MUNITIE PENTRU CAPRIOR

Ultima actualizare n 12.08.10

Cpriorul, n comparatie cu celelalte specii de vnat din Europa, are o constitutie corporal destul de fragil.

Lipseste att osatura tare ct si

musculatura puternic. Nici pielea nu opune o

rezistent mare proiectilului. Inafar de cartusele proiectate pentru alte specii, mai mari, cu ctva timp n urm s-au proiectat si cartuse speciale pentru cprior, de ex. 5,6x50 R Magnum sau 6x70 R. Cpriorul ofer numai o suprafat mic de tragere, de aceea munitia utilizat pentru caprior trebuie s fie precis. Ideal ar fi un proiectil precis, cu razant mare, care la impact s se deformeze controlat, s opreasc vnatul instantaneu dar fr s produc daune mari.

Raportul urmtor analizeaz datele culese n Germania, pe cteva sute (cca 800) de cpriori vnati si cuprinde calibre tipice pentru cprior - 5,6; 6; 6,5 mm si se axeaz pe daunele produse vnatului de diverse proiectile. Formarea de hematoame nu poate fi evitat n totalitate, existnd exemple de cpriori loviti la cteva sute de metri distant unul de cellalt, la cteva zeci de minute interval, cu aceeasi arm si acelasi tip de proiectil, aproximativ n aceeasi regiune corporal si la care daunele produse au fost foarte diferite.

Cartusele mai "tari", asa numitele calibre universale - 30-06, 7x64, ca si calibrele pentru vnat mai mare 8x57, 9,3x62, sau 9,3x74R, produc daune mari, de cele mai multe ori si nu fac obiectul acestui studiu. Distanta medie de tragere la cprior, n Germania, este de 90 m, cu maxima de cca 200 m. Un trgtor bun cu o arm la fel si un suport pe msur poate mpinge aceast distant pn la 250 maxim 300 m, dincolo de care, indiferent de combinatia arm-cartus nu este recomandabil s se trag. Pentru aceste distante sunt necesare proiectile de vitez si razant mari pentru a evita corectiile de ochire cu distanta ce trebuie fcute la proiectilele "lente". Calibrele.222 Rem,.223 Rem,.22 PPC,.22-250 Rem, 5,6x50 R Mag. au dat rezulatate bune la acest vnat. Chiar si cartusul foarte razant.22-250 Rem a dat rezultate bune, hematoamele nefiind mari. Deseori, nici nu

au aprut hematoame. La cartusele.222 -.223 Rem rezultatele au fost bune pn la 200 m: urmele de mpuscare lipseau deseori ca si orificiul de iesire. Distrugerile carcasei au fost minime chiar n cazul n care proiectilul a ntlnit oase mari. La fel de bun s-a dovedit 5,6x50 R Mag. Cel mai mult au dezamgit 5,6x57?i 5,6x52 R care au lsat urme considerabile.

Aceste calibre au, ns, dezavantajul c pot fi foarte usor deviate de vnt sau obstacole ntlnite n cale (frunze, crengute). Deasemenea, proiectilele cu masa mic si pierd viteza mai repede, ca urmare si energia la distante mari.

Trecnd la calibrul mai mare - 6 mm - acestea au avut ca rezultat, de cele mai multe ori, o urm de iesire, mai bine evidentiat dect cea de intrare. Producnd doar hematoame minime, cartusul 6 mm PPC s-a dovedit un cartus de prim clas. Ca si.243 Win ce a creat o bun impresie. Cartusul 6 mm Rem. a produs, chiar si la distante mari, cele mai evidente hematoame. La fel si 6 mm Freres. Cartusul 6x70 R este cu sigurant modern ns este departe de a fi "minune" pentru c si n acest caz hematoamele sunt mari. Calibrul 6 mm are avantajele c las urme de mpuscare, suficient de "discrete" si c este mult mai putin sensibil la vnt. Cu acest calibru se poate trage si la distante mari.

Trecnd la calibrul urmtor - 6,5 mm - cele mai bune rezultate au fost date de.250 Savage, calibru pentru care, de altfel, Mauser a proiectat modelul 98 pentru vntoarea la cprioare. Un cartus la fel de bun a fost.257 Roberts, desi un pic prea puternic. Cartusele.25-06 Rem,.264 Win Mag., ca si variantele europene n calibrul 6,5 mm (6,5x55 Swedish, 6,5x57, 6,5x65, 6,5x68) au avut efect bun, urma de mpuscare este clar ns, deseori, au ca rezultat hematoame mari si degradarea carcasei vnatului. Toate aceste 6,5 sunt mai potrivite la distante mari. Un compromis reusit a fost.260 Rem acesta nefiind exagerat de puternic. Aceste calibre au avantajul c pot fi folosite si la specii mai mari de vnat. In ceea ce priveste proiectilele folosite, cel mai bine se comport proiectilele conice cu vrf ascutit, cu deformare controlat, minim. Rezultate foarte bune s-au obtinut cu proiectilele omogene, fr plumb - Barnes X, Naturalis, Reichenberger - foarte precise si eficiente la cprior. Proiectilele cu manta de cupru subtire, miez de plumb omogen si vrf rotund sau aplatizat au dat rezultatele cele mai proaste - deformare mare cu distrugeri mari n tint. Citeva consideratii personale

Legislatia impune limite n toat Europa la cartusele folosite (ca si la noi n tar), diferind doar msura

acestor limite. De ex.: n Germania limita vizeaz energia proiectilului la 100 m, care trebuie s fie mai mare de 1000J, n consecint, calibrul minim este 222 Rem.; n Italia este limitat dimensiunea minim a cartusului - > 5,6 calibrul si > 39 mm tubul; etc. Autorul nu analizeaz calibrele moderne "short action magnum", "super short magnum" sau "short action ultra magnum" care au o, deocamdat, o slab difuziune n Europa si n particular Germania (nemtii fiind foarte traditionalisti la vntoare) ca si n tara noastr, de altfel. Desi, dup cum spune si autorul mai sus citat, proiectilul/cartusul (ca si arma) ideale nu exist, cteva consideratii tot se pot face n ceea ce priveste situatia particular de la noi din tar. Dup prerea mea, problema se pune n dou moduri: unul - aspectul financiar; al doilea - consideratiile balistice.

In cazul n care suportul financiar permite achizitionarea unei arme dedicate pentru cprior (capr neagr) atunci recomandarea este pentru o carabin "bolt-action", cu teav lung (60-66 cm), ntr-un calibru 6 mm, eventual magnum, dotat cu o lunet de calitate cu factor de mrire mare (cel putin 6x) sau variabil si luminozitate ct mai bun (minim 40, recomandabil 50). Ca proiectil se va alege unul "ascutit", din gama medie-usoar de greutti a calibrului, recomandat un proiectil omogen modern. La alegerea calibrului este bine s se tin seama si de posibilitatea de achizitionare a cartuselor, de difuziunea si accesibilitatea lor pe piata interna. Odat investitia n arm depsit este recomandat achizitionarea cartuselor din gama superioar de pret (de cele mai multe ori acesta este justificat prin performantele munitiei - precizie si mai ales constant). Aceast combinatie arm/proiectil va satisface cele mai multe din cerintele ntlnite n teren: precizie, energie, distant de tragere, precizia ochirii n conditii de luminozitate mai proast, efect asupra vnatului etc.

In cazul n care, pentru una, dou iesiri pe an (cprior si/sau capr neagr), investitia ntr-o arm dedicat este "exagerat" si intentionm s vnam si specii mai mari (mistret, cel mai frecvent) atunci "ideal" este un calibru asa zis universal - 30-06, 7x64 - eventual un magnum ntr-un calibru de peste 7 mm (s fie permis de lege!!!) cu proiectil din gama inferioar de greutti, cu caracteristicile mentionate mai sus. Ca lunet, ori o variabil cu minimul pe la 1,5-3 (si pentru goan), ori o lunet dedicat pentru distant mare. Din punct de vedere al tipului de arm, tot un "bolt action" ar fi de preferat desi, nici o semiautomat nu ar fi departe ca performante la distant (avem n vedere c n aceast situatie distanta de tragere va fi limitat la cca 200m) si s-ar potrivi mai bine la mistret, unde iesirile sunt mai dese. Cu rezultate nu departe de "ideal" se poate

alege si o basculant ghintuit, fie ea cu una sau dou tevi, alturate sau juxtapuse, o mixt (disponibile si ntr-o fascie de preturi mai accesibile) sau un drilling (cu banii pentru un drilling cumperi dou carabine!).

In fine, n cazul n care nu dispunem de suportul material pentru a achizitiona o arm cu glont, un proiectil subcalibrat modern, tras dintr-o teav lis, la distant sub 100 m este cel mai potrivit pentru cprior. Cost ceva cartusul dar rezultatele pot fi pe msur. Oricum, pentru cinci cartuse pe an (3 de reglaj, max. 2 n tint) investitia merit.