Sunteți pe pagina 1din 32

1

Mulţumiri deosebite…

tuturor prietenilor, care mi-au ascultat gândurile şi m-au încurajat să scriu această carte.

Nora Strassmann din Zürich, care mi-a pus la dispoziţie desenul ei sub titlul
“Acea umbră este sufletul omului” pt. coperta acestei carţi.

2
Noua învăţătură despre suflet
- sensul vieţii -

Ralph von Mühldorfer


Traducere din limba germană: Paula Leichtweiss

Acest download gratuit cuprinde numai o parte a ediţiei după original.


Aici lipsesc în special listările cuprinzătoare ale celor 4.000 de „suflete
mântuite” începând cu anul 3.500 î. Hr. până în zilele noastre precum
şi alte elemente textuale.
Traducerea în limba română a cărţii „Noua învăţătură despre suflet – sensul
vieţii” va fi publicată prin LULU sub forma „paperback”. De asemeni poate fi
comandată în oricare librărie la preţul de 12,00 €. ISBN 978-1-4092-8642-4

Dacă nu doriţi să vă bazaţi pe serviciul poştal şi dacă doriţi să faceţi economie


la taxa poştală, puteţi importa cartea ca versiune E-book în format PDF la preţul
de 8,00 €.

Interesaţii în domeniul ştiinţific au posibilitatea importului prin download, care


cuprinde link-uri utile către scurtele biografii ale celor aprox. 4.000 de „suflete
mântuite” pe WIKIPEDIA sau alte surse de informare. Astfel se pot studia
informaţiile care stau la baza acestei cărţi. Vizualizarea este posibilă prin
actuala versiune Adobe Acrobat Reader 8.0. Se poate comanda aici:

http://stores.lulu.com/store.php?fAcctID=4283114

3
Impressum
© 2008 Ralph von Mühldorfer, Dresden
2009-05-05 ultima redactare
© 2009 Traducere din limba germană: Paula Leichtweiss, Mühltal
copertă ilustrată de Nora Strassmann, Zürich
producere şi editură: LULU
ISBN 978-1-4092-8642-4

4
5
Cuprins

Prefaţă .....…………………………………………………………… 7
Sistemul sufletesc…………………………………………………… 8
Sufletul omenesc…………………………………………………….. 9
Suflete căutătoare (searching souls)………...………………………. 11
Suflete prezente (present souls)……………………………………... 13
Suflete mântuite (extricated souls)………………………………….. 14
Suflete mântuite înaintea lui Hristos ………………………………... 17
Suflete mântuite 0 – 1000 după Hristos …………………………….. 20
Suflete mântuite 1001 – 1500 ………………………………………. 24
Suflete mântuite 1501 – 1700 ………………………………………. 29
Suflete mântuite 1701 – 1800 ………………………………………. 34
Suflete mântuite 1801 – 1900 ………………………………………. 40
Suflete mântuite 1901 – astăzi …………………………………….... 60
Dumnezeu …………………………………………………………... 69
Diavoli şi demoni …………………………………………………… 71
Comunicaţia ………………………………………………………… 72
Relaţii ………………………………………………………………. 73
Înrudiri (asemănări) sufleteşti ………………………………………. 74
Înrudiri (asemănări) sufleteşti 2 …………………………………….. 75
Exemple de procreare ………………………………………………. 77
Karma ………………………………………………………………. 78
Mântuire …………………………………………………………….. 80
Grafic cicluri sufleteşti ……………………………………………... 81
Cinci necesităţi pt. o dezvoltare sufletească pozitivă ...……..……… 82
Sensul vieţii ………………………………………………………… 83
Definiţii …………………………………………………………….. 83
Ralph von Mühldorfer ……………………………………………… 85
Epilog ……………………………………………………………..... 87
Suflete mântuite în România ……………………………………….. 88
Observaţii …………………………………………………………… 89

6
Prefaţă

Dragi cititori,

recunoaşte-te! – sarcina imposibilă a oracolului din Delphi! Mulţi oameni sunt lipsiţi de orientare,
deoarece toate instituţiile, atît cele religioase cît şi cele de stat, sectele, ştiinţa şi talentaţii mediali nu
oferă nici un răspuns satisfăcător la întrebarea: “Care este sensul vieţii?” Omul este în cautare, el îşi
caută mântuirea în vicii sau aspiră spre unitate împreună cu alţi oameni, indiferent dacă în parteneriat
sau în grup social. Cel din urmă ţine hotărât de eroarea colectivă şi este dificil de a-l convinge să-şi
schimbe traseul. Cel care caută, crede că a gasit, chiar când alţii confirmă corectitudinea. Acesta nu
pune la îndoială sau nu caută soluţii noi. Ele sunt inconfortabile majorităţii, deoarece punerea în
aplicare a noilor modalităţi necesită afirmări şi depaşirea unor obstacole îngreunate.

Trăim într-o lume a supra informaţiei plină de oportunităţi şi posibilităţi de perceput. Rezultatul este
derutarea (o încâlcire babilonica de limbaj) şi retragerea într-o lume proprie. Doresc să arăt aici o
perspectivă, în care, asemănător cojirii unei cepe, pun toate lucrurile neimportante de o parte şi
dezvăluie nucleul existenţei noastre pe această lume. Practic toata ştiinţa în jurul acestui sistem se alflă
în omenire. Religiile arhaice, filozofiile, psihologiile (care de fapt ar trebui să ştie exact) şi toate
instituţiile religioase cuprind alături de informaţii multiple confuze şi recunoaşteri parţiale milenare
totdeauna numai fragmente de adevăr.

Cel mai bun ghid pt. îmbunataţirea dezvoltării noastre sufleteşti este “Cartea Omenirii” scrisă de Dalai
Lama. Recomand mai întâi citirea aceastei cărţi ca o “prefaţă/introducere” a reflecţiilor mele pt. a
evita repetări inutile, deoarece consider, că nu este necesară citarea sau chiar reinterpretarea, de către
persoane competente. Concepţia metafizică a buddhismului modern tibetan este baza mai multor
analize. Acestea rezultă din elaborările mele şi părerile lui Jiddu Krishnamurti o imagine globală
clasică. Fiecare va găsi lucruri familiare şi se va regăsi pe el însuşi.

Ralph von Mühldorfer

7
Sistemul sufletesc

Omul, ca locuitor al planetei “Pamânt”, face parte din natura înconjurătoare şi condiţiile sale. Conform
naturii este şi comportamentul său instinctiv. Legea din junglă se reflectă în aproape toate grupurile
sociale existente pe acest pământ, este o parte din bucuria de viaţă. Marvin Harris a descris toate
detaliile în cartea sa “Oameni – Cum am devenit, ce suntem”.

Şi totuşi omul diferă de celelalte vieţuitoare prin patru caracteristici majore

• el are o consţiintă (un suflet)


• el are raţiune şi moralitate
• el are spirit pentru artă şi muzică
• el are dorinţă permanenta de a deveni unul împreună cu alte persoane (dorinţa mântuirii +
dorinţa de a reda sufletelor din relaţii vechi capacitatea de acţiune prin reproducere)

Prin acest ultim punct se evidenţiază necesitatea – prin comportament pozitiv în viaţa prezentă – o
impresie persistentă a sufletelor rudelor descendente, astfel încât îşi va aminti cu plăcere de o persoană
iubită, căruia i-ar redărui într-o etapă ulterioară posibilitatea de acţiune.

Principalul criteriu distinctiv, comparativ cu alte creaturi de pe acest pământ, este omul cu decizia sa
liberă. El îşi poate alege singur calea, rezidenţa sa şi recent chiar propriul său sex. Omul ar putea fi
liber de moralitatea sa veche şi de constrângerile sociale şi economice. El se poate dezvolta, poate să
facă, să gîndească şi să spună ceea ce vrea – cel puţin în ţările vestice. Aceasta este adevărata
realizare a societăţii noastre moderne şi, prin urmare, este cea mai bună în care a trăit omenirea
vreodată. Cu ajutorul internetului aceste gînduri şi sentimente de viaţă sunt experimentate şi trăite de
toţi oamenii din întreaga lume. Desigur, sunt unele companii care nu vor să accepte această nouă
libertate şi au hotărât să lupte împotriva acestei idei. Dar este, probabil doar o chestiune de timp, până
când ideile, din adest punct de vedere, se vor adapta. Aşa cum există mulţi în lumea vestică, care au o
frică inexplicabilă de această libertate şi cad într-o agonie paralizantă.

Mulţi cred, prin urmare, că ceva anume a “însufleţit” omul. Din această cauză omul crede în
“Dumnezeu” sau în altă putere externă, care ne călăuzeşte. Tratate infinite, filozofi şi texte căutatoare
încearcă să explice acest fenomen. Nici în psihologie nu se pot găsi răspunsuri adecvate şi de aceea
este timpul potrivit să se pună capăt tuturor interferenţelor, pentru a se putea arăta imaginea în mod
clar în curs de apariţie. Definiţiile importante ale conceptelor de bază ar trebui modificate.

Prin urmare omul are un suflet. În funcţie de nivelul dezvoltării sufleteşti este pronunţat şi gradul de
conştiinţă individuală a omului. Toate sufletele au acelaşi obiectiv: ele caută fericirea şi vor să evite
durerea.

Mântuirea – cu alte cuvinte regăsirea înapoi spre unitate – este principala motivaţie şi divinul din noi.
Nu este dorită mântuirea omului individ, ci mântuirea fiecărui suflet. Omul este în acest joc doar un
instrument al sufletului. Sufletul conferă omului conştientizarea iar omul sufletului puterea de acţiune.
Astfel sufletele îşi pot lărgi conştientizarea, o pot îmbunătăţi şi se pot înnălţa pentru a atinge scopul
mântuirii (unirea cu începutul).

8
Scopul acestei cărţi este descrierea sistemului în mod simplu de înţeles prin noi abordări de idei. Este
prima descriere concludentă a originii fiinţei sufleteşti de acum 3.500 de ani. Aceasta va servi pentru
cercetători, pentru a descoperi noi modalităţi de gândire şi de direcţii noi.

Din păcate, acesta este un fapt, că oamenii înţeleg ceva numai când ţin ceva concret în mâini.
Handicapul valorilor spirituale este lipsa posibilităţii de a încerca ceva în practică ca o maşină nouă
sau un computer de ultimul strigăt. Astfel se explică faptul că progresul tehnologic a putut înainta atât
de rapid şi pe de altă parte valorile spirituale au ramas încă în urmă. Acest lucru nu ar trebui să
descurajeze încercările repetate, chiar de a percepe acest text.

Mulţumită internetului, care atinge fiecare colţ al acestei lumi şi a numeroaselor “suflete prezente”,
această viziune este realizabilă în fiecare ţară (cca. 10% din populaţia mondială), în cazul în care
oamenii au succes în depăşirea barierei raţionale.

Sufletul omenesc

Prin aşa numitul “big bang” (marea explozie) de la începutul universului s-a fragmentat o mare forţă
de energie în miliarde de energii individuale (suflete). În conformitate cu rata de conservare a
energiei, toate particulele elementare au tendinţa de reasamblare. Toate particulele au aceeaşi
încărcătură de energie, astfel încât prin forţa de atracţie se reformează la unitate (Johannes Tauler
*1301: “Sufletul este de origine divină şi caută înapoi spre unitate”).

Toate şcolile Dao-ismului chinezesc se străduiesc sa ajungă la reformare, la originea iniţială de la care
provin, ceea ce este cuprins în termenii Dao-işti, spre exemplu reîntoarcerea spre unitate, reîntoarcerea
la starea iniţială înainte de a se forma cerul şi pămîntul, sau crearea embrionului cosmic.

Aceasta este problema principală a tuturor sufletelor. Deşi toate sufletele se îndreaptă spre aceeaşi
cale, cu acelaşi scop (mântuirea), ele se resping reciproc. Osho a constatat, că omul este întotdeauna
singur, cu toate că încearcă în mod repetat să scape. Îi este frică de întuneric şi preferă să se alăture
maselor de spectatori ale unei festivităţi sportive sau de muzică sau alege formarea unei relaţii cu orice
preţ, numai să nu fie singur. Singurătatea este de fapt esenţa sufletului. Prin aceasta îşi pastrează
puterea de atracţie spre unitate. Aceasta este o lege ireversibilă. Din păcate în această lege este
constituit egoismul majorităţii sufletelor.

Mântuirea însa este acordată numai în cazul, în care se învinge exact acest egoism. „Iubeste-ţi
aproapele ca pe tine însuţi”. Ea se poate realiza numai în cazul în care se începe iubirea cu toate
greşelile sale. Dacă acest lucru este realizat, se poate alătura celorlalţi împreună cu dragostea pentru
aproapele nostru şi ajunge la serviciul pentru umanitate (vezi şi Agape). Asimilarea cu alţii este esenţa
vieţii cotidiene – aici se află mântuirea. Sufletul unei fiinţe umane conferă unui om conştientizarea şi
încearcă „cu el şi prin el”

• să gasească atenţie iubitoare către alţii (împărtăşire şi compasiune)


• să sprijine sufletele în capacitatea de acţiune pe această lume
• să colaboreze la viziunea de viitor pentru o viaţă mai bună
• să schimbe concepţia maselor – chiar parţial împotriva unor aprigi rezistenţe, care necesită
comunicarea cu lumea globala şi să-i învăţăm pe neştiutori, prin urmare să propagăm
învăţămintele din cercetările noastre. Internetul şi mediile de informare ne sprijină în această
privinţă.

9
Existenţa pe acest pământ, împreună cu animalul om este mijloc pentru îndeplinirea scopului. Patria
propriu-zisă a unui suflet nu este pe pamînt, ci unitatea „divină”, pe care a fost cîndva nevoit s-o
părăsească.

Aristotel a scris în „De anima” (Despre suflet): „...activităţile sufletului din organism, ale subiectului
în cauză nu sunt separate de materie...”. Activităţile sufletelor nu pot exista independente, este necesar
să se afle într-un organism pentru a putea avansa spre mântuire.

Călătoria unui suflet spre mântuire este în relaţia omenească de timp infinit de lungă şi greu de înţeles.
Un suflet este rafinat, de obicei, abia pe parcursul mai multor zeci de mii de ani. El decerne permanent
unui om conştientizarea sa, în speranţa de a reveni spre unitate.

Etapele evolutive ale sufletelor

1. sufletele fără legatură, cele care


a) nu au împrumutat niciodată conştiinţa unei persoane, sau
b) „sufletele decedaţilor”, cărora încă nu li s-a reacordat capacitatea de acţionare prin sufletele
vii, sau
c) „sufletele uitate”, cele care n-au căpătat vreo şansă pentru o viaţă nouă.
2. sufletele căutătoare (cca. 90% a sufletelor, care au dăruit conştiinţă unui om)
3. sufletele prezente (cca. 10% a sufletelor, care acţionează asupra unui om)
4. sufletele mântuite (99 de suflete se nasc anual pe plan mondial)
5. tranziţia spre forţa cea mai înaltă a universului sufletelor - > Dumnezeu

Toma din Aquino s-a referit pentru prima dată în anul 1268 în scrierea sa “Questio disputa de Anima”
la aceste clase diferite de suflete: „În capacitatea mintală de recunoaştere a sufletelor şi în apropierea
nemijlocită fondează rangul ontologic al persoanei umane.”

Imaginea omului transmite toate informaţiile sufletelor (vezi comunicaţia). Aici se află cheia
Oracolului din Delphi („recunoaşte-te”). Legislatorii si puternicii aceastei lumi au dorit întotdeauna
(pentru a asigura poziţia lor pământească) să evite ca oamenii să-şi recunoască sufletele şi legile
spirituale.

Prin privirea (în oglindă) a propriului suflet devine conştient faptul că, pe lângă consensul social
curent pământean, există o lume sufletească, care indică drumul cel drept. Recunoaşterea acestora, ar
avea ca urmare efectul conflictului cu multe sisteme terestre conforme. Oamenii nu au nevoie de lideri
pământeşti ci de profesori capabili (spre ex. Dalai Lama), care îi învaţă să asculte legile sufletesti, care
promovează dezvoltarea mintală şi prin urmare umanitatea ca întregime. O dezvoltare pozitivă a
umanităţii ca un întreg necesită şanse de dezvoltare pozitivă pentru sufletele ulterioare (în ultimă
instanţă, pentru ele însuşi), pentru a avea o şansa rapidă de mântuire.

Concluzie: Modul, prin care sufletele ajung de la egoism la gândirea comunitară este clar descris de
Siddhartha Gautama (Buddha). În prima linie este vorba de dragostea către sine însuşi (acceptarea
propriilor greşeli), apoi de respect şi, în sfârşit, de dăruire. Aici nu se întelege numai dăruirea unei
părţi din posesiunile sale şi a bunurilor (precum a impărţit Sfântul Martin mantaua sa), ci în special
pentru a dezvolta simpatia pentru alţii şi de a-i ajuta (vezi de asemeni, mântuirea).

10
Obiectivul principal al creştinismului este şederea in dreapta alături de Dumnezeu precum Isus, prin
urmare integrarea în comunitatea sufletelor mântuite.

Bibliografie:

- 926 BC Zarathustra (oamenii sunt liberi, ei au libera alegere între calea dreptă si cea greşită)
- 427 BC Platon (filozof; recunoaşterea se realizează numai în cazul în care sufletul posedă cunoştinţe prenatale)
- 331 BC Kleanthes (filozof; divinul este raţiunea noastră)
- 220 BC Hermagoras din Temnos (fondator al retoricii în cazuri juridice)
- 354 Augustinus din Hippo (episcop al Hippo Regius, întemeitorul dualismului, trup şi suflet)
- 774 Kükai (călugăr budist în Japonia, fondator al Shingon-shü)
- 1165 Ibn Arabi (Sufi, avocat al toleranţei religioase + „Spiritul Sfinţeniei călăuzeşte sufletul”)
- 1225 Toma din Aquino (nemurirea sufletului + asocierea sa cu unealta om)
- 1301 Johannes Tauler (teolog, sufletul este de origine divină & tinde înapoi spre unitate)
- 1433 Marsilio Ficino (filozof, a dovedit nemurirea sufletului in Theologia platonica)
- 1638 Nicolas Malebranche (filozof, desparte trupul de sufletul omului)
- 1843 Richard Avenarius (filozof, a dezvoltat „Principiul economic“ pentru viaţa sufletească…)
- 1875 Carl Gustav Jung (fondator al psihologiei analitice)
- 1895 Jiddu Krishnamurti (nici metodele, nici religiile, nici profesorii nu duc spre adevăr)
- 1913 Schalom Ben-Chorin (om de ştiinţă în religie, angajament deosebit în dialogul creştin-evreiesc)
- 1960 Ralph von Mühldorfer (a definit misiunile “sufletelor prezente” pentru comunitatea sufletească)

Suflete căutătoare (searching souls)

Cca. 90 % din oameni au conştiinţa unui „suflet căutător”. „Sufletele căutătoare” sunt în primul rând
egocentrice. Încă nu cunosc calea. Ele îşi orientează EGO-ul înaintea celorlalţi, creează permanent
„liste de ranguri”, pentru a se putea încadra şi a face comparaţii. Ele nu privesc spre interior şi de
aceea se pierd în exterior.

Precum copiii, ele îşi caută călăuze sau modele. Ele imită trend-urile de toate felurile, idolii, părinţii,
colegii de serviciu, superiorii sau cei de succes aparent (şi încearcă sa-i întreacă). Pentru acest scop
consumă fiecare opinie, pe care o şi leapădă, pentru a o relua în orice situaţie corespunzătoare.

„Sufletele căutătoare” necesită permanent informaţii şi rezonanţele lor. Începînd cu pălăvrăgeala între
vecini, talk-show-urile, ziarele, ştirile la radio şi televiziune pînă la cărţile cu stil mentoral şi revistele
de toate felurile, totul se consumă şi totuşi nu se arhivează, pentru că majorităţii îi este cu totul
neimportantă calea unui suflet. Pentru că este neimportant, dacă undeva pe lume s-a întîmplat vreun
accident, ce culoare de păr are regina Victoria sau cum este cursul actual la bursă.

Reprezentanţii „sufletelor căutatoare” reprezintă exact haosul de pe lumea noastră, care a existat
întotdeauna. Multe păreri variate şi contrapăreri, afirmaţii şi dementări se alternează între ele. Golul
intern sufletesc îşi caută satisfacţia în depenenţe şi consumuri de toate felurile. În acelaşi timp este şi o
scăpare din realitate. Constrângerea exagerată de activitate produce concurenţă falsă. “Oamenii
căutatori” sunt de obicei suprasolicitaţi. Ei ţin de convingeri, atitudini şi raţionamente false. Ei
stabilesc standarde false.

„Sufletele căutătoare” caută permanent confirmarea (rezonanţa) în recunoaşterile lor momentane şi,
prin urmare, se străduiesc să-şi exprime „punctul lor de vedere”. Le place să discute în special pentru a
constata, în ce măsură este acceptată poziţia lor de către alţii (dorinţa de clasificare). Se comportă
precum copiii mici, care redau părerile adulţilor fără a reflecta asupra lor. Legaţi puternic de viaţa
pământească, sunt în căutarea fericirii lor pământeşti (de exemplu, căutare de partener). Aderarea la

11
cele mai mici realizări (bani, poziţie socială, parteneri, copii) este văzută ca maxima care se dezvoltă
în filistini sau aderenţi ai exemplelor false. Pentru mici avantaje blochează accesul către „moralul lor
intern” şi sunt, prin urmare, capabili de orice. Îşi creează o satisfacţie pe nivel pământesc, ceea ce însă
nu-i satisface pe o durată mai lungă.

Referitor aici Seneca în anul 51:

„Unul este prins de lăcomia nesăturată, celălalt de eforturile inutile în activităţi îngreunate, unul
este beat de la vin, celălalt atrofiază în pasivitate şi dezinteres; […] mulţi aspiră la frumuseţea
străină sau poartă grija frumuseţii sale proprii; foarte mulţi, care nu urmăresc ceva concret, sunt
urmăriţi de inconsecventa si instabila lipsă de sprijin prin planuri tot mai noi; unii nu ajung la nici
o hotărîre, în ce direcţie să-şi orienteze calea, ci sunt surprinşi de destinul lor prin moleşeală si
oboseală...”

Atitudinea comparativă creează o atitudine permanent competitivă. Prin urmare „ştacheta“ se pune din
ce în ce mai sus: mai departe, mai sus, mai bine, mai bogat, mai gras – orice maximum este suficient.
Alegerea multiplă a diverselor posibilităţi, pentru a se compara şi pentru a putea concura cu alţii,
devine un chin.

Stanley Kubrick a expus soluţia în filmul său „Eyes Wide Shut”. Michael Korth a scris în anul 2005
cartea „Arta modestiei”. Este vorba de desprinderea de convingerile false, de renunţarea la consensul
social şi de angajamentul afectuos către convieţuitori. Numai în acest mod este posibilă conversia într-
un „suflet prezent”.

Între „sufletele căutătoare” există bine-nţeles mari deosebiri cu referire la dezvoltarea sufletească şi
realizările pentru persoanele înconjurătoare. Unele sunt „neactive” (cca. 52%), altele „încă pe calea de
activitate” (cca. 37%) iar altele „extrem de dezvoltate” (cca. 11%).

12
Sufletele prezente (present souls)

„Sufletele prezente” s-au calificat (vezi şi mântuirea) şi au căpătat, pe lîngă moştenirea ereditară
umană şi imprimarea cosmică, acces la lumea spirituală. Odată devenite „suflete prezente” sunt
capabile dupa o perioadă de exerciţiu să-şi achiziţioneze toate informaţiile spirituale de la alte suflete,
precum:

* Clasa sufletelor (căutatoare, prezentă, mântuită)


* imprimarea sufleteasca (în interior, în exterior, devotată, prin preluare,
comparativă)
* sexul opusului, avut în viaţa anterioară
* starea sufletească propriuzisă (cercetarea memoriei spirituale)

Ele sunt superioare „sufletelor căutatoare”:


* prin urmare, ele cred a fi ceva mai bun, pentru că văd mai multe şi au un
spirit de recunoaştere mai profund
* acestea acţionează deseori obligate de o pornire lăuntrică, au capacitate de
a lua formă si dorinţa de a acţiona, ele nu se pot împăca cu imperfecţiunea
„oamenilor normali”
* ele se retrag deseori din lumea reală, deoarece nu cred să poată schimba
ceva din cauza superiorităţii numerice a „sufletelor căutătoare”
* prin urmare îşi creează uneori propria lor lume ideală pe o scară redusă,
unde se pot retrage
* tind spre decadenţă
(ca rezultat al suprarafinării degenerate şi fără putere – exemplu tipic filmul „Gattaca”)

Şi totuşi ele sunt...


• absolut de încredere (atribuţie primară)
• integre
• au gândire independentă, acest lucru însemnând că nu sunt orientate spre alte suflete, spre
fluxuri de timp, spre trend-uri de modă şi sociale
• capabile şi doritoare de conformare
• autodefinite
• consecvente
• extrem de adaptabile şi capabile de a învăţa
• atente
• interesate şi active pe bază culturală şi socială
• adesea active pe baza artistică şi cea a muzelor sale de inspiraţie (cel puţin în timpul liber)
• ajutoarele evidente şi gratuite pentru alte suflete
(spre exemplu armata salvatoare sau diferite asociaţii etc.)
• asociate puternic de acţiunile pământeşti
• realiste
• fără griji reale financiare sau existenţiale
• niciodată fară ocupaţie

Aceste suflete sunt conştiente de poziţia lor superioară. Ele tendează spre decadenţă (*), ceea ce
trebuie învinsă prin devotare către „viaţa normală”, pentru a avansa sufleteşte şi a fi mântuite.

13
Eu denumesc aceste suflete „suflete prezente”. Presupun că între zece suflete, se găseşte un astfel de
suflet. La fel precum există deosebiri între „sufletele căutătoare”, aşa şi între „sufletele prezente”
există mari deosebiri cu referire la realizările pentru oamenii înconjurători. 50% sunt „neactive”, 44%
„deja pe calea de activitate” iar 5% „deosebit de dezvoltate”. Cca. 1% sunt decadente.

Dupa ce a păşit un „suflet prezent” pe parcursul drumului său spre convieţuitori, devine mântuit.
Foarte interesant este faptul că în poporul Kailash (Tibet), asuprit de către China, trăieşte un număr
neobişnuit de mare de „suflete prezente”. Ele sunt, în ciuda tuturor greutăţilor impuse din exterior,
paşnici, fericiţi, râd şi sărbătoresc împreună. Aţi ştiut cumva că majoritatea fondaţiilor de caritate din
lume au fost create de „sufletele prezente”?

(*) decadenţă: modificare în urma rafinamentului superior, lipsit de putere. Exemplu tipic: Gattaca

Suflete mântuite (extricated souls)

Dupa ce şi-a consolidat un „suflet prezent” ultimile lecţii învăţate, acesta devine mântuit.
Conştientizarea lor individuală este completată prin misiunea clară a „comunităţii divine” pentru a
servi umanităţii. El elaborează în vieţile sale ulterioare, ca „suflet mântuit”, recunoaşteri sau invenţii
importante pentru omenire, precum Prometeu a fost însărcinat să aducă oamenilor focul. El nu s-a lăsat
descurajat nici măcar prin ameninţarea cu sancţiuni severe. Un „suflet mântuit”, serveşte in sfera sa de
activitate, care se potriveşte cel mai bine cu sufletul său individual (Mozart a avut deja un mare fond
muzical din vieţile anterioare). Nu acţionează de unul singur ca suflet individual, ci prin misiunea
„comunităţii sufletelor mântuite” (vezi „Dumnezeu”). Importanţa lor pentru omenire provine din
prezenţa lor.

Alexander Pope a scris o poezie celebră despre Sir Isaac Newton:

• Nature and nature's laws lay hid in night


(natura şi legile naturii erau înfăşurate in noapte)
• God said Let Newton be! and all was light
(Dumnezeu a spus: sa fie Newton! şi totul a fost lumină).

Un „suflet mântuit” nu se orientează după celelalte şi poate fi foarte bine singur cu sine însuşi. După
încheierea misiunii sale se transformă în energia totală a „celei mai mari puteri ale universului
sufletesc” şi astfel îşi pierde caracterul individual. În cadrul „comunităţii divine” el duce o viaţă
veşnică.
Ele sunt vizibile pentru noi, ca oameni foarte deosebiţi, care astăzi joacă un rol exemplar sau fac
posibile diferite evoluţii. Acestea nu au fost pe parcursul vieţii lor celebrităţi, au fost sau sunt disidenţi
incomozi şi nu ţin de normele prescrise, modelele de gândire sau de prejudecăţi. Ele sunt chiar gata sa
moară pentru ideile lor (spre exemplu Jean d´Arc, Jan Huss, Galilei, Qui Jin etc.). Deseori ideile lor
sunt realizate sau continuate de alţii şi aduse la un succes (economic) abia după multe decenii după
moartea lor. De asemenea este însă posibil ca, pe parcursul întregii vieţi, ei să sprijine persoane foarte
speciale, în modul în care Margarete Peutinger şi-a susţinut în permanenţă soţul în lucrările sale sau
Theo van Gogh pe fratele său, Vincent (l-a susţinut moral şi mai ales financiar), care a fost foarte
înzestrat, însă fără succes. Picturile sale au devenit abia în sec. al XX-lea din cele mai scumpe opere de
artă din toate timpurile. Prin intermediul acestor persoane apare influenţa „puterii divine”. Ele sunt

14
dovada faptului că sunt ghidate prin omenire, chiar dacă individul nu devine conştient de aceasta. A se
vedea de asemenea presupunerea Maestrului Eckhart, care susţinea că „Dumnezeu este permanent în
acţiune de creare” (nota autorului: sub forma „sufletelor mântuite”).

Vedeţi mai jos lista „sufletelor mântuite” în sortare aproximativă. Lista nu pretinde atributul de
complexitate. Pîna la sfîrşitul lunii ianuarie 2008 am găsit cca. 3.000 „suflete mântuite”. Aceste suflete
au organizat, sistematizat şi devenit prin urmare fondatoarele constatărilor importante, cum ar fi
Leonardo da Vinci, care a descris primele aparaturi de zbor, deci nu Lilienthal, care a realizat în ultimă
instanţă această idee de bază. Priviţi peste lista acestor „suflete mântuite” de-a rîndul si faceţi efortul
de a afla, ce le face atât de unice. Veţi căpăta o imagine cu totul nouă despre istoria lumii noastre.
Fiecare dintre ele a elaborat în viaţa sa principalele constatări dintr-o gamă largă de domenii.
Domeniile lor de activitate sunt la fel de colorate şi variate ca fiinţa umană în întregime, fie în ştiinţele
naturale, de artă, formele de societate sau „privirea înspre lume” (termen conscarat din filozofia
germană care desemnează modul sistematic în care individul înţelege şi interpretează sensul lumii şi al
vieţii).

„Sufletele mântuite” sunt o dovadă a faptului că existenţa noastră spirituală este în permanentă
dezvoltare – deci nu există o lume divină ideală desăvârşită (care poate privi în viitor), ci orientări
clare, în care ne vom dezvolta. Esenţa omenirii constă în faptul, că oamenii, care întotdeauna suferă
retururi sensibile, fie cauzate de sine (cum ar fi războiul, a daunelor aduse mediului înconjurător etc.),
sau care provin din afară, cum ar fi dezastrele naturale. Numai aceasta ar explica faptul că oamenii din
Europa nu s-au spălat aproape de 2.000 de ani şi excrementele lor le vărsau pur şi simplu în stradă, pe
când oamenii din India, Grecia si romanii cunoşteau deja de 3.500 de ani băi şi toalete. Lista de
exemple poate fi continuată aproape nelimitat.

De asemenea este şi faptul că eforturile „sufletelor mântuite” ramîn deseori fără succes, pentru că au
fost permanent ignorate de omenire. Un exemplu fascinant este Demokrit, care în anul 460 î.Hr. a
descris funcţiile atomilor şi ale moleculelor. Abia cu începutul secolului al XIX-lea fizica nucleară a
fost recunoscută ca cercetare ştiinţifică. Ceea ce de fapt exista de 2.300 de ani!

Sau poate este nevoie să ne obişnuim de cu totul alte dimensiuni de timp? Aceasta însă contrazice
nerăbdarea noastră şi dorinţa omenirii de a păşi permanent înainte şi a orizontului limitat al
individului, care are dorinţa de a vedea doar perioada vieţii sale curente.

În antichitate grecii au consacrat principiul de conducere acestor mari suflete în lumea lor divină, în
prevăzătorul Prometeu, care a creat oamenii, i-a călăuzit şi i-a dotat cu ştiinţă. Asemănător unui vapor
oceanic modern, căruia odata dat un traseu, nu mai poate fi oprit, Prometeu nu a renunţat la proiectul
său, cu toate că ştia că-l va aştepta cu siguranţă o pedeapsă drastică.

„Sufletele mântuite” sunt toate fiinţe umane la fel ca noi toţi, însă inspirate de o mare misiune, care
într-adevăr poate fi realizată. Acestea sunt predispuse practic, vorbesc o limbă clară, uşor de înţeles şi
în general nu au nimic în sine transfigurat, străin de lume. Numeroase publicaţii le-au făcut conştient
în limba lor maternă, pentru a le face permanent accesibile întregului public.

„Sufletele mântuite” sunt adevăratele binefăcătoare ale omenirii. Ele formulează idei, care se pot pune
în aplicare practic, de care se poate beneficia în întreaga lume. Binecuvântările lor sunt pur altruiste şi,
prin urmare, de neînţeles pentru mulţi oameni (spre exemplu echilibrarea proporţiilor puterilor est-
vestice prin Günther Guillaume sau sistemul autocratic de Lee Hsien Loonq în Singapore). Dacă

15
privim înapoi, ideile lui Galileo Galilei sau Giordano Bruno au fost cu totul necunoscute oamenilor –
astăzi râdem de ignoranţa conducerii sociale din acele vremuri, la fel precum şi generaţiile viitoare vor
râde de noi.

Perspectiva budistă-indiană

Nu există nici un Dumnezeu Creator în sensul monoteistic, care poate fi tras la răspundere. Toate
sufletele sunt autonom responsabile pentru mediul lor înconjurător. Cu toate acestea ele capătă
întotdeauna ajutor de la „sufletele mântuite” (Buddha), cele care se află pentru ultima oară pe această
lume. Un Jivanmukti (un eliberat pe parcursul vieţii sale) este deja mântuit, însă nu ca individ în sensul
comunităţii sufleteşti, ci în funcţie de curier al celei mai mari puteri a universului sufletesc cu o
misiune foarte specială. Conştiinţa sa este „divină”. Însă credincioşii din toate colţurile lumii nu au
recunoscut că budiştii dezvoltă permanent domenii noi pentru comunitatea sufletească.

Cîte suflete mântuite există?

Susţin că, simultan în întreaga lume în fiecare an, se nasc 99 „suflete mântuite”, ceea ce înseamnă, că
au capacitatea de acţiune în om şi prin om. Privind la ultimii 3.000 de ani, timp pe care îl putem
documenta parţial, constatăm că au trăit aproximativ 300.000 de „suflete mântuite”.

Din păcate ne este cunoscută doar o parte din acest timp - pentru că ne este cunoscut doar propriul
nostru cerc de istorie. În special, lipsesc aici multe suflete, care au fost împrumutate unor femei, care
şi-au efectuat munca mai puţin spectaculos decât Ioana 'D Arc, sau au căzut victime „efectului
Matilda”? Să luăm spre exemplu cazul marei Abigail, una dintre soţiile lui David aproximativ din anul
1.000 î.Hr., sau moaşa Trotula, sau Louise Henriette von Brandenburg, care şi-a sacrificat zestrea
pentru a reedifica ţinutul Brandenburg în urma războiului de 30 de ani.

Dalai Lama spune: „Este o credinţă greşită, de a ajunge la iluminare şi mântuire prin retragerea într-o
lume spirituală. Numai prin devotamentul iubitor asupra lumii reale putem progresa.”

Exact aceasta ne arată toate aceste „suflete mântuite”. Ele se află de la începutul lumii şi pînă în zilele
noastre printre noi. Ele se află în toate domeniile de activitate omeneşti, ne arată, ne ajută, protestează,
inventează şi luptă pentru o lume mai bună, în care celelalte suflete pot avea posibilităţi de dezvoltare
mai bune.

Precum toţi ceilalţi oameni şi „sufletele mântuite” au greşelile lor (prin aceasta rezultă, că Dumnezeu –
noi toţi suntem o parte din El – nu este perfect) şi folosim uneori metode, care ulterior devin
îndoielnice. Aceasta însă este unul din principiile fundamentale ale lumii noastre sufleteşti. Totul este
o încercare permanentă de a progresa. El are succes sau dă greş – atunci mâine, peste mai mulţi ani,
peste mai multe decenii sau secole o luăm de la capăt.

Nu există un destin. Dirijarea prin natura noastră mai mare (Dumnezeu) se limitează la încercarea
efectivă de a schimba deficienţele acestei lumi. Nu există, prin urmare, nici o viziune de viitor - chiar
dacă toţi dorim să credem acest lucru. Rezultatul traseului nostru este nesigur – depinde de eforturile
noastre integre permanente către schimbările deficienţelor. El se va răsplăti prin unirea cu „puterea cea
mai mare a universului nostru sufletesc”.

16
Suflete mântuite înaintea lui Hristos (BC = before Christ)

Selectate după anii cunoscuţi de naştere – link-uri bazate pe WIKIPEDIA, bauz.de, ngiyaw-Books, alte surse de informaţii
şi pe Biblioteca Naţională Austriacă pentru mai multe informaţii fundamentale în cazul în care sunt disponibile.

- ca. 15 Mio. BC primele fiinţe inteligente apar din mare


- 6 – 7 Mio. BC omul învaţă să meargă
- 30.000 BC omul cunoaşte deja cifre
- 35.000 BC omul se foloseşte deja de foc
- 7500 BC Noe a salvat mulţi oameni de la potop
(Phoenix: Catastrofa naturală la Bosfor urmată de migraţie)
- înainte de 5.000 BC „inventarea” scrisului (primele scrijeliri primitive)
- 5000 BC primele ceasuri solare în Egipt
- 5000 BC inventarea roţii şi construcţia primelor vapoare
- 4500 BC inventarea coacerii pâinii în Egipt
- 3600 BC Menes (uneşte Egiptul de Jos cu Egiptul de Sus şi formează imperiul egiptean antic)
- 3000 BC se atestă astrologia în Egipt
- 3000 BC inventarea plugului şi a războiului de ţesut
- 2700 BC Imhotep (geniu universal, care a creat un sistem nou de irigare de-a lungul Nilului)
- 2700 BC Tien-Lcheu (filozof chinez, a inventat cerneala de scris)
- 2500 BC primele canale de apă potabilă si apă murdară în oraşul Harappa (India)
- 2500 BC înalta cultură în Mohenjo Daro
- 2223 BC Sar-Kali-Sarri (regele oraşului Akkad a desfiinţat casa domnească)
- 2025 BC KAWIT (femeie alăturată lui Menuhotep al II-lea cu influenţa deosebită în unirea Egiptului)
- 2000 BC construirea turnului în Babilonia (primul bloc înalt al lumii)
- 1587 BC Tetischeri (a intervenit în lupta pentru elibaerarea oraşului Teba)
- 1250 BC Hunefer (scriitor regal cu influenţă deosebită)
- 1250 BC Agamemnon (a creat în Micene un regat înfloritor + a condus războiul împotriva Troiei)
- 1200 BC Iosua (locuitor din teritoriul Canaan şi urmaşul lui Moise)
- 1090 BC Heribor (a edificat statul tebanic dumnezeiesc)
- 1100 BC inventarea compasului şi producţia hârtiei în China
- 1000 BC Abigail una din soţiile lui David (s-a sacrificat pentru a salva tribul soţului ei Nabal)
- 999 BC regele Hiram (fondatorul imperiului fenician + negoţ între Orient si Marea Mediterană)
- 930 BC regele Solomon (a asigurat pacea în Israel prin crearea a 12 districte autoadministrate)
- 926 BC Zarathustra (oamenii sunt liberi, ei au libera alegere între drumul drept si cel greşit)
- 726 BC Mica (profet din împărăţia lui Iuda a criticat vehement absurditatea religiilor
– a atacat persoanele de mare influenţă)
- 708 BC regele Manase (ca ateist a reedificat regatul Iuda şi a introdus slujba asirică)
- 660 BC Calinos (poet grec, inventatorul elegiei)
- 670 BC Callimachus (consilierul reginei ptolomeice, conducătorul bibliotecii din Alexandria)
- 652 BC Cyaxares II (a eliberat poporul din Media/Iran de dominaţia de către sciţi)
- 643 BC Solon (poet, a dat statului grec o nouă constituţie, timocraţia)
- 637 BC Aisymnet (împăciuitor în Grecia antică, a modificat părţi ale constituţiei pt. a apăra ţăranii
cu gospodării mici împotriva boieriei)
- 624 BC Thales (fondatorul filozofiei şi al ştiinţei moderne)
- 610 BC Anaximandru (a găsit originea intregii fiinţe)
- 587 BC Pitagora (om de ştiinţă, întemeietorul pitagorismului)

17
- 563 BC Gautama Siddharta (Buddha)
- 560 BC Ergotimos (a creat lucrări ceramice moderne)
- 551 BC Confucius (fondatorul atitudinii raţionale accentuate în China)
- 550 BC Miltiades (a apărat Atena de perşi şi a câştigat bătălia din Marathon)
- 549 BC regele Darius (a reînnoit Imperiul Persan printr-o administraţie exemplară)
- 540 BC Heraklit (filozof: a practicat o critică vehementă asupra cetăţenilor oraşului său)
- 526 BC Lao Zi (a creat cronici impresionante despre istoria Chinei)
- 514 BC Harmodios (a pregătit drumul spre democraţia attică)
- 510 BC Kimon (i-a reuşit armistiţiul cu Sparta)
- 500 BC Phidias (cel mal celebru sculptor al antichităţii, a fost primul care a creat un mix al
materialelor + constructorul Acropolei din Atena)
- 492 BC Sun Tzu (strateg militar a scris „Arta războiului”, „Scopul războiului este pacea”)
- 484 BC Herodot (teoretician realist, a deliberat formele de stat, constituţii şi viitorul Europei)
- 480 BC Scylax din Caryanda (a descoperit căi navale noi)
- 480 BC Antifon (justiţiar, a apărat condamnaţii la moarte)
- 470 BC Aspasia din Milet (filozofă şi critică celebră a societăţii)
- 469 BC Socrate (filozof, nu credea în zeii Atenei, ci în iubire – execuţie)
- 465 BC Hipocrate din Chios (matematician si profesor de geometrie...)
- 462 BC Critias (politician foarte controversat, a scris însă ca poet prima trilogie tragică)
- 460 BC Leucip din Milet (a fondat o şcoală de filozofi în Abdera)
- 460 BC Democrit (fizician, primul, care a postulat că materia este compusă din atomi)
- 460 BC Micon (pictor şi sculptor grec)
- 447 BC Aristofan (dramaturg grec, inventatorul comediei)
- 444 BC Conon (strateg, a reconfortat Atena prin politica sa de alianţă şi cucerire)
- 443 BC Erinna din Telos (...)
- 437 BC Archytas (matematician, vedea în aritmetică baza ştiinţelor)
- 436 BC Isocrates (a deschis în Atena o şcoală de oratori)
- 430 BC Lysander (primul care a încifrat mesaje militare prin scytale)
- 430 BC Hippias din Elis (matematician, a găsit formule importante în geometrie)
- 427 BC Platon (recunoaşterea se poate realiza numai în cazul în care sufletul posedă cunoştinţe prenatale)
- 426 BC Xenofon (scriitor, a scris „Educatia lui Kyrou”)
- 407 BC Hippokrates din Chios (astronom ...)
- 401 BC Ctesias din Knidos (a criticat decadenţa curţii persane)
- 400 BC Ephorus din Cyme (scriitor de istorie, a scris prima istorie universală a Greciei)
- 400 BC Hanno navigatorul (fenician, a descoperit căi noi de călătorii şi comerţ)
- 400 BC Ephorus din Cyme (istoric grec, a despărţit circumstanţele istorice de cele geografice)
- 392 BC Diogene din Sinope (critică mizeria în care trăiesc oamenii pe vremea elenistă)
- 390 BC Phryne (pe acea vreme de neconceput: a provocat ca femeie etablismentul grecesc cu succes)
- 385 BC Mencius (filozof chinez, viziunea în om a bunătăţii naturale)
- 384 BC Aristotel (arată cele mai importante conexiuni matematice)
- 373 BC Aristoxenos (a definit toate bazele muzicale cunoscute în întreaga lume valabile până în zilele de astăzi)
- 370 BC Calistene din Olynthos (istoricul lui Alexandru cel Mare, a respins categoric proskineza către
domnitorii profani)
- 366 BC Zhuangzi (filozof chinez, a dezvoltat perspectivele asupra lumii, valabile pîna în zilele noastre)
- 363 BC Hecateus din Abdera (istoric, a cercetat istoria egipteană)
- 362 BC Pyrrho din Elis (cuprinsul adevărului nu poate fi definit nici prin sensuri şi nici prin verdicte)
- 362 BC Euclid (matematician, a cuprins ştiinţa matematicii greceşti a vremurilor sale)

18
- 356 BC Alexandru cel Mare (a constituit un imperiu înfloritor cu o administrare umană a celor învinşi)
- 350 BC Megastene (cercetător detailat grec al Indiei, a contribuit astfel la înţelegerea între popoare)
- 339 BC Dromichete (rege get, …)
- 331 BC Cleantes (filozof, a creat Stoa: raţiunea noastră este divinul)
- 312 BC Callimah (bibliotecar la Alexandria, părintele biblioteconomiei)
- 306 BC Hiero din Siracuza (a construit vapoare mari pînă la o mărime de 81 m)
- 294 BC Xun Zi (filozof chinez, „Răutatea oamenilor se poate învinge prin învăţare”)
- 285 BC Hegesias din Magnesia (retorician, apăra drepturile autonome ale locuitorilor din Gasa)
- 280 BC Mantheo (...)
- 276 BC Chrysippus din Soli (a ststematizat învăţătura stoică în etică, logică şi fizică)
- 275 BC Eratostene (director al bibliotecii din Alexandria, care cuprindea întreaga ştiinţă antică până a ars)
- 273 BC Mahinda (a avizat statul social şi a înfiinţat buddhismul la Ceylon)
- 260 BC Mimamsa (dezbaterea filozofiei indiene)
- 256 BC Han Gaozu (împărat chinez, fondatorul dinastiei Han)
- 226 BC Nagasena (înţelept budist, a scris o introducere fundamentară în budism)
- 220 BC Hermagoras din Temnos (fondator al retoricii)
- 207 BC Livius Andronicus (fondatorul literaturii latine)
- 200 BC Heron din Alexandria (inginer, a inventat aeolipile (turbine cu aburi) – căldura ca forţă de acţiune)
- 189 BC Hiparh (astronom, întemeietorul astronomiei ştiinţifice, primul care a măsurat anul solar)
- 178 BC Panaitios (filozof, fondator al Stoa medie, a creat învăţătura etică, suflet al lui Epicur!)
- 155 BC Menandru Daos I – dacul (rege mântuitor)

Acest download gratuit cuprinde numai o parte a ediţiei după original. Aici lipsesc în
special listările cuprinzătoare ale celor 4.000 de „suflete mântuite” începând cu anul
3.500 î. Hr. până în zilele noastre precum şi alte elemente textuale.
Traducerea în limba română a cărţii „Noua învăţătură despre suflet – sensul vieţii” va fi publicată
prin LULU sub forma „paperback”. De asemeni poate fi comandată în oricare librărie la preţul de
12,00 €. ISBN 978-1-4092-8642-4

Dacă nu doriţi să vă bazaţi pe serviciul poştal şi dacă doriţi să faceţi economie la taxa poştală,
puteţi importa cartea ca versiune E-book în format PDF la preţul de 8,00 €.

Interesaţii în domeniul ştiinţific au posibilitatea importului prin download, care cuprinde link-uri
utile către scurtele biografii ale celor aprox. 4.000 de „suflete mântuite” pe WIKIPEDIA sau alte
surse de informare. Astfel se pot studia informaţiile care stau la baza acestei cărţi. Vizualizarea
este posibilă prin actuala versiune Adobe Acrobat Reader 8.0. Se poate comanda aici:

http://stores.lulu.com/store.php?fAcctID=4283114

19
Dumnezeu

Prin „big-bang”-ul universului s-a destrămat o formă gigantică de energie în miliarde de particule
energetice (suflete). După legea menţinerii energiei este necesar, ca toate sufletele să se regăsească
spre unitate. Prin urmare trebuie să obţină mai întâi posibilitatea de acţiune. Acest lucru este posibil
numai prin combinaţia cu fiinţa umană, care conferă posibilitatea de acţiune. Omul capătă pe parcursul
vieţii sale conştiinţa ca împrumut.

La început fiecare suflet este un „suflet căutător”. Dacă aceste suflete îşi schimbă conştiinţa din
gândirea individuală în cea comunitară etc., deci prin ajutorul generos pentru alţii, ele avansează. Ele
devin în următoarea lor viaţă pământească „suflete prezente”. În plus faţă de caracterele ereditare
umane şi imprimarea cosmică, „sufletele prezente” capătă acces la lumea spirituală. Ca „suflet
prezent” ele pot recunoaşte clasele altor oameni şi după unele practici pot recunoaşte acumularea
simţirii altor suflete. Ele sunt astfel superioare „sufletelor căutătoare”.

Pentru realizările lor deosebite „sufletele prezente” vor fi mântuite. Numai prin generozitatea faţă de
alte suflete, este posibilă avansarea spre comunitatea divină. „Spiritele prezente” au în ultima lor viaţă
misiunea – egală cu cea a lui Prometeu – de a aduce omenirii o recunoaştere extrem de deosebită (vezi
lista „sufletelor mântuite”). După absolvirea acestei ultime misiuni, conştiinţa lor intră în „comunitatea
sufletelor mântuite” . Acestei comunităţi i-a fost dată denumirea „Dumnezeu”. O voi folosi în
continuare.

Dumnezeu este deci o comuniune a sufletelor, care s-au distins prin fapte deosebite pentru omenire.
Conştiinţa Dumnezeului este completată prin „sufletele mântuite” în urma încetării din viaţă a
organismului gazdă. Dumnezeu este suma întregii conştiinţe a „sufletelor mântuite” de la începutul
lumii noastre. Conştiinţa sa se dezvoltă permanent. Dumnezeu este un proces perpetuu de dezvoltare
analog dezvoltării luate permanent de omenire.

Dumnezeu nu are nici o posibilitate independentă de creare. Teologul Dorothee Sölle a constatat:
„Dumnezeu nu are alte mâini decât pe ale noastre”. Prin urmare toate teoriile de creare ale religiilor şi
ale credinţelor sunt depăşite. Comunitatea noastră sufletească utilizează numai sistemul natural
existent al acestei lumi pentru a se dezvolta în continuare. Ea nu a creat-o, însă încearcă permanent
schimbarea spre un mai bine, pentru a îmbunătăţi condiţiile pentru alte suflete.

Dumnezeu influenţează numai prin „sufletele mântuite”, care luptă pentru cauza umanităţii şi tinde
spre schimbarea lumii. Precum totul pe această lume, această încercare are o soluţie nesigură. Omul
unui „suflet mântuit” se poate îmbolnăvi şi poate muri, el are probabil „ghinionul” de a căpăta sexul
greşit, care din cauza doctrinei comportării sociale „nu are voie să se ocupe cu unul sau altul” sau va fi
urmărit din cauza afirmaţilor sale, sau va fi ucis, sau... sau... Totul este o încercare de a conduce
omenirea spre evoluare.

„Sufletele mântuite” trebuie susţinute de către „sufletele prezente” (cca. 10% din omenire = 660
milioane de oameni), care le fac să capete o valoare superioară şi pun în aplicare ideile „sufletelor
mântuite”. „Sufletele prezente” pot recunoaşte, pentru că ele au acces direct către Dumnezeu. Din
momentul în care Dumnezeu este pentru ele posibil de trăit, ele integrează această recunoaştere în
conştiinţa lor prezentă. Din această cauză ele ajung la alte recunoaşteri decât majoritatea celorlalţi
oameni.

20
Sistemul Dumnezeu şi condiţiile sale sunt clare şi simple. El este autocratic şi nemodificabil. Filozoful
chinez Xúnzĭi a expus în anul 265 BC: «Cerul are reguli categorice iar pământul meniri categorice».

A venit timpul de a revizui profund viziunea către “Dumnezeu”, chiar dacă convingerile milioanelor
de oameni nu admit aceasta şi predicatorii precum şi alţi oameni religioşi rămân fără muncă.
Comunităţile religioase etalate sunt readuse înapoi la realitate sau procură ulterior fundamentul de
mult căutat.

Şi pentru că fiecare suflet este o parte a formei iniţiale de energie, este prin urmare şi o parte din
Dumnezeu. C.G. Jung a constatat, conform acestei depoziţii: „Dumnezeu trăieşte în suflet“.

Referiri literare:
- 331 BC Cleanthes (filozof: raţiunea noastră este divinul)
- 98 BC Titus Lucretus Carus (pune în dubiu existenţa zeilor)
- 204 Plotin (filozof, universul nu a fost creat prin voinţa unui zeu creator)
- 573 Johannes Klimax (abate, a recunoscut: numai “iubirea” duce spre unitatea divină)
- 788 Shankara (filozof hinduist, mântuirea este propria responsabilitate a omului)
- 1225 Thomas von Akquin (nemurirea sufletului + unirea acestuia cu unealta om)
- 1257 Maestrul Eckhart (filozof, a recunoscut că Dumnezeu lucreză in „acum” – vezi „suflete mântuite”)
- 1301 Johannes Tauler (teolog, sufletul este de origine divină şi aspiră înapoi spre unitate)
- 1433 Marsilio Ficino (filozof, a demonstrat nemurirea sufletului în Teologia platonica)
- 1511 Michael Servet (umanist, a pus la îndoială învăţătura Sfintei Treimi -> a fost ars pe rug pentru blasfemie)
- 1535 Louis Molina (libertatea voinţei omului este divinul din noi)
- 1638 Nicolas Melabranche (filozof, desparte trupul de sufletul omului)
- 1883 Yogananda (călugăr, constată similitudini în budism, hinduism şi creştinism)
- 1873 Therese von Lisieux (călugăriţă, devotamentul către alţi oameni este divinul din noi)
- 1929 Dorothee Sölle (teolog, „Dumnezeu nu are alte mâini decât pe ale noastre”)

21
Diavoli şi demoni

Diavolii, iadul, demonii, spiritele negative sau cele întunecate, precum şi tot răul provin din gândirea
omului. Ele sunt propriile dorinţe reprimate sau teama, care ies la suprafaţă. Potenţialul de ispită se
află în om şi este omniprezent. Corespunzător principiului de rezonanţă un om este vulnerabil iar
celălalt nu.

Acest download gratuit cuprinde numai o parte a ediţiei după original. Aici lipsesc în
special listările cuprinzătoare ale celor 4.000 de „suflete mântuite” începând cu anul
3.500 î. Hr. până în zilele noastre precum
şi alte elemente textuale.
Traducerea în limba română a cărţii „Noua învăţătură despre suflet – sensul vieţii” va fi publicată
prin LULU sub forma „paperback”. De asemeni poate fi comandată în oricare librărie la preţul de
12,00 €. ISBN 978-1-4092-8642-4

Dacă nu doriţi să vă bazaţi pe serviciul poştal şi dacă doriţi să faceţi economie la taxa poştală,
puteţi importa cartea ca versiune E-book în format PDF la preţul de 8,00 €.

Interesaţii în domeniul ştiinţific au posibilitatea importului prin download, care cuprinde link-uri
utile către scurtele biografii ale celor aprox. 4.000 de „suflete mântuite” pe WIKIPEDIA sau alte
surse de informare. Astfel se pot studia informaţiile care stau la baza acestei cărţi. Vizualizarea
este posibilă prin actuala versiune Adobe Acrobat Reader 8.0. Se poate comanda aici:

http://stores.lulu.com/store.php?fAcctID=4283114

22
Ce duce un suflet spre mântuire?

Mântuirea va fi acordată unui suflet când va găsi iubirea faţă de aproapele său lipsită de egoism şi
serviciul pentru omenire. Acesta este sensul vieţii.

Comunităţile religioase, care susţin că pot aduce sufletelor prin meditaţie dispensarea personală sau
eforturi mari de mântuire, se înşeală. Toate acestea sunt bazate pe egoism şi nu au nici o legătură cu
cuprinsul mântuirii. Cine este preocupat cu sine însuşi, nu se va ocupa de alţii sau nu va aduce vreun
serviciu umanităţii.

Un suflet trebuie să-şi schimbe conştiinţa pentru a putea fi mântuit. Aceasta va costa multe vieţi
omeneşti. Exerciţiile budiste sau meditative ajută numai în acel mod în care sufletul va acţiona din
compasiune şi va forma relaţii afective pozitive. Acesta este gândul străbun al creştinismului la fel
precum şi baza budismului.

Este greşit a se pune în prim-plan dorinţa de mântuire. Aspiraţia trebuie sa fie îndreptată către
transformarea unui „suflet prezent”, adică îndreptarea deschisă şi hotărâtă către om şi omenire,
abordarea problemelor existente şi voinţa de a face schimbări (vita activa sau Ecaterina de Siena, care
s-a îndepărtat de izolarea în mânăstire şi s-a reîndreptat spre oameni).

Oamenii cu curaj civil şi o conştiinţă puternică nu vor şi nu pot ignora corupţia şi activităţile criminale.
Însă manifestă în mod public dubiul la crearea dreptăţii în întreprinderile lor, îşi riscă adesea cariera –
sau chiar viaţa – din motive de conştiinţă. În SUA ei sunt numiţi „whistleblower”, în Franţa „nouveaux
justiciers“ (justiţiari noi), în Germania este vorba de oameni simpli cu curaj civil şi o conştiinţă
puternică. Un câmp actual de acţionare ar fi spre exemplu protestul masiv împotriva mutilării genitale
a femeilor. Aici sunt necesari oameni, care se opun în mod clar, pentru a pune capăt erorii colective.
Un alt exemplu este Bart Weetjens, care a dresat şobolani pentru depistarea minelor antipersonal în
Africa etc.

CG Jung a văzut în libidoul omului dorinţa spre unitate. Libidoul este totdeauna eficient.

23
comunitatea divină

suflete măntuite

suflete prezente
660 mio.
lumea intermediară lumea intermediară
a tuturor sufletelor 10 % a tuturor sufletelor

suflete căutătoare
6.100 mio.

90 %

sufletele vii aleg cărui suflet vor acorda din


nou capacitatea de acţionare.

© 07/2008 Ralph von Mühldorfer

24
Cinci necesităţi pentru o dezvoltare sufletească pozitivă

Oamenii trebuie sa înţeleagă că dezvoltarea spre condiţiile de viaţă mai bune este sarcina noastră
comună pentru toţi oamenii de pe această lume, la care trebuie să participe toată lumea, fără excepţie.
Aceasta necesită:

1. Sănatate

Fără un om sănătos şi puternic nu este posibilă dezvoltarea psihologică pozitivă. Aici sunt cuprinse:
Apă curată şi aerul curat, o nutriţie sănătoasă + suficientă + prevenţii în sănătate + cazare adecvată.

2. Comunicare

Comunicarea între suflete promovează pacea şi face posibilă, prin consolidarea comerţului, siguranţa
materială pentru oameni. De acest schimb de mărfuri rezultat beneficiază toţi cei implicaţi. Regele
Solomon arăta în urmă cu 3.000 de ani în Israel cum este posibilă înflorirea unei ţări şi ajungerea la
bogăţie materială, precum şi cea intelectuală/culturală în numai câţiva zeci de ani prin comunicarea şi
gândirea ageră. El a reuşit să unească pe cale paşnică grupuri etnice opuse sub conducerea unui guvern
central.

3. Recunoaşterea/stabilirea sufletului şi a celei mai mari forţe a niversului spiritual

Baza pentru aceasta provine de la Siddhartha Gautama (Buddha). Acestei recunoaşteri nu i se poate
adăuga nimic. Sufletele trebuie să găsească toate elementele începând de la gândirea egoistă la cea
comunitară. Aici este vorba de împărţire. Însă nu numai despre a da o parte din bunurile sau averile
sale (precum Sf. Martin şi-a împărţit mantaua cu un cerşetor) sau împărţirea generoasă a ştiinţei, ci de
a dezvolta în special afecţiunea faţă de alţii.

4. Educaţia

Thomas Jefferson, autorul declaraţiei americane de autonomie, a revendicat transmiterea de cunoştinţe


funcţionale (difuzaţi “lumina ştiinţei!”).

5. Preluarea sarcinilor pentru alte suflete (Ralph von Mühldorfer)

Fiecare suflet cu capacitate de acţiune are patru sarcini:


1. înţelegerea sufletului propriu şi corespunderea cu necesităţile sale
2. acordarea câtor mai multe suflete înrudite capacitatea de acţiune
3. să le însoţească spre viaţă
4. să dezvolte comunitatea sufletească.

25
Sensul vieţii

Fără preluarea benevolă a sarcinilor pentru alţii şi prin urmare comunitatea sufletească nu are nici un
suflet vreo şansă de dezvoltare şi mântuire. Este o lege de neschimbat în lumea noastră spirituală, a
patriei propriu-zise a tuturor sufletelor. Acesta este sensul vieţii.

La ora actuală oamenii se gândesc de cele mai multe ori numai la sarcini care vizeaza câştigul de bani
sau propria implicare. Fiecare idee bună va fi în final întotdeauna convertită în „monedă sunătoare”, şi
urmăreşte valorificarea monetară supusă unui plan de afaceri şi a profitabilităţii. Beneficiul spiritual nu
deţine în nici o contabilitate vreun număr de înregistrare. Dacă oamenii privesc toate activităţile lor
numai sub aspect economic, ne vom îndrepta către cea mai mare catastrofă a omenirii.

Toate cerinţele şi dorinţele pentru o dezvoltare pozitivă a sufletelor sunt incluse în cele cinci necesităţi
pentru dezvoltarea pozitivă spirituală. Dacă în viitor vor fi formulate viziuni noi pentru sisteme sociale
durabile, aceste idei fundamentale vor fi baza lor. Fiecare acţiune umană este măsurată în aceste idei.

Definiţii

Sufletul este conştiinţa omului. Ea nu este cuprinsă în corpul unui om, ci în „lumea intermediară”,
precum susţin învăţăturile estice. De aceea noţiunea de încarnare este greşită – chiar dacă unele
conţinuturi ale învăţăturii încarnării sunt corecte. Omul – după ce a fost procreat – creează prin
receptoarele sale de comunicare o conectare cu sufletul său, pe care o va păstra o viaţă întreagă.
Sufletul său este o contra legătură cu emoţiile sale. El este un acumulator natural de simţăminte.
Aceasta justifică poziţia specială a omului faţă de celelalte vieţuitoare.

Existenţa pe acest pământ împreună cu animalul om este mijloc pentru un scop. Patria propriu-zisă a
sufletului nu este pământul, ci unitatea „divină”, pe care a fost necesar s-o părăsească. Aristotel scria
în „De Anima”: „...activităţile sufletului nu sunt despărţite de corpul materiei ...”. Numai când se află
într-un corp, poate ajunge la mântuire.

Nu există subconştienţă, există doar un acumulator de simţăminte. 5% sunt conştiente iar 95%
subconştiente. Prin urmare desfiinţez termenul de subconştienţă. Şi totuşi se poate vorbi de conţinuturi
conştiente şi inconştiente. Multe sunt suprimate, ele nu pot trece conştient prin „sita” raţiunii, mai
concret barierele raţiunii.

Întreaga conştiinţă este sufletul. Ea este acumulatorul de simţăminte, care strănge experienţele tuturor
vieţilor unui suflet, aici aparţin şi experienţele colective ale grupărilor omeneşti, în care a trăit sau
trăieşte sufletul la ora actuală (CG Jung: pământul matern al experienţelor omeneşti este mult mai
mare decât presupus până acum). Raţiunea unui om este bariera, care respinge deseori cuprinderile
vechi sau cele neînţelese. Astfel „adevărata recunoaştere” devine dificilă pentru om, îi va lipsi în
continuare orientarea. Acesta este cel mai mare obstacol al omenirii moderne.

26
Indicări literare

- 926 BC Zarathustra (oamenii sunt liberi, ei au libera alegere între calea cea dreaptă + cea greşită)
- 469 BC Socrate (filozof, nu credea în zeii Atenei, ci în iubire)
- 427 BC Platon (recunoaşterea se poate realiza numai în cazul în care sufletul posedă cunoştinţe prenatale)
- 331 BC Cleantes (filozof, raţiunea noastra este divinul)
- 133 BC Philon din Larissa (neîncredere în capacitatea oamenilor de a recunoaşte adevărul)
- 1225 Toma de Aquino (nemurirea sufletului + unirea cu unealta „om”)
- 1257 Meister Eckhart (filozof, a recunoscut că Dumnezeu lucrează în „acum”)
- 1301 Johannes Tauler (teolog, sufletul este de origine divină + aspira înapoi spre unitate)
- 1433 Marsilio Ficino (filozof, a dovedit nemurirea sufletească în Theologia platonica)
- 1511 Miguel Servet (umanist, a pus în dubiu doctrina Sfântei Treimi)
- 1535 Luis Molina (vedea în libertatea viziunii omeneşti divinul în noi)
- 1632 Baruch (Benedict) Spinoza (filozof, fiinţa umană „om” este o parte a naturii)
- 1638 Nicolas Malebranche (filozof, separă corpul de sufletul omului)
- 1646 Gottfried Wilhelm von Leibniz (bibliotecar ...)
- 1810 Eliphas Lévi (ocultist, a scris „Le vivre des splendeurs”; creştinismul duce lipsa nucleului învăţăturii sale)
- 1813 Søren Kierkegaard (a criticat faptul că mulţi se numesc creştini, în loc să trăiască creştinismul)
- 1819 Walt Whitman (egalitatea între genuri/suflete, transcendenţă + recunoaşteri către moarte)
- 1843 Richard Avenarius (filozof, a creat principiul economiei pt. viaţa sufletească, respectiv recunoaştere)
- 1875 Albert Schweizer (filozof al religiei şi medic, a redus ideile teologice-filozofice)
- 1875 Carl Gustav Jung (fondatorul psihologiei analitice)
- 1893 Karl Jaspers (filozof, „Omul dă greş datorită gândirii sale raţionale”)
- 1902 Julian Steward (antropolog, omenirea se dezvoltă în cadrul mediului său social în mod diferenţiat)
- 1928 Humberto Maturana ( „Spiritul nu este un lucru, ci procesul de recunoaştere al vieţii”)
- 1929 Dorothee Sölle (teolog, „Dumnezeu nu are alte mâini decât pe ale noastre”)
- 1942 Steven Hawking (astrofizician, contestează existenţa unui “Dumnezeu” creator)
- 1948 Jesper Juul (terapeut familial, supraapreciază copiilor competenţa socială şi emoţională)
- 1960 Ralph von Mühldorfer (misiunea „sufletelor prezente” pentru comunitatea spirituală)

27
Ralph von Mühldorfer

Născut în anul 1960 la Augsburg.

Acest download gratuit cuprinde numai o parte a ediţiei după original. Aici lipsesc în
special listările cuprinzătoare ale celor 4.000 de „suflete mântuite” începând cu anul
3.500 î. Hr. până în zilele noastre precum
şi alte elemente textuale.
Traducerea în limba română a cărţii „Noua învăţătură despre suflet – sensul vieţii” va fi publicată
prin LULU sub forma „paperback”. De asemeni poate fi comandată în oricare librărie la preţul de
12,00 €. ISBN 978-1-4092-8642-4

Dacă nu doriţi să vă bazaţi pe serviciul poştal şi dacă doriţi să faceţi economie la taxa poştală,
puteţi importa cartea ca versiune E-book în format PDF la preţul de 8,00 €.

Interesaţii în domeniul ştiinţific au posibilitatea importului prin download, care cuprinde link-uri
utile către scurtele biografii ale celor aprox. 4.000 de „suflete mântuite” pe WIKIPEDIA sau alte
surse de informare. Astfel se pot studia informaţiile care stau la baza acestei cărţi. Vizualizarea
este posibilă prin actuala versiune Adobe Acrobat Reader 8.0. Se poate comanda aici:

http://stores.lulu.com/store.php?fAcctID=4283114

28
Epilog – păreri personale ale traducătorului

Ca traducătoare a acestei cărţi monografice am fost confruntată în mod automat cu o ştiinţă întru
totul nouă. Pe parcursul timpului am dezvoltat întrebarea: <<Oare există mai multe „suflete
mântuite“ româneşti?>> Şi precum soarta vrea uneori, mi s-a transmis întâmplător prin e-mail pe
parcursul traducerii, recomandarea de vizionare a unei prezentări despre România şi unele
personalităţi importante, care au realizat în viaţa lor lucruri utile pentru omenire. Un fel de omagiu
României sub titlul „O lume fără România?“, care se poate viziona pe următoarea pagină:
http://video.google.com/videoplay?docid=3248980463358300047&q=&hl=en, în limba română
http://www.youtube.com/watch?v=4yPhBmafabs în care autorul împreună cu mine a găsit alte
„suflete mântuite“ până atunci de el necunoscute. Oare aceasta a fost numai o întâmplare?

Prin înţelegerea dintre mine şi autor, care crescuse pe întregul parcurs al colaborării noastre,
autorul acestei cărţi mi-a propus să anexez un capitol nou la finalul cărţii, despre prezentarea
gândirilor şi experienţelor mele personale faţă de cititor. Am fost de părere că a fost o idee
excelentă, ca traducătorul să ia cuvântul. Cine altfel ar putea cunoaşte mai bine lucrarea decât el.
Începusem să caut din proprie iniţiativă prin lista de personalităţi româneşti iar autorul a găsit tot
mai multe „suflete mântuite“ noi, chiar dacă a fost parţial foarte greu sau imposibil să se găsească
detalii despre aceste personalităţi. Deosebit de dificilă a fost cercetarea în perioada getică. Din
această perioadă nu a fost transmis nimic, pentru că geţii nu cunoşteau scrisul, chiar dacă au fost
deosebit de dezvoltaţi. Am recapitulat deci încă o dată „sufletele mântuite“ româneşti şi le-am
aşezat special pentru traducerea în limba română la sfârşitul listei de „suflete mântuite“. Sunt ferm
convinsă de faptul că toate întâmplările pe această lume au un motiv şi sunt recunoscătoare că mi-a
fost permisă această traducere pentru compatrioţii mei.

Atitudinea mea iniţială faţă de conţinutul acestei cărţi a fost foarte sceptică. Însă cel care se va
preocupa intensiv de conţinutul acestei cărţi, va începe să caute tragerea unor paralele în propria
familie. Am început dintr-o dată să înţeleg unele legături, care altfel mi-ar fi rămas tăinuite. Am
început să reflectez asupra gândurilor mele proprii. Oare sufletul cărui strămoş purtăm în noi? Sau
copiii noştri poartă sufletul cărui strămoş? Spre exemplu inuiţii îşi strigă copiii „bunicuţo“ sau
„bunicuţule“. Oare cu cine sunt copiii mei înrudiţi spiritual? Vin oare din familia tatălui sau a
mamei mele sau din cea a soţului meu? Din partea mamei sau a tatălui? Se deschide o cu totul
nouă opinie despre viaţă, despre lumea noastră spirituală. Sunt de părere ca fiinţa umană ar trebui
sa fie privită dintr-o cu totul altă perspectivă iar genealogia ar trebui complet redefinită. Cine va
înţelege conţinutul acestei cărţi, va căpăta în mod automat o atitudine mai înţelegătoare faţă de
aproapele său şi va depune în acţiunile sale mult mai multă responsabilitate. El trebuie să
presupună că se va naşte în viaţa următoare în exact aceleaşi condiţii pe care le-a cauzat.
Sper deci că am reuşit să îmi exprim opinia din perspectiva unui cititor, pentru a stimula cititorii
români să recomande lectura acestei cărţi.

Paula Leichtweiss
Mühltal, actual. 2009

29
Sufletele mântuite din România

Doresc să menţionez că mă bucur, ca traducătoare de limba română cu spirit naţional, să pot beneficia
de posibilitea de a-mi permite, în colaborare cu autorul acestei cărţi, să adaog şi să accentuez mai jos
sufletele măntuite din ţara provenienţei mele.

- 339 BC Dromichete (rege get, …)


- 155 BC Menandru Daos I – dacul (rege mântuitor)
- 51 Domiţian (împărat roman, a reformat guvernul şi a introdus printre altele educaţia pt. copii)
- 275 Rhemaxos (rege get, …)
- 367 Criton (...)
- 1799 Petrache Poenaru (revoluţionar român, a inventat tocul cu rezervor)
- 1816 Ion Ghica (primul prim-ministru al României, a restabilit raporturile de prietenie între stat şi casa voievodală)
- 1864 Elena Văcărescu (scriitoare, fondatoarea Catedrei de Cultura Română de la Centrul
Universitar Mediteranean de la Nisa)
- 1869 Nicolae Paulescu (fiziolog român, a descoperit insulina)
- 1876 Constantin Brâncuşi (sculptor, precursorul sculpturii moderne)
- 1881 George Enescu (cel mai celebru compozitor român)
- 1883 Maria Filotti (actriţă, a elaborat primul curs de mimică la Conservatorul de Artă Dramatică)
- 1886 Henri Coandă (fizician, a inventat motorul cu reacţie)
- 1889 Jacob Levy Moreno (psihiatru, pionier al psihoterapiei de grup)
- 1893 Ana Pauker (comunistă, ministru de externe al României “The most powerful woman alive”)
- 1897 Ana Aslan (gerontologă …)
- 1902 Ştefan Odobleja (filozof român, precursor al ciberneticii)
- 1907 Mircea Eliade (filozof şi istoric al religiilor, a cuprins istoria completă a religiilor)
- 1927 Matilda Caragiale Marioţeanu (a scris un curs modern pt. limba română)
- 1961 Nadia Comăneci (prima gimnastă, care a primit nota 10, a creat un spital de caritate pt. copii orfani)

30
Observaţii

Traducerea în limba română a cărţii „Noua învăţătură despre suflet – sensul vieţii” va fi publicată
prin LULU sub forma „paperback”. De asemeni poate fi comandată în oricare librărie la preţul de
12,00 €. ISBN 978-1-4092-8642-4

Dacă nu doriţi să vă bazaţi pe serviciul poştal şi dacă doriţi să faceţi economie la taxa poştală,
puteţi importa cartea ca versiune E-book în format PDF la preţul de 8,00 €.

Interesaţii în domeniul ştiinţific au posibilitatea importului prin download, care cuprinde link-uri
utile către scurtele biografii ale celor aprox. 4.000 de „suflete mântuite” pe WIKIPEDIA sau alte
surse de informare. Astfel se pot studia informaţiile care stau la baza acestei cărţi. Vizualizarea
este posibilă prin actuala versiune Adobe Acrobat Reader 8.0. Se poate comanda aici:

http://stores.lulu.com/store.php?fAcctID=4283114

Se doreşte popularizarea. Pentru a asigura legal drepturile utilizatorului, le-am stabilit prin
„creative commons“ în felul următor:

Următoarele drepturi vă stau la dispoziţie:


• multiplicarea operei, difuzarea şi facerea accesibilă a acesteia
sub condiţiile următoare:
• Indice de nume. Numele autorului/drepturile de titular vor apărea în modul specificat de către el
(care însă nu dă impresia că dvs. sau utilizarea operei vor fi remunerate).
• Utilizarea comercială este interzisă. Această operă nu poate fi utilizată în scopuri comerciale.
Cine doreşte să traducă în limba sa maternă, va fi constrâns să se adreseze autorului. Se va întocmi
un contract scurt, care va include drepturile de publicare în ţara respectivă atât cât şi distribuţia de
venituri.
• Prelucrarea este interzisă. Această lucrare nu poate fi editată sau modificată în orice formă.
• În cazul unei distribuţii se va informa de condiţiile de licenţă, scub care va cădea această operă.
Cel mai simplu este un link pe această pagină.
• Fiecare din condiţiile de mai sus pot fi revocate în cazul în care veţi primi consimţământul
titularului de drepturi.
• Această licenţă vă lăsă inaccesibile drepturile personale ale autorului.

Persoanele, care necesită informaţii suplimentare, sunt binevenite pe pagina mea


http://www.wache-seelengemeinschaft.de/

Pe sit-urile mele găsiţi posibilităţile de contact. Sub rubrica „Fragen & Antworten“ (întrebări şi
răspunsuri) se află numeroase întrebări unde sunt expuse toate proiectele noi, de asemeni şi
posibilităţile de comandare a traducerilor în alte limbi

http://www.wache-seelengemeinschaft.de/html/download.html.

Vă doresc lectură plăcută şi vă rog recomandaţi această carte în continuare până când va ajunge la toţi
oamenii de pe acest pământ.

31
32