Vine toamna acuma Este frig afară, da Se pare că nu mai trece Frigul cel rece. Noi copiii să lucrăm La şcoală bine să învăţăm Nu mai e decât o lună, Şi vine vacanţa iară! Nu se poate, Voi copii să nu învăţaţi Căci la şcoală meritaţi, Note bune să luaţi! Elevă, Statler Ana-Maria clasa a IV-a B, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 2 TG.OCNA

52

BUCURIILE TOAMNEI

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 2 TG.OCNA

TOAMNA RUGINIE

Cel de-al treilea anotimp al anului, cel mai frumos colorat şi cel mai plin de roade, este desigur toamna ruginie. Frunzele cald colorate cad lin pe jos. Oamenii culeh fructele şi legumele proaspete. Vântul supărat suflă cu putere. La cules de nuci trebuie să faci treabă bună. Orice om se pricepe. Soarele se ascunde după deal. Se face seară. Este destul de târziu. Imi place seara asta. Se aude cum cântă greierii. Păsările pleacă în ţările calde. Copiii se duc la şcoală. Unii fac colecţie de frunze. Aceştia le pun la presat. Nu mai este verdeaţă ca înainte. Culorile pastelate ale toamnei, ne împresoară din toate părţile. Mai târziu frunzele cad în tremur uşor din copaci şi formează un foarte frumos covor pastelat peste întreg păntul. Bruma începe să cadă peste iarba gălbejită. Afară se lasă frig, aşa că mă hotărăsc să întru în casă. Elev, Cioca Ştefan, clasa a IV-a B Andrei şi Cristian Andrei şi Cristian sunt doi elevi silitori, dar în acelaşi timp şi foarte buni prieteni. Vacanţa mare şi-au petrecut-o împreună. Au fost la iarbă verde împreună cu familiile lor, la ştrand, la fotbal tot împreună. La începutul şcolii, chiar dacă sunt în clase diferite, ei tot prieteni au rămas. Dacă unul dintre ei nu reuşeşte ceva la lecţii, celălalt sare să-l ajute. La fel face şi celălat băiat. În week-end, după ce îşi termină lecţiile, împreună merg în parc şi se plimba cu bicicletele. Ce prieteni buni sunt ei! Cojocaru Bogdan –Cristian,clasa a IV-a B ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 2 TG.OCNA-Prof. CRISTINA RONCEA 53

Anotimpuri Toamna-i dulce şi frumoasă Fructe ne aduce-n casă. Pe străzi sunt covoare maronii Ţesute din frunze ruginii. Iarna vine friguroasă, Cu ţurţuri atârnând de casă. Ea ne-aduce la ferestre Flori de gheaţă, de poveste. Primăvara când soseşte Pomi şi flori înfloreşte Şi natura o trezeşte, Câmpul ea îl înverzeşte, Iar vara o asteptăm Când vine noi ne bucurăm. Aduce vacanţa mare Şi vine cu mândrul soare. Eleva, Lung Iris –Adriana clasa a III-a, Şcoala cu clasele I-VIII Voiteg, Timiş Înv. Elena- Sorina Groza Câinele şi tigrul Era o zi de vară obişnuită. Rexi se plimba prin pădure. Şi tot mergând el, ajunse într-o poieniţă plină cu flori multicolore. Era raiul pe pământ. Păsările ciripeau, iar fluturii zburau dintr-o parte într- alta. Florile erau atât de frumoase şi parfumul lor, îmbietor. Era tare bucuros. După o bucată lungă de drum, Rexi intră în partea întunecoasă a pădurii. Era înfricoşător, iar foşnetul frunzelor te speria. Deodată apăru în faţa sa Gheară Ascuţită, regele tigrilor. Rexi îşi ceruse scuze pentru deranj, iar Gheară Ascuţită îi spuse că nu-i nimic şi l-a invitat la cină cu familia lui. Gheară Ascuţită l-a întrebat pe Rexi dacă vrea să fie prieten cu el. Rexi abia aştepta să aibă un nou prieten. După ce plecă Rexi, Gheară Ascuţită îi anunţă pe ai lui că la cină vor avea friptură de căţel. Familia lui a fost foarte fericită. Pe drum Rexi se întâlni cu Linda, cea mai bună prietenă a lui. El îi povesti că este invitatul lui Gheară Ascuţită la cină şi că i-a cerut prietenia. Linda îl avertiză că ar putea fi o şmecherie de-a lui Gheară Ascuţită. A tot încercat să-l convingă pe Rexi, dar nu a reuşit. Atunci căţeluşa grijulie s-a gândit să ia şi ea masa cu ei, să se asigure că Rexi nu păţeşte nimic. Rexi nu a fost de acord. Linda şi-a strâns toţi prietenii şi le-a povestit totul. Ei doreau să o ajute. Împreună, printr-un şiretlic, l-au prins pe Gheară Ascuţită. L-au pus să recunoască la cină, în faţa lui Rexi.

54

Iată că a sosit şi momentul întâlnirii. Rexi se afla acum în faţa lui Gheară Ascuţită şi a familiei lui. -Trebuie să te duci în peşteră! ordonă Gheară Ascuţită. -Bine, Gheară Ascuţită, spuse temător Rexi. Apoi se duse în peşteră cu gândul că acolo va scăpa de teama ce i se cuibărise în sufletul său mic. Linda şi prietenii ei s-au dus să vadă dacă Gheară Ascuţită va spune adevărul. Gheară Ascuţită nu spusese adevărul. Erau pregătiţi să-l salveze pe Rexi. Au aruncat o frânghie în peşteră. -Te rugăm să urci! ziseră ei în cor. -Bine, prieteni. -Spune-i şi lui Gheară Ascuţită să urce! - Gheară Ascuţită, vino să ne jucăm! -Vin. S-a urcat şi Gheară Ascuţită. La jumătatea sforii peste Gheară Ascuţită se prăvăli un bolovan. -Ai grijăăăăăăăăăăăăăăă!!!!! -Nuuuuuuuuuuuuu! Ajută-mă! strigă disperat Gheară Ascuţită. -Nu pot! veni repede răspunsul. Bolovanul a fost împins de prietenii Lindei atât de tare că Gheară Ascuţită a rămas închis în peşteră. Apoi l-au silit să spună adevărul, dar l-au lăsat acolo în peşteră pentru totdeauna. -Vă mulţumesc pentru ajutor! spuse Rexi lăsând capul în jos de ruşine. -Nu nouă trebuie să ne mulţumeşti, Lindei îi aparţine toată munca. -Îţi mulţumesc, Linda! -Cu plăcere! Aşa fac prietenii. Familia lui Gheară Ascuţită a fugit de frică, iar Rexi şi prietenii lui râdeau de faptul că lor le sunt frică de nişte câini- pitici, dar au fost fericiţi fiindcă prietenia lor a învins răul. Rexi şi prietenii săi au promis că vor rămâne prieteni pentru totdeauna şi se vor ajuta la bine şi la greu, chiar dacă au defecte. Îi părea rău că a fost atât de naiv încât îşi imagina că va fi prieten foarte bun cu Gheară Ascuţită. … au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi. Prietenul la nevoie se cunoaşte. Eleva, Uşvat Larisa clasa a III-a, Şcoala cu clasele I-VIII Voiteg, Timiş Înv. Elena- Sorina Groza

55

E iarăşi toamnă Afară-i frig şi rece vremea În casă-i cald şi călduros Dar ce păcat ca iar copiii Ei stau la geam şi plâng de dor. Păsările azvârlite, ude leoarcă, Ele plâng Şi furtuna ne-ncetată Râde- n zvon şi rupe tot. Eleva, Petric Elena clasa a IV-a, Şcoala cu clasele I-VIII Voiteg, Timiş Înv. Elena- Sorina Groza Povestea unui vis frumos Era o seară frumoasă de vară. Vântul adia călduţ, iar stelele străluceau pe cer. Eu şi sora mea ne pregăteam de culcare. Dormind amândouă într-o cameră şi având un pat etajat, înainte de culcare noi mai povestim , despre ce întâmplări s-au mai petrecut ziua . După un timp sora mea a adormit , dar eu, răsucindu-mă de pe o parte pe alta, nu puteam să dorm. Ca în fiecare seară mama a venit sa ne sărute de noapte bună şi să vadă dacă am adormit. Mama a luat din birou o carte, s-a aşezat lânga mine, a răsfoit-o puţin şi a început să citească . Nu am fost atentă cum se numea povestea, dar a început cu “A fost odată…” . Încet mi-am dat seama că era vorba despre “Povestea porcului”. Ascultând-o pe mama, încet, încet mă toropea somnul şi simţeam cum alunecam în tărâmul viselor. Ajunsă pe acel tărâm am început să fug de colo până colo pentru că erau flori şi copaci înalţi care mă speriau. Deodată am auzit nişte râsete şi am înaintat curioasă să văd cine este. Când, ce să vezi, erau nişte pitici ca cei din “Alba ca Zăpada”! Am rămas uluită şi nu-mi venea să cred că la o aruncătură de băţ erau Hapciu, Mutulică, Supărăciosul şi cu ceilalti, dar mi-am revenit repede şi am pornit spre ei.Vazându-mă, sau speriat. Încet, încet i-am liniştit şi le-am spus că nu le voi face nici un rău. Am uitat să vă spun că eu eram mai mare decât piticii. Curioşi se uitau la mine şi m-au intrebat : -De unde ai apărut ? -Eu vin din lumea oamenilor. -Si ce cauti aici ? -Păi , am venit să vă văd.

56

-Fugiţi! Nu o băgaţi în seamă, poate să ne facă rău spuse Supărăciosul . Mirată mă uitam la ei şi încercam să-i liniştesc . -Nu vreau să fac la nimeni rău,aş vrea doar să vă spun că mă cheamă Roxana şi că aş vrea să vă cunosc puţin şi să vă cer ajutorul. -Atunci, fetiţo, hai, să stăm jos şi să vorbim . După ce m-am aşezat am început să le pun fel şi fel de întrebări. -Unde este Albă ca Zăpada şi prinţul, dar vrăjitoarea cea rea ? Ei au început să râdă şi mi-au spus că aici în tărâmul viselor toate basmele se împletesc între ele. -Cum? am spus eu mirată. -Aici ai să intâlneşti şi alte personaje din alte poveşti. -Oau, am spus eu mirată, care personaje? -Cenuşăreasa, Frumoasa din pădurea adormită şi alte prinţese dragi vouă copiilor. -Dacă se poate aş vrea să le întâlnesc. -Dar nu. Mai bine ne-ai spune cum ai ajuns tu aici? -Din ce imi aduc aminte mama îmi citea o poveste. -Da, da! Asta trebuie să fie că ai ajuns aici, îţi aduci aminte ce poveste îţi citea? -Da, era “Povestea porcului”. -O, înseamnă că trebuie să mergem să-l intâlneşti pe prinţul care se îmbracă cu pielea de porc. -Dacă nu este departe, hai să mergem! Am pornit împreună cu ei pe o cărare care ducea în afara pădurii. Se zărea departe un castel de o frumuseţe nemaivazută. Abia aşteptam să ajung la el şi să mă întâlnesc cu toate personajele dragi mie, dar deodată: -Trrr…,trrr…,trrr…!!!!!! Am sărit în sus ca arsă , nu ştiam ce se întâmplă. Într-o clipă am înţeles că era ceasul deşteptător care îmi dădea trezirea pentru a merge la şcoală. După ce l-am oprit mam trântit în pat şi mă gândeam la visul cel frumos pe care l-am visat. Abia aştept să vina seara şi poate voi visa mai departe pentru ca tare aş mai vrea să mă întîlnesc cu eroii mei din poveşti. “Nimeni nu imi poate interzice să visez“ Eleva, Suiugan Roxana- Mihaela clasa a IV-a, Şcoala cu clasele I-VIII Voiteg, Timiş Înv. Elena- Sorina Groza

Prietenii
A fost odată un urs pe care îl chema Ursulică şi avea şase ani . El nu avea decât patru prieteni: Aiurilă, Vulpiţa, Iepurilă şi Tudorel. Tudorel era un băieţel, Iepurilă era un iepure drăgălaş cu codiţa căt un ghemotoc, Vulpiţa era o vulpe prietenoasă, iar Aiurilă, un ursuleţ mai mic. Într-o zi, când a început să ningă, au ieşit cu toţii afară şi s-au dat pe derdeluş . Ursulică a spus:

57

-Hai să ne ducem înapoi acasă că acuş este seară! Atunci Iepurilă şi Aiurilă au răspuns: -Nu, mai vrem să stăm aici că nu mai e mult şi se topeşte zăpada. -Bine, dar nimeni nu mă ascultă şi nu vrea să meargă cu mine? Atunci Vulpiţa zise: -Lasă că vin eu cu tine. -Mulţumesc, eşti o prietenă adevărată, sări în sus de bucurie Ursulică. -Cu plăcere, dar mă laşi să stau cu tine în casă pentru că a mea s-a distrus? -Bineînţeles că te voi lăsa. Şi după aceea, auzind vorbele lor, Iepurilă alergă spre casa lui Ursulică şi Aiurilă după el. Aiurilă spuse: -Unde te duci? -La Ursulică. Când au ajuns la Ursulică s-au împăcat şi s-au distrat de minune. Şi aşa au devenit prieteni de nedespărţit. Dar oare ce face Tudorel? A ştim noi, Tudorel este la şcoală. Eleva, Uşvat Larisa clasa a III-a,Şcoala cu clasele I-VIII Voiteg, Timiş Înv. Elena- Sorina Groza Prima brumă Am deschis astăzi fereastra Şi -am văzut minunea mare. Orice frunză, orice floare, Margini argintii ea are. Fug afară în grădină Ca să-mi dau seama mai bine. De-unde-atâta bogăţime? Poate îmi răspunde mama. Eleva, Ziroş Daiana- Claudia, clasa a III-a Şcoala cu clasele I-VIII, Voiteg, Jud. Timiş Înv. Elena- Sorina Groza Ronţ-Şoricelul şi Miau-Miorlăilă Era o zi caldă şi plăcută de vară.Soarele înconjura satul cu razele lui călduţe.Strada era cuprinsă de linişte şi înmiresmată de parfumul florilor. Ronţ- Şoricelul tocmai ieşise din ascunzătoare căutând disperat o bucată de brânză pentru că nu a mâncat demult. Căutând cât mai bine, descoperi o bucată cu care s-ar fi putut sătura, însă brânza se afla tocmai pe masa din bucătărie.

58

După multe încercări, Ronţ-Şoricelul reuşi să se urce pe masă, dar de cum luă în mână bucata de brânză, îl şi văzu pe Miau-Miorlăilă, motanul cel fioros, că se îndrepta în fugă spre el. Micul Ronţ o şi luă la fugă cât îl ţinură picioarele. Spre surprinderea lui şi a pisicii Ronţ, reuşi să intre în ascunzătoare unde începu să îşi tragă sufletul. Şi cum se mai linişti puţin Ronţ-Şoricelul auzi de afară o voce de pisică. -Miau! Ronţ, vino repede afară! Nu vreau să te mânânc.Vreau doar să fim prieteni. -Eu nu te cred!Sigur vorbeşti aşa doar ca să mă prinzi în capcană. -Îţi promit că, dacă ieşi afară, îţi voi da brânza pe care ţi-o doreşti atât de mult! -Bine, voi ieşi, iar dacă este adevărat ce îmi spui tu, aş vrea şi eu să fim nişte prieteni buni! -Minunat! Şi aşa Ronţ-Şoricelul primi bucata de brânză pe care o aştepta. Miau-Miorlăilă şi micul şoricel deveniră cei mai buni prieteni. Cei doi aveau o prietenie foarte strânsă şi frumoasă. Din această poveste învăţăm că oricât am fi de diferiţi putem fi cu toţi prieteni. Eleva, Lung Iris- Adriana, clasa a III-a Şcoala cu clasele I- VIII, Voiteg, Jud. Timiş VISUL LUI IONUT Este târziu. Toţi ai casei au adormit. Ionuţ se vede alergând pe o potecă din pădure alături de un iepuraş. -Gata, am ajuns! Iată căsuţa ta! Aici nu va veni moş Andrei. Casuţa era pustie. S-a făcut dimineaţă. Copiii au venit să-l viziteze pe iepuraş.I-au adus şi daruri, de asemenea un pătuţ pufos din lână. Ei au reparat casuţa şi au plecat. Deodată se auzi ceva: -Bună! Sunt Tiţa Iepuriţa! -Bună! Eu sunt Iepurilă! -Pot locui cu tine? -Desigur! Copiii au venit împreună cu mama ca să-l viziteze pe Iepurilă. Mama sa spuse: -Ce mare te-ai făcut ,Iepurilă! Iepurilă dădu din năsuc. Copiii le-au adus celor doi iepuraşi : morcovi, varză, paie. Tiţa Iepuriţa îi spune lui Iepurilă: -Ce drăguţi sunt copiii! -Ştiu! Cât am locuit cu ei mi-au dat mâncare sănătoasă. După douăzeci de zile copiii au venit să-i viziteze pe cei doi iepuraşi. Dar, nu mai erau doi, erau trei! Când au văzut copiii au fost foarte fericiţi! Nagy Patricia- Andreea, clasa a III-a Şcoala cu clasele I-VIII, Voiteg, Jud. Timiş Înv. Elena- Sorina Groza

59

Zâmbet de toamnă Toamna a venit la noi, Cu mere, prune, strugurei. A venit cu zile scurte Şi cu frunze aurite. Pomii, straiele îşi schimbă, Norii, peste sat se plimbă Scuturându-şi stropii mari, Peste cete de şcolari. Eleva, Lung Iris- Adriana clasa a III-a Şcoala cu clasele I-VIII, Voiteg Înv. Elena- Sorina Groza Tăcerea florilor Puterea cuvântului Ele nu o cunosc; Miresme din bătaia vântului, Mă-ncântă nespus, recunosc! Parfumul tăcerii-l împrăştie şi ele; Înfloriri făr` de sfârşit surâd până la stele. Şi poate glas de-ar primi fiecare, Orice sărmană nu ar mai fi o oarecare. Eleva, Chelariu Adriana Lorena, clasa a VII-a A Liceul Teoretic,, Anastasie Basota’’Pomirla, Jud. Botosani Toamna Au început ploile. Soarele cald a dispărut printre norii suri. Tot ce ne înconjoară a început încet, încet să se îngalbenească. Este anotimpul cel mai bogat. Se culeg legumele şi fructele. Frunzele copacilor au căzut si ne-au înconjurat cu un covoraş minunat, multicolor. Noi, copiii mergem la şcoala şi ne bucurăm de activităţile şcolare. Au plecat păsările călătoare şi parcă toată suflarea e mai melancolică. Bine ai venit, toamnă! Eleva, Calancia Alexia clasa a II-a A, Şcoala cu clasele I-VIII Căiuţi, Bacău Prof. învăţământ primar: TOŞA GABRIELA

60

Toamna Toamna este anotimpul frunzelor ruginii, frunze ce formează un covor moale în care mi se afundă paşii. Toamna este anotimpul roadelor bogate. Iubesc acest anotimp datorita peisajelor oferite de el. In acest anotimp, elevii încep şcoala şi totul prinde viaţă. Păsările vor pleca în ţările calde şi se vor întoarce la primăvară. Câmpurile sunt pline de oamenii ce culeg roadele acestui anotimp bogat. Luna noiembrie aduce copaci goi şi câmpuri pustii. Scriitorii literaturii noastre, cred ca au întotdeauna un subiect de inspiraţie în ceea ce priveşte anotimpul toamna. Elev, Angheluta Cristian clasa a II-a A, Şcoala cu clasele I-VIII Căiuţi, Bacău Prof. învăţământ primar: TOŞA GABRIELA

Lucrări cu materiale din natură ale elevilor clasei IA – Şcoala cu clasele I- VIII ,,M. Eminescu “ Roşiorii de Vede – Teleorman Prof. învăţământ primar:Popescu Ştefania

61

62

63

AM SĂRBĂTORIT VENIREA TOAMNEI PRIN CÂNTEC, JOC ŞI TEATRU DE MASĂ

EDUCATOARE:Istrate Marin GRĂDINIŢA PP NR7-STRUCTURĂ PP NR.4

64

CE BINE-I LA ŞCOALĂ!!! Elevii clasei a II-a A, Şcoala cu clasele I-VIII Căiuţi, Bacău Prof. învăţământ primar: TOŞA GABRIELA

65

Învăţătoarea

Eu am avut noroc în viaţa mea de nişte dascăli-oameni extraordinari! Primul din ei: ÎNVĂŢĂTOAREA ,,Tovarăşa învăţătoare” Ghiuţă Maria cred că era cea mai talentată învăţătoare din şcoala aceea mică din satul Vedea! Tot ce era aşezat pe pereţi :planşe, tablouri, gazete de perete, erau făcute de mâna-i pricepută. Noi, elevii dumneaei, eram cei mai talentaţi la desen (mai târziu se lăuda cu mine că nici fiica ei nu a copiat-o la desen ca mine...că facem jocul ăla de lumini şi umbre care dădea relief obiectelor desenate şi un plus de frumuseţe) Apoi serbările şcolare erau momente pe care le pregăteam cu mare grijă! Îmi plăcea să cânt melodii populare ale Irinei Loghin ..Mă îndruma cu atenţie şi astfel multe concursuri le-am câştigat poate şi datorită grijii cu care m-a îndrumat. Şi concursurile de recitări ..sau din brigada artistică.. sau dansurile populare..sau ansamblul coral, de care tot dumneaei se ocupa… Repetiţiile, spectacolele erau pentru noi adevărate sărbatori!!! Cred că îi eram tare dragă…!Că nu-i ieşeam din cuvânt! O amintire însă, mai mult decât toate, îmi răsare în minte:Era înainte de vacanţa de Crăciun, în ultima zi de şcoală, prin clasa a IV-a. M-am dus aşa, ca să bravez, cu o sacoşă mare la şcoală ...goală, ca să o umplu de ..VACANŢĂ! Stiţi ce surpriză am avut!???! Învăţătoarea venise cu fiica ei micuţă, de 5 ani şi cu nepoata, care era de-o seamă cu mine . Le ştiam, le mai vazusem, dar acum mi-au pus în traista aia cu care venisem, 5-6 cărţi de poveşti şi de poezii, cu dedicaţii pentru ziua mea, care era în vacanţă. A fost atât de neaşteptat totul !!!...Atât de emoţionant, că am sărit de gâtul lor şi le-am umplut de sărutări! Mai ales că eu nu aveam atâtea cărţi câte mi-aş fi dorit! O policioara, acolo... Era un dar nepreţuit ! … Cărţile alea le ţin şi acum …Le-au citit şi băieţii mei mai târziu…Pe paginile lor îngălbenite a rămas inima învăţătoarei mele- ca o pecete. Prof.învăţământ primar, Ştefania Popescu Şcoala Mihai Eminescu Roşiorii de Vede -Teleorman

66

COLABORATORI

Înv. Emilia Barzu Înv. Elena- Sorina Groza Prof.înv.primar Cristina Roncea Ins. Ionela Grapini Înv.Ioana Mutu Înv. Agnes Costea Prof. Rodica Costan Prof.înv.primar Nicoleta Hustiuc Prof. Luiza Stan Ed. Istrate Marin Ed. Sofia Toflea Prof. Madalina Barzoiu Prof. Gurzu-Timofti Lucia Înv. Liliana Danila Prof.înv.primar Stefania Popescu

67

Multumim tuturor colaboratorilor! Magia copilariei, Nr.3, noiembrie 2011
Responsabilitatea pentru originalitatea şi conţinutul articolelor revine în exclusivitate autorilor acestora.

ISSN 2246 – 9281 ISSN – L = 2246 – 9281

Va asteptam in numarul urmator!

68

69

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->