Oprea Maria Madalina Clasa a XII-a C

Ucraina (ucrainean / Ucraiina, AFI /ukra'jina) este o ar n Europa

Oriental. Are frontier cu Rusia - n nord-est, Belarus - n nord, Polonia, Slovacia si Ungaria - n vest, Romnia si Republica Moldova - la sud-vest, Marea Neagr si Marea Azov - la sud. Capitala Ucrainei este orasul Kiev. Cu o suprafa de 603.700 km si cu o ieire la mare n lungime de 2.782 km, Ucraina este a patruzeci si patra ar din lume ca suprafa. Este a doua ar din Europa ca suprafa, dup Rusia european. Peisajul ucrainean este compus mai ales din cmpii fertile (sau stepe) si podisuri, traversate de fluvii cum ar fi Niprul, Doneul, Nistrul si Bugul de Sud, care curg spre sud, vrsndu-se n Marea Neagr si n Marea Azov. Singurii muni din ar sunt Munii Carpai, aflai n vest, cel mai nalt punct fiind vrful Hovrla la 2.061 m, si Munii Crimeii n peninsula Crimeea, n sudul extrem, de-a lungul coastei. Ucraina are o clim temperat-continental, cu influene mediteraneene pe coasta din sudul Crimeei. Precipitaiile sunt distribuite disproporionat, fiind mai abundente n vest si nord si mai srace n est i sud-est. Vestul Ucrainiei primeste aproximativ 1.200 mm de precipitaii anual, n timp ce Crimeea primeste aproximativ 400 mm anual. Iernile sunt mai blnde la rmul Mrii Negre, dar mai reci n interiorul continentului. Temperaturile medii anuale sunt n intervalul 5,57 C n nord, i 1113 C n sud. Ucraina este o republic guvernat dup un sistem semiprezidenial. Presedintele este ales prin vot popular direct pentru un mandat de cinci ani. Puterea legislativ este reprezentat de un parlament unicameral cu 450 de membri, numit Verhovna Rada. Parlamentul este responsabil de formarea Cabinetului de Minitri, condus de Primul Ministru. n Ucraina activeaz un numr mare de partide politice, dintre care multe au foarte puini membri si nu sunt de notorietate.

mprtire administrativ
Ucraina este subdivizat n 24 de regiuni ,1 republic autonom n Crimeea, dou municipii cu statut de regiune si 494 de raioane. Ucraina are 176 de orase de subordonare regional si 279 de orase de subordonare raional. n plus mai exist 886 de asezri de tip urban si 28.552 de localiti rurale din care 27.197 comune si 1.365 sate fr administraie proprie.

Economia

n perioada sovietic, economia ucrainean era a doua ca mrime din URSS, reprezentnd o important component industrial si agricol a economiei planificate a uniunii. PIB-ul (PPP) Ucrainei din 2007, calculat de FMI, este pe locul 29 n lume, cu o valoare estimat de 399,866 miliarde de dolari. PIB-ul nominal (n dolari americani, calculat la rata de schimb a pieei) a fost de 140,5 miliarde de dolari, al 41-lea din lume.Pn n decembrie 2007 salariul mediu nominal n Ucraina a atins 1.774 grivne pe lun. n ciuda faptului c a rmas n urma rilor vecine central-europene, cresterea anual a salariului mediu n termeni reali este de 20% pentru perioada 20012006. La nceputul anilor 2000, economia a artat o puternic crestere bazat pe export, de 5 pn la 10%, producia industrial crescnd cu mai mult de 10% pe an. Ucraina produce aproape toate tipurile de vehicule de transport si nave spaiale. Avioanele Antonov si camioanele KrAZ sunt exportate n multe ri. Majoritatea exporturilor Ucrainei sunt ndreptate spre rile Uniunii Europene si ale Comunitii Statelor Independente. De la independen, Ucraina si-a pstrat propria agenie spaial, Agen ia Spa ial Na ional a Ucrainei. Primul astronaut care a iesit n spaiu din partea Ucrainei a fost Leonid Kadeniuk la 13 mai 1997. Ucraina a devenit participant activ n explorarea tiinific a spaiului. ntre 1991 i 2007, au fost lansai sase satelii si 101 vehicule spaiale ucrainene, aceast ar continund s proiecteze nave spaiale. Ucraina si import majoritatea resurselor de energie, n special petrolul i gazele naturale, i depinde n mare msur de Rusia ca furnizor de energie. n timp ce 25% din gazele naturale din Ucraina provin din surse interne, aproximativ 35% provin din Rusia iar restul de 40% din Asia Central, prin rute de tranzit controlate de Rusia. n acelai timp, 85% din gazul rusesc este livrat n Europa de Vest prin Ucraina.

Industria auto
Numrul total de masini nmariculate n Ucraina depseste 6 milioane de uniti. n anul 2008, vnzrile de masini noi au fost de 623.000 de uniti, n crestere cu aproape 15% fa de anul 2007. n Ucraina activeaz patru productori auto. Cel mai important este Zaporozhye (ZAZ), care produce autovehicule low-cost. Uzina a ncheiat un parteneriat cu General Motors si produce masini sub brandurile Opel, Chevrolet i Daewoo

Compozitia etnic a Ucrainei

Ucraineni Rui Romni Belarui Ttari crimeeni Bulgari Maghiari Polonezi Evrei Armeni

77.8% 17.3% 0.8% 0.6% 0.5% 0.4% 0.3% 0.3% 0.2% 0.2%

Ucraina se consider a fi ntr-o criz demografic, datorit mortalitii ridicate i a natalitii sczute. Natalitatea n Ucraina este de 9,55 nateri la mia de locuitori anual, iar mortalitatea este de 15,93 decese la mia de locuitori anual. Un factor care contribuie la mortalitatea ridicat sunt cauze ca fumatul si intoxicaia cu alcool n rndul populaiei masculine la vrste anterioare pensionrii. n 2007, populaia rii a sczut cu o vitez care o plaseaz pe locul patru n lume. Regiunile industrializate din est i sud-est sunt cele mai populate, i aproximativ 67,2% din populaie triete n mediul urban.

Numrul de locuitori n milioane (19902007)

Infrastructura
Mare parte din sistemul rutier ucrainean dateaz din perioada sovietic, si este rmas n urm. Guvernul ucrainean s-a angajat s construiasc 4.500 km de autostrzi pn n 2012. n total, drumurile asfaltate din Ucraina reprezint 164.732

km de drumuri. Transportul feroviar din Ucraina are rolul de a face legtura ntre principalele zone urbane, porturi si centre industriale si rile vecine. Cea mai mare concentraie de ci ferate se afl n regiunea Donbas. Dei volumul de marf transportat pe calea ferat a sczut cu 7,4% n 1995 comparativ cu 1994, Ucraina este nc una din rile care se bazeaz puternic pe transportul feroviar. Lungimea total a cilor ferate din Ucraina este de 22.473 km, din care 9.250 km sunt electrificai. Ucraina este unul din cei mai mari consumatori europeni de energie, consumnd de dou ori mai mult energie dect Germania, pe unitatea de PIB.O mare parte din energia folosit de Ucraina provine din surse nucleare, ara primind mare parte din combustibilul su nuclear din Rusia. Restul de petrol si gaze naturale este importat tot din fosta Uniune Sovietic. Ucraina este puternic dependent de energia nuclear. Cea mai mare central nuclear din Europa, centrala termonuclear Zaporijia, se afl n Ucraina. n 2006, guvernul planifica s construiasc 11 noi reactoare nucleare pn n anul 2030, aproape dublnd efectiv cantitatea de energie produs n prezent. Sectorul energetic ucrainean este al doisprezecelea din lume n termeni de putere instalat, cu 54 GW. Energia regenerabil joac un rol foarte modest n ce privete producia de energie electric, n 2005 producia energetic fiind asigurat din urmtoarele surse: nuclear (47%), termic (45%), hidrocentrale i altele (8%). Ucraina este pe locul patru la numr de absolveni de studii universitare i postliceale din Europa, fiind pe locul apte ca populaie.