http://www.profituri.ro/curs/marketing.pdf http://migkomm-ro.jimdo.

com/exercitii-faza-de-prezen%C5%A3%C4%83/marketing/apari %C5%A3ia-%C5%9Fi-evolu%C5%A3ia-marketingului/ Obiective La sfritul acestui capitol vei reui s : Evideniai principalele elemente ce caracterizeaz conceptual de marketing; Descriei scurta istorie a marketingului; Caracterizai principalele etape n evoluia marketingului Identificai funciile marketingului; Delimitai mai multe domenii specializate de marketing; Cuvinte i concept cheie : marketing II. APARITIA, DEZVOLTAREA SI DOMENIILE DE APLICARE ALE MARKETINGULUI 1. Conditiile aparitiei si dezvoltarea marketingului; 2. Etapele marketingului; 3. Universalitatea marketingului; 4. Institutii si organisme. 1. Conditiile aparitiei si dezvoltarii marketingului Marketingul are o istorie scurta. Primele aparitii apartinand acestui secol, faptul ca inceputurile marketingului si dezvoltarea lui ulterioara in spatiile unor tari dezvoltate economi, a determinat o serie de autori sa explice aparitia marketingului pe seama abundentei de bunuri si servici. Aparitia si dezvoltarea marketingului trebuie pusa nu pe seama aparitiilor cantitatilor de bunuri si servicii ci pe seama urmatoarelor conditii: dezvoltarea fortelor de productie; adancirea specializarii in productie; mutatiile demografice; schimbarea conditiilor de munca si valuta; dezvoltarea relatiilor economice internationale; diviziunea internationala a muncii; dobandirea independentei unor state. Toti acesti factori constituie suportul dinanismului economic si comersial care au determinat dezvoltarea marketingului. Dobandirea independentei unor state, ex. Emiratele Unite. 2. Etapele marketingului Pe fondul dinanismului economic si social, tot mai pronuntat au evoluat relatiile dintre intreprinderi si totodata teoriile de marketing. S-a extins aria de promovare sau marit numarul de intreprinderi sau dezvoltat intreprinderi de servicii, a avut loc o promovare extensiva dar si una intensiva respectiv trecerea de la o viziune limitata la o viziune integratoare. Aparitia marketingului este pusa pe seama acestui secol. Primul deceniu a fost deceniul descoperirii. Al 2-lea deceniu - conceptualizarea. Al 3-lea deceniu - integrarea marketingului in viata intreprinderii.

Al 4-lea deceniu - deceniul dezvoltarii. Al 5-lea deceniu - cel al evaluarii. Perioada de dupa 1930 a fost cea mai fecunda perioada. 3. Universalitatea marketingului In evolutia practica, marketingul a gasit teren de aplicare si de afirmare in cele mai variate domenii. Acest lucru ii da inca marketingului caracterul de universalitate. Universalitatea marketingului este sustinuta de 3 argumente: - penetrarea lui treptata in toate sectoarele economice dar si in sectoarele neeconomice; - patrunderea lui in economi aflate pe trepte diferite de dezvoltare desi el a aparut in tarile dezvoltate economic. Ulterior s-a extins in tarile aflate in curs de dezvoltare si in economi centralizate; - marketingul sa afirmat in orice tip de economie, bineinteles de economia de piata, apoi in economia dirijata sau centralizatadar si in cadrul unor limite. Pe masura penetrarii marketingului a aparut si o specializare: Criteriile specializarii marketingului: profilul activitatii economice; aria teritoriala; nivelul de organizare. Din punct de vedere al profilului activitatii economice - marketing industrial si al serviciilor, iar aici avem marketing mijloace de productie si marketingul bunurilor de consum. Marketingul industrial cuprinde masuri ale acestui domeniu, si are in vedere asigurarea unui flux continuu in circuitul produselor. Marketingul serviciilor are o arie mai mare pentru ca serviciile sunt: de transport, de posta, telecomunicatii, sanitare, educationale, turistice, etc.; - marketing agricol sau agro-alimentar - agromarketingul. Are o serie de particularitati determinate de specificul productiei. Ex. Marketing social si al ideilor Marketing social si politic ( Cotler ) care urmareste adeziunea la o politica. El utilizeaza segmente diferite de piata. Marketing electoral este un marketing al ideilor, vinde imagine. Marketing ecologic are ca scop cunoasterea si intervenirea pentru degradarea planetei. Marketing administrativ are particularitatii. Marketing al artei, un marketing religios. Din punct de vedere al ariei teritoriale: marketing intern; marketing international care abordeaza probleme de import-export. Din punct de vedere al nivelului de organizare: macromarketingul; micromarketingul care contine activitatea de marketing la nivelul intreprinderii. 4. Institutii si organisme La promovarea practicilor de marketing un rol insemnat l-au avut diverse institutii. Ele au ca obiect organizarea de manifestari stintifice, difuzarea conceptelor si actiunilor practicate de marketing. Cea mai veche asociatie de marketing a fost AMA 1937 in SUA. Ulterior au aparut asociatii si fundatii in Europa occidentala. ESOMAR - asociatia Europeana de marketing ( 1962, Franta )

AROMAR - asociatia romana de marketing ( 1971 ) Scop - sa promoveze marketingul sub aspect teoretic si practic.

1. Conceptul de marketing Marketingul, mai mult dect orice alt activitate comercial, se ocup de clieni. Crearea valorii i satisfaciei clientului este chiar inima gndirii i practicii marketingului modern. Marketingul reprezint satisfacerea clientului contra unui profit. Scopul dublu al marketingului este, pe de o parte, de a atrage noi clieni promind o valoare superioar i, pe de alt parte, de a menine i a cultiva clienii existeni, oferind satisfacie. Marketingul este foarte important pentru succesul fiecrei organizaii mare sau mic, cu profit sau fr profit, naional sau internaional. Marketingul e pretutindeni n jurul dvs. Vedei rezultatele marketingului n abundena produselor din centrele comerciale. Vedei marketingul n reclamele care umplu TV-ul, nveselesc revistele, se nghesuie n csuele potale sau nvioreaz paginile de web. Acas, la coal, unde lucrai, suntei expui marketingului n aproape tot ce facei. i totui, marketingul nseamn mult mai mult dect surprinde ochiul clientului. n spate se ascunde o reea masiv de oameni i activiti care concureaz, pentru a v capta atenia i a v lua banii. Dac marketerul reuete s neleag nevoile clientului, dezvolt produsele care aduc o valoare superioar, le distribuie i le promoveaz cu un pre eficient, aceste produse se vor vinde foarte uor. Astfel, vnzarea i reclama sunt numai o parte dintr-un mix de marketing mai amplu adic un set de instrumente de marketing care lucreaz mpreun pentru a influena piaa. Definitia lui Ph. Kotler - Marketing este activitatea umana orientata in directia satisfacerii nevoilor si dorintelor prin intermediul procesului schimbului. In conceptul lui Ph. Kotler se includ urmatoarele definitii nevoi, dorinte, cereri, produse, tranzactii, piata. a. Nevoi, dorine i cereri Conceptul de baz al marketingului l reprezint nevoile umane. Nevoile umane sunt stri de privaiune resimit. Acestea includ nevoile fizice pentru hran, mbrcminte, cldur i siguran; nevoile sociale, pentru locuin i sntate; nevoile individuale, pentru cunoatere i auto-exprimare. Aceste nevoi nu au fost inventate de marketeri. Ele sunt o parte important din viaa oamenilor. Dorinele sunt forma pe care o iau nevoile umane dup cum sunt modelate de cultur i personalitatea individului. Dorinele sunt descrise n termenii obiectivelor care le vor satisface nevoile. Oamenii au dorine aproape nelimitate, dar resurse limitate. Cnd sunt susinute de puterea de cumprare, dorinele devin cereri. Consumatorii vd produsele ca o serie de beneficii i aleg

produsele care le dau cea mai mare satisfacie pentru banii lor. b. Produse Oamenii i satisfac nevoile i dorinele cu produse i servicii. Conceptul de produs nu se limiteaz numai la obiectele fizice. Pe lng bunurile palpabile, produsele includ i servicii, care sunt activiti sau beneficii oferite spre vnzare care sunt intangibile i nu confer drept de proprietate; sensul pe care o marc l are pentru consumatori. Consumatorii decid ce evenimente s experimenteze, ce artiti s urmreasc la TV, ce s viziteze n vacan, ce organizaii s sprijine cu contribuii i ce idei s adopte. Pentru consumator toate acestea sunt produse. Muli vnztori fac greeala s acorde o prea mare atenie produselor specifice pe care le ofer n comparaie cu avantajele aduse de aceste produse. Ei se vd mai degrab vnznd un produs dect oferind o soluie pentru o nevoie. Aceti vnztori pot suferi de miopie de marketing sunt aa de absorbii de produsele lor nct se concentreaz numai pe dorinele existente i pierd din vedere nevoile de baz ale consumatorilor. Ei uit c un produs este numai un instrument pentru a rezolva o problem a consumatorului. Aceti vnztori vor avea probleme dac apare un produs nou care servete nevoii consumatorului mai bine sau mai ieftin. Clientul care are aceleai nevoi va dori noul produs. c. Valoare, satisfacie i calitate Valoarea oferit clientului este diferena dintre valorile ctigurilor clientului provenite din deinerea i folosirea unui produs i costurile pentru obinerea produsului. Satisfacia clientului depinde de performana perceput a unui produs n livrarea valorii legate de ateptrile cumprtorului. Dac performana produsului nu se ridic la ateptrile clientului, cumprtorul este nemulumit. Dac performana se potrivete ateptrilor, cumprtorul este mulumit. Dac performana depete ateptrile, cumprtorul este ncntat. Societile de marketing importante fac tot posibilul s-i menin clienii mulumii. Clienii mulumii fac achiziii repetate i ei spun altora despre experienele lor bune cu acest produs. Cheia este de a ndeplini ateptrile clientului cu performana firmei. Firmele inteligente au ca scop s-i ncnte clienii, promindu-le numai ce pot livra, dect s livreze mai mult dect promit. Calitatea are impact direct asupra performanei produsului sau a serviciului. Astfel, este strns legat de valoarea i satisfacia pentru client. n sens restrns, calitatea poate fi definit ca inexistena defectelor. Dar majoritatea firmelor centrate pe client trec dincolo de aceast definiie ngust a calitii. Acestea definesc calitatea n termenii satisfaciei clientului. Societatea American pentru Calitate definete calitatea ca o caracteristic a unui produs sau serviciu care se refer la capacitatea de a satisface nevoile stabilite sau implicite ale clientului. Aceste definiii concentrate pe client sugereaz faptul c, calitatea ncepe

cu nevoile clientului i sfrete cu satisfacia clientului. c. Schimb, tranzacii i relaii Schimbul este actul de obinere a obiectului dorit de la cineva, oferind altceva n schimb. Schimbul este numai una dintre cile prin care oamenii pot obine obiectul dorit. O tranzacie const n comerul de valori dintre dou pri: o parte d ceva altei pri i primete altceva n schimb. Marketingul tranzaciei este parte din ideea mai ampl de marketing de relaii. Din ce n ce mai mult, marketingul i deplaseaz interesul de la maximizarea profitului pe fiecare tranzacie individual la construirea relaiilor reciproc avantajoase cu consumatorii i alte pri. De fapt, n fond, o societate vrea s construiasc o ntreprindere integrat numit reea de marketing. O reea de marketing const din companie, precum i toi deintorii de aciuni: clieni, angajai, furnizori, distribuitori, detailiti, ageni de publicitate etc., cu care a construit relaii de afaceri reciproc avantajoase. Din ce n ce mai mult, concurena nu este ntre societi comerciale, ci, mai degrab, ntre reele ntregi, premiul mergnd la societatea care construiete o reea mai bun. Principiul de funcionare este simplu: construiete o reea bun cu acionari cheie i profitul nu va ntrzia. Marketingul relaional este orientat mai mult pe termen lung. Scopul este de a oferi clientului valoare pe termen lung, iar msurile succesului sunt satisfacia i reinerea clientului. Dincolo de a oferi valoare i satisfacie, vnztorii pot folosi un numr de instrumente specifice pentru a dezvolta legturi mai puternice cu clienii. e. Pieele Conceptele de schimb i relaii duc la conceptul de pia. O pia este seria de cumprtori reali i poteniali ai unui produs. Aceti cumprtori mprtesc o nevoie sau o dorin particular care poate fi satisfcut prin schimburi i relaii. Astfel, dimensiunea unei piee depinde de numrul oamenilor care i exprim dorina, au resurse s se angajeze n schimb i sunt dornici s ofere aceste resurse n schimbul a ceea ce i doresc. 1. Rolul si importanta marketingului. Interactiunea cu alte stiinte Marketingul vizeaza raporturile intreprinderii cu piata, cu ansamblul de factori si conditii care alcatuiesc mediul ambiant al intreprinderii. Rolul marketingului este orientarea intreprinderii spre exterior, incadrarea ei cit mai perfecta in structura mediului economico-social, sincronizarea permanenta a activitatii sale cu dinamica, directiile si formele evolutiei acestui mediu. Prin continutul sau teoretic-metodologic marketingul face parte din familia stiintelor economice. Este important aportul sau la dezvoltarea asa concepte ca nevoie de consum, cerere de marfuri, oferta de marfuri, piata si mecanismele pietei, etc. Marketingul interactioneaza cu urmatoarele disciplini: teoria economica, economia ramurii, economia intreprinderii, managementul, planificarea, analiza economica, sociologia, psihologia, cercetari operationale, etc.

. Evolutia marketingului ca stiinta

Marketingul ca stiinta are o istorie relativ scurta, incepind cu sec. 20. Pina la mijlocul sec. 20 evolutia marketingului a fost destul de lenta, Insa incepind cu anii 50-60 ai sec. 20 expansiunea marketingului devine exploziva. Aparitia marketingului si dezvoltarea lui ca stiinta ulterior se localizeaza in spatiul unor tari cu o economie puternic dezvoltata. Aceasta aparitie se datoreaza abundentei de produse si servicii pe piata si dificultatii crescinde ale desfacerii lor. Alt factor al aparitiei marketingului este dinamismul socialeconomic, ce are ca rezultat accentuarea separarii productiei de consum:

Initia a avut loc dezvoltarea extensiva s-a extins treptat aria de penetratie, a crescut numarul intreprinderilor receptive la viziunea si instrumentele de marketing; Dezvoltarea extensiva consolidarea marketingului in ramurile si firmele care l-a incorporat, perfectionarea si maturizarea lui.

2. Functiile marketingului Exista diverse clasificari ale functiilor marketingului, una dintre clasificari este: I Clasificarea functiilor marketingului la intreprindere: Estimarea potentialului firmei; Planificarea si elaborarea programului de marketing; Organizarea si conducerea activitatii de marketing; Evaluarea si adaptarea efortului de marketing. II Functiile generale ale marketingului: Investigarea pietei ( cerintele pietei, nevoile de consum care sunr necesare de satisfacut); Conectarea dinamica a intreprinderii la mediul economico-social (activitatea intreprinderii trebuie orientata sper mediul exterior); Satisfacerea la maxim a nevoilor de consum (asigurarea finalitatii activitatii firmei) Maximizarea eficientei economice (maximizarea profitului) alocarea optima a resurselor, optimizarea structurii de producie in concordanta cu obiectivele firmei, optimizarea desfasurarii tuturor proceselor economice (productie, transport, depozitare, comercializare).

. Etapele n evoluia marketingului.

n evoluia sa, marketingul a cunoscut un proces de dezv. al teoriei i practicii, proces sintetizat n 2 definiii :

o dezvoltare extensiv a marketingului ;

o dezvolatre intensiv a marketingului (perfecionarea metodelor). Procesul de dezvoltare a marketingului cuprinde 4 etape :

1900 1930 orientarea spre producie i produs se caracterizeaz prin existena unei cereri

nesatisfcute. Principala preocupare a firmei o constituie aceea de a produce cantiti ct mai mari de produse fr a lua n seam nevoile consumatorilor ; 1930 1950 orientarea spre vnzare a aprut ca urmare a scderii puterii de cumprare a americanilor ceea ce a condus la schimbarea modului de a face afaceri, marketingul devenind un instrument de impulsionare a vnzrilor ; 1950 1975 orientarea spre conceptul modern de marketing debuteaz cu nceputul anilor `50 i v-a dura pn la primele ocuri petroliere. Consumatorul este considerat principala surs de venit a firmei, profiturile fiind proporionale cu gradul de satisfacie a consumatorilor ; 1975 pn n prezent orientarea marketingului SOCETAL este o perioad n care firma recunoate c sarcina ei esenial este de a studia nevoile pieelor vizate de a satisface ct mai eficient dar i ntr-un mod care s menin sau s amelioreze bunstarea colectivitii generale. 4. Specializarile marketingului nseamn delimitarea lui pe diferite domenii de activitate n fcie de anumite criterii : a) scopul activitii : marketingul n activiti economice (sau clasic) obinerea de bunuri profit ; marketingul activitilor nelucrtive - nu se urmrete obinere de profit. a) profitul activitii : marketing clasic : - marketingul bunurilor de consum - agromarketing; - marketingul bunurilor industriale business to business; - marketingul serviciilor turistic, religios, asig. bancare, transporturi, ecologic, sportiv, etc.

marketingul activitilor nelucrative :

- marketing social sntate public, educaional; - marketingul politic electoral.

a) nivelul de organizare al activitii economice :

la nivel de firm micromarketing ; la nivel de economie naional macromarketing ; a) teritorial dupa aria geografica :n interiorul rii intern (domestic) ; marketingul internaional.

FUNCTIILE MARKETINGULUI

Marketingul este o functie a managementului intreprinderilor C.Florescu esenta marketingului in 4 functii

1. Investigarea pietei a nevoilor de consum (analiza mediului) functia premisa 2. Conectarea dinamica a firmei la mediul economic-social functia instrument 3. Satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum functia scop 4. Maximizarea eficientei economice (a profitului) functia scop