,!

,;:

'

Cu privire la rezistentele caracteristice qi de calcul ale lemnului utilizat in structuri de constructii

Prof.dr.ing. Dogaru Victor Proiectarea gi reabilitarea structurilor din lemn presupune, in primul rdnd, cunoaqterea rezistenlelor caracteristice qi de calcul ale lemnului. In continuare se procedeazdla calculele bazate pe: - sistemul de verificare a secfiunilor, cAnd se impune prin proiectare; - sistemul de dimensionare a secfiunilor, cAnd prin proiectare se determind secliunile minime. Prezenta lucrare are ca scop de a prezenta o sintezd a datelor referitoare la rezistentele caracteristice qi de calcul ale lemnului, pentru u$urarea gi simplifi carea proiectdrii structurilor din lemn. Aceste date se vor prezenta ?n sisternul normelor de proiectare NP005-03 gi in sistemul european ETIROCODE 5.
Rezistenlele caracteristice si de calcul ale lemnului masiv (natural) Valorile caracteristice ale rezistenlelor lemnului masiv se determind aplic6nd func{ia de distribulie normald gi luAnd in considerare o valoare minimd (R s,65) care exclude 5% dinvalorile inferioare dintr-o mullime determinatd experimental.

Determinarea rezistenlelor caracteristice ale lernnului natural se face in urm[toarele etape:

1.

Determinarea rezistenlelor caracteristice ale lernnului ideal, ffiri. defecte, pentru umiditatea de echilibru de 12% Si durata de acliune aincdrcdrilor de cel mult 3 minute (tabelul 1). Tabelul 1. R ezrstentele al lemnulur masiv ideal lNimm le caractenstrce ale
Molid, brad, larice, pin
48.0 48.0 25.0
4.1 Plop

Natura solicitirii

Incovoiere staticd Intindere ?n lungui fibrelor Compresiune in lungul fibrelor Compresiune in plan normal pe directia fibrelor Forfecare in lungul fibrelor Forfecare in plan normal pe directia fibrelor
OB
S

40.0 70.0 23.0 4.0 3.4

13.0

Stejar, gorun, cer, salcdm 80.0

Fago mestea-

cin, frasin,
carpen

75,0 33.0
13.0 8.0

90.0 93.0 40.0

14.a 6.2

3.8
15.0

30.0

20.0

: Pentru lemnul rotund rezistenfele caracteristice specificate in tabel se vor maj ora cu 15%o indiferent de specie, deoarece in acest caz lipsesc iegirile pe muchii ale fibrelor tliatela
debitare.

2.

forfecare in lungul fibrelor qi forfecare in plan nonnal pe direclia fibrelor. Aceqti coeficienfi s-au aplicat rezistenlelor caracteristice ale iemnului ideal (tab.l.) stabilindu-se rezistentele caracteristice pentru lemnul natural din clasa
(categoria) I.

Corectarea rezistentelor lemnului ideal cu influenta eventualelor defecte admise qi gradul de influenli a lor asupra cornportdrii la diferite solicitiri (tubelul 2). Coeficienlii care introduc influenfa defectelor s-au luat in considerare cu valorile: 0,3 - pentru solicitarea de intindere in lugul fibrelor 0,5 - pentru solicitarea de incovoiere static[ 0,6 - pentru solicitarea de compresiune in lungul fibrelor 0,8 pentru solicit[rile de compresiune in plan normal pe direclia fibrelor,

Pentru lemnul

din clasele (categoriile) II gi III, reducerile rezistenlelor

mecanice fa16 de cele ale lemnului din clasa I sunt de 10. ..40oA, respectiv 60...70oA, in funclie de solicitdri. Calitatea lemnului masiv utihzatin construc{ii este stabilitd prin STAS 857-83. Astfel piesele gi elementele de construclii din lemn se clasificd dupd destinalie in raport cu natura gi mdrimea solicitirii la care sunt supuse astfel:

I II m

a) Elemente supuse la intindere sau intindere de incovoiere, a cdror effort unitar depdgegte 70o/o dinvaloarea rezistenlei admisibile la aceste solicitdri.

a) Piese supuse la compresiune qi incovoiere b) Piese supuse la intindere qi intindere din incovoiere a c5ror efort unitar

reprezintd maximum 7A% dinrezistenfa admisibilS la aceste solicitdri. Elemente supuse la incdrcdri accidentale, de exemplu astereal6., lucrdri auxiliare, piese a c5.ror deteriorarhu pericliteazd,reiistenla gi stabilitatea construcliei Condifiile de admisibilitate ale defectelor gi anomaliilor lemnului pentru categoriile I, II, III pentru cherestea gi lerhn rotund sunt stabilite de STAS 857-83.

3.

Luarea in calcul a diferililor coeficienli de siguranfd. Ca urmare rezistenlele de calcul Ri ale diferitelor specii de lemn masiv, la diferite solicitdri se determind, conform normei NP 005 - 03, cu relalia: Rf : ry,, .nto, .R,ly,

in care: R1- rezistenfele caracteristice ale lemnului masiv (natural) din tabelul 2. ffiui - coeficient ce line seama de condiliile de lucm in funclie de solicitare gi de clasele de exploatare a elementelor de construclie din lemn care se proiecteazl, (tabelul 3). Inoi - coeficient al condiliilor de lucru, stabilit in funclie de durata de actiune a incdrcdrilor (tabelul 4) |; - coeficientparlial de siguranld",in funclie de tipul solicitdrilor (tab.5).

Tabelul 2.
Rezistentele ezrstentele caracteristice a e lemnului natural (N/mm Molid, brad, Plop, salcie, Stejar, gorun, Fag, mesteacln, larice. nin arin cer. salcAm frasin, carpen

l.r

Natura

z
I
2
1

solicitlrii
Incovoiere
staticd

a
R1

Clasa (categoria) de caiitate

I
24.0
14.4 15.0 3.3

iI
16.8

m
9.6
4.3

I
20.0

I
14.0 12.6
1

ilI
8.0 6.3 4.1

I 40.0
22.5
19.8

iI
28.0
13.5 15.8

ilI
16.0

I 4s.0
27.9 24.0

I
31.5 16.7
19.2

ili
18.0

Intindere in

J
A .+

lunsul fibrelor Compresiune in iuneul fibrelor

Compresiune
?n

&
Rr,,

8.6
12.0

2r.0
r

6.8
5.9

8.4
7.2

4.5

3.8

1.0

plan normal pe directia hbrelor

5 Forfecare in

R.r
Rrrl

3.0

2.9

10.4

9.4 5.7
21.6

IT.2
5.0
16.0

10.0

3.0
12.0

2.7
10.8

lungul fibrelor 6
Forfecare in plan normal

2.7
10.4

2.5 9.4

6.4 24.0

4.5
14.4

Rrr

Obs: Lemnul ce se inscrie in clasa III de calitate nu va decAt in cazul unirsolicitiri foarte reduse.

fi folosit larealizwea elementelor struciuiate

Tabelul 3.
alorlle coenclen
Solicitarea
Incovoiere staticl Intindere in lungul fibrelor Compresiune in lungul fibrelor Compresiune in plan normal pe direclia

or

or de lucru mu
Valorile coeficientului
mu;

Simtrol
IIlui
III ui

Esenta
R5s noase

pentru clasa de exploatare

1

Fo oLse Rdsinoase Foioase Rd$inoase Foioase

0,75 0,90
1,00

Illucit

0,90

0,75 0,70 0,70 0,80 0,80 0,90

fibrelor
Forfecare in lungul fibrelor Forfecare in plan normal pe direclia fibrelor

IIlufl
tlluf1;

R[sinoase
Foioase Rdsinoase Foioase

IIluf!
IIIuB

Risinoase
Foioase

Modulul de elasticitate la incovoiere staticd

OBS:

Risinoase
Foioase

Clasa 1 de exploatare: caracterizatd, prin urniditatea conlinutd de materialul lerrnos corespunz[toare unei temperaturi 0 : 20 + 20C Si a unei Lrmiditdli relative a aerului de < 65Yo (umiditatea de eclrilibru este de aprox 12o/o). Clasa 2 de exploatare: caracterizatd prin urniditatea conlinut6 de rnaterialul lemnos corespunzdtoare unei temperaturi 0 :20 L 20C gi a unei urliditdli relative a aerului de < 80% (urniditatea de echilibru este de aprox 18%).
Clasa 3 de exploatar'e: caracterizatd prin Luniditatea conlinutd de rnaterialul lemnos superioard celei din clasa 2 de exploatare.
Obs: R6ginoase : molid, brad, larice, pin

Foioase moi: plop Foioase tari: steiar, gorun, cer, salcAtn, fag, mesteacS.n, frasin, carpen.

Tabelul 4.

Valorile coeficientului de lucru

m61

in funcfie de durata incdrcirilor

Solicitarea

Clasa de

durati incircdrilor

Simbol

Valorile coeficientului m6; pentru esenta

RS.ginoase,

foioase

Foioase

moi

tari

Incovoiere staticd forfecare

Compresiune

Permanente Lungd durati Scurtd duratd Permanente Lungd duratd Scurtd duratd Permanente Luned duratd Scurtd duratd Toate clasele

IIlai

0,55 0,65
1,00

0,60 0,70 0,85 0,90

1,00

IIldc

0,90 0,85 0.90 0,95

1,00 1,00

Intindere

IIloi
IIIOe

0,95 1,00

Modulul de elasticitate

OBS:

Incbrcdri permanente: incircarea se aplic[ in mod continuu, cu o intensitate practic constantd in raport cu timpul, cu durata de aclionare asupra elementelor de construclie intre 10 gi 50 ani (ia limiti pe intraga duratS de via!6, a construcfiei). Incdrcdri de lungi durat6: durata cumulat[ de aclionare asupra elementelor de construclie intre 7 zile gi 10 ani (de exemplu incdrcarea din zdpadd., din vAnt, din incdrcdri utile). IncS.rcdri de scurtl durat6: ac[ioneazd asupra elementelor de constructie mai pufin de 7 zlIe consecutive sau cumulate pe durata de viald a construcliei (de exemplu inc[rciri din vdnt sau zdpad6, cu intensitdli de vArf din seisme, gocuri, etc).
Obs:

In norma canadiand tl16 ?re vaioriie: - 0,65 pentru acfiuni cu duratd continud (permanente) - 1,00 pentru acliuni cu duratl normalS (standard) - I,15 pentru acliuni de scurti duratd

Tabelul 5. Valorile coeficientului parfial de siguranp S; Solicitarea Incovoiere

- in sectiuni fdrd slibiri - in sectiuni cu sl[biri Compresiune in lungul fibrelor qi perpendicular pe direc{ia fibrelor Forfecare in lungul - unilaterald fibrelor - bit"t.."le
r hTr6 AAF^

Simbol
Yi Yi

Valorile coeficientilor y;
1,10

i ,. ,

r,20 r,40
1,25

r,25
Yrrt

1,10 1,10

Forfecare in plan normal pe direclia fibreior

Yrr

OBS:

Valorile coeficienlilor parfiaii de sigurantd au fost stabili{i pe baza testdrilor

numerice efectuate. In normele strdine aceqti coeficienli sunt definili astfel: 1. - Norma canadiand CAN/CSA 086.1 - M 89 coeficienlii parliaii de siguranld care afecteazd. capacitatBa portantd a elernentului de lemn, sunt dispugi in relalia de calcul la numdrdtor avAnd urmitoarele valori: 0,9 - pentru solicitarea de incovoiere, lunecare, compresiune oblici qi de intindere in lungul fibrelor; 0,8 - pentru solicitbrile de compresiune in lungul fibrelor gi de . compresiune perpendicular pe direclia fibrelor. 2. -InEurocode nr. 5 (Draft 1991), coeficienlii parliali de siguranld intervin in relalia de stabilire a capacitdlii portante la nurnitor, ca gi in prezenta normd gi au valorile: 2.1. pentru stlrile iimitd ultime: - incani combinaliilor fundamentale de incdrcdri........... 1,30 - in cantl combinaliilor accidentale de incdrcdri . . . ... 1,00 2.2. perftru stirile limitd ale exploatirii nonnale 1,00
I

Rezisteniele de\calcul ale lemnului dupb EUROCODE 5 se determind cu relatia:

R*:

K,no6

.R tyt

R - rezistenlele caracteristice in funclie de specia qi calitatea lemnului (tab. 6,7 gi 8) Kroa - coeficient ce line seama de varia[ia rezistenlei cu durata de incdrcare qi cu urniditatea elementului (tab. 9). yy - coeficient de siguranfd.

Rezistenlele caracteristice sunt:

inoase. N/mrn 2

Tabelul 6
Clase de calitate c22 c24 c27 22 24 27
13

Solicitarea
Incovoiere Intindere paraleld cu fibrele Intindere perpendicuiard pe fibre Compresiune paralelS cu fibrele Compresiune perpendiculard pe fibre Forfecare

ct4
T4 8

c16
16 10

c18
18

c30
30
18

c3s
35
21

c40
40
24

ti
0,3
18

t4
0,4
2L 5,3

16

0,3
T6

0,3
L7

0,3

0,4

0,4
ZJ

4,4 25 6,0

0,4 26
6,3

20
5,1

22
5,6

4,3

4,6
1,8

4,8 2.0

5,7 3,0

r,7

2,4

)\

2,8

3,4

3,8

Tabelul 7
Rezistentele caracteristice"

foi

rase.

N/mm D3s
35
21

Solicitarea
Incovoiere Intindere paraleld cu fibrele Intindere perpendicuiar5 pe fibre Compresiune paraleld cu fibrele Compres iune pelpendiculard pe fibre Forfecare

D30
30
18

Clase de calitate D40 Ds0 40 50

24 0,6 30 0,6 29 9,7 4,6

D60
60 36

D70
70 42 0,9 34
13,5

0,6

0,6
25

0,7
7L
10,5
J)J

/.)
8,0 3.0

26
8,8 3.8

8,4 3.4

5?

6.0

Tabelul
Clase de rezistenld a lemnului din elemente incleiate,

in

N/rnm2

Caracteristica
Rezistenla la incovoiere Rezistenta la intindere Rezistenla la compreslune
- paraleld cu fibrele
- perpendicular[ Pe fibre

Clase de rezistenti (calitate) GL 20 GL 24 GL 28 GL32 GL 36

20
15

24
18

28

5Z

36 27 0,45
31

2I
4,45 27 6,0 3,0
T2

24
0,45

0,35
21

0,35

- paraleld cu fibrele

24
5,5

29 6,0
3,5
13,5

- perpendiculard pe fibre Rezistenta la forfecare Modulul de mediu x 103 elasticitate minim x 103 N/mm2 Densitate, ke/m3

5,0 2,8

6,3 3,5
14,5

2,8
11

t0
8

8,8

9,6

10,8

lr,6
480

360

380

4r0

440

Condilii p entr u elementele tncleiate

Tipuri
Elemente omogene

de elemente

Condifii pentru:
- Toate
scAndurile - ScAnduri externe (1/6 din in61limea elementului la fala superiaard sau inferioard;

Clasele de rezistenti a elementului

GL

2A

GL 24

GL28
c27

GL 32

GL 36

cl8

c22

c3s

c40

Elemente neomogene

c22

c24

c24

c35

c40

- Scdnduri
interne

c16

c18

c22

c27

c3s

Tabelul 9.

Valorile coeficientului k*06

Clasa de durati AV lncarcarrr
Permanente
a

Durata AV lncarcartt
peste 10 ani

Valorile coefi cientului pentru clasa de exploatare

1si2
0,60 0,70 0,80 0,90 1,10
-t

Lungd duratd Duratd medie Scur[d durat6

Instantanee

6 luni
1

s[pt-6luni sub I sdpt.

10 ani

0,50 0,55 0,65 0,70 0,90

Coeficientul (parfial) de siguranld yr are valorile in funclie de stdrile limitd la care se face calculul gi anume: > 1,3 - la stdrile limitd ultime pentru combinafia fundamentald pentru lemn qi materiale derivate din lemn; > 1,1 - la stirile limitd ultime pentru combinalia fundamentald pentru elementele metaiice folosite Ia imbindri; > 1,0 - la stdrile limit5 ultime in combinalia accidental5; > f ,O - la stdrile limitd ultime de exploatare normal6.
Clasele de calitate ale lemnului C16 40, D:o-7e sunt stabilite in func{ie de defectele lemnului, conform normativelor de clasificare europene I t ]"

O altd clasificare
Specia

a lemnului masiv ar

fi

dupd clasa de rezistenla (tabelul 10).

Tabeiul 10.
Clase de rezistenti

Molid, brad, larice, pin

Stejar, gorun, cer, salcAm Fag, mesteacdn, paltin, frasin, carpen Plop, anin, tei, salcie

c10 x

c18
X
X

c24
X X

c30
X

c40

X X
X

in care, de exemplu, C10 reprezintd rezistenla de rupere la incovoiere in N/mm2

lemnului respectiv.

Este necesar ca pe viitor sI se oblind qi si se prezinte infonnalii certe qi pentru alte specii de lernn din lari gi din lume. Pentru a u$ura alegerea speciei de lemn in funclie de destinatie, se prezirtd datele, in tabelul 11.

Tabelui 11. Domeniile de utilizare a diverselor specii de lemn indigen, la r ealizarea elementelor structurale Specia Domenii de utilizare Elemente structurale la cl5diri civile, industriale qi agrozootehnice, lemn lamelat incleiat, case preBrad, molid fabricate, construclii provizorii, panouri de cofraj,
tdmpldrie

Larice
Pin

Carpen, frasin Fug

Elemente structurale la clddiri civile, industriale qi agrozootehnice, stAlpi pentru esafodaie si sustineri Elemente structurale la clddiri civile, industriale qi agrozootehnice, case prefabricate, constructii provizorii, panouri de cofraj, tAmpl[rie Elemente structurale ia solicitdri reduse, qalpante de acoperiq cu deschideri mici si medii Elemente de rezistenld la construclii provizorii, stdlpi
pentru egafodaje gi susfineri Elemente structurale la cconstruclii civile, industriale qi agrozootehnice Elemente structuraiein cazul unor solicitlri mecanice reduse

Mesteac[n
Plop
SalcAm

Elemente structurale la constrclii agrozootehnice,

stAlpi pentru egafodaje gi susfineri StAlpi de rezisten!6,|a construclii civile, industriale qi agrozootehnice, garpante acoperig pentru deschideri mici gi medii, tAmpldrie Elemente structurale la solicitbri mecanice importante la construclii civile, industriale gi agrozootehnice,

Cer, gorun

de

Stejar

case prefabricate, construclii

provizorii, tAmpldrie

OBSERVAIIE: Domeniile de utilizare pentru diferitele specii de lemn

prezentate in tabelul 11 nu sunt restrictive. Pentru diversele categorii de construclii se pot utiliza qi alte specii, cu respeclarea condiliiior de rezistpn!5 stabilite, comportare la umiditate qi biodegradare etc.

Editura Politehnica Timiqoar a, 2005 2. * >k d< - Cod pentru calculul gi alcdtuirea elementelor de construclii din lemn, indicativ NP005 - 03 - Buletinul Constructiilor, vol. 12, 1996. 3. Cotla, N., Cuitu, L, Serbu, A., - Elemente de construclii gi case prefabricate din lernn, E,ditura ehnic6, Bucureqtil, 1990. 4. Filipovici Jiva - Studiul lemnului, volumul iI, E.D.p. 1965.

BIBLIOGRAFIE: 1. Comel Furdui - Construclii din lemn

materiale qi elemente de calcul