Lucian Blaga Noi i pmntul Attea stele cad n noaptea asta.

Demonul nopii ine parc-n mni pmntul i sufl peste-o iasc nprasnic s-l aprind. n noaptea asta-n care cad attea stele, tnrul su trup de vrjitoare-mi arde-n brae ca-n flcrile unui rug. Nebun, ca nite limbi de foc eu braele-mi ntind, ca s-i topesc zpada umerilor goi, i ca s-i sorb, flmnd s-i mistui puterea, sngele, mndria, primvara, totul. n zori cnd ziua va aprinde noaptea, Cnd scrumul nopii o s piara dus de-un vnt spre-apus, n zori de zi a vrea s fim i noi cenua, noi i - pmntul.