Sunteți pe pagina 1din 86

POUEgTt

FERMECATE

RUSE9TT

'[4r

tw

MICA- F6RAMICA

int

pe lumea asta oameni buni, sint allii -

rdi, dar

unii care n-au nici o rusine fali de semenii 1or.

mat sint gi

Mica-

Fdrdmica, Riminind orfand de ambii pirinli, a fost luati de acegti oameni

Ei bine, tocmai peste oameni de felul acesta a dat

$i

care au crescut-o, iar dupi aceea, grozav o mai chinuiau, cu munca o

istoveau: de tesut -

ea tesea, de tors -

ea torcea, de dereticat, ea deretica

$i tot ea, pentru

oriqicare lucru rispundea.

Stdpind-sa avea trei fete. Pe cea mai mare ir chema -

pe cea mezind Trei-Ochi.

Un-Ochi,

pe cea mijlocie Doi-Ochi, iar

Cele trei fete

nu fdceau altceva decit si stea la poarti Si sd catte

gura pe stradd, iar Mica-Fdrdmica fdcea toatd treaba in locul lor: hainele

lor le cirpea, pentru ele torcea

ti tesea,

qi in schimb, o vorbi bunA nu auzea.

Citeodatd Mica-Fdrimica ieqea la cimp, o imbrdli$a pe vaca ei cea

91

bihad li culcindu-fi capul pe grumazul acesteia, ii povestea cunr se

sdlurase ea de roate. pind

)i

Miiculd-vecu$! Pe

-

de viala.

mine md ceani

ti md bate acasd, piine

nu

capdt, Fi nici sd pling nu mi lasd. Mi-au poruncit ca pind miine si

torc cinci puduri

de

furioare, se le les, sd le-njlbesc, in vaL ia le rinduresc.

strecoara-te intr-o ureche de-a mea qi iegi prrn

Iar vaca ii rispuldea:

- Fati frumoasd,

cealaltd -

$i totul are sA se facd.

Si a$a se

$i

intimpld. Mica-Firimica se strecura in urechea vacii.

ie$ea prin

val rinduit.

cealalti ti in vremea asta toful era gata: fi {esut Si indlbit li in

Fata

lua pinza $i i-o ducea acasd stdpinei. Aceasta o cerceta, mai gemea,

$i-n lade o ascundea, $i

mai mult de lucru ii didea.

o imbrdliqa, o mingiia, in

il

lua

mai gifiia,

$i Mica-FdrAmica iar venea la vicula ei,

ureche i se

strecura, prin cealalti ureche ie$ea, lucrul terminat

fi stipinei iJ ducea.

intr-o zi, stipina o chemi pe Un-Ochi, prima din fetele ei, si-i zise:

Fata mea cea cuminte, fata mea

cea frumoasd, urmirege, star Sl

toarce, si valul i-l

pinde;te, si afli cine-o ajuti

-

pe orfani: ii 1ese, ii

rindu iesre.

$i s-a dus Un-Ochi la pidure cu Mica-Fdr5mica, ba s-a dus cu

ea,i la

cimp, dar a uitat ce-i poruncise maic5-sa:

soare. Iar Mica-Firdmica ii cinta intruna:

s-a intins in iarbi $i s-a prdjit la

Adormi un ochi. adormi!

-

$i

pind la urmd ochiul fetei adormi. Citd vreme Un-Ochi a dormir.

vacuF a lesut, a inilbit;i-n val a rinduit toard pinza.

ASa cA pe Do j-Och

stipina tot n-a aflat nimic qi-atunci a trimjs-o De fata miilocic -

i.

Fata mea cea cuminte, fata mea cea frumoasi, urmerelte, stai ti

dar a uitar ce-i poruncise maici-sa:

pindefte $i alla cine-o ajulii pe orfana. Doi-Ochi s-a dus cu Mica-Fdrdmica,

qi ea la soare s-a prdjit 5i-n iarbi s-a toldnit. Ia. Mica-Firdmica ii

cinta intruna:

- Adormi un ochi, adormi ti celAlalt!

$i Doi-Ochi inchise pleoapele.

a rinduit. iar Doi-Ochi abia s-a trezir.

Vdcula a lesut, a inilbjt $i-n val pinza

Stipina se minie

;i

o trimise a

treia zi pe mezini pe Trei-Ochi,

iar orfanei ii dddu qi mai mult de lucru.

Trei-Ochi lopii cit lopii, la soare se priji qi-n iarbi se tolini.

92

Iar Mica-Firimica ii tot ingina:

- Adormi un ochi, adormi ti celalaltl

Dar de al treilea ochi -

uitd.

Doi din ochi adormird, dar al treilea treaz

a stat, totul in jur

cum s-a strecurat Mica-Firdmica in urechea vdculei, cum a

cealalti $i cum a luat apoi valurile de pinzi gata pregetite.

a observat:

ieSit prin

Trei-Ochi se intoarse acase

ti-i

povesti totul maicd-si.

Bitrina se bucuri grozav cind auzi, iar a doua zi ii spuse

Sa rai numaidecit vaca beltatd!

birbatului ei:

Mo$neagul ba cA una, ba cd alta.

- Dar ce ai, babo, nu egti in toate minfile? Ci doar vaca e tiniri.

e bune de lapte!

- Nu-mi pasd, s-o tai fi gata!

$i bdtrinul n-avu incotro. Incepu sd-5i ascuti cutitul. De cum afld despre asra. Mica-Firimica dddu fuga in cimp. imbralisa vaca tircata )i-i

spuse:

MAicuii-vicul;, vor sd te ucida!

Iar vaca ii rdspunse:

Tine minte, fatS frumoas5, ce-li spun: tu sd nu mininci din carnea mea.

mi le-aduni in batist5 ti-n

grddind si le-ngropi, iar de mine sd

torni apd peste

oasele mele.

cum ii Doruncrsc

oasele si

-

nu uili niciodatd: in fiecare diminealS sd

Bitrinul tiie vaca. Mica-Fdrdmica ficu totul asa

ballara: a stal nemincata, n-a pus in gura nici o bucalicZr din carnea ei,

oasele i le-a ingropat in grddind qi le-a udat in fiecare dimineatd.

Dupi un timp crescu

din ele un mier,

dar ce mai mar -

mere zemoase

in el atirnau, frunze de aur fofneau, ramuri

de-argint se leginau. Aqa

se minuna.

cd, cine trecea pe acolo se oprea, iar cine venea mai aproape

DacA a trecut mult sau pulin timp. cine mai qtie? Doar cd intr-o

-

zi cele trei fete se plimbau prin gridind,

Tocmai atunci trecea pe acolo un birbat cilare

un om voinic, bogar,

tinir ti cu pirul il inele. Cum v5zu me.ele zemoase din pom incercii si

-

induplece fetele:

Fetelor, frumoaselor, care din voi o sd-mi dea un mir. oe aceea

o iau de ne\ asla.

Toate cele trei surori se nipustir5, care mai de care, la

Dar merele, ce pind atunci atirnaseri jos de tot, de le puteai atrnge

copac.

cu mina, se ridicara deodati sus-sus,

deasupra capului.

Fetele sA le scuture cu nuiaua au vrut

dar ochii de frunze li s-au

umplut; cind de pe crengi si le rupd doreau, cosila in ramuri uscare

Si-o incurcau. Aqa ci, oricit se luptari, oricit se zbuciumara, de cules

mere -

n-au cules,

doar cu zgirieturi s-au ales.

insd cind Mica-Firimica s-a

i s-au culcat, Ea il

apropiat, toate crengile s-au aplecar, ospdtd cu mere pe voinicul acela iar

merele-n palmi

el o lui de nevastd.

sd nuJ mai cunoascd.

$i de atunci incepu fata in belqug se triiascd, necazul

PEJURa DE LEMN

fost odati ca niciodatd. A fost odati, intr-o anume

1ard,

intr-o

anume impirilie, un impdrat. $i avea acel imp;rat slujitori f6r;

numir. Dar nu

slujitori de rind, ci metteri de

toate felurile: 9i timplari,

ti olari, $i croitori. Pentru ci irnpiratului ii plicea sE poarte cele mai

frumoase gi mai bine cusute haine, astfel ca nimeni si nu-l poatd intrece,

qi-i mai plicea ca oalele de la curtea sa se fie cit mai frumos impodoorte,

iar palatul sdu sd fie infrumuselat cu cele mai mdiesfite sculpturi in lemn, La palatul impiratului se aflau me$teri citd frunzd qi iarbd.

In fiecare dimineald acettia se adunau cu tolii in fala

u$ii $i a;teprau

si iasd impdratul, ca si le spuni fiecdruia ce anume are de ficut in

ziua aceea.

intr-una din zile se intimpld si se intilneasci la uqa impbratului un

me$ter aurar cu un timplar. De cum s-au intilnit au qi inceput si se certe:

care dintre ei i$i cunoagte mai bine meseria Si a cui munc5 este mai grea?

Metterul aurar i-a zis:

- Meseria ta e mai pulin insemnati decit a mea, tu stai aplecat

deasupra lemnului e cu totul altceva:

$i

sculptezi doar obiecte din lemn. Pe cind munca mea

tot ce fac eu este numai

$i

numai din aur curar,

ji-e mai mare dragul si vezi ce lucruri ies din mina mea.

Dar timplarul i-a rispuns:

Nu-i mare scofali si metterelti un obiect scump, de vreme ce aurul,

Dar ia fd, dintr-o

simpld bucati de lerfifi,

Dacd izbutetti o sd te

-

prin

el insiqi, este la mare pref.

un obiect care si-i uimeasci pe toli cei din jur.

socot

$i

eu un mefter adevArat.

S-au certat ei cit s-au certat, ba, erau gata sd se pi incaiere, cind

tocmai atunci intrd impiratul. Auzind sfada celor doi, el surise qi le porunci:

din

-

Fiecare din voi va face cite un obiect cu

totul neobignuit:

unul

aur, celilalt -

din lemn. Cind o sd le vid, eu o si hotArisc crne

-

dintre voi e me$ter mai iscusit.

impdratului nu

i te puteai impotrivi, daci tineai la viatd. Astfel ci

cei doi metteri plecard din palat ducindu-se fiecare

celelalt nu se gindea decit cum sd facd gi si dreagi, ca sd-l intreacd in

la casa lui; $i unul ti

meite$ug pe tovari;ul sdu. impiratul le ddduse un rSgaz de o s5ptiminA.

Peste o saptimind, amindoi melterii au venit la palat, s-au atezat la

rind alituri de ceilalfi

ti

au atteptar sd intre impiratul. Fiecare din ei linea

in min6 o legalura. impiiralul inrra;i zi\e:

- Ei, ia sd vedem, voinicilor,

ce a metterit fiecare din voi.

$i

zimbi

pe sub mustali. Ddduse

porunci si fie chemali in sala cea mare atit

impiriteasa, cit d

lareviciul,

fiul sdu, Ca sd vadd qi

ei me$tetugul vostru.

fiul remase in

Impiratul ti impirdteasa se atezard pe o banci iar

picioare. Primul se infijiqd meFterul aurar.

Porunce$te, mdria

ta, sd se aducd un cazan mare cu apA.

ti

umplut cu apd.

-

A fost adus un cazan mare

Metterul i$i desficu bocceaua, scoase din ea o ratd de aur si-i dddu

drumul in api.

Rala incepu si inoate, de ziceai c5-i

in toate pirlile, miciia, qi-qi curila penele cu ciocul.

vie: iqi intorcea capul

Impdratul rdmase cu gura ciscati, iar impiriteasa strig5:

Nu incape

nici o indoiald

vede ci a invelit in aur o rafi vie!

cd rala e vie, nu e fdcuti din aur! Se

Mefterul se supdri:

Cum sd fie vie?

Dacd-mi poruncili o desfac in pdrlile din care

din nou in quruburi.

ii desprinse mai intii aripile, apoi capul qi,

e ficuti 9i pe urmd o prind

-

Scoase rala din cazan,

la sfirqit, o

pe masi qi

a fost, qi ii

desf5cu in bucilile din care era alcituiti. Arezi toare

incepu dupi aceea sd

dddu drumul pe

pA4ile

le in;urubeze la loc. O intocmi cum

rala incepu sd pluteasc;, ba chiar

incepuri sd bali din palme:

zis! A

fdcut un lucru minuna!

api. gi

mai bin-e decit prima dat;. Toti curtenii

- Asta metter adevirat, nimic de

Niciodatd pind acum n-am vdzut a$a ceval

impiratul se intoarse citre timplar:

Ei, acuma arat5-ne

$i

tu ce-ai me$teri1.

Timplarul ficu o inchiniciune:

indllimea

ta, porunceqte si fie deschisd ferestruica de la odaia asra.

deschisi, Timplarul iqi desldcu bocceaua si scoase din

Ferestruica fu

ea o pajurd de lemn.

$i

era atit de

bine fecut5 pajura cu pricina, ci

n-o puteai deosebi de una vie. Iar timplarul zise:

Rala de

aur poate inota numai pe apd, pe cind pajura mea se poate

indlla pini la nori.

-

$i

timplarul incdlecd pajura qi risuci un arc. pajura se indlli intr-o

lud zborul din saia cea mare a

palatului qi incepu sd pluteasci

clipi, i;i

.

afari, prin vizduh. Toli cei de fali dddurd buzna la fereastre: se urrau

cu gura cescata cum

timplarul dddea

ocol, cind dintr_o parte cind din

De rbsucea arcul sDre stinsa

alta, zburind deasupra curlii palalului.

pajura pornea si coboare spre

ind\a

din nou. Impiratul privea

de uimit ce era,

de la pajura

cei din jur

pimint, de il rhsucea spre-dreapta-- sc

pe fereastre

Sj

nu-5i putea lua ochii

aluneca pinf pe ceafd. Toli

coroana ii

rdmdseseri fdri suflare. Nu mai vizuse nimeni pind atuncr

atita mdiestrie.

Dupi ce se roti o vreme prin aer, timplarul intri din nou in sala cea

mare. Puse pajura intr-un ungher gi veni

- Spune, nlirite impirate,

Nu

- gEsesc cuvinte

imparalul. Cum ai

purur

si me;tere5ti un a\emenea arc?

lingi impdrat.

e$i multumit de

melte$ugul meu?

s;-1i spun cit de mul{umit sint. a rAsDuns

a\ea alira dibacie? $i cum (i-a dat prin minle

Timplarul se pregdtea sd rispundd Ia intrebdrile impdratului dar tocmar

lipel

alunci imparAreasa inccpu sZr se vaile ti sa

-

incotro? incotro?

Ah,

prindeli-l, opriti-l!

s-au intors

Auzind-o, toli cei de falt

qi ce sd vadi? in timD cc

impdratul ii

punea intrebiri tinplarului. tinarul lare!ici incilecase palura,

$i,

iegind pe fereastre, zburase in cu.te.

Unde pleci? Ai si te pribuqe;ti! strigau in urma lui

fluturd mina 9i zburd peste zidul de argint ce

r;sucise arcul

Vino inapoi!

imparatul fi impirdteasa.

Jareviciul

insd i;i

98

imprejmuia palatul. Apoi rAsuci arcul dincolo de nori si se pierdu din vedere.

spre dreapta $i pajura se inilld

Impirifeasa leiini. iar impdrarul se nipusri la rimplar:

Se vede cA intr-adins ai niscocit ma$iniria asta. zise el. ca sA-l

pierzi pe singurul nostru fecior. Hei, strdjeri! Lua-lil ti aruncali-l in

temnili. Iar

daci peste doud siptimini lareviciul nu se intoarce, timplarul

sA fie spinzurat.

timplar til aruncarA in hrubele intunecate ale

temnilei. ln vremea asta lareviciul zbura cu pajura de lemn departe, tot mai

oeparie.

Slrdjerii il intfacar; pe

$i era grozav de multumit fareviciul.

imprejur. Vintul ii

Cit vedeai cu ochii zare liberi

qi largd de jur

guiera pe la urechi, zulufii i se

involburau, undeva dedesubt alergau de colo-colo norii, iar el se sim;ea

aidoma unei pdsdri cu aripile intinse. Putea porni in orice parte a cerului, dupa dorintd.

Spre sear, ajunse intr-o impirSlie necunoscuti ti cobori la marginea

unui oraq. Cind, ce sd vadd? Chiar acolo se afla o izbd micd, micd de ror,

Jareviciul bdtu la uqd. Ieqi

- Ingiduie-mi, bunico,

in prag o bAtrinicr.

si rdmin aici peste noapte. Nu sint de prin

partea locului, nu cunosc pe nimeni

$i

n-am la cine si trag.

Cum sA nu-li ingddui, fiule? lntr5, cd loc este destul. Doar triiesc

singuri aici.

Jareviciul demonti pajura, inodi bocceaua la loc ii

Bdtrina ii puse indati

intri in izba bdtrinei.

si mdnince de cini, iar lareviciul incepu s-o

intrebei cum se

numeFte oralul, cine locuiette in el qi ce lucruri neobifnuite

$i

iati ce rispuns i-a dat bitrina:

Chiar

se afli in acel orai.

Este in impirdtia noastrS, fiule, un iucru foarte ciudat,

in inima ora;ului se inaltd palatul impdritesc, iar lingd palat se afla un

turn inalt-inalt. Turnul e ferecat cu treizeci de lacite, iar

o pdzesc treizeci

poarla lui

acel turn.

de paznici. Nimeni nu e l;sat sd intre in

Se zice ci in el ar tr6i fata impdratului. Cd indati ce

se indrigosteasci de cineva,

ti

meleaguri strAine. Pent.u ci ar fi tare indurerali

e singura

s-a niscut, a fosa

si n-o poatd

copila si

plece pe

de ea:

zdvoritA in turn impreunA cu doica ei, pentru ca nimeni

vedea vreodatA. impdratul Si impiriteasa se tem ca nu cumva

astfel se fie nevoili s-o lase si

dacd s-ar despirgi

lor odraslS. $i a$a se face cA fata trdiette in turnul acela ca

intr-o temnild.

Dar spune-mi, oare o fi frumoasi tarevna asta? intrebd lareviciul.

Nu

ltiu,

fiule, eu n-am vizut-o, dar oamenii povestesc cum ci

-

frumoasd ca

ea, nu se mai afli alta pe lume.

$i fareviciul i;i puse

in gind si se furiqeze pini in turnul ferecar.

Se

vade pe

culcd, dar in loc sd doarmi, chibzui indelung cum ar putea face s_o

larevnd.

A doua zi, indatd ce se

ldsd intunericul, incdlecd pajura sa de lernn,

qi zburd inspre turn, spie acea parte a lui,

se inil{d pini deasupra norilor

unde ttia

ci

se afld o ferestruici.

Ajunse acolo $i b6tu in geam.

Tarevna rdmase tare mi.atA. in fala ei se afla un voinic nespus de

frumos.

- Spune-mi cine eqti, vrednicule voinic? intrebi ea.

- Deschide fereastra gi

o s5-gi spun indati cine sint.

Copila deschise fereastra

ti pajura de lemn intri zburind in odaie.

cobori, ii dddu binele qi-i povesti copilei cine era Si cum

fareviciul

ajunsese acolo.

$i rimaseri

afa, privindu-se fermecali, fir6 sd-gi poatd lua ochii

unul de la celdlal.

lareviciul o intrebd dacd s-ar invoi sil ia de b6rbat.

.

$i

Eu n-am nimic

impotrivi, zise 1arevna, dar md tem cA tiiculul

-

m5icula mea n-or si md lase.

Didaca cea

rea insa,

care era pusd s-o pdzeascd

Alerg, intr-un suflet la

pe

la.evni,

simti

in

ci se punea ceva la cale.

vileag,

ci

palai,i

dadu totul

aga gi ata, venise cineva

in zbor la larivnd, iar voinicul cu

pricina se ascunde in casa unei batrine.

Veniri tot atunci strijile, il intfdcard pe larevici qi il tiriri la oalat.

Acolo, pe tron -

izbea.

impiratul qedea, minios era, cu toiagu_i de lemn in podele

Cum ai cutezat,

ala qi pe dincolo, tu,

mea impdriteasci

chiar miine!

un tilhar de drumul

mare,

sd nesocotetti porunca

poruncesc si fii spinzurat

il

duserd pe larevici

cu niqte lacdte zdravene,

-

$i sA int.i in turn? Am st

la temnild, il ldsari singur acolo qi-l zivorird

zorii zilei ii minard in piali pe toli ori;enii, Fuseseri inrtiinlali c6

ce se furi$ase in turnul tarevnei.

inblfate spinzurdtoarea $i venira. ca si fie de

cu impiriteasa.

insugi impiratul

piald gi pe larevici. Acesta se lntoarse cdfe impirat

va fi

-in spinzurat nelegiuitul voinic -

$i iatd cA sosi cdldul, fu

fald- la execulie,

Il adusera in

. rosll:

s1

indllimea ta, ingdduie si-mi spun ultima dorinli. Tarul se incruntd, dar n-avu incotro, nu-i putu refuza.

Fie, vorbe$te.

-

100

'i

- Dd porunci unui

$i

si-mi

sol, si tragd o fugd pini la casa bdtrinei la care

ce-am l6sat acolo.

am -stat

aduce o legituri

Impiratul nu se putu impotrivi $i trimise un sol, Legitura ceruti

a fost adusi.

Intre timp, lareviciul fusese condus lingi spinzurdtoare;i urcat' pe o mice

scard. Chiar atunci solul ii inmind bocceaua. Jareviciul o desfdcu, se silte pe

pajura de lemn $i ia-l de unde nu-i. Se impdrarului. deasupra inlregii mullimi.

indlli deasupra spinzuritorii, deasupra

Impiratul se viicdrea:

Pune1i mina pe ell Jineli-l! Are si scape!

Iar lareviciul iti indreptd pajura spre turn, zburi

-

pini in dreptul

ferestrei cunoscute, o

prinse intr-o imbrititare pe larevnd $i o a$eze in

fala lui, pe pajura de lemn.

Ei, fecu

el, de-acum nu trebuie sd ne mai temem, nici eu, nici tu,

de nici o poterd.

$i pajura ii purti, in goana mare,

pini in impirdtia lareviciului.

Acolo, bietul timplar zicea in hrubele temnilei, dar nu-qi lua ochii de

dar miine,

la cer: oare nu cumva s-o intoarce lareviciul? Nu de alta,

se implinesc doui siptimini gi daci feciorul impiratului nu se intoarce,

el, timplarul, o sA stea atirnat cu funia de git.

Cind, deodat;, ce sd vadi? Sus, in vdzduh, zbura pajura lui de lerrrn,

purta nu numai pe larevici ci qi o preafrumoasi

copili.

imperatesc.

Aceltia, cuprrnlr

dar il

Pajura se ldsd din zbor, in mijlocul curfii palatului

unde a colindat timp de doud sdptdmini.

Ta-

ajuti mireasa sd coboare qi porni cu ea spre tatil ti mama sa.

reviciul iqi

Le povesti pe

de bucurie, il iertari

il eliberari din temniti.

pentru durerea ce le-o pricinuise, iar pe timprar

Impdrarul ficu un ospil de pomini. Iar nunta au sirbitorit-o cu totii

trei luni incheiate.

^\

\

\

\\FN

MOROZKO. GERUL

fost odatd ca niciodat5. A fost odat; un mo$ ti-o babi. Moqul avea

o fata, baba avea $i ea o fate. Pe fata ei, baba o alinta, o dezmierda, iar pe fata mogului o ura, toatd treaba pe seama ei o lasa, din nimica

o certa, o dojenea qi nici cu mincarea n-o prea lnghesuia. Fata nu se dddea

in lituri de la nici o munci, fecea toati treaba cum i

se poruncea, mai

bine nici ci se putea. Oamenii cind o vedeau cu lauda nu mai conteneau.

Pe citd vreme despre fata babei numai a;a spuneau:

Ia uitativi la ea, de lesut -

la ea, trindava-lene$a!

nu fese, de tors nu toarce. la uitali-vd

Din pricina asta baba se ficea qi mai rea, 9i mai arldgoase. Iar fetei

mogului ii fdcea zile fripte.

$i

se gindea intruna cum ar face s-o piardd.

Intr-o zi mo$ul pleci in oraq dupi tirguieli. Baba cea rea, impreund cu

fiicS-sa. puserd lucrurile la cale:

103

- Ei, acuma, ii facem noi de petrecanie, du$mancei dsteia!

Baba o chema pe fatd gi-i porunci:

- Haide, du-te la pidure dupi vreascuri!

- Dar mai avem destule vreascuri acasi. i-a zis fata.

Baba cea rea se rdsti, betu dir picior,

nepustird la ea qi o aiungari afari din izbA.

apoi, impreuni cu fiici_ia, se

$i era urr gcr

de crepau pietrele, gi-un vint rece ca gheafa bitea, ti-un viscol hain visco_

lea

Cind a v;zut fata cd n-are incotro, a plecat la pidure.

Baba ti fata ei se purralr de colo-colo prin izba incdlzitd

$i i$i tot spuneau:

Acuma, chiar cd nu se mai intoarce nesuferira aceea! Are sa degere

in pidure!

In vremea asta, fata ajunse la pddure, se opri sub un brad rdmuros

ne[tiind incotro s-o apuce si ce sd facd

,

$i

lrosnituri: Morozko-Cerul alerga prin

dintr-un copac in altul se silta,

Si prinse a se uita imprejur,

Deodari se auzird zgomore

bridiq, Morozko-Gerul gonea prin mestecinit,

scirliia d ronldia. Cobori din bradul rdmuros gi. zise:

Bund ziua, fati frumoas5! Cum de-ai nimerit la mine in pidure pe

Ssla?

povesti, fdri sd ascundd nimic, cum ci nu venise in pidure

gerul

-

Fata ii

de buni voie.

Morozko-Gerul o asculte si-i zise:

- Ba nu, fatd frumoas5, nu dupd vreascuri te-au trimis ele aici, Dar.

vreau se vdd $i eu cit de harnicd efti!

de vreme ce

ai venit in pidurea mea,

$i-i

Ii didu un fuior, un fus

Si torci

-

poruncl:

din fuiorul dsta iir de bumbac, din el si leri pinzA Fi din

pinzd s5-mi coqi o cdmag5!

Cum spuse

asta, Mo.ozko-Gerul

firb inrirziere de rreaba.

ci se apuca

plecd. Fata nu mai sr6tu la ginduri

Cind simfea cd ii

ingheald degetele -

sufla pulin asupra lor, le incilzea,

Si la lucru. Munci a;a, firi

singur lucru se

cit mai frumoase.

toat6 noaptea. La un

gindea: cum sd facd, cum sd dreagd ca sd coasd o cdmagi

sd-gi dezdoaie spinarea,

Dimineala iar se auzird zgomote

;i

trosnituri in preajma bradului: era

Morozko-Gerul. indati ce vizu cimasa. o leudi:

si

qi zise

Ei, fatd frumoasS, tare mege$ugit mi-ai lucrat cimata!

Morozko-Gerul scoase o ladd mare, ferecati, i-o puse fetei dinainte

- Dupd muncb ;i rdsplatd!

104

:1.

Pe urmi, imbrici fata

intr-un cojocel cdlduros, ii legi pe cap o basma

infloratd qi o scoase la drum:

Mergi sdnitoasd, fatd frumoasS! S-or gdsi care se te ajute si ajungi acasi,

Spuse asla ti ie fAcu ne\iizut. parca nici n-ar

In vremea asla molul se inlorse5e acasa,

pe aici nifte oameni buni

fi fost.

-

-

Unde imi e fata? intreb5 el.

Pei, s-a dus Ia pidure dupi vreascuri inci de ieri $i uite cd nici

acuma nu s-a intors

Pe mo; il cuprinse ingrijorarea,

aga cd nici nu dezhimi

calul, ci porni

in grabi spre pddure. Cind, ce sA vad5? Chiar in marginea drumului statea

fata lui, veseli li gitit5.

Mo$ul urci fata in sanie, incdrci lada cu darurile lui Morozko-Gerur

tot acolo ti porni spre casi.

Iar

baba cea rea gi fiici-sa la masi tedeau, pldcinte-nfulecau $i a$a

vorbeau:

- Ehei, vie nu se mai intoarce ea acasd! Doar oasele o sd i le aduci

mosul!

Dar * c;leluga, litrind de dupi sobd zise:

Ham, ham, ham! Fata moqului cu daruri scumpe o si vie! Dar pe fata babei n-o vrea nimeni de solie!

Baba ii didu cdlelu$ei pldcinta, ba o ti bitu cu vitraiul.

-

faci,

Taci, netrebnico! Mai bine zi ata:

a moqului fati -

moarti o sd zacd!"

,,Fata babei dragd -

nunta o s-o

Dar cSleluta o linea una 5i buni:

Fata mosului -

cu daruri scumpe-o si vie! Dar pe fata babet

n-o vrea nimeni de sofie!

td

$i iati cd poarta scirfii, u$a se deschise;i in izbi intrd

rumeni qi gdti-

fata mo$ului, iar in urma ei oamenii aduseri o ladi mare. imDodobitd

-

de jur imprejur cu flori de gheala.

-

Baba, impreuni

cu fiicd-sa, se nipusti.S

de acolo, si cerceteze,