1. Analiza functional constructiva a piesei.

1.1 Clasificarea si codificarea suprafetelor piesei. Pornind de la desenul de executie initial al piesei, se realizeaza schite ale piesei, astfel incat sa fie evidentiate toate elementele geometrice ale acesteia (muchii, suprafete). Acest tip de schite nu vor fi cotate, dar pe ele se vor marca si numerota suprafetele piesei cu Sk.

Suprafetele piesei pot fi: - simple, constituie dintr-o singura suprafata; - complexe, constituite din reuniuni de suprafete;

1.2 Caracteristicile geometrice constructive prescrise piesei. Rolul functional al piesei.

Se analizeaza caracteristicile geometrice constructive prescrise piesei. Astfel fiecare suprafata Sk se analizeaza din punct de vedere al: - caracteristicilor dimensionale; - caracteristicilor de forma (macro-geometrica si micro-geometrica rugozitate); - caracteristicilor de pozitie reciproca; Aceasta analiza este prezentata in tabelul de mai jos:

Page | 1

Sk

Forma suprafetei Plan-frontala Plan-frontala Plan-frontala Cilindrica ext. Cilindrica ext. Cilindrica ext. Cilindrica int. Cilindrica int. Cilindrica int. Complexa Conica Conica(tesitura) Conica(tesitura) Canal exterior Canal interior Gaura neteda

S1 S3 S9 S2 S5 S7 S10 S11 S14 S13 S6 S8 S16 S4 S15 S12

Dimensiunile caracteristice principale 70/ 74 15/ 70/ 49 74 49 45

Treapta de precizie IT13 IT9 IT13 IT13 IT9 IT9 IT9 IT9 IT9 IT13 IT9 IT9 IT9 IT7 IT9 IT13

11/7 1x45 1x45 1x45 1.41 47/1.5/12 6.6

Rugozita tea Ra[m] 6.3 0.8 6.3 6.3 0.8 0.8 1.6 0.8 0.8 6.3 6.3 6.3 6.3 6.3 1.6 6.3

Toleranta de forma [mm] 0.02 A

Toleranta de pozitie

Alte caracteristici

0.02

Baza de ref. A

0.02

Se prezinta rolul functional al piesei in cadrul subansamblului din care acesta face parte. Se incadreaza suprafetele piesei in una din urmatoarele 3 categorii, cu mentionarea rolului suprafetelor principale si tehnologice: - principale (functionale); - tehnologice; - libere (suprafete de trecere/legatura) Aceasta analiza este trecuta in tabelul urmator:

Categoria de suprafata
Principale (functionale)

Codul suprafetei
S13, S12 S3, S5,S11,S14 S4 S7,S2 S10,S15 S6

Rolul functional
De fixare De asezare De ghidare De imbinare Bazare-orientare Iesirea sculei din aschiere De trecere de la un diametru la altu

Tehnologice

Libere

S1,S9,S8,S16

Page | 2

1.3 Caracteristicile materialului piesei;

Material: 25MoCr11; Compozitie chimica: - C 0.22...0.29 %; - Mn 0.4...0.8 %; - Si 0.17 %; - Cr 0.9...1.3 %; Propietati fizico-mecanice: - Rezistenta la rupere - Limita la curgere
c: r:

65 daN/ ;

42 daN/

- Alungirea specifica s: 17%; - Rezistenta la uzura Z: 50%; - Duritatea HB (in stare recoapta): 217; Tratamentele termice (preliminar si final): - Recoacere inmuiere Tinc: (cuptor); - Normalizare Tinc: (aer); - Calire I Tinc: (aer, cuptor,ulei); - Revenire Tinc: (aer, ulei); - Stare Calire-Revenire;

1.4 Tehnologicitatea constructiei piesei.

Analiza tehnologicitii piesei urmrete verificarea respectrii condiiilor de tehnologicitate impuse de rolul funcional al acesteia i de procedeele de fabricare aplicabile n execuia sa. Cele mai importante condiii de tehnologicitate care trebuie analizate sunt urmtoarele: -condiii de tehnologicitate impuse de materialul piesei (prelucrabilitatea acestuia) i de masa piesei; -condiii de tehnologicitate impuse de unificarea constructiv a elementelor geometrice ale piesei (calculul gradului de unificare a elementelor constructive); -condiii de tehnologicitate impuse de procedeele de fabricare, aplicabile pentru execuia piesei. De asemenea, se verific dac desenul de execuie al piesei este corect i complet cotat.
Page | 3

La analiza condiiilor de tehnologicitate impuse de procedeele de fabricare se recomand realizarea unui tabel de forma celui de mai jos: Tip de suprafata Nr.(cod) suprafata Procedee de Observaii privind prelucrare respectarea aplicabile tipului de condiiilor de suprafa tehnologicitate* Plan frontala S1,S3,S9 Strunjire Cilindrica ext. S2,S5,S7 Strunjire Cilindrica int. S10,S11,S14 Brosare, strunjire Complexa S12,S13 Gaurire, frezare Conica S6,S8,S16 Strunjire Canal ext. S4 Strunjire Canal int. S15 Strunjire

2. Stabilirea semifabricatului economic.

2.1 Stabilirea metodelor si procedeelor de obtinere a semifabricatului. - Laminare + Forjare in matrita - Clasa a II-a de precizie - Material piesa 25MoCr11 - Masina de matritat verticala - Adaos tehnologic 1.75 mm

Page | 4

2.2 Adoptarea adaosurilor totale de prelucrare

Suprafata Sk S1 S2 S5 S6 S9 S11

Dimensiunea suprafetei piesei 70/ 74 74 50 15/ 50 70/ 49

Adaosul total de prelucrare 1.75 1.75 1.75 1.75 1.75 1.75

Dimensiunea suprafetei semifabricatului 73.5/ 77.5 77.5 53.5 18.5/ 53.5 73.5/ 42.5 38.5

Abaterile limita ale suprafetelor semifabricatului L +1.2/-1.2; H +1.6/-0.8 L +1.2/-1.2; H +1.6/-0.8 L +1.2/-1.2; H +1.6/-0.8 L +1.2/-1.2; H +1.6/-0.8 L +1.2/-1.2; H +1.6/-0.8 L +1.2/-1.2; H +1.6/-0.8

Raza de racordare exterior Raza de racordare interior Inclinatii tehnologice exterior Inclinatii tehnologice interior

1 3

2.3 Adoptarea procedeului economic de realizare a semifabricatului Compararea variantelor de semifabricat se va face pe baza unor criterii tehnico economice. Criteriile pe baza cruia se alege semifabricatul optim sunt: - gradul de apropiere a semifabricatului de pies; - precizia semifabricatului; - costul semifabricatului. Criteriile de analiz sunt cele din tabelul urmtor.

Criteriul

Ponderea criteriului

Gradul de apropiere a 0.50 semifabricatului de piesa Preciziea semifabricatului 0.20 Costul semifabricatului 0.30 TOTAL PUNCTAJ PE SEMIFABRICAT

Note pe tip semifabricat 1 2 5 3 4 3 3 4

Punctaj pe tip semifabricat 1 2 10 6 20 15 45 15 20 41

Page | 5

Justificarea modului de acordare a notelor 1. Gradul de apropiere a semifabricatului de pies se apreciaz pe baza volumului relativ de material ndeprtat, determinat cu ajutorul relaiei urmtoare: Vmaterial=
Vsemifabricat V piesa Vsemifabricat 100

Vmaterial=

x100= 98.06

Volumul de material ndeprtat [%] 0-20 20 - 40 40 - 60 60 - 80 80 - 100

% 1 2 3 4 5

2. Precizia semifabricatului Precizia semifabricatului se apreciaz n raport cu suprafaa de precizie cea mai mare a piesei (exceptnd dantura). n acest scop, n legtur cu aceast suprafa, se va compara precizia semifabricatului (stabilit pe baza abaterilor limit adoptate) cu precizia prescris suprafeei piesei .

Diferena ntre treptele de precizie/ rugozitate* semifabricat - piesa Nota acordata

12 5

3-4 4

56 3

78 2

8 1

3. Costurile semifabricatului Acest criteriu se refer la costurile legate de procedeul de obinere a semifabricatului. Notele acordate acestui criteriu sunt conform tabelului urmtor.

Metoda de obinere a semifabricatului Laminat la cald Tras la rece Matriat

Nota acordat 5 4 1 3 (n funcie de gradul de complexitate a semifabricatului) Page | 6

2.4 Stabilirea tratamentelor termice primare necesare n funcie de materialul din care este executat piesa i de modificrile structurale produse acestuia de procedeul de semifabricare, se va alege tratamentul termic care s-i asigure acestuia o prelucrabilitate ct mai bun. n acest scop se vor avea n vedere recomandrile din standardul materialului. Pentru tipul de tratament termic ales se vor preciza principalele caracteristici ale acestuia. - Recoacere inmuiere Tinc: (cuptor);

2.5 Desenul de execuie a semifabricatului Dup parcurgerea subcapitolelor anterioare, se vor calcula dimensiunile semifabricatului prin metoda experimental statistic (cu precizarea abaterilor limit). Pentru executarea desenului de execuie a piesei se vor avea n vedere : - schia semifabricatului economic - dimensiunile semifabricatului i abaterile acestora Desenul de execuie a semifabricatului se va realiza conform normelor de desen tehnic n vigoare, pe acesta trebuind s fie evideniate : - caracteristicile geometrice ale semifabricatului (de material i geometrice), - condiiile tehnice prescrise (clas de execuie, tratament termic, alte condiii). E recomandat ca acest desen s fie realizat cu ajutorul unui program de proiectare asistat (AUTOCAD, CATIA).

B. Partea Grafica
Desenul de executie al piesei si cel de executie al semifabricatului trebuie sa fie realizate conform normelor de desen tehnic in vigoare, pe formate de hartie standardizate. E recomandat ca aceastea sa fie realizate pe calculator, in AUTOCAD sau CATIA.

Page | 7

Bibliografie recomandat
1.Banu Il., Tehnologia materialelor (pag. 77 118), Ed. Univ. din Piteti, 2005. 2.Chiri V. .a., Matriarea la cald a metalelor i aliajelor, E.T., 1979. 3.Ciocrdia C., Gheorghe M., Tehnologia construciei utilajului agricol, E.D.P., 1979. 4.Corneliu Neagu, Tehnologia construciilor de maini, Ed. Matrix Rom. Bucureti, 2002. 5.Drgan I., Tehnologia deformrii plastice, E.D.P., 1976. 6.Nanu A., Tehnologia materialelor, E.D.P., 1972. 7.Popescu N., Dumitrescu C., Munteanu A., Tratamente termice i prelucrri la cald, E.D.P., 1983. 8.Popescu V. .a., Tehnologia forjrii, E.T., 1980. 9.Popescu V.I., Tehnologia forjrii i extruziunii, E.D.P., 1967. 10.Vlase A. .a., Tehnologii de prelucrare pe strunguri (pag. 57 105), E.T. 1989.

Page | 8