Calea Indirecta

Calea Directa

1. Obisnuirea cu schiurile si alunecarea 2. Mersul pe teren plat si urcarea pantei 3. Schimbarea de directie de pe loc 4. Coborarea directa 5. Franarea in plug si ocolirea in franare plug 6. Coborarea oblica 7. Franarea in jumatatea plug si ocolirea in jumatate plug 8. Cristiania spre vale cu deschidere.

1. Obisnuirea cu schiurile si alunecarea 2. Mersul pe teren plat si urcarea pantei 3. Schimbarea de directie de pe loc 4. Coborarea directa 5. Ocolirea prin pivotare si oprirea prin pivotare 6. Coborarea oblica 7. Ocolirea prin pivotare cu balans 8. Franarea prin derapaj 9. Cristiania spre vale prin rotatie.

Evolutia Schiului
Primele Indicii ce dovedesc existenta schiurilor dateaza de acum 4000- 5000 de ani in urma. Originea cuvantului poate sa provina din termenul ski ( cuvant din limba veche nord- germanica ) si inseamna Bat de lemn. Apoi fiecare tara a adaptat cuvantul in limba ei: englezii numindu-l ski, spaniolii esquis, finlandezii in suksi. Deci, mai curnd n limbile norvegian i suedez s-ar gsi originea cuvntului schi. Termenul norvegian Ski ptrunde n limbajul internaional (cu excepia slavilor abia n secolul al XIX-lea i este mprumutat i de noi sub forma Schi. In anul 1933 in zona Radoy din Norvegia s-au descoperit desene facute pe stanca, ce descria un barbat pe schiuri foarte inguste, construite din lemn, tinand in mana un bat. Schiul inainte de a deveni un sport, a aparut ca o necesitate. Era un mijloc de deplasare pe zapada, folosit de razboinici sau vanatori in timpul iernilor lungi din tarile Scandinave si nordul Rusiei, istoria oferindu-ne dovezi clare ce dateaza de aproximativ 5 milenii.

Cea mai veche forma a placii este scurta si foarte lata si se presupune ca dateaza de aproximativ 5 milenii, aceasta fiind in Suedia. Forma schiurilor primitive de calcat zapada s-a modificat, acestea devenind mai inguste. Fiind un mijloc de locomotie obisnuit in timpul iernii prin secolul XVI in Norvegia, exista un soi de posta rapida pe schiuri. Schiurile erau folosite in armata pentru regimentele de sciori- luptatori ( sec. XVIII ). Oamenii din zona Telemark, Norvegia sunt considerati in mare masura ca cei ce au transformat schiul intr-un sport, undeva la inceputul anilor 1700.

Schiul ca sport
S-au inventat tehnici si procedee pentru a fi folosite in controlarea vitezei la coborarea delurilor, tehnici cunoscute astazi ca telemark sau cristiania. Echipamentele din acea perioada au evoluat tinand pasul cu evolutia schiurilor.

Toti locuitorii din zona Telemark, Norvegia sunt considerati inventatorii sariturilor cu schiurile. La inceputul anilor 1800 au fost organizate primele evenimente si constau in probe de schi, sarituri cu schiurile chiar si schi- cross. Tot in acea perioada in Norvegia au aparut in 1800 primele telescaune. Schiul a devenit mult mai popular la inceputul anilor 1900, odata ce europenii au aflat despre existenta si dezvoltarea acestuia in tarile nordice. O mare perioada de timp, echipamentele de schi erau produse numai in tarile nordice. Primele Jocuri Olimpice de Iarna, desfasurate in 1924 in Franta la Chamonix, au avut lor doar 5 sporturi, iar evenimentele de schi a avut doar 2 probe: sarituri cu schiurile si combinatia nordica.

Metodica Predarii Schiului In Scoala Rolul Schiului Invatarea si practicare schiului in scoala, folosirea mijloacelor specifice acestei discipline in organizarea activitatii de educatie fizica si sportiva a elevilor, influenteaza favorabil realizarea urmatoarelor obiective:

- Intarirea sanatatii eleviilor, cresterea rezistentei organismului la factorii de mediu, prin calire; - Dezvoltarea fizica armonioasa; - Dezvoltarea calitatiilor motrice de baza, c accent pe indemanare, viteza, forta; - Perfectionarea deprinderilor motrice de baza, prin aplicarea lor in conditii foarte variate si imbogatirea acestora cu deprinderi specifice; - Stimularea capacitatii de practicare indepedenta a unei ramuri sportive cu multiple valenta formative. Schiul mijloc important al educatiei fizice Introducerea schiului in lectia de educatie fizica impune: - Masuri de plasare corespunzatoare a lectiei in orarul zilnic al clasei, fie prin pozitia lectiei in finalul programului zilei, fie prin legarea celor doua lectii saptamanale in programul unei anumite zile, numai in cazul in care nu se poate aplica prima varianta;
-

Adaptarea structurilor lectiei in concordanta cu recomandarile metodicii educatiei fizice, privind lectiile desfasurate in aer liber pe timpul sezonului rece;

- O asemenea organizare a activitatii, incat intregul colectiv al clasei sa fie angrenat in lucru, chiar dac o

parte din elevi au materialul necesar practicarii schiului, prin ateliere de schi, sanie, patinaj, jocuri in aer liber, etc.

Organizarea instruirii in regim extracuricular Desfasurarea acestor lectii presupune: - Continuitatea pregatirii este asemenea antrenamentului sportiv; - Activitatea se poate realiza cu clasa sau grupe de 1015 elevi proveniti din una sau mai multe clase. Pentru fiecare grupa se pot acorda 1- 3 ore pe saptamana; - Acordarea lor ( in norma didactica sau plata cu ora ) deinde de indeplinirea unor obiective de performanta; - Programul de pregatire se realizeaza in afara orarului scolar. Activitatea turistica scolara. Taberele de vacanta, taberele de pregatire a elevilor pentru diferite ramuri sportive, reprezinta forme de activitati in cadrul carora se poate organiza cu rezultate foarte bune invatarea si practicarea schiului.

Particularitatile predarii schiului la varsta prescolara

Influenta schiului asupra functiei educatiei fizice a prescolarilor. In raport cu obiectivele generale ale educatiei fizice si in legatura cu functiile acestei activitati la varsta prescolara prin invatarea schiului sunt urmarite: - Dezvoltarea armonioasa si multilaterala a organismului prescolar; - Imbogatirea bagajului de deprinderi motrice necesare in viata; - Calirea organismului si intarirea sanatatii; - Educarea unor calitati motrice cu accent pe echilibru si indemanare.

Organizarea activitatii de predare a schiului Materialele folosite vor corespunde practicrii copiilor de aceasta varsta si anume: - Schiuri scurte, usoare, elastice, fara canturi. - Legaturi mobile, usoare, simplu de incheiat;

- Imbracaminte calduroasa dar care sa nu stanjeneasca miscarile copilului. Activitarea va fi organizata sub forma de joc in aer liber. Durata zilnica a activitatii se va incadra intre 20- 40 minute. Plasarea activitatii in orarul zilnic al prescolarului se va face in functie de luna in care aceasta se desfasoara si de conditii atmosferice. Activitatea de invatare la prescolari se va desfasura pe un teren amenajat, spatiu de joaca standardizat care obliga la constituirea unui sistem de jocuri, cu aplicativitate la aceasta varsta. Instructorii grupelor de prescolari trebuie sa fie vesele, capabile sa se joace in permanenta cu copii si sa-i ajute. Continutul activitatii In continutul activitatii vor predomina preocuparile pentru rezolvarea anumitor plobleme: - Familiarizarea cu mediul inconjurator; - Familiarizarea cu materialul si echipamentul de schi; - Mersul pe teren plat si in usor urcus; - Coborari directe usoare; - Schimbarea directiei din alunecare prin pivotare sau plug;

- Ridicarea din cazatura. Principalele mijloace a) In echipament de schi, jocuri de zapada; b)Pregatirea pentru schi: prinderea si desprinderea legaturilor; c) Primele miscari de schi: Copiii prinsi de o bara la inaltimea soldurilor executa genoflexiuni, ridicarea bratelor si flexia trunchiului peste bara, pasi alunecati cu sprijin la bara; - Mersul pe schiuri, lateral fata de o franghie de care se tin si se trag; - Coborari, prinsi de o bara tinuta de profesor, cu oprire plat, acelasi cu extensia si flexia picioarelor, coborari fara sprijin, coborari prin tunel de bete, coborari cu miscare de brate executate in diferite planuri; - Schimbarea de directie din alunecare: ocoliri inlantuite, ocolirea unor fanioane colorate, coborarea peste usoare denivelari.

Indici metodici Activitatea trebuie sa aiba un caracter dinamic, atractiv; - Trebuie evitat lucrul in zapada adanca, urcarile lungi, opririle indelungite; - Lectiile sa nu aiba o structura rigida; - Cea mai buna metoda de predare la acesti copii este incurajarea, recunoasterea reusitei, lauda;
-

Prin continutul activitatii si comportarea sa, instructorul de schi trebuie sa satisfaca dorinta permanenta de miscare a copiilor, dorinta lor de a imita; Copiii de aceasta varsta nu trebuie pusi sa execute miscari complexe care pretind o conducere precisa a schiurilor. Pozitia de plug este tipica.