Carbunele

Carbunele asigura aproximativ 35% din necesarul mondial de energie. Este primul combustibil fosil utilizat pe scara larga. Cea mai mare parte s-a format in perioada carbonifera in urma cu 286-360 de mil. de ani. Padurile tropicale, ferigile uriase si alte plante au putrezit si au fost acoperite de pamant. In timp ce plantele putrezeau, substantele organice se transformau in turba- se mai formeaza si acum in anumite zone- si apoi, treptat, se intarea, devenind lignit (carbune maro) pentru ca in final sa devina huila. Elementul constituent principal al carbunelui este carbonul. Carbunele cel mai vechi si cel mai dur este antracitul care are 98% carbon. Lignitul, carbunele mai tanar , avand aproximativ 1mil.de ani, contine doar 30% de carbon. Rezervele mondiale de carbune sunt uriase. Ultimele estimari arata cam 901 mild.de tone care pot fi exploatate eficent. Daca se iau in considerare si rezervele ale caror costuri de minerit sunt mult mai mari, cantitatea totala ar fi cam de 1800 de mild.de tone. La rata actuala de consum ele ar dura peste 200 de ani. Aproximativ 25% din rezervele de carbune sunt detinute de China, Rusia si S.U.A. S.U.A.detine 35-36% din totalul de resurse. Rezervel e de petrol

Petrolul asigura cam 40% din energia mondiala. El s-a format in urma cu mil.de ani prin degradarea plnctonului. Petrolul si gazele naturale sunt numai hidrocarburi. La ora actuala titeiul este combustibilul cel mai important. Sub forma de benzina si motorina, usor de transportat, se utilizeaza la functionarea masinilor, avioanelor si trenurilor. Boilarele cu petrol sunt un mijloc obijnuit pentru incalzirea caselor. Aproximativ 65% din rezerve se gasesc in Orientul Mijlociu. Restul Asiei detine aproximativ 4% din totalul mondial, America Latina 13%, Statele Unite 4%, Africa 6%, Europa 9%. Gazele naturale

Gazele naturale asigura cam 20% din energia mondiala.Ele au ca principal constituent gazul metan. Rezervele mondiale de gaze naturale au cam aceleasi dimensiuni ca si rezervele de petrol, desi se masoara in unitati diferite. Cel mai mare producator mondial de gaz metan este Rusia (657 mild. metrii cubi anual), urmata de SUA (487 mild. metrii cubi anual), Canada (96 mild. metrii cubi anual), Olanda (80 mild. metrii cubi anual), Marea Britanie (45 mild. metrii cubi anual). In zonele in care resursele de gaze naturale sunt insuficiente oameniin recurg la gaze produse pe cale industriala. Materia prima pentru producerea acestora este carbunele.

Energia nucleara

Inca din 1945, anul construirii bombei atomice, omenirea si-a pus mari sperante in utilizarea energiei nucleare pentru a acoperii o parte a necesarului energetic. In 1990 existau 435 de centrale nucleare operationale acoperind 1% din necesarul energetic mondial. Intr-un reactor nuclear se obtine caldura prin dezintegrarea atomilor radioactivi de uraniu 235. Aceasta este folosita pentru a produce abur, care pune in miscare rotorul turbinelor, generand electricitate.

Uraniul 235 este un izotop relativ rar al uraniului, reprezentand doar 0.7% din cantiatea toatala de uraniu disponibila. Restul este uraniu 238.Un izotop este o forma a unui element identic chimic cu alt izotop dar cu masa atomica diferita. La fel ca si combustibilii conventionali U235 nu va dura o vesnicie. Exista un anumit tip de reactor , numit reactor de crestere care transforma U238 intr-un alt element radioactiv plutoniu 239 (Pu239). Pu 239 poate utilizat doar pentru a genera caldura. Pana acum doar 6 tari au construit astfel de centrale experimentale. Dintre acestea reactorul nuclear francez Phenix are cel ami mare succes. Daca acest tip de reactor nuclear ar devenii usual rezervele mondiale de uranium ar ajunge mii de ani. Pro sau contra energiei nucleare

Energia nucleara prezinta numeroase avantaje. Este economica : o tona de U235 produce mau multa energie decat 12 milioane de barili de petrol (1 baril = 159 litri). Este curata in timpul utilizarii si nu polueaza atmosfera. Din pacate exista si cateva dezavantaje. Centralele nucleare sunt foarte scumpe. Produc deseuri radioactive care trebuie depozitate sute de ani inainte de a devenii inofensive. Un accident nuclear , ca cel din 1986 produ la Cernobal in Ucraina, poate polua zone intinse si produce imbolnavirea si chiar moartea a sute de persoane. In urma dezastrului de la Cernobal cateva tari au hotarat sa renunte la utilizarea centralelor nucleare. Cercetarile se indreapta spre descoperirea unor noi surse alternative de energie inepuizabile. Multe tari sunt astfel interesate nu numai de cescoperirea unor noi surse de energie ci si de beneficiile pe care le-ar aduce consefrvarea celor existente. Lista posibilitatilor de economisire este lunga : izolarea termica a locuintelor, utilizarea unor masini mai mici si rentabilizarea industriilor prin eficientizarea si reciclarea deseurilor matalice si eliminarea consumurilor inutile Acesti pasi vor duce ar duce in viitor la o folosire mai judicioasa a resurselor tot mai rare si implicit mai scumpe, dar totodata ar adduce si beneficii mediului inconjurator.

Despre petrol
Petrolul, sau titeiul, cum mai este el numit,se gaseste in cantitati mari sub suprafata scoartei terestre si se foloseste ca si combustibil sau ca materie prima in industria chimica. Mai precis, petrolul si derivatii lui se folosesc la fabricarea medicamentelor si a ingrasamintelor chimice,a produselor alimentare, a maselor plastice, a materialelor de constructii, a vopselelor si la producerea de electricitate. De fapt, toata industria moderna depinde de petrol si de produsele sale; structura materiala si modul de viata in comunitatile din suburbiile care inconjoara marile orase sunt rezultatul unei ample si necostisitoare alimentare cu petrol. Restrictiile impuse politic cu privire la alimentarea cu petrol si la folosirea lui au dus la o mare crestere a preturilor in anii '70 pentru o indelungata perioada. Aceasta a adus temeri cu privire la lipsa globala de petrol si astfel la mijlocul anilor '90 preturile au scazut la jumatate. Petrolul este format in cea mai mare parte din hidrocarburi desi si cativa compusi cu oxigen si sulf intra in componenta lui.Petrolul contine elemente solide, gazoase si lichide fiind un amestec de hidrocarburi solide si gazoase dizolvate in hidrocarburi lichide.Consistenta petrolului variaza, avand stare de lichid mai fluide asa cum este benzina si pana la lichid vascos care de-abia curge.Are culoare brun-inchisa si miros caracteristic. Petrolul se formeaza sub suprafata scoartei terestre prin descompunerea organismelor.Resturile organismelor mici care traiesc in mare sunt amestecate cu nisipurile fine de la fundul apei.Aceste depozite,bogate in substante organice, devin sursa de formare a petrolului.Acest proces dureaza milioane de ani. Pentru a scoate petrolul la suprafata exista mai multe metode dar cea mai interesanta si una dintre cele mai mari realizari inginiere din ultimele decenii este

constructia la marginea unei mari sau a unui ocean,a unei turle pentru sonde petroliere.Acestea sunt instalate pentru a functiona de pe o platforma petroliera pana la adancimi de cateva sute de metri; platforma poate fie sa pluteasca, fie sa stea pe picioare instalate pe fundul apei. Ea poate rezista valurilor si vanturilor puternice,sau in regiunile arctice la banchizele de gheata. Ca si in turlele traditionale, dericul(macara invartitoare) este in principal un dispozitiv pentru suspendarea si rotirea tevilor care foreaza dupa petrol in acest fel au fost forate cu succes mari puturi pana la adancimea de 6,5 km de la suprata oceanului. Unul dintre statele care folosesc acest procedeu este chiar S.U.A. deoarece a avut foarte mult de castigat de-a lungul anilor din exportul de petrol. O data ce petrolul este scos,este tratat cu produse chimice si caldura pentru a se inlatura apa si alte impuritati astfel incat petrolul sa fie de cea mai buna calitate.Apoi,este transportat la o rafinarie in cisterne.Unele centre de extractie a petrolului au tevi care transporta petrolul direct la rafinarie. Principala metoda de rafinare a petrolului este distilarea.Prin incalzirea treptata a petrolului se separa componentii sai, dupa temperatura lor de fierbere. Acest mod de prelucrare a petrolului se numeste distilare fractionata. Pentru a se obtine o varietate de produse din petrol acesta este cracat prin mai multe procedee.Astfel se obtin:alcooluri, detergenti, cauciuc sintetic, glicerina,ingrasaminte chimice, sulf care dezvoltat enorm industria petrochimica mondiala o data cu descoperirea lor, deci,implicit a petrolului.Pe langa toate acestea se mai obtin:medicamente, nylon, mase plastice, vopsele, poliester si material explozibil. Aproape peste tot pe Glob exista bazine de extractie a petrolului. Cele mai mari sunt:Golful Persic (tarile din regiune sunt cele mai mari exportatoare de petrol din lume),Alaska(Prudhoe Bay-10 miliarde de barili* de petrol se presupune ca adaposteste acest bazin) dar si unele mari cum ar fi Marea Nordului(platformele Norvegiei,in principal), Marea Neagra, Marea Ohotsk (in N Federatiei Ruse) etc.Dar cel mai bogat dintre ele este, cu siguranta Golful Persic.De-a lungul ultimelor decenii tarile din regiune au detinut si detin monopolul in ceea ce priveste exporturile de petrol.De altfel, intreaga economie a acestor tari se bazeaza pe productia de petrol. Cele mai mari exportatoare de petrol din lume au fondat o organizatie denumita OPEC(Organizatia tarilor exportatoare de petrol) care are ca domeniu de activitate politica petroliera.Tarile membre sunt: Algeria, Arabia Saudita, Ecuador, Emiratele Arabe Unite, Gabon, Indonezia, Irak, Iran, Kuweit, Libia, Nigeria, Quatar, Venezuela. Petrolul este folosit in aproape toate domeniile,pentru ca, cu siguranta este cea mai importanta resursa naturala a Terrei.Oamenii de stiinta au cautat altceva ce ar putea inlocui petrolul in viitor cand toate resursele de petrol vor epuiza.Dar, se pare ca,pentru moment petrolul poate fi cel mai bine inlocuit de carbune,dar chiar si acesta nu este la fel de folositor ca si petrolul. Nota: *Barilul reprezinta unitatea de masura a petrolului dar se mai foloseste si la bere.Este unitatea de masura pentru capacitate, pe langa galoni, in Statele Unite si Marea Britanie. 1 baril = 42 galoni = 159 litri
Petrolul (titeiul), este un lichid vascos, de culoare bruna, neagra sau verde masliniu, inflamabil, cu miros caracteristic, insolubil in apa, cu densitatea mai mica decat a apei. Nu are temperatura de fierbere fixa fiind un amestec complex de hidrocarburi. Contine in cantitati mici si substante anorganice ca sulf, oxigen si azot. Petrolul contine hidrocarburi a caror masa moleculara variaza de la 16 (metan) pana la circa 1800. Compozitia petrolului difera de la un zacamant la altul, dar contine amestecuri din trei clase de hidrocarburi: alcani, cicloalcani si arene. In petrol nu se gasesc hidrocarburi nesaturate.

Titeiul sau petrolul brut constituie una dintre principalele bogatii naturale ale tarii noastre. Zacaminte de titei se gasesc in judetele: Bacau, Arges, Prahova si Gorj. Compozitie Din punct de vedere al compozitie chimice, titeiul este un amestec complex de hidrocarburi gazoase sau solide dizolvate in hidrocarburi lichide; de aceea se prezinta in natura in stare lichida. Titeiul mai contine compusi organici cu oxigen (fenoli, acizi naftenici), cu sulf (tiofen, mercaptani), cu azot (chinolina) etc. In hidrocarburi se gasesc hidrocarburi aciclice saturate (alcani sau parafine), hidrocarburi ciclice saturate (cicloparafine sau naftene) si hidrocarburi aromatice. Aceste trei clase de hidrocarburi in proportii diferite se gasesc in toate tipurile de titei. Originea titeiului Asupra modului de formare a titeiului in scoarta pamantului s-au emis mai multe teorii. Unele din acestea considera titeiul ca fiind de origine anorganica, altele ii atribuie origine organica.

Teoria anorganica asupra originei titeiului a fost formulata de M. Berthelot si a fost completata si sustinuta de D. I. Mendeleer. Acesta teorie afirma ca titeiul s-a format in straturi adanci ale scoartei prin actiunea apei asupra carburilor metalice: CaCl2, Al4C3 etc. care in contact cu apa se descompun rezultand acetilena, metan si alte hidrocarburi; sub actiunea temperaturii si presiunii inalte din interiorul pamantului si in prezenta catalizatorilor naturali, hidrocarburile nesaturate sau polimerizat formand titeiul de astazi. Teoria organica se fundamenteaza pe mai mute ipostaze, si anume:
-titeiul este de origune vegetala (Figuier), formandu-se din plante, prin putrezirea acestora si transformarea lor in metan, bioxid de carbon si acizi grasi etc.; -titeiul este de origine animala (Engler), rezultand din transformarea grasimilor animalelor marine, in special a pestilor, la temperaturi si presiuni mari in scoarta pamantului; -titeiul este de origine mixta, vegetala-animala (Potoni): prin transformarea unor plante si animale marine microscopice, acoperite de namol, si sub actiunea unor bacterii anaerobe a rezultat o materie organica, numita sapropel, care a imbibat namolul. Sub influenta temperaturii si a presiunii inalte, saprolpelul din namol a suferit transformari chimice, rezultand titeiul. Extracia si prelucrarea petrolului brut Pentru exploatarea titeiului sunt necesare daou operatii succesive: forajul sondelor si extractia titeiului. Procesul de sapare a sondelor sau forajul cuprinde trei operatii principlale: macinarea rocilor prin izbire sau prin sfredelire; evacuarea materialului macinat; tubarea gaurii de sonda. Sistemele de extractie a titeiului utilizate, dupa ce forarea a ajuns pana la stratul de titei sunt: prin eruptie, prin eruptie artificiala (gaz-lift), extractia prin pompare, cu ajutorul pompelor de adancime. Titeiul extras prin sistemele mentionate este amestecat cu apa sarata si nisip. Nisipul se separa prin sedimentare; daca, insa, apa formeaza cu titeiul o emulsie, atunci se adauga titeiului anumite substante cu actiune dezemulsionanta pentru a separa apa. In continuare titeiul este supus unor tratamente speciale in rafinarii. Derivatele titeiului Principalele derivate ale titeiului sunt cele date in scheme urmatoare: Benzina usoara Benzina grea 44668xxu53dnt2s Titeiul White-spirit Gaze de cracare Petrol lampant Benzine Motorina Uleiuri Pacura
prin cracare

Bitum

Parafina Cocs de petrol Pacura de cracare xn668x4453dnnt

Inainte de a fi supus operatiei de distilare fractionata, titeiul este supus unui proces preliminar, pentru indepartarea gazelor de sonda care insotesc totdeauna titeiul. In urma acestui tratament se obtin: gaze sarace, alcatuite din hidricarburi saturate gazoase cu 1-4 atomi de carboni, gazolina, o fractiune lichida foarte volatila, care contine in special alcani cu 5 atomi de carbon ( pentan+izopentan) si titeiul dezbenzinat. Din gazele sarace se separa butanul si propanul care, comprimate in buteli sunt utilizate in gospodarie sub numele de aragaz. Instalatiile speciale folosite pentru separarea titeiului in fractiuni, prin distilare, sunt alcatiute din coloane de distilare prevazute cu talere si cu clopote. Fractiuni de titei care se obtin sunt urmatoarele: benzinele(fractiuni lichide, contin hidrocarburi cu 5-10 atomi C), petrolul lampant (fractiune lichida, contine hidrocarburi cu 10-15 atomi C), motorina (lichid galben-brun, contine hidrocarburi cu 12-20 atomi de C), pacura ( rezid obtinut dupa separarea din titei), parafina (masa alba, semiopaca, contine hidrocarburi cu mai mult de 20 atomi de C), uleiurile de uns (fractiuni lichde-vascoase, contin hidrocarburi cu 20-50 atomi de C), asfalt (bitum, smoala de petrol, substanta lichda-vascaosa, contine hidrocarburi grele, mai ales aromatice).

Procesul de cracare Prin incalzire la peste 400oC a fractiunii mai grele a titei (motorina sau pacura) are loc procesul de cracare, obtinandu-se fractiuni ma iusoare (benzilele de cracare). In functie de conditiile in care se lucfreaza, se deosebsc: procedee de cracare termica si procedee de cracare catalitica.

Cracare termica se poate realiza in faza lichida sau in faza de vapori:

-in faza lichida, motorina sau pacura este incalzita la 450-550oC sub o presiune de 15-45 atm; -in faza de vapori, motorina sau pacura se incalzeste la temperatura de 500-600oC si la presiuni mai joase de 1-3 atm. Benzinele de cracare astfel obtinute se deosebesc de benzinele rezultate prin distilare fractionata a titeiului, prin continutul lor mai mare de alchene si hidrocarburi aromatice.

Cracare catalitica se realizeaza in faza de vapori ; motorina si pacura, la 480 oC si 1-2,5 atm, este trecuta peste un strat de catalizatori (silicat de Al). La cracarea catalitica se obtin randamente mai mari de benzina, cu caracter mai saturat. De exemplu:
H3-(CH2)8-CH3 decan pentan etena propena Benzinele de cracare, in comparatie cu cele obtinute prin cracare fractionata, sunt mai bune si au o cifra octanica (C.O) mai mare. Prin cifra octanica se apreciaza calitatea unei benzine din punct de vedere al comportarii sale in motor. Pentru a aprecia tendinta la detonatie a unei benzine se compara comportarea ei intr-un motor experimental cu amestecuri formate din hidrocarburile n-heptan (considerat ca avand C.O zero) si 2,2,4-trimetil-pentan sau izooctan (notat cu C.O 100). In felul acesta se stabileste o scara cu limite cuprinse intre 0 si 100, in care benzinele cu o cifra octanica anumita, de exemplu, 75, se comporta in acest motor ca un amestec format din 75% izooctan si 25% nheptan. Benzilnele cu cifra octanica mare vor avea ca urmare calitati antidetonate superioare. Cifra octanica a unei benzine se mai poate imbunatati prin adaos de mici cantitati de tetraetil-plumb Petrolul si poluarea aerului
catalizator 540

CH3-(CH2)3 CH3 + H2C=H2C + H2C=CH-CH3

Utilizarea petrolului provoaca poluari masive ale aerului in multe orase. Gazele de esapament evacuate de autoturisme si de alte masini cu combustie interna contin gaze otravitoare cum ar fi monoxidul de carbon, hidrocarburi nearse, oxizi de azot si plumb. Unii dintre acesti agenti de poluare reactioneaza cu lumina soarelui producand acel smog neplacut, fotochimic, care pluteste deasupra multor oras, cum ar fi Los Angeles sau Mexico City. Atunci cand acizii de azot se combina cu picaturile de apa din nori, ia nastere ploaia acida care polueaza lacurile si raurile, distrugand si padurile. S-au facut pasi importanti pentru a micsora efectul gazelor de esapament. Se produce benzina fara plumb, iar unele masini sunt dotate cu filtre catalitice care transforma gazele nocive in gaze inofensive. Insa eficienta acestor imbunatatiri este diminuate de cresterea consumului de petrol.