Masa lui Bucur

Depresiunea ntre Rmnice este str juit n partea sa vestic de povrni ul muntos al bordurii carpatice, puternic torsionat i curbat c tre vest. n cadrul peisajului se impune Muntele Piatra Penei care ajunge pn la altitudinea de 1145 m n punctul numit Masa lui Bucur . La poalele sale se desf oar satul Ple i, cu gospod rii risipite pe panta abrupt a muntelui, ce par c stau s alunece n apa nvolburat a Rmnicului S rat. n acest zon de limit a depresiunii cu spa iul montan, blocurile de piatr au o mare frecven ca urmare a proceselor periglaciare din cuaternar. Pe coama muntelui amintit se afl un astfel de bloc, care datorit eroziunii risc s se pr v lesc n apa Rmnicului. Uria a stnc cu o suprafa pseudoplan i un volum de cca. 150 tone, este a ezat pe alte 3 pietre mai mici, crend imaginea unei mese dacice cu trei picioare. Localnicii au numit-o Masa lui Bucur , pentru c a a au apucat de la p rin ii lor.

Masa lui Bucur Ei povestesc c demult, aici pe plaiurile noastre tr ia un copil pe nume Bucur, care de mic a r mas orfan de amndoi p rin ii. Neamurile sale l-au dat s nve e meserie la unii ciobani cu suflet, ce p teu oile prin p r ile acestea. Micu ului mn tor de oi i pl cea s - i petreac timpul n apropierea unei pietre uria e, a ezat pe vrful muntelui. Ucenicul cu greu i putea ndeplini sarcinile ce i erau stabilite de mai marii s i. Ct de tare s-ar fi gr bit, el nu reu ea s adune la timp lemnele de care aveau nevoie ciobanii de la stn .

ccc j j mn

Ci b o

ntr-o zi plecnd dup lemne, n mijlocul unei poieni s-a intlnit cu trei zne. Una dintre ele, ntins pe iarba fraged , dormea nv luit de ar i a zilei toride de var . Ciob nelul, milos din fire, a t iat iute cteva crengi de brad i a f cut un umbrar deasupra acesteia. Pentru gestul s u plin de omenie, znele l-au r spl tit cu puterea de a cl tina, a smulge din r d cin i a urca pe umeri orice brad, spre a nu mai fi certat de ciobanii mai b trni. Cele trei zne bune

C p tnd puteri de uria , tn rul nu s-a r zbunat pe cei care l-au umilit, dar cu timpul i-a p r sit plecnd cu turma lui de mioare spre es, la cmpie. A a a ajuns Bucur pe malurile Dmbovi ei, unde i-a stabilit stn , iar cu timpul a devenit foarte bogat. Acolo apus bazele unei gospod rii nfloritoare, obr ie a a ez rii care a devenit ast zi ora ul Bucure ti, adic ora ul lui Bucur . Biserica lui Bucur

Grup de ciobani

El nu a mai p r sit locurile de la cmpie, dar se spune c o parte din bog iile strnse le-a ascuns sub piatra din vrful muntelui, pe care o ndr gise att de mult n copil ria sa.

Sorin Pantelimon