wikipedia

Lacul Sfânta Ana (în maghiară Szent Anna-tó) este singurul lac vulcanic din România.
Este situat în masivul Ciomatu din județul Harghita, în stânga râului Olt, în apropiere de
stațiunea Tușnad. Lacul este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu
Mare (în maghiară Nagy-Csomád), din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente
erupții vulcanice în Carpați și în Europa de Est, care a avut loc acum câteva zeci de mii de
ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani).

Lacul Sfânta Ana se află la o altitudine de 946 m. De formă aproape circulară, similar cu o
paletă de pictor, are o lungime de 620 m și o lățime maximă de 460 m, o suprafață de 19,50
ha și o adâncime maximă de 7 m. Lacul își completează apele numai din precipitații,
neavând izvoare. Puritatea apei se apropie de aceea a apei distilate, cu numai 0,0029 ml
minerale. Capacitatea trofică redusă a apei lacului se datorează și emanațiilor mofetice prin
fundul lacului și prin pereții craterului.

Turiștii veniți la lacul Sfânta Ana nu au nevoie de prognozele meteorologilor pentru a afla
cum va fi vremea, ei având la îndemână o metodă empirică, dar exactă, oferită de muntele
vulcanic: cele două fisuri formate în munte care prevestesc vremea. Localnicii știu că "Dacă
emanațiile din fisuri pișcă la nas, atunci e semn de furtună, iar dacă nu, ziua va fi însorită,
tocmai potrivită pentru drumeții". Fenomenul are o explicație științifică. În munte se
desfășoară încă o activitate post-vulcanică, sensibilă la orice schimbare a presiunii
atmosferice. Când presiunea atmosferică scade, gazele, precum bioxidul de carbon și
sulful, urcă spre suprafață și inundă fisurile cu un miros înțepător, semn că vine ploaia.

Lacul Sfânta Ana este o rezervație complexă naturală, geologică, floristică și faunistică, fiind
legat de Băile Tușnad prin poteci turistice.

Lângă lac se află o capelă romano-catolică cu hramul Sfintei Ana.

Scăldatul în Lacul Sfânta Ana nu mai este permis din decembrie 2017.

Cercetări recente
Vârsta lacului Sfânta Ana nu a fost încă determinată cu exactitate, diverși cercetători
estimând că ultima erupție a avut loc cu 32.000 de ani în urmă (Juvigne et al. 1994), cu
10.500 de ani în urmă (Morya et al. 1996) sau chiar 9.800 de ani în urmă (Magyari et al.
2006).

Studiile palinologice, având ca obiect studiul polenului și al sporilor, au ajuns la concluzia că

istoria lacului Sfânta Ana a început în urmă cu circa 9.800 – 8.800 ani, cu stadiul
de turbărie și lac puțin adânc.

A urmat o perioadă de acumulare continuă de apă pluvială și de creștere a nivelului apei

până la valoarea maximă de 12 metri, cu 2.700 – 700 de ani în urmă, atunci când lacul Sf.
Ana a avut un caracter puternic oligotrof.

Ultimele măsurători efectuate în anul 2005 de către o echipă de scafandri profesioniști

împreună cu Organizație GeoEcologica ACCENT au găsit pentru suprafața lacului o valoare
de 19,3 ha și un perimetru de 1617 m, în scădere față de valorile de 21,3 ha și respectiv
1749 m raportate în anul 1909 de Geley Josef, pentru o suprafață de retenție a bazinului de
colectare de circa 2,15 km². Cota oglinzii apei variază între 949 și 950 m.

Lacul are o formă ovală, semiaxa mare fiind de 680 m iar cea mică de 470 m.

Conform măsurătorilor efectuate în anul 2005, adâncimea maximă a lacului este de 6,4 m.
Conform acelorași măsurători, grosimea maximă a sedimentelor este de circa 4 m. Lacul
Sf. Ana este alimentat exclusiv din precipitații, gradul de mineralizare al apei fiind din acest
motiv extrem de scăzut. Iarna, lacul este acoperit cu un strat de gheață de până la 1 m.[2]

Deși vulcanul în craterul căruia este lacul este în prezent aparent inactiv, un studiu din anul
2019 a indicat însă faptul că există totuși un potențial de reactivare, în viitor.

Legende
Despre acest lac există și unele legende.

 Doi tineri trebuiau să se căsătorească. Fata, pe nume Ana, care urma să devină soție,
nu dorea acest lucru deoarece părinții o obligau să se căsătorească numai pentru a
pune mâna pe averea tânărului, care era destul de necioplit în ale măritișului. În seara
nunții, mireasa a fugit și s-a aruncat în acest lac, trupul ei neînsuflețit nefiind găsit nici în
ziua de astăzi. Din această cauză lacul poartă numele acelei fete. În fiecare an, de
hramul Sf. Ana, lacul este sfințit de către mitropolie.
 Odinioară, prin aceste locuri trăiau doi tirani care erau frați. Unul stăpânea o cetate pe
vârful Puciosul din apropiere, celălalt, o cetate situată pe locul actualului lac. Stăpânul
cetății de pe Puciosul avea o caleașcă minunată, câștigată la zaruri, fapt ce a stârnit
invidia fratelui său, care a pus rămășag că a doua zi va veni în vizită cu o caleașcă și
mai măreață. Pentru a câștiga rămășagul, tiranul pune să fie înhămate la caleașca sa
opt din cele mai frumoase fete din împrejurimi. Caleașca fiind foarte grea, acestea nu au
putut să o urnească, fapt ce a dezlănțuit mânia stăpânului, care a început să le
biciuiască. Una din fete, pe nume Ana, l-a blestemat pe stăpânul cel mârșav. Blestemul
fetei s-a împlinit numaidecât: s-a pornit o furtună îngrozitoare, cu fulgere și tunete,
cutremure, iar cetatea, împreună cu tiranul ei, s-a scufundat în flăcări. În locul cetății de
odinioară s-a format un lac albastru și liniștit, numit după cea care a aruncat blestemul,
Lacul Sfânta Ana.

Lac vechi de zeci de mii de ani

Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România şi se găseşte
la 17 kilometri de localitatea Bixad, aflată în apropiere de Băile
Tuşnad. Cu câteva mii de ani în urmă, în acest loc era un munte
vulcanic. Părerile sunt împărţite în privinţa anului ultimei erupţii,
aceasta având loc cam cu 30 000 – 40 000 de ani în urmă. Ulterior, în
craterul format s-a acumulat apă din precipitaţii şi aşa a apărut lacul.