Re: " helicobacter pylori prezent"

de Stefan Mar Oct 13, 2009 7:21 am toate informatiile de care ai nevoie sunt aici: http://en. i!ipedia.or"/ i!i/#elico$acter%p&lori mai 'os, traducere automata cu (oo"le )ranslate * http://translate."oo"le.com/ + a pa"inii de pe i!ipedia: #elico$acter p&lori *pronun,at / plra hl!o$-!t.r /+ este un "ram/ne"ativ, $acterie microaerophilic care pot locui diferite 0one ale stomacului 1i duodenului. 2ceasta provoac3 o inflama,ie cronic3 sc30ut nivel al mucoasa stomacului 1i este str4ns le"at3 de de0voltarea de ulcere "astrice 1i duodenale 1i a cancerului de stomac. 5este 607 din persoanele infectate cu $acteria sunt asimptomatice. 8acteria a fost ini,ial numit p&loridis 9amp&lo$acter, apoi redenumite 9. p&lori *5&lori : "enitiv de p&lorus+ pentru a corecta o eroare de "ramatic3 latin3. 94nd 1;< secven,iere r=>2 de "ene 1i alte cercet3ri au ar3tat ?n 1969 c3 $acteria nu fac parte din "enul 9amp&lo$acter, a fost pus ?n "enul s3u, #elico$acter. (enul derivate din heli@ antic3 "reac3 / ABCD EspiralaE sau E$o$inaE. F1G p&lori specifice epitet ?nseamn3 Ea p&lorusE sau supap3 piloric3 *deschidere circular3 de frunte din stomac ?n duoden+, de la 2ncient HIBJKLM "reac3 cuv4nt, care ?nseamn3 "ate!eeper. F1G Mai mult de N07 din port popula,ia lumii #. p&lori la nivelul tractului "astro/intestinal superior lor. Onfec,ia este mai r3sp4ndit ?n ,3rile ?n curs de de0voltare, iar inciden,a este ?n sc3dere ?n ,3rile occidentale. 9alea de transmitere este necunoscut3, de1i este cunoscut de o$icei persoanele infectate ?n copil3rie. #. p&loriPs forma #eli@ *de la care numele "eneric este derivat+ se crede ca au evoluat pentru a penetra mucoasei mucoide a stomacului. Micro$iolo"ie <canarea micro"raph electron al #. p&lori #. p&lori este o spiral3 ?n form3 de $acterie (ram/ne"ativ, de apro@imativ 3 micrometri lun"ime cu un diametru de apro@imativ 0,N microni. Qste microaerophilic, adic3, este nevoie de o@i"en, dar la o concentra,ie mai mic3 dec4t se "3se1te ?n atmosfer3. 2cesta con,ine un h&dro"enase care pot fi utili0ate pentru o$,inerea de ener"ie prin o@idare pe $a03 de hidro"en molecular *#2+, care este produs3 de $acterii intestinale. FRG 2ceasta produce o@ida0ei, catala03, 1i urea03. 2cesta este ?n m3sur3 s3 fac $iofilms FNG 1i poate face conversia de la spirala la un formular, eventual, via$il, dar noncultura$le coccoid, F;G, at4t de natur3 s3 favori0e0e supravie,uirea acesteia 1i s3 fie factori ?n epidemiolo"ia $acterie. Sormularul de coccoid pot adera la celulele epiteliale "astrice in vitro. F7G #. p&lori are cinci proteinei ma'ore mem$ranei e@terioare *OM5+, de familii. F6G cea mai mare familie include cunoscute 1i adhesins presupuse. 2lte patru familii includ porins, transportatorii de fier, fla"el asociate proteine 1i proteine din func,ie necunoscut3. 9a 1i alte tipice (ram/ne"ative, mem$rana e@terioar3 a #. p&lori este format din fosfolipide 1i lipopol&saccharide *T5<+. 2nti"enul O a T5< poate fi fucos&lated 1i imite Te is "rupa san"uin3 anti"eni "3site pe epiteliului "astric. F6G mem$rana e@terioar3 con,ine, de asemenea "luco0ide colesterol, care se "3sesc ?n c4teva alte $acterii. F6G #. p&lori a R/; fla"ella U toate

speciile "astrice 1i enterohepatic #elico$acter sunt e@trem de motile cau0a fla"ella. F9G caracteristic3 ?nvelite filamente fla"ellar de helico$acters sunt compuse din dou3 fla"ellins copol&meri0ed, Sla2 1i Sla8. F10G Fmodific3G "enomului #. p&lori const3 ?ntr/o mare diversitate de tulpini, precum 1i a trei "ene au fost complet ordonate. F11G F12G F13G F1RG F1NG "enomului din tulpina E2;;9NE este format din apro@imativ 1,7 milioane de $a03 perechi, cu unele "ene 1NN0. 9ele dou3 tulpini e1alonate ?n arat3 diferen,e "enetice mari, cu p4n3 la ;7 din nucleotide diferite F13G. <tudiu de #. p&lori "enomul este centrat3 pe ?ncearc3 s3 ?n,elea"3 pato"ene0a, capacitatea de a acestui or"anism de a provoca o $oal3. 2pro@imativ 297 din loci sunt ?n pato"ene0a EE cate"orie de $a0a de date a "enomului. 2m$ele tulpini suit3 au un !$ de apro@imativ R0 de/a lun"ul 92( insul3 de pato"enitate *o secven,3 comun3 a cre0ut "en3 responsa$il3 de pato"ene0a+, care con,ine peste R0 de "ene. 2ceast3 insul3 de pato"enitate este, de o$icei a$sent3 din #. p&lori tulpini i0olate de la oameni care sunt purt3tori de #. p&lori, dar r3m4n asimptomatici. F1;G 9odurile ca"2 "enei pentru unul dintre principalele proteine de virulen,3 #. p&lori. )ulpini $acteriene care au "ena ca"2 sunt asociate cu o capacitatea de a provoca ulcere. F17G coduri ca"2 "enei pentru un relativ lun"3 de timp *116; de aminoaci0i+ proteine. Onsula 92( pato"enitatea *52O+ are apro@imativ 30 de "ene, din care o parte de cod pentru un sistem comple@ de tip secre,ie OV. 9on,inut sc30ut (9 a 92( 52O ?n raport cu restul "enomului #elico$acter su"erea03 c3 insula a fost achi0i,ionat3 de transfer ori0ontal, de la o alt3 specie de $acterii. F11G Wia"nosticare #. p&lori coloni0ate de pe suprafa,a epiteliului de re"enerare *ima"ine de la Xarthin/ar"int <tarr&Ps pat3+ Wia"nosticul de infec,ie se face de o$icei prin verificarea pentru simptome dispeptic 1i prin teste, care pot indica infec,iei cu #. p&lori. <e poate noninvasivel& de testare pentru infectia cu #. p&lori cu un test de s4n"e anticorpi, testul scaun anti"enului, sau cu testul respirator cu uree de car$on *?n care pacientul $3uturi/1R9 sau 139/etichetate uree, care meta$oli0ea0a $acterie, produc3toare de dio@id de car$on marcat faptul c3 poate fi detectat3 ?n respira,ie+. F33G 9u toate acestea, metoda cea mai de incredere pentru detectarea infec,iei cu #. p&lori este o verificare endoscopie cu $iopsie ?n timpul unui test rapid urea0ei, e@amen histolo"ice, 1i cultura micro$iene. Q@ist3 de asemenea un test QTO<2 urin3, cu o sensi$ilitate de 9;7 1i 797 specificitate. >ici una dintre metodele de testare este complet mecanism de si"uran,3. 9hiar 1i $iopsie depinde de locul de $iopsie. )estele de anticorpi de s4n"e, de e@emplu, varia03 de la 7;7 la 6R7 sensi$ilitate. Ynele medicamente pot afecta #. p&lori activitatea urea0ei 1i a da re0ultatele ne"ative false cu uree pe $a03 de teste. F3RG Fmodific3G 5revenire #. p&lori este o cau0a ma'ora de $oli ale tractului "astro/intestinal superior. Qradicarea infec,iei la persoane fi0ice vor ameliora simptomele, inclusiv dispepsie, "astrit3 1i ulcer peptic, 1i poate preveni cancerul "astric. 5resiunea re0isten,ei antimicro$iene cre1te necesitatea unei strate"ii de prevenire pentru $acterii. F3NG 2u fost studii de vaccin e@tinse ?n modele de mouse, pe care au demonstrat re0ultate promi,3toare. F3;G, cercet3torii studia03 ad'uvan,i diferite, anti"ene, precum 1i a rutelor de imuni0are s3 verifice sistemul cel mai

adecvat de protec,ie a sistemului imunitar, cu cea mai mare parte de cercetare doar de cur4nd ?n mi1care de la animale la studiile umane. F37G Ontramuscular un vaccin ?mpotriva infec,iei cu #. p&lori este ?n curs de studiile clinice de fa03 O 1i a demonstrat un r3spuns de anticorpi ?mpotriva $acteriei. 2 utilit3,ii sale clinice necesit3 o anali03 suplimentar3. F36G <tudiile au fost pu$licate recent su"erea03 c3 activitatea de #. p&lori ar putea fi suprimate prin intermediul metodelor de dietetice. F>ecesit3 citareG Yn studiu 'apone0 pu$licat ?n aprilie 1, 2009 ?n 'urnalul de 5revenire a 9ancerului de cercetare a constatat c3 m4nca,i c4t mai pu,in 2.N uncii de $roccoli var0a pe 0i, timp de dou3 luni reduce num3rul de colonii de #. p&lori la nivelul stomacului cu R07 la 1oareci 1i la om. 2cest tratament, de asemenea, pare s3 a'ute prin sporirea protec,ie a mucoasei "astrice ?mpotriva #. p&lori, dar este relativ ineficient3 pe le"ate de cancer "astric. Onfec,ii anterioare ?ntors ?n termen de dou3 luni de la var0a de $roccoli au fost scoase din re"imul alimentar, asa ca o includerea ?n curs de desf31urare ?n re"imul alimentar este mai $ine pentru protec,ia continu3 de la #. p&lori. F39G We asemenea, un studiu coreean pu$licat pe 26 iunie 2006 ?n Zurnalul Oficial coreean de Micro$iolo"ie 1i 8iotehnolo"ie constatat c3 [imchi con,ine o tulpin3 de $acterie Ecare arat3 puternica activitate anta"onist3 fa,3 de #. p&lori.E )ulpina $acteriei i0olat din [imchi, desemnate T$. >o1 plantarum, a fost "3sit pentru a reduce activitatea urea0ei de #. p&lori cu R0/;07 1i a suprima $acteriile din urm3 caracter o$li"atoriu pentru a linie de celule umane de cancer "astric cu mai mult de 337. FR0G Fmodific3G )ratament Wup3 ce #. p&lori este detectat la pacien,ii cu ulcer peptic, procedura normal3 este de a eradica 1i de a permite vindecarea ulcerului. <tandard de terapie de prim3 este o s3pt3m4na tripla terapie const4nd dintr/un inhi$itor de pomp3 de protoni, cum ar fi omepra0ol 1i anti$iotice claritromicin3 1i amo@icilin3. FR1G Varia,iile de tripla terapie au fost de0voltate pe parcursul anilor, cum ar fi diferite folosind o pomp3 de protoni inhi$itor, ca 1i ?n 5antopra0ol sau ra$epra0ole, sau inlocuirea amo@icilina cu metronida0ol pentru cei care sunt aler"ici la penicilin3. FR2G O astfel de terapie a revolu,ionat tratamentul de ulcer peptic 1i a f3cut un leac pentru $oala posi$ilU anterior, sin"ura op,iune a fost simptom antiacide de control, utili04nd, anta"oni1tii #2 sau inhi$itorii pompei de protoni ?n monoterapie. FR3G FRRG Yn num3r tot mai mare de persoane infectate sunt "3site c3tre portul $acterii re0istente la anti$iotice. 2cest lucru duce la e1ec al tratamentului ini,ial 1i necesit3 runde suplimentare de tratament anti$iotic sau a strate"iilor alternative, cum ar fi o terapie cu patru paturi, care adau"3 o coloid $ismut. FRNG FR;G FR7G 5entru tratamentul de claritromicin3/tulpini re0istente de #. p&lori utili0area de levoflo@acin, ca parte a terapiei a fost su"erat. FR6G FR9G Ynii practican,i de Emedicina func,ionaleE folosi formule pe $a03 de plante pentru tratamentul infec,iei cu #elico$acter p&lori 1i a pretinde o rata mare de succes. 9u toate acestea, nu e@ist3 peer/revi0uit studii clinice care s3 ofere dove0i cu privire la eficacitatea formule pe $a03 de plante, de1i de multe c3i de atac sunt oferite. Fmodific3G 5ro"no03 #. p&lori coloni0es stomac 1i induce "astrite cronice, o inflama,ie de lun"3 durat3 ale

stomacului. 8acteriei persist3 ?n stomac de 0eci de ani ?n cele mai multe persoane. 9ele mai multe persoane infectate cu #. p&lori nu va simptome clinice, ?n ciuda faptului c3 "astritei cronice. 2pro@imativ 10/207 din aceste coloni0ate de #. p&lori va de0volta ?n cele din urm3, ulcere "astrice 1i duodenale. F6G infec,iei cu #elico$acter p&lori este, de asemenea asociat3 cu un risc de 1/27 pe durata de via,3 a cancerului de stomac 1i un risc mai pu,in de 17 din "astrice limfomul M2T). F6G Qste unanim crede c3, ?n a$sen,a tratamentului, infec,iei cu #. p&lori/o dat3 sta$ilit3 ?n ni13 sale "astrice/persist3 timp de via,3. F3G Ta v4rstnici, cu toate acestea, este pro$a$il infec,ia poate disp3rea ca mucoasa stomacului devine din ce ?n ce atrofice 1i inospitalier la coloni0are. 5ropor,ia de infec,ii acute care persist3 nu este cunoscut, dar mai multe studii care au urmat de istorie natural3 ?n popula,iile au raportat de eliminare a aparent spontane. FN0G FN1G \n timp ce #. p&lori a fost s3 dispar3 de la stomac de om, inciden,a tul$ur3rilor le"ate de $oala de reflu@ acid, esofa"ul 8arrett, cancer esofa"ian 1i au crescut ?n mod dramatic. FN2G \n 199;, Martin Z. 8laser avansat ipote0a c3 #. p&lori are un efect $enefic: prin re"lementarea aciditatea con,inutului stomacului, reduce impactul re"ur"itarea de acid "astric in esofa". F2NG FN2G ipote0a nu este universal acceptat3 ca mai multe studii randomi0ate controlate nu a demonstrat a"ravarea 2cid simptome de reflu@ de eradicare a $olii, care urmea03 #. p&lori. FN3G FNRG 9u toate acestea, 8laser a rafinat punctul s3u de vedere s3 afirme c3 #. p&lori este un mem$ru al flora normala a stomacului. FNNG Ql postulea03 c3 modific3rile ap3rute ?n Si0iolo"ia "astrice cau0ate de pierderea #. p&lori cont pentru cre1terea recent3 a inciden,ei mai multe $oli, inclusiv dia$et de tip 2, o$e0itate, si astm. FNNG FN;G "rupul s3u a ar3tat recent c3 coloni0are #. p&lori este asociata cu o inciden,3 mai mic3 de astm copil3riei. FN7G Fmodific3G Qpidemiolo"ie 5opula,ie cel pu,in 'um3tate din lume sunt infecta,i cu $acteria, ceea ce face infectia cele mai r3sp4ndite din lume. FN6G ratele de infectare 2ctual varia03 de la o na,iune la na,iuneU Tumea a )reia are rate de infec,ie mult mai mare dec4t de Vest *Quropa de Vest, 2merica de >ord 2merica, 2ustralia+, ?n ca0ul ?n care ratele sunt estimate la apro@imativ 2N7. FN6G infectii sunt de o$icei achi0i,ionate in copilaria timpurie, ?n toate ,3rile. F6G 9u toate acestea, rata de infectare a copiilor ?n curs de de0voltare este mai mare dec4t ?n ,3rile industriali0ate, pro$a$il din cau0a condi,ii precare de sanitare. \n ,3rile de0voltate, este ?n pre0ent mai pu,in frecvente de a "3si copiilor infecta,i, dar procentul de persoane infectate cre1te cu v4rsta, cu apro@imativ N07 pentru cei infecta,i cu v4rsta peste ;0, comparativ cu apro@imativ 107 ?ntre 16 1i 30 de ani. FN6G mai mare prevalen,3 ?n r4ndul persoanelor ?n v4rst3 reflect3 rate mai mari de infectare, atunci c4nd au fost copii, mai de"ra$3 dec4t infec,ie la v4rste mai t4r0iu. F6G 5revalen,a pare s3 fie mai mare la popula,iile afro/american 1i hispanici, de1i acest lucru este posi$il asociate cu factorii socio/economice, mai de"ra$3 dec4t rasiale. FN9G F;0G rata mai redusa a infec,iei ?n Occident, este ?n mare parte atri$uit3 la standarde mai ridicate de i"ien3 1i utili0area pe scar3 lar"3 a anti$ioticelor. \n pofida ratelor ridicate de infectare ?n anumite 0one ale lumii, frecven,a "lo$al3 a infec,iei cu #. p&lori este ?n sc3dere. F;1G 9u toate acestea, de re0isten,3 la anti$iotice apare ?n #. p&lori, e@ist3 de'a numeroase metronida0ol/1i claritromicin3/tulpini re0istente la cel mai mult ?n p3r,i ale lumii. F;2G #. p&lori este conta"ioas3, cu toate c3 traseul e@act al transmitere nu este cunoscut3. F;3G F;RG la persoan3 la persoan3 fie prin transmiterea pe cale oral3/oral3 sau fecal/cale oral3 este cel mai pro$a$il. F3G \n concordan,3 cu aceste transmisie trasee, $acteriile au fost i0olate din fecale, saliv3 1i placii dentare ale unor persoane infectate. F3G )ransmitere apare, ?n special ?n cadrul familiei, ?n ,3rile de0voltate dar poate fi, de asemenea, achi0i,ionate de la comunitatea

?n ,3rile ?n curs de de0voltare. F;NG #. p&lori poate, de asemenea, se transmit pe cale oral3, prin mi'loace de materii fecale, prin in"estia de de1euri/ap3 poluat3, asa ca un mediu de i"ien3 ar putea a'uta la reducerea riscului de infectia cu #. p&lori. F3G Fmodific3G Ostorie 2 se vedea de asemenea 1i: )imeline de $oala ulceroasa peptica 1i #elico$acter p&lori #elico$acter p&lori *#.p&lori pe scurt+ a fost descoperit ?n stomacuri de pacien,i cu "astrit3 ] ulcerului "astric aproape 2N de ani ?n urm3 de c3tre Wr. 8arr& Z. Marshall 1i dr. Z. =o$in Xarren din 5erth, 2ustralia de Vest. Ta momentul *1962/63+, "andirea conventionala a fost c3 nici o $acterie poate tr3i ?n stomac uman ca stomacul produs cantit3,i e@tinse de acid, care a fost similar3 ?n puterea de a acidului "asit intr/o masina/$aterie. Marshall ] Xarren literalmente Ere/a scrisE te@t/carti, cu referire la ceea ce cau0ea0a "astrita si ulcere "astrice. 9a o recunoa1tere a descoperirii lor, foarte important, au fost acordate din 200N 5remiul >o$el pentru Medicina si Si0iolo"ie. Oamenii de stiinta "ermani "3sit ?n form3 de spiral3, $acteriile din mucoasa stomacului uman, ?n 167N, dar ele nu au reu1it s3/l 1i cultura re0ultatele au fost ?n cele din urm3 uitate. FN2G cercet3tor italian (iulio 8i00o0ero descrise ?n mod similar, ?n form3 de $acterii care tr3iesc ?n mediul acid al stomac de c4ini, ?n 1693. F;;G 5rofesor Xaler& Za ors!i de la Yniversitatea Za"iellonian ?n 9racovia investi"at sedimente de sp3l3tur3 "astric3 o$,inute de la om ?n 1699. 5rintre unele ti'3/cum ar fi $acterii, el a constatat, de asemenea $acterii, cu o forma de spirala caracteristic3, pe care a numit ru"ula Vi$rio. Ql a fost primul care s3 su"ere0e un posi$il rol al acestui or"anism ?n pato"ene0a de $oli "astrice. 2ceast3 lucrare a fost inclus ?n Manualul de "astric 8oli, dar a avut un impact redus a1a cum a fost scris ?n lim$a polone03. F;7G, mai multe studii mici, efectuate la ?nceputul anilor 1900 a demonstrat pre0en,a unor ti'e cur$ate ?n stomac de mul,i pacien,i cu ulcer peptic 1i cancerul de stomac. F;6G 9u toate acestea interesul de a $acteriilor diminuat atunci c4nd un studiu american pu$licat ?n 19NR nu a respectat $acteriile din $iopsii de stomac 1160. F;9G Onteresul ?n ?n,ele"erea rolului de $acterii ?n $oli de stomac a fost reaprins ?n anii 1970, cu vi0uali0are de $acterii din stomac de pacientii cu ulcer "astric. F70G $acterie a fost o$servat, de asemenea, ?n 1979, de c3tre patolo" australian =o$in Xarren, care a f3cut cercet3ri suplimentare privind aceasta cu medicul australian 8arr& Marshall ?ncepe ?n 1961. Wupa numeroase incercari nereusite de la culturi de $acterii din stomac, au reu1it ?n cele din urm3, ?n vi0uali0area colonii ?n 1962 c4nd au p3r3sit ?n mod neinten,ionat feluri de m4ncare lor 5etri perioada de incu$a,ie de N 0ile, peste ee!/end de 5aste. \n lucrarea lor de ori"ine, Xarren si Marshall a sus,inut c3 cele mai multe ulcerului "astric 1i "astrit3 au fost cau0ate de infec,ie de aceast3 $acterie, 1i nu de stres sau de alimente picante cum au fost asumate ?nainte. F71G We1i au e@istat unele scepticismul ini,ial, ?n termen de mai mul,i ani, numeroase "rupuri de cercetare a verificat asocierea cu #. p&lori, cu "astrit3 1i ?ntr/o mai mic3 m3sur3, ulcere. F72G 5entru a demonstra c3 #. p&lori cau0ate "astrit3 1i nu a fost doar un spectator, Marshall $3ut un pahar de la$orator de #. p&lori. Ql a devenit r3u de mai multe 0ile mai t4r0iu, cu "rea,3 1i v3rs3turi. O endoscopie 0ece 0ile de la inoculare a relevat semne de "astrit3 1i pre0en,a #. p&lori. 2ceste re0ultate su"erea03 c3 #elico$acter p&lori a fost a"entului de "astrit3. Marshall 1i Xarren a continuat s3 demonstre0e c3 anti$ioticele sunt eficiente ?n tratamentul de multe ca0uri de "astrit3. \n 1967 "astroenterolo" <&dne& )homas 8orod& a inventat primul tripla terapie pentru tratamentul ulcerelor duodenale. F73G \n 199R, >ational Onstitutes of #ealth *<Y2+ a pu$licat un avi0 care s3 ateste c3 cele mai frecvente ulcere "astrice 1i duodenale au fost cau0ate de #. p&lori 1i a recomandat ca anti$ioticele tre$uie incluse ?n re"imul de tratament. F7RG Xarren si Marshall au primit 5remiul >o$el pentru Medicin3 ?n 200N, pentru munca lor pe #. p&lori. F7NG

9ercet3rile recente afirm3 c3 diversitatea "enetic3, ?n #. p&lori scade cu distan,a "eo"rafic3 din 2frica de Qst, locul de nastere al omului modern. Ytili0area diversit3,ii "enetice de date, cercet3torii au creat simulari care indic3 $acteriile pare s3 se fi r3sp4ndit din 2frica de Qst ?n 'urul N6,000 ani ?n urm3. =e0ultatele lor indic3 om moderne au fost de'a infecta,i cu #. p&lori ?n fa,a lor mi"ra,ii din 2frica, r3mase asociate cu "a0dele Omului, ?ncep4nd cu acel moment. F7;G - Advertising hunter - Law enforcer - Downtime maker

<tefan <ite 2dmin Mesaje: 63 Membru din: Mar Oul 11, 200; 2:NR pm Locaie: 8ucuresti <ite e$ ^OM