Lectura interogativ-interpretativă a textului ,,Cântarea României” de Alecu Russo

1. Identificați fragmentele despre țara și poporul ei, urmărind

Înfățișarea, aspectul fizic
- verzi sunt dealurile tale;
- neamurile auziră ţipătul
chinuirii tale.
- un neam de viteji a râvnit la
turmele tale şi la grânele aurite
ale holdelor tale;
Calitățile morale
- țară falnică ca nici una;
- ai cartea de vitejie a
trecutului;
- poporul tău era îndrăzneţ ca
vulturul;
- pieptul tău era tare ca de oţel;
- visurile tulburate ca valurile
mării bătute de furtună
- priveşte, de la miazăzi la
miazănoapte, popoarele îşi
ridică capul;
Trăsăturile ce denotă
suferință
- zâmbetul tău e așa de amar;
- trupul se topește de slăbiciune;
-  trupul şi sufletul tău vor fi
străini pe pământul înrodit de
tine;
- trupul tău se va gârbovi sub
bătaie;
- numele tău de nebiruit pieri;
- steagul tău pieri dintre
steagurile neamurilor.

2. Extrageți din text propozițiile următoarele aspecte:

Atmosfera de basm
În vremea veche... de demult, demult... cerul era
limpede... soarele strălucea ca un fecior tânăr...
câmpii frumoase, împrejurate de munţi verzi…;
Furtuna mântuirii straşnică are să fie... aveţi
grijă de ziua aceea, şi grăbiţi-vă a vă îndrepta
din vreme;
Lumea răvăşită se întocmeşte iarăşi, dar cu
încetul şi cu durere mare; neamurile trec prin
ispite şi cercări, până ce intră priceperea într-
însele şi se înţeleg.
Zguduirile teribile ale prezentului
Pământul ce acoperă cenuşa strămoşilor era
frământat de lavă... vârtejul furtunos învăluia
câmpia... talazurile acelui ocean fără margini de
neamuri, prăvălindu-se din toate părţile lumii,
spinteca cu durere coastele tale...;
Vântul de la miazănoapte bate cu furie... cerul se
întunecă... pământul se cutremură... 
În patru unghiuri ale lumii se văd înălţându-se
stâlpi de flacără învăluită în nouri de fum... se
aud armăsarii nechezând, turmele mugind,
zgomote de care şi o larmă îngrozitoare de
glasuri de tot felul.

3. În versetul 28, Alecu Russo definește noțiunea de Patrie.

Scrie, în 10 enunțuri, ce este Patria pentru dvs.?
Mai întâi de toate patria se identifică cu baștina, cu satul în care m-am născut și în care am
crescut. Patria o asociez cu orice ce e pitoresc, cu orice ce e moldovenesc, cu orice peisaj verde
care te face să simți imensitatea lumii și puterea unui orizont, puterea de a crea zilnic noi
posibilități.  Nu aș vrea să fiu banală, dar pentru mine patria e graiul nostru, e poezia
românească, slova lui Eminescu și a lui Vieru, a lui Creangă și a lui Blaga. Pentru mine patria
este acolo unde îmi sunt părinții. Ei îmi sunt ancoră a realității și dovadă că mai avem lucruri
sfinte. Anume această sfințenie îmi oferă certitudinea că iubesc o patrie reală, o patrie în care
merită să investesc sentimente reale de iubire.  Patria e o perindare a generațiilor care iubesc
acest pământ al valorilor perene și al dragostei sincere față de tot ce e frumos și sfânt. Chair
dacă suntem departe de patrie, de pragul părintesc, patria este cu noi, în inima noastră, căci
patria e un zvon ce vine de oriunde, e o ciocârlie ce se înalţă oriunde. Soarele patriei noastre dă
tuturor lucrurilor un farmec ce nu se mai găseşte în nici o altă parte a lumii. Nu degeaba se
spune: „fie pâinea cât de rea, tot mai bună-i în ţara mea”.