CaPitolul

VII

Actele de procedur5 ti termenele procedurale

7.1. Nutitatea actelor de procedurE

7. 1.

1. Notiu

ni into ductive

conditiile prevdznre sancliunea proceduraltr care intervine in cazul actului de proceduri ce nu indeplinegte fregti' de lege pentru validitatea lui, lipsindu-l total sau pa4ial de efectele Notiune

proceduri: a) dupi natura interesului ocrotit prin norma juridici incilcatl: c nutildli absolute - c nd s-utincdlcat norme juridice de ordine public6; . nulitdli rclative - cind s-au incdlcat norme juridice de ordine privati' Importanla acestei clasificiri privegte regimul juridic al nulititii, in sensul cl:
Clasificarea

nulititilor actelor

de

procuror, in orice faztr - nulilated absolutd poate fi invocat[ de orice parte interesata, de instanJa din oficiu sau de procesului; de principiu, pdrfile nu pot renunJa la dreptul de a invoca nulitatea absolutd; incdlcate - nulilatea rclativd poate fi invocati numai de partea al carui interes este ocrotit de norma

efectuarea

qi inainte de a se pune concluzii ln actului de procedurd, in limine titis (cel mai tArziu la termenul de lnfdliFre urmetor fond); partea interesatd poate renunta in mod valabil la drephrl de a invoca nulitatea relativa' nulitlti: b) ttupi existen{a/inexistenta unui text de lege care si prevadi expres sanc{iunea

. . . .

nutitd(i eqrese (nuttali textuale/explicite) - previzute anume de lege; de procedur5' s-a fost nulitdli virtuale (nulitAfi taci?limplicite) - care rezulti din faptul c6, la efectuaxea actului
a

incalcat o dispozilie legala privind o condilie penlru incheierea valabila

c) duptr intinderea efeclelor:

respectivului actul de procedurd;

nalildli totale - cand sancliunea vizeazAirtuegnl act de procedurd; in integralitatea sa; nulitdli pa4wle - care afecteazddoar in parte achrl de proceduri, acesta nefiind desfiinJat d) dupi modul in care intervine sancfiunea nulittr{ii in raport de actul de proceduri, de interdependenfl (l) acestuia cu un alt act de procedurS:

. . . o

nulitdli proptii;
nulitd(i defivate;

e) atupi cum privesc

forma exterioari sau intrinsecl a actului de proceduri: nulitdli efrfinseci - sanctioneazl nesocotirea unor condilii exteme ale actului de proceduri; la forma nulitdli intrinseci - s nclioneazA nerespectarea condiliilor proprii actului de procedurd, referitoare

sar

conlinutul acestuia;

f) dupi cum implictr sau nu existen{a unei vdttrniri: onulitdfrcondi|ionatede*isien(auneivd|iimdri-Nt.105alin.(2)C.proc.civ.;(constituieregula);

c
7.1.2.

nulitdli neconditjonate de existen(a unei vdtdmdri Cawrile de nulitate

afi'

105 alin'

(1

C. proc. civ. etc.

unui act de procedura atrage si nulitatea actel( chiar,legea procesuah, h art. 106 alin. (1) C. proc. civ., dispune ca anularea punctul.t nu poi avea o existenla dJsine sttrtitoaxe; aceastd clasifrcare prezinti interes din urmtrtoare, ln mlsura tn care acestea
(t)

vedere al efectelor

nulffiii (n.n.)'

105. NCC (1) Actele de procedurd indeplinite de un judecdtor cu incilcarea normelor de competenla de ordine publicd sau privatl vor fi declaxate nule in condiJiile prevdzute de lege.

Art.

(2) Actele lndeplinite cu neobseryarea formelor legale sau de un funclionar necompetent se vor declara nule numai daci prin aceasta s-a pricinuit pe4ii o vatimare ce nu se poate idAtura decat prin anulaxea lor. in cazul nulitililor
prevdzute arume de lege, vatamarea se presuptme pdna la dovada contrarie.

art. 105 C. proc. civ.: - atin. (1): ,,actele de procedurd indeplinite de tm judecdtor necompetent cu incdlcarea normelor de competen\d de ordine publicd sau orivatd sunt nule"; - alin. (2): ,,actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funciionar necompetent se vor fuclara nule nunai dacd prin aceasta s-a pricinuit pdrlii o vdtdmare ce nu se poate inldtwa decdt prin anularea lor. in cazul
sunt prevazute de

nulitdlilor prevdzute arutme de lege, vdtdnarea se presupune pdnd la dovada contraie" Alineatul (1) al art. 105 C. proc. civ. instituie un caz de nulitate necondilionatd de existenla unei vdtdmari; in intreaga
judecatd" iax doctrind s-a preciz at ci-:r.jxfrl vizeazA instanta necompetentS, deoarece competenja se raporteazd la instanfa de nu lajudecitorf2) t exitl vlzeazd" atAtnormele de competentd generald, cdt 9i cele de competenF materiali 9i teritorialS, dar'

dispoziliile art. 160 C. proc. civ. instituie o exceplie pa4ial6 prevdzand c6, in cazul declardrii necompetenlei, dovezile administrate in instanta necompetentA rimfln cagigate judecitii Si instanfa competenta nu va dispune refacerea lor decdt
pentru motive temeinice.

Art. 105 alin. (2) C. proc. civ. - constituie dreptul comun ln materia nulitAlii actelor de procedurd. Nulitatea intervine
doar dacd sunt indeplinite, cumulativ, trei condilii:

1)

si

existe un act de procedurd care a fost intocmit cu nerespectmea formelor legale sau de citre wr

fnclionar

necompetent;

2) actul de procedurd s6 fr produs 3) vdtdmarea sd nu poatd

plrlii o vdtknare;

conditiilor proprii ,flerespectarea formelor legale" vizeazd fapni c[ actul de procedur[ s-a intocmit cu nerespectarea acestui4 privitoare la forma sau continutul lui, sau faptul cA actul a fost intocmit de un fimclionax necompetent neav6nd relevanti dace este vorba de un functionax judecatoresc sau de un alt funcJionar chemat sA indeplineasci unele acte de
procedurd in cursul procesului civil.

fi

tnldtwatd dec6t prin anularea actului'

Vdtdmmea nu trebuie confundatd cu interesul de a invoca nulitatea actului de procedurd, deci cu folosul practic urmfit de partea ce invocd nulitatea actului de procedwa, interes care hebuie si existe la exerciliul bricdrei forme
procedurale ce intra in continutul acliunii civile, deci gi atunci cdnd se invocd nulitatea unui act de procedure. V[t[marea poate imbrica forma unui prjudiciu patrimonial, dar poate avea $i o sfer4 mai laxg6. Constatarea existentei

vdtimirii

este ldsati la aprecierea instanlei, care o poate deduce din imprejurdrile cauzei 9i din

finalitatea'formei procedurale nerespectate, ori poate cere pdrfii ce o invoci s[ produci dovezi. A;adar, nu in toate cazurile partea caxe invoca nulitatea este obligatA sd adminisheze dovezi pentru a proba existenla vdtiimlrii, deoarece, in caz

contrar, cursul procesului s-ar complica la fiecare act de procedura contestat ca lovit de nulitate. Obsenalie:In cazul nulitSlilor expres prevazute de lege, vitamarea se prezumtr, cealalti parte urmdnd a incerca

si dovedeasc[ inexistenta vdtdmfii pentru a face inoperantA nufitatea' Cdnd incilcarea formei procedurale nu a adus ptrrfii nici o vitiimare, actul nu este lovit de nulitate. (2) C Legea mai prevede $i cerinta ca vAtAmarea sA nu poatA fi inllturati decdt prin anularea actului, iar art. 106 alin' proc. civ. permite judecitorului si dispund indreptaxea neregularitiililor sdvArgite cu privire la actele de procedura, ceea c(

echivaleazi cu refacerea sau completarea actului. pe HngA cazurile de nulitate prevtrzute de art. 105 C. proc. civ., se admite ctr mai existi 9i alte cazuri de nulitatt referitoare la condiJiile exteme ale actului de procedur6 (nulittrti neconditionate de existenta vreunei vit[miri) cum al

fi:
(2)

sau constituirea instantei, care sunt norme de organizare judecatoreasca (n.n.).

Nici alcatuirca gregiti a instanlei nu intrd sub incidenJa acestui caz de nulitate, hind vorba de norme

ce privesc compunerei

competentainstanlei;

- alcltuirea (compunerea

;i

constituirea) legald a instantei;

- respectaxea termenelor procedurale in care trebuie efectuate actele de procedure;

plata taxelor de timbru;

indeplinirea condiliilor de exercitiu ale dreptului la acJiune.

Astfel:

pentru neplata taxelor judiciare de

timbru sau a tinbrului judiciar, intervine

sanctiunea

nulitiitii cererii

respective (netimbrattr potrivit legii sau insuficient timbratii), independent de existen{a unei vdtimari, insd, nulitatea nu intervine instantaneu, ci instanta va acorda mai intdi un termen pentru plata taxelor de timbru, iar mrmai daci acestea nu se

fi anulati ca netimbratd sau ca insuficient timbrata: - greqita compunere sau constituire a instantei (nerespectarea numlrului de judectrtori prevdzut de lege pentru litigiul respectiv, participaxea unui judecator incompatibil sau cale a fost recuzat gi cererea de recuzare era intemeiati,
platesc in termenul acordat cererea va

neparticiparea lajudecati a procurorului degi, pentru cauza respectivI, participarea sa era obligatorie etc.) constituie caz de nulitate necondijionata de existenta unei vdtimdri, care nu se incadreazi in prevederile art. 105 C. proc. civ.;

- nerespectarea termenului prohibitiY (dilatoriu) atrage nulitatea actului de procedurd efectuat anterior lmplinirii termenului, nulitate ce este independentA de existenJa wermei vitiimiri, oper6nd prin simpla lncilcare a normei care interzice indeplinirea actului de procedurd induntrul termenului. in cazul termenelor imperative (peremptorii), daca partea face actul de procedurd dupi expirarea termenului, actul respectiv este nul, dar in acest caz nulitatea nu intervine ca un efect imediat al lncllctrrii normelor ce prevSd termene legale imperative, ci ca o consecinlA a decaderii (sancliune specific6
pentru aceste termene);

lipsa capacitltii procesuale (de folosinti sau de exercifiu) atrage nulitatea actului de procedure, nulitate necondilionatd de existenfa unei vdtimdri, deoarece capacitatea procesuald este o conditie de exercitare a dreptului la
acliune, deci o condilie exhinseci actului de procedurA); - introducerea cererii de apel direct la instanla de apel, iar nu la instanla caxe a pronunlat hotfuerea ce se atacA, este

sanclionatil de art. 288 alin. (2) C. proc. civ. cu nulitatea apelului qi, fiind vorba despre nerespectarea rmei conditii extrinseci cererii de apel, suntem, afa cum am arAtat dej4 in prezenJa unui caz de nulitate necondilionatd de existenta unei
vil15rn6rii ibidem pentru introducerii cererii de recurs direct la instanJa de recurs

art. 302 C. proc. civ.

Constitu{ionalitate. Alin. (2) al articolului 288 C. proc. civ. a fost supus controlului de constitufionalitatc, sustinarduse c6 dispoziliile legale criticate incalcd prevederile constitutionale ale arL21, art.24, afi.126 alin.(2) 9i art.129 din
Constitulie. De asemenea, au fost invocate gi prevederile axt.6
a libertef

ii

axt.13 din Conventia pentru apirarea drepturilor omului gi

lor fimdamentale.

Examindnd exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 288 alin. (2) din Codul de proceduri civili, Curtea a constatat cA formula redactional5 a acestuia este identicS, sub aspectul sancliunii nedepunerii apelului la instanla a cAxei

hotirdre se aIacl,

ct

cea,

a ad.302 din Codul de procedur4 civil6. Or, cu privire la constitulionalitatea acestor din urmtr

dn 24 iunie 2008, publicatd in Monitorul Oficial al Romfiniei, Partea I, nr.562 din25 iulie 2008, constat6nd ci sintagma ,,sub sancliunea nulit6'ii,, este neconstitulional1 innucAt argumentele care au fundamentat adoptarea deciziei sus-menlionate sunt aplicabile, prin analogie, gi in speJa
prevederi, Curtea s-a pronunJat prin Decizia nr. 737

dedusi judecnlii, Curte4 prin Decizia nr. 30312009 (1r4. Of. nr. 239 dn 10 aprilie 2009), a admis critica de neconstitufionalitate a dispoziliilor art. 288 alin. (2) din Codul de procedurd. civila 9i a constatat c6 dispoziliile art. 288 alin. Q) teza frnal6" ,, sub sanclimea nulitdlii " , dn Codul de proceduri civih sunt neconstitutionale.

(3)

generale referitoare la exerciliul dreptului la acliune sau tn cazul nelndeplinirii unor condilii speciale impuse de lege, ln anumite

Apreciem, alahri de majoritatea autorilor, cA solulia ar trebui sd fie identici 9i

in cazul nerespectdrii celorlalte condilii

situatii, pentru sesizarea instanlei judectrtore$i; dar, in acest ultim caz, solutia este aplicabil[ numai in ipoteza ln care s-a pronuntat deja o hotirdre judecdtoreasc6 de admitere a acfiunii, cu toate cd nu erau indeplinite condiliile de exercitare a acestei4 ln acest caz actul de procedurtr a cdrui nulitate se solicitd prin intermediul ctrilor de atac fiind chiar ho6rdrea (n.n.).

Noti: Potrivit axt. 147 din Constitulie ,,(l) Dispoziliile din legile Si ordonanlele in vigoare, precun gi cele din regulamente, constatate ca frind neconstitulionale, tgi tnceteazd efectele juridice Ia 45 fu zile de la publicarea deciziei Curlii Constitulionale dacd, tn acest intenal, Parlatnentul sau GtnemuL dupd caz, nu pun de acord prevederile
neconstitulionale cu dispoziliile Constituliei. Pe durata acestui termen, dispoziliile constatate ca Jiind neconstitulionale

swt swpmdate

de drept".

7.L3. fnvocarea nulild(ii aclelor

de

ptucedufi

sistemul nostru procesual nu exis0i nulitiiti de drept, ceea ce lnseamnA cA desfiintarea actelor de procedurA nu poate avea loc decit prin hotdrire judecitoreasc6.; ca atare, pAni in momentul declaririi nulitifii, de cltre

Precizare:

in

instanla judecAtoreascS, actul de procedurd, degi indeplinit cu nerespectarea cerinlelor prevdzute de lege, igi va produce efectele, ca

;i

cum ar

fi un

act valabil lncheiat, uneori fiind posibil ca actul de procedurd respectiv sd rdrndnd in fiintd, dacd

nulitatea nu se invocd prin mijloacele qi in condiliile stabilite de lege.

Mijloacele de invocare a

nulitilii

actelor de proceduri diferd in functie de momentul invocdrii nulitltii, precum pi de

caxacterul normelor incilcate. Astfel:

- cand procesul civil

este

in curs, incllcarea

formelor procedurale (intrinseci sau extrinseci) se invoctr p calea

excepfiei (de nulitate, de necompetenlA, de incompafibilitate etc.);

- nulitatea absolutd poate fi invocati, potrivit art. 108 alin.(l) C. proc. civ., de partea interesat4 sau de instanlA (sau procuror)(a) din oficiu, in orice stare a pricinii, chiar direct ln apel sau in recurs; - nulitatea relativd poate fi invocati numai de paxtea protejatd prin dispozifia legald incdlcatii 9i numai lntr-un anumit termen, art. 108 alin. (3) C. proc. civ. dispundnd ca neregulaxitatea actelor de procedurl se acoperA dacd partea nu a invocat-o la prima zi de inflligare ce a urmat dupA aceasti neregularitate gi inainte de a pune concluzii in fond, exceplie I?icind nulitilile relative ce vizeazd'tneficienJa hotirdrii, care pot fi invocate direct in apel sau, dupA caz, recurs. Conform art. 108 alin. (4) C. proc. civ., nimeni nu poate invoca neregularitatea plicinuitd prin propriul sdu fapt (dispozilia vizeazA r'um nulitatea relativd $i constituie o aplicare pe plan procesual a principiului de drept civil
stbstanlial nemo audinr propria turpitudinem allcgans).
Instanta se pronunlA asupra excepliei prin incheiere sau, dupi caz, prin hotarare (sentinli sau decizie). Daci exceplia
se respinge, se pronunJd o incheiere interlocutorie, caxe poate

fi

atacatl numai o dati cu fondul, iar dac6'se admite,

se

pronunJi fie o incheiere (ln cazul in care instanla rimene ln continuare tnvestitd cu solulionarea pricinii) fte o hotdrdre
(cend instanla se dezinvestege).

Nulitatea actelor de procedurl poate conditiile previzute de lege.

7.1.4. Efectele

fi

invocat?i qi

prin intermediul clilor de atac ori al contestatiei la executare, in

nulildlii actelor

de

procedtrd

nulitifli unui act de procedurd, are ca efect scoaterea acelui act din cauztr, deci lipsirea actului de proceduri respectiv de efectele pe care i le di legea - aplicarea pe plan procesual a principiului de drept civil substanlial qzod
Declararea

nullum est, nullum producit effectum. Afecteaza atat operaliunea juridica, lipsind-o de efectele sale firegti, cat
acelei operatiuni.

!i

actul sau actele lncheiate pentru constataxea

Efectul de invalidare a actului de proceduri indeplinit cu nerespectarea prescrip]iilor legale se produce din chiar
momentul lntocmirii lui, iar nu din momentul constatdxii nulitdtii. Nulitatea opereazA rctoactiv indiferent de caracterul de
ordine publici sau de ordine privati al normelor incllcate.

Nulitatea unui act de proceduri nu atrage nulitatea actului precedent gi nici a celor care urmeaz5, dacl acestea sunt
independente fala de actul nul, dar, art. 106 alin.
(a)

(l)
ci

C. proc. civ. prevede cb anularea unui act de procedura atage

qi acesta poate invoca nulitatea absoluttr a achrlui de procedurb (n.n.).

Si

Degi textul nu se referd gi la procwor, se apreciaz6

aceste4 nulitatea nulitatea actelor urmatoare, in masura in care acestea nu pot avea o existenli de sine stiit.iitoare. Cu toate unui act de procedura poate antrena chiar gi nulitatea unor acte anterioare'

judecltoreSti, pot Sarcliunea nulitdtii afecteazS, cel mai adese4 intregul act de proceduri, insd, ln cazul hotardrilor
exista si nuliEli parfiale (de exemplu, casarea)'

refdcute in fala aceleiaqi instanle. DacA nditatea este constatati de instanla de control judiciar, aceasta va anula actele de proceduri, iar, in ceea ce privegte refacerea lor, trebuie sd distingem dupa cum este ptevdzfie de art,297 vorba de o instanle de apel [caz in care aceastd instanla va reface actele anulate, cu exceptia ipotezei De reguld, actele nule vor

fi

dup[ cum in. (2) tezal C. proc. civ.l sau de o instantl de recurs (ln aceasta din urm6 situalie va trebuie sA se linA cont urmeazi a se pronunta solu{ia modificdrii hotirdrii recurate sau casaxea cu relinere ori casatea cu trimitere).
Nulitatea lipse$te actul de efectele sale in ceea ce privegte frmclia sa procedurali, dar, dac6 actul cuprinde manifestdri de voinld, declaralii sau constat?iri de fapt, acestea i$i vor produce efectele' Nulitatea. indiferent de natura ei, nu mai produce nici un efect dupd rimanerea irevocabild a hotdrArii, cu excepJia cazurilor ce constituie motive pentru care pot retractaxe (revizuirea 9i contestalia in anulare).
7.2. Termenele procedurale
7. 2.

fi

exercitate, ln condiliile prevdzute de lege,

ciile extraordinare de atac

de

1.

Noliuni into du ctive

act de Termenul procedural - intervalul de timp lniuntrul ciruia trebuie lndeplinit /este oprit sA se face un anumit dezbaterilor procedur6; ins6, poate fr gi o zi fixa sau un anumit stadiu al procesului (prima zi de infiitigare, incheierea
inaintea primei instanle etc.).

Clasilicare:
a) tnfunclie de caracterul lor:

. o

procedurlt imperative (peremptorii) -termenele hAuntrul caxora trebuie lndeplinit un anumit act de prohibitive (dilalrrit - termenele inAuntrul cdrora legea interzice sA se efectueze actul de procedura;

b) dupd modul in care sunt stabilite:

ln mod expres de lege, exemplu: arr.22,89, 170, 186,209,248,284' 301' 319 alin. (2) C proc. civ. etc.; termenele legale sunt fixe, de reguld, neputiind fi prelungite / scurtate de instanli sau de pi4i; excepgii: art 303 alin. (5) C. proc. civ., art' 89 alin. (1) C. proc. civ.; o judecdloreSti acele termene pe care le fixeaza instarta in cursul judecfii procesului (cv i u de exemplu

legale

cele stabilite

termenele de inf6fifaxe a pA4ilor, a martorilor, termenul fixat pentru dpunerea raportului de expertizA etc'); convenlionale termenele fixate de pirfi, fttri a fi nevoie ca instanla si le incuviinteze (termenul arbitrajului st

fixeazd de cdtre pdrli potrivit art. 341 alin' (2) C. proc. civ.);

c)

in caz de nerespectare , afecteaz! efrcacitarr,a sau validitatea actelor de proceduri nulitatea; intervenind decidere4 perimare4 prescriplia dreptului de a cere 9i obline executarea silit6 sarl dupA caz, . 4.alive acele termene carc, in caz de nerespectare, nu afecteazd validitatea actelor de procedurS, ci atral

- infimclie de sanqiunea
absolute

ce interaine tn caz de nerespectare:

acele termene care,

uneori sanctiuni disciplinare sau pecuniare pentru cei care sunt vinovaii de nerespectarea lor; proc' civ.). d) dup6 durata lor, termenele procedural e pot fi pe ore, zile, sdptiimAni" luni 9i ani (ut. 101 C'
7.2.2. Modul dc

cakul al termenelor ptocedurale

Terr1'erurlpe oreincepe sA curga de la miezul noplii zilei urmAtoare

art. 101 alin. (3) hebuie si fie (2) C. proc. civ.

Tennenul pe zile se caluieazd pe zile libere, neintrdnd ln calcul nici ziua in care a inceput s6 curg6, nici ziua in care se
sl1ir$elte

art.

l0l

alin.

(l)

C. proc. civ.
a

Exemplu: un termen de procedurd de 15 zile care

Termenele pe sdptdmAni,

inceput si curgd la

mai 2003 s-a implinit la 17 mai 2003.

lunii sau anului corespunzdtoare zilei de plecare - axt. 101 alin. (3) C. proc. civ.; termenul care, incep6nd la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfarqe$te lntr-o lunl care nu are o asemenea zi, se va socoti lmplinit ln ultima zi a lunii. Indiferent de modul in care este stabilit, termenul care se smxseste lntr-o zi de sArbatoare legala sau c6nd serviciul este
sau ani se sflirsesc in ziua s6pt6menii, suspendat se va prelungi pAnd la sfiirgitul primei zile de lucru unnatoaxe. Partea trebuie sA depunA actele pand la ora inchiderii registraturii instanlei

ni

ori a inchiderii oficiului po$tal; actele de

procedurd trimise prin postd instanlelor judecltoregti se socotesc lndeplinite in termen daci au fost predate recomandat la

oficiul poqtal lnainte de implinirea termenului.

7,2.3. Durata termenelor

procedarak

Durata termenelor procedurale presupune stabilirea punctului de plecare a termenului, cat gi a punctului de implinire.

Momentul de la care incepe si curgd termenul procedural: conform axt. 102 alin. (1) C. proc. civ., termenele lncep

sI

curgi de la dala comunicdrii actelor de proceduri, dac[ legea nu dispune altfel. Data comuniclrii trebuie sA rezulte din dovada de primire sau procesul-verbal lntocmit de agentul procedural, aceste acte oficiale neputind fi completate cu probe
extrinseci. Legea prevede trei situalii de echipolen(d (c6nd comunicarea actului de procedurE" ca moment de la care incepe sd

curg4 termenul de procedurd, este inlocuiti cu un act echivalent), care

extinse prin analogie:

lnsA

sunt de strictA iderpretaxe gi nu pot

fi

- art. 102 alin (2) C. proc. civ. dispune

cd termenele incep

si curgd

pi impotriva

pirJii care a cerut comunicare4 de la

data c6nd a cerut-o, dispozilie care este interpretata in sensul

procedurd p64ii adverse, nu gi atunci cdnd solicitd

si i

ci vizeaza ipotezain care paxlea cere si se comunice actul de se comunice chiar ei actul, deoarece, numai in primul caz se

prezwn6 cA partea cunoagte actul, pe c6nd, in cel de-al doilea caz, partea nu cunoaSte gi doregte sd afle conlinutul actului
de proceduri (a da o altd interpretaxe inseamni a aduce atingere dreptului pdrtii respective de a

se comunica la

domiciliu
este

toate actele de procedurd);

- daci

s-a comunicat hotir6rea

o datl cu somalia de executare, aceasti comunicare, care a avut alt bbiectiv,

valabild gi pentru calcularea termenului de apel / recurs;

- in cazul in care apelul / recursul a fost introdus inainte d6 termen, hotirexea se considerd comunicatd la

data

depunerii

cererii

de

apel;

axt.

284

alin.

Si

(3)

C. proc. civ. sunt dispozifii legale ce se aplici gi ln materia recursului (n.n.).

ExistA Si situaJii ln care termenele incep sA curgd de (exemplu : prontnlarea hotiririi, incuviinlarea probei etc.).

la alte momente decdt comunicarea actului de procedurl

Punctul de implinire este acela in care termenul igi realizeazll fectul, de la acea datl incetand posibilitatea de a mai exercita dreptul ln vederea cdruia termenul a fost acodat (penfi) termenele imperative), ori ndscdndu-se dreptul de a indeplini anumite acte de procedura (pentru termenele prohibitive). in intervalul cuprins lntre punctul de plecare gi prmctul de implinire, termenele procedurale curg continur.r, fbri posibilitate4 ln principiu, de a fi intrerupte sau suspendate.
impiedicarea p54ii dintr-o imprejurare mai presus de vointa ei, la care se referd

art

103 C. proc. civ., este analizatd

in

doctrini gi ca un caz de intrerupere a termenelor procedurale, la care se pot adauga qi cazuri speciale de intrerupere (moartea pdrfii sau moartea mandatarului pirJii in privinla termenului de apel, indeplinirea unui act de procedurl fdcut in
vederea

judecirii pricinii in materia perimSrii).

7.3. Declderea gi repunerea in termen

7.

3. 1.

Nolfuni inboductive

Nofiune

sancJiunea procedurald care consti

in pierderea dreptului de a exercita o cale de atac sau de a indeplini

orice alt act de proceduri, dacd nu a fost respectat termenul imperativ prevazut de lege (pierderea unui drept procedural
neexercitat in termenul legal peremptoriu).

Condiliile decdderii (trebuie intrunite cumulativ):

termen legal Si imperativ (peremptoriu) induntrul cdruia trebuie exercitat dreptul proceduray's); nerespectaxea termenelor judecitoregti atrage o alt6 sanclirme, gi anume: posibilitatea pe care o are instanta de judecatl de existenla
a nu mai acorda un nou termen pentru lndeplinirea actului de procedurd. Deciderea intervine nu doar cdnd legea stabileqte

wui

un termen fix pentru indeplinirea unui anumit act de proceduri, iar partea a l6sat sd expire acel termen fdrd a beneficia de

el, ci qi atunci c6nd legea prevede cA

de procedurtr $i partea nu a respectat-o;
-

exercitarea

unui drept trebuie sA se

facd

intr-un arumit moment procesual sau intr-o anumitii etape a procesului, iar partea nu a indeplinit actul de procedurl pdnd
la acel moment sau in acea etape procesualS. precum gi atunci cind legea stabileste o anumitd ordine ln efectuarea actelor

partea (ori procurorul) sd

nu

Ji exercitat dreptul procedural induntrul acestui termen;

- inexistenla un derogdri exprese de la sancliunea decdderii.

Astfel, sancliunea decdderii nu intervine:

1) dacd existd o dispozilie expresd a legii rn acest sens (exemplu: art. 186 alin. (4) C. proc. civ.); de asemenea,
sanc{iunea decaderii (din dreptul de a exercita apelul) nu opereazl nici in cazul in care, fiind indeplinite condi$ile ce se

desprind din art.293 C. proc. civ., intimatul formuleazi o cerere de apel incidental

in intervalul de timp situat inhe

momentul implinirii termenului de apel gi prima zi de infrli$are inaintea instanlei de apel;

2) dacd decdderea priveSte pe una din pdrlile legate printr-un raport de solidaritate sau indivizibilitate, im cel pulin una dintre celelalte pdrli a efectuat actul de procedwd tn termen. De exemplu, potrivit axt. 48 alin. (2) C. proc. civ., in cazul obligafiilor solidare sau indivizibile, efectele admiterii apelului sau recursului declarat de unul dintre coparticipanli
se

vor extinde
a

Si la

coparticipanlii care nu au declarat apel sau, dupi caz, recurs, ori al clror apel sau recurs a fost respins
ce

ftrd

fi

cercetat in fond;

3) dacd partea

putea invoca decdderea renunld la acest drept. Perfiru capartea interesata

sd.

sA

renunle la dreptul de a

invoca decidere4 trebuie indeplinite urmitoaxele cerinle: termenul

fie reglementat de norme de ordine priiatd, partea

s[

aibA capacitate de exerciJiu deplin6, renuntarea s6 intervind numai

personalS 9i expresd;

dupl ce termenul a expirat, renunlarea si fie strict

4) in acele cantri tn care, deqi este vorba despre nerespectarea unui termen legal imperativ, legea stabilerte o altd
sancliune (astfel, formularea cererii reconvenlionale sau a cererii de introducere in judecatl a unei alte persoane dupi
expirarea termenului prevdzut de lege atrage sarcjiunea judecirii separate a cererii respective de cererea de chemare in
decatd, afard de situalia c6nd p64ile convinjudecarea impreuni a celor doud cereri 5) dacd pqrtea interesatd dovedeSte cd
a

ju-

art. 135 C. proc. civ.);

fost impiedicatd de o inprejurore mai presus de voinya ei sd efeaueze aaul de

procedurd in termm (ad. 103 C. proc. civ.).

7.3.2. Invocarea si

prunan@ea dEcddefii

Dec[derea nu opereazd de drept, ci trebuie pronunlatl de cAtre instantA

Condiliile in care poate fi invocatd decAderea sunt determinate de caracterul de ordine public[ sau de ordine privatf, al normei juridice care stabileste termenul (legal, peremptoriu gi absolut). Astfel:

(5)

Nu toate termenele legale sunt prevdzute sub sanctiunea decfierii, aceastil sanctiune implicdnd nerespectaxea unui termen imperativ (peremptoriu) prev6zut de lege; spre deosebire a aceste4 nerespectarea termenelor prohibitive (dilatorii) atrage

nulitatea actului de procedurf, efectuat anterior tmplinirea termenului (n.n.).

publicd, deci ereapoate fi invocatd de catre oricaxe dintre pidi, de procuror sau legea limiteaza inomentul pani la care se de instanli din oficiu, ln orice stadiu al procesului. Sunt insa 9i situatii ln care ptima a de infdliqare, ci recursul a poate invoca decaderea(ex: art. 310 C. proc. civ. prevede c6 dacl nu se dovedegte, la
a) dacd normajnridicd este de ordine

fdcut in termen)' fost depus peste termen sau daci aceastd dovadA nu reiese din dosar, recursul se va socoti numai de partea b\ dacd. norma care stabile{te termenul are caracter de ordine privatd, decAderea poate fi invocati de decdderei partea cate nu interesati pi numai la primul termen de lnf{i$are ce a urmat momentului cunoa$terii motiYului a invocat la timP decdderea este decdzutd ea iwdsi din dreptul de a o invoca' Deciderea se opune celui lmpotriva cAruia a curs termenul legal peremptoriu'

Mijlocul procedural de invocare a declderii este: - exceptia, dac6 procesul este in curs; - daci a intervenit o hotarexe de fond, decdderea poate
recursului.

fi

invocat.ii,

prin intermediul apelului

sau, duptr caz" al

pe calea apelului sau a Observalie: dac6 norma juridice are caxacter de ordine privati, dec6derea poate fi valorificatl excepJia de decadere sau recursului numai dacA, in fata instaltei de fond, ea a fost invocate in termen, iar instanta a respins
a omis sA se promrnte cu
7.

privire la aceasta.

3.3. Efectele decdderii

a fost exercitat in termenul legal imperativ'

pierderea acelei componente a dreptului la Decdderea nu afecteaza dreptul subiectiv civil, dax poate duce, indirect, la de a obline respingerea cererii de chemare in actiune ce privette posibilitatea de a obline condamnarea peratului, respectiv judecatd formulatd de reclamant.

Efectul principal al decaderii: pierderea dreptului procedural ce nu

acel act, acesta este lovit de DacS partea a fost decdzutd din dreptul de a efectua actul de proceduri gi totugi face normei juridice care a stabilit nulitate; nulitatea actului de procedurd nu intervine insd ca efect direct al nerespectdrii
termenul legal peremptoriu, ci este o consecinlf a decdderii.

sunt 9i ele atinse Actele ultedoare fdcute pe baza unui act efectuat dup6 expirarea termenului legal imperativ
sancJiunea

nulitilii,

dacA nu pot avea o existente de sine stitAtoare'

manifestaxi de Decaderea lipse$te actul de procedurl de efectele sale firegti, ins5, daci actul cuprinde
sau constatiri de fapt, acestea lgi vor produce efectele'

voinF declaralii

decblerea nu a fos Deciderea igi produce efectele numai dacl a fost constatata Si pronuntatii de cahe instanF; dacd valabil, iar daci pronunlati de instanli, actul de procedura f6cut dupl implinirea termenului legal peremptoriu rimdne definitir c[ile care permiteau sA se constate qi promrnJe decaderea nu rnai pot fi folosite, sanctiunea r6m6ne

toate

inoperantA.
7.3. 4.

Repunerea tn termen

paxtea dovedeqte ce I Sediul mrteriei: art. 103 C. proc. civ., care dispune c6: decaderea nu opereazi ln cazul in caxe proceduri, actul de procedurd urmand i fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de voinla ei sa efectueze actul de termen vor fi aretate 5i motivele impiedicdrii se indeplini ln telmen de 15 zile de la incetarea impiedicdrii; in acelagi

dispoziliile axt. 103 C. proc. civ. sunt prezentate

in literatura de

specialitate qi

in practica judiciara ca

reglementdnr

in termen". institulia repunerii in termen; ins6, unele acte normative folosesc expres noliunea de repunere repunere in termen revine instant Ca naturi juritlici, este un incident procedural: ca atare, solutionarea cererii de procedurl respectiv. competente sa solutioneze respectiva calea de atac ori sd lndeplineascl act-rl de cerinle: Penfu ca instanla si poatS dispune repunerea in termen, trebuie innunite, cumulativ, urmdtoarele

existenlei un( partea care nu gi-a exercitat dreptul procedural in termenul legal peremptoriu sd facf dovada pi4ii respective; impreju.rdri mai prestu de voinla ei, deci a unei imprejurdri ce exclude culpa peremptoriu tn car - imprejurarea ce a impiedicat partea sd aclioneze sd se fi produs induntrul termenului legal

respectiv; trebuia exercitat dteptul procedwal, iar nu sd se fi ivit dup[ expirarea termenului

interesatd sd formuleze atAt cererea de repmere In termen, cdt gi cererea de exercitare a cdii de atac ori cererea prin care solicitd inctNiintarea indepliniii tmui alt act de procedurd.
DacA s-a cerut reprmerea in termen cu privire la un act de procedure care trebuie indeplinit inainte de pronunFrea hotArarii, instan[a se va pronunla printr-o tncheiere interloctttorie, care nu poate fi ataratA decat o dat2i cu hotArerea datd
asupra fondului.

- tn termen de cel mult 15 zile de la data incetdrii impiedicdrii, partea

DacA s-a cerut reptmerea in termenul de exercitare a unei cdi de atac, instanta va pronunta o tncheiere dacA admite repunerea in termen, dup4 care va trece la soluJionarea cdii de atac respective. incheierea de admitere a cererii de repunere

in termenul de exercitare a c6ii de atac poate fi atacatii (de intimat sau de procuror) numai o dat6 cu hotjix"area pronunlati in calea de atac respectivd, cu conditia ca aceasta din urmi sd fie susceptibild de exerciliul weunei cii de atac.
DacA instarla respinge cererea de repunere in termenul de exercitare a unei cdi de atac, atunci va profixLIa, o hofirAre prin care va respinge atdt cererea de repunere in termen (ca neintemeiatA sau, dupi caz, ca tardiv6), cdt qi calea de atac (tot

tardivi). DacI s-a cerut repunerea in termenul de apel, hotirarea este supusd recursului, ftrsa" dacl s-a cerut repunerea in termenul de recurs, hotirArea prin care se respinge aceasti cerere este irevocabill. Dac6 s-a cerut repunerea in termenul de
ca

exercitare a unei contestaJii in anulare sau a unei revizuiri, hotdxarea este susceptibild de exercitiul acelei cdi de atac (apel sau, dupf, caz, recurs) ce putea fi exercitata impotriva hotdr6rii ce urma sa se pronunte in contestatia tn anulare sau in

revizuire.