Curs 5-6 Prepararea suportului dento-parodontal pentru Proteze Fixe Unitare (PFU) = etapa clinica

Principii generale in prepararea dintilor pentru PF Preparatii specifice fiecarui tip de PFU

Individualizarea regulilor generale de preparatie in functie de cazul clinic: Atunci cand realizam examinarea completa a pacientului, stabilirea diagnosticului si a planului de tratament trebuie sa tinem cont de anumite particularitati ale fiecarui caz clinic in parte si de anumite criterii, care:vor determina alegerea unui anumit tip de PFU sau pot modifica adesea regulile generale de preparatie! Criterii: Particularitati legate de pacient o Varsta, sex, ocupatia o Igiena bucala, cooperarea pacientului o Considerente financiare Particularitatile edentatiei partiale: o localizarea si extinderea ariei edentate o Dispozitia topografica a dintilor restanti si starea dintilor stalp o Ocluzia o creasta alveolara / caracteristicile osului. Pregatirea profesionala, dotarea cabinetului si laboratorului Examinari complementare: Rx, CT, Computer-Imaging, analiza pe modele de studiu montate in articulator, wax-up diagnostic inaintea inceperii oricarui tratament. Ahmad I. Predetermining factors governing calculated tooth preparation for anterior crowns. QDT 2001; 24: 57-68. - pozitia pe arcada a dintilor ce vor fi preparati - particularitati de forma, structura a dintilor care vor fi preparati Principii generale de preparare a suportului dento-parodontal in PF 1. Principiul BIOLOGIC 2. Principiul MECANIC 3. Principiul ESTETIC 1. Principiul BIOLOGIC = se refera la pastrarea si / sau restabilirea starii de sanatate a tesuturilor dento-parodontale, prin: Conservarea la maximum a structurii dentare Refacerea corecta a morfologiei dintelui / dintilor de restaurat Plasarea marginilor preparatiei supragingival Rapoarte de ocluzie corecte Protectia dintelui preparat impotriva fracturii. Prevenirea lezarii tesuturilor dure si moi in timpul prepararii o Dintele preparat lezarea pulepi dentare: mecanic, termic, chimic o Dintii vecini 1

o Partile moi: limba, buze, obraji Conservarea la maximum a structurii dentare prin preparatii cat mai conservative Asigurarea santatii parodontale, pulpare, si rezistenta in timp a dintelui preparat prin: o Prepararea corecta a dintelui, reducerea adecvata din peretii axiali, alegerea tipului de preparatie o Plasarea marginilor preparatiei in raport cu parodontiul superficial o Tipul preparatiei marginale si adaptarea marginala. o Se prefera coroane partiale decat coroane de invelis total o Prepararea cu un grad de convergenta minima intre peretii axiali o Prepararea F. Ocluzale homotetica pentru a asigura o grosime uniforma a restaurarii o Prepararea fetelor axiale cat mai simetric; pentru dintii malpozitii seprefera redresarea ortodontica o Tipul marginii preparatiei = cat mai conservativ!! Bineinteles in functie de celelate principii estetic, functional. Protectia dintelui vecin printr-o matrice metalica sau prin smaltul proximal de la nivelul punctului de contact al dintelui care este preparat, astfel: separarea interdentara se face cu o freza flacara foarte efilata pastrata continuu in contact cu dintele de preparat, astfel inca va ramane o felie de smalt la nivelului punctul de contact interdentar cu dintele integru. Protectia pulpei dentare a dintelui preparat Cauze de lezare: mecanice, termice, chimice; Cel mai frecvent pulpa este afectata de temperatura ridicata generata prin frictiunea dinteinstrument rotativ: o Presiunea excesiva, instrumentar uzat, turatie foarte mare Trebuie avuta in vedere morfologia camerei pulpare: extrem de varibila in functie de varsta + preparatia modificata la dintii cu malpozitii. Conicitatea prea accentuata a preparatiei: o Duce la un sacrificiu inutil de substanta dentara o Evitarea extinderii preparatiei spre apical: o Pe fetele orale ale dintilor marginea se plaseaza intotdeauna supragingival! o Pe fetele vestibulare de cate ori este posibil. Preparatia anatoforma (homotetica) pe fata ocluzala: o Se urmareste conturul anatomic al dintelui o Se reduce exact cat este necesar din tesutul dentar: 1,5 mm pe cuspizii de sprijin 1 mm pe cuspiziii de ghidaj 1 mm santuri, fosete o Preparatia plana a F. Ocl duce la spatiu insuficient sau exces de indepartare de tesut dentar. Cantitatea de tesut dentar indepartat depinde de: o Circumferinta JAC (diamterul dintelui la colet) o Tipul pragului ales pentru preparatie! Exemplu fig A 1 = preparatie chamfer, 2 = preparatie cu prag drept, zona hasurata = tesutul dentar indepartat suplimentar 2

Similar: nivelul de plasare a marginii: supragingival e mai conservativ, subgingival necesita un plus de sacrificiu de tesut dentar dur : fig B: zona hasurata reprezinta aceasta diferenta

Plasarea marginilor preparatiei o SUPRA-gingival o JUXTA-gingival o SUB-gingival (0.5 mm) Marginile preparatiei trebuie plasate SUPRAGINGIVAL, ori de cate ori este posibil! Sunt mai usor de preparat, finisat (nu necesita indepartarea tesutului gingival) Sunt mai usor de amprentat nu necesita indepartarea tesutului gingival) Detalii mai bune pe model - adaptare marginala mai buna la lucrarea protetica finala Ideal ar trebui sa fie plasate in smalt (marg supragingivale) situate in dentina/ cement (marg subgingivale) sunt usor de igienizat pentru pacient mai usor de controlat periodic. Marginile plasate subgingival = principalul factor de risc al lezarii parodontiului !! Limita / marginea preparatiei Cel mai biologic, parodontoprofilactic = supragingival Din ratiuni estetice uneori este necesara plasarea marginii sub-gingival doar pe F.V. la coroane mixte metalo-ceramice sau metalo-polimerice. Forma marginii preparatiei ~ trebuie sa urmeze indeaproape conturul JAC o convex spre radacina pe F.V. si L. si cncav spre coroana pe F.M si D. o La o distanta de minimum 2,5 mm de osul alveolar Situatii de plasare a marginii subgingival Carii cervicale, eroziuni, obturatii extinse subgingival Este nevoie de retentie suplimentara Punctul de contact proximal este foarte aproape de marginea gingivala Limita cervicala a coroanelor metalo-ceramice/ metalo-polimerice trebuie mascata de marginea gingivala libera. Tipuri de preparatii Tipuri de preparatii marginale: A, Featheredge. B, Chisel. C, Chamfer. D, Bevel. E, Shoulder. F, Sloped shoulder. G, Beveled shoulder.

STUDIU INDIVIDUAL CHAMFER / SHOULDER!!

Preparatia maginala tip Chamfer Adecvata pentru: o Coroana metalica turnata o Coroana metalo-ceramica pe fata linguala (colereta metalica) Este foarte clara, usor de identificat pe dintele preparat, pe amprenta si pe model; Asigura suficient loc pentru materialul restaurare Poate fi plasata cu precizie (singurul dezavantaj: a nu se lasa o margine de smalt nesustinuta) Instrumentul de preparare = freza diamantata cilindrica cu varf rotunjit; frezei este exact imaginea chamferului. Controlul axului de orientare al frezei = foarte important. A, indepartarea de dinte creaza o retentivitate B, apropierea de axul lung al dintelui creaza o convergenta prea mare a peretilor axiali Preparatia maginala tip Shoulder Marginea de tip shoulder permite mai mult spatiu pentru stratificarea ceramicii, este recomandata pe fata Vestibulara a dintilor preparati pentru coroane metalo-ceramice, mai ales daca se foloseste pragul ceramic Trebuie sa formeze un unghi de 90 grade cu suprafata dintelui nepreparat!! o Un unghi mai ascutit fractura ceramicii In practica, majoritatea medicilor tin sa preparare un prag vestibular insuficient (prea ingust) rezultand coroane metalo-ceramice cu aspect estetic nesatisfacator sau cu contururi axiale prea bombate! A fost recomandat un prag chamfer mai adanc > decat o preparatie tip shoulder Un prag de 120 grade = o alternativa la cel de 90 grade pentru F. Vestibulara la coroanele metalo-ceramice, deoarece permite o cantitate mai mare de ceramica. Tot la principiul biologic trebuie avute in vedere: Refacerea rapoartelor ocluzale intitale sau corectate Protectia dintelui preparat impotriva fracturarii. 2. Principiul MECANIC

= se refera la obtinerea unei lucrari protetice cat mai rezistenta si durabila in timp, principiu asigurat prin: Forma de retentie a preparatiei Forma de rezistenta Deformarea Forma de retentie - Depinde direct proportional de: suprafata de contact dinte preparat fata interna a coroanei exemplu: la coroane partiale << cor totale; la molar >> premolar. - Convergenta de 60 spre ocluzal Exemplu: Retentia unei cape cu 100 convergenta este jumatate retentia unei cape cu 50 convergenta. (Rosenstiel) Forma de rezistenta Exemplu: la coroanele totale rezistenta este data de peretele V, la coroanele partiale sunt necesare santuri suplimentare. La coroanele de invelis scurte sau preparate cu conicitate f accentauata lipseste peretele V. Deci nu vom avea forma de rezistenta. Deformarea O lucrare protetica trebuie sa reziste la deformari in timpul functionalitatii ei. Daca nu are suficienta rezistenta va ceda la nivelul interfetei restaurare-ciment = descimentare sau metalceramica = desprinderea ceramicii de pe substratul metalic sau fractura dintelui preparat. Cauze: Alegerea incorecta a materialului Prepararatie incorecta a ditnelui Realizarea tehnica incorecta a coroanei metalo-ceramice. 3. Principiul ESTETIC = se refera la refacerea aspectul estetic alterat al pacientului = estetica este obtinuta prin: Vizibilitatea zero/ minima a metalului Grosimea cat mai mare a ceramicii Marginile subgingivale (cu exceptia: lucrarilor integral ceramice). ! Cele 3 principii trebuie satisfacute simultan! In trecut, obtinerea fie a esteticii fie a functionalitatii cerea sacrificiul celeilalte, astfel ca daca primau cerintele mecanice/ functionale, atunci estetica era compromisa. Astazi acest lucru nu mai este valabil, putand obtine simultan si rezistenta mecanica si o fizionomie optima pentru pacient (Galip Gurel The Science and art of procelain laminate veneers. Quintessence Publishing, Germany, 2003.) Preparatia pentru o coroana metalica turnata STUDIU INDIVIDUAL!! Preparatia pentru o coroana metalo-ceramica

Reguli generale Reducerea pe toate fetele trebuie sa fie in cantitate sufiecienta pentru a asigura spatiul pentru ambele componente, metal+ceramica Se reduc minim 1,2 mm adancime, ideal 1,5 mm (spatiul suficient pentru: Capa metalica = 0,3-0,4 mm Ceramica = min 0,8-1,2 mm. !! este necesara o anumita grosime minima a ceramicii pentru a putea obtine efectele de profunzime, transluciditate, dinte natural prin stratificarea ceramicii. La dintii cu diametru cervical foarte redus sau IC mandibulari nu este posibil sa obtinem intotdeauna un prag de 0.6-0.8 mm fara expunerea camerei pulpare sau slabirea formei de rezistenta si retentie a preparatiei. Etapele preparatiei 1. Realizarea cheii din silicon 2. Trasarea santurilor de ghidaj 3. Reducerea incizala / ocluzala 4. Prepararea fetei Vestibulare 5. Prepararea fetei Linguale 6. Prepararea fetelor proximale 7. Finisarea pragului supragingival sau infundarea juxta sau subgingivala dupa caz 8. Finisarea contururilor si peretilor preparatiei. Instrumentar necesar 1. Realizarea chei de silicon 2. Trasarea santurilor de ghidaj 3. Reducerea marginii incizale Marginea incizala la coroanelor metalo-ceramice este fara metal pe aprox. 1,5 mm pentru redarea transluciditatilor naturale O reducere incizala de 2 mm este recomandata pentru obtinerea unui rezultat estetic Reducerea excesiva din incizal sau ocluzal (>2 mm): o scurteaza f mult bontul preparat si reduce forma de rezistenta si retentie o periciliteaza vitalitatea dintelui. 4. Prepararea pe Fata Vestibulara In 2 planuri distincte: un plan paralel cu 1/3 cervicala si unul paralel cu 1/3 incizala Se reduce minim 1,2 mm adancime, ideal 1,5 mm (spatiul suficient pentru: Capa metalica = 0,3-0,4 mm Ceramica = min 0,8-1,2 mm. Prepararea intr-un singur plan: Reducere insuficienta fie in 1/3 cervicala, fie in 1/3 incizala Rezultat estetic necorespunzator fie transpare opaquer-ul, fie este prea convexa coroana MC 6

5. Prepararea pe fetele Linguala Depinde de modul in care ceramica acopera capa metalica In majoritatea cazurilor ceramica acopera in totalitate metalul, pana la o colereta metalica la nivelul coletului. Pe fetele proximale ar trebui sa avem ca si la marginea incizala 1,2 mm fara metal pentru a permite trecerea luminii prin fetele proximale. 6. Prepararea pe fetele Proximale

7. Plasarea marginilor preparatiilor Pragul este preparat supra-gingival pe toate fetele; dupa prepararea fetelor axiala (V, L, M, D) se alege plasarea marginilor Pe Lingual = supragingival pe vestibular = juxta sau subgingival la cor M-C. Daca este cazul va fi infundat deplasat in sens radicular cu freza diamantata cu varf rotunjit 8. Finisarea preparatiei

Verificarea preparatiei Vizual in cavitatea orala a pacientului Amprenta ocluziei Pe modele Flexible clearance guide Tooth preparations for complete crowns: an art form based on scientific principles. Goodacre C.G. J Prosthet Dent. 2001 Apr;85(4):363-76 Teeth should be prepared so that they exhibit the following characteristics: 10 to 20 degrees of total occlusal convergence, a minimal occlusocervical dimension of 4 mm for molars and 3 mm for other teeth, an occlusocervical-to-faciolingual dimension ratio of 0.4 or greater. Facioproximal and linguoproximal line angles should be preserved whenever possible. When the above features are missing, the teeth should be modified with auxiliary resistance features such as axial grooves or boxes, preferably on proximal surfaces. Finish line selection should be based on the type of crown/retainer, esthetic requirements, ease of formation, and personal experience. Expectations of enhanced marginal fit with certain finish lines could not be validated by recent research. Esthetic requirements and tooth conditions determine finish line locations relative to the gingiva, with a supragingival location being more acceptable. Line angles should be rounded, and a reasonable degree of surface smoothness is desired.

Studiu individual!! Principii de preparare (Principles of tooth preparation for fixed prosthodontics) Prepararea suportului dento-parodontal pentru o coroana metalica si o coroana metaloceramica (Tooth preparation for a cast metal crown and for a metal-ceramic crown). BIBLIOGRAFIE:

1. BRATU D. i col Bazele clinico-tehnice ale protezarii fixe.Ed. Helicon, Timioara, 2001. 2. SHILLINGBURG H.T.& all Fundamentals of Fixed Prosthodontics. 3rd Edition, Quintessence Publishing, Illinois, 1997. 3. ROSENSTIEL S.F., LAND M., FUJIMOTO J. Contemporary Fixed Prosthodontics. 3rd Edition, Mosby Inc., St. Louis, 2001.