Sunteți pe pagina 1din 16

CSI comunitatea statelor independente ( Armenia, Azerbaijan, Belarus, Kazakhstan, Kargazstan, Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, craina, zbekistan,

, !eorgia"

Consiliul Europei #trasburg $ mai %&$&


Consiliul Europei este compus din $' state membre la care se adaug( o serie de state cu statut de observator)

#tate membre * Belgia, +anemarca, ,ranta, -rlanda, -talia, .u/emburg, Marea


Britanie, 0orvegia, 1landa si #uedia (%&$&" -slanda si !ermania (%&23" Austria (%&2'" 4ipru (%&'%" 5lve6ia (%&'7" Malta (%&'2" 8ortugalia (%&9'" #pania (%&99" ngaria (%&&3" 8olonia (%&&%" .iechtenstein (%&9:" #an Marino (%&::" ,inlanda (%&:&" Andora (%&&$" .etonia, Albania, Moldova,

Bulgaria (%&&;" 5stonia, .ituania, #lovenia, Republica 4eha, #lovacia, Rom<nia (%&&7" craina, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei (%&&2" ,ederatia Rus( si 4roatia (%&&'" !eorgia (%&&&" Armenia, Azerbaidjan (;33%" Bosnia si =erzegovina (;33;" #ebia si Muntenegru (;337" Monaco (;33$" #tate cu statut de observator * 4anada, >atican, ?aponia, # A si Me/ic 1biective * 8rotejarea drepturilor omului @ 8rotejarea democra6iei pluraliste@ 8rotejarea suprema6iei dreptului@ ,avorizarea conAtientizarii si Bncurajarea dezvolt(rii identita6ii si diversita6ii culturale ale 5uropei@ +ezvoltarea stabilit(6ii democratice Bn 5uropa prin sus6inerea reCormelor politice, legislative si constitu6ionale@ 4autarea solu6iilor pentru problemele cu care se conCrunt( societatea european( * discriminarea minorita6ilor /enoCobia intoleran6a protec6ia mediului clonarea umana #-+A drogurile terorismul crima organizat(

GUUAM - GUAM - este o organiza6ie regional( Cormat( din patru state e/D sovietice* !eorgia, craina, Azerbaidjan Ai Moldova) 4oali6ia a Cost creat( ca mijloc de sl(bire a inCluen6ei ruseAti Bn zon(, Ai a primit ajutor Ai Bncuraj(ri din partea #tatelor nite) +eAi la un moment dat activitatea sa stagna, Bn ultima perioad( a e/istat o miAcare de resuscitare a organiza6iei) En %&&&, organiza6ia a Cost redenumit( GUUAM dup( aderarea zbekistanului, stat care sDa retras din organiza6ie la 2 mai ;332, determin<nd revenirea la numele ini6ial)

OPEC organizatia tarilor e/portatoare de petrol (Algeria, -ndonezia, -ran, -raF, KuGeit, .ibia, 0igeria, Hatar, Arabia #audita, 5miratele Arabe, >enezuela" >iena

FAO organizatia pentru alimente si agricultura apartine 0atiunilor nite si are sediul la Roma @ se inCiinteaza in %&$2 si are %&3 membrii

OSCE organizatia pentru securitate si cooperare pentru europa @ viena @ 2' state se inCiinteaza in %&97 BSEC organizatia Marii 0egre pt cooperare economica ( Albania, Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, !eorgia, !recia, Moldova, Romania, Rusia, Turcia, craina, #erbia" @ se inCiinteaza in %&&; NATO Tratatul Aliantei 0ord Atlantice @ se inCiinteaza in %&$& @ Bru/elles UE niunea 5uropeana @ se inCiinteaza in %&2% si are ;2 membrii

Orientul Mijlociu este o zon( geograCic( situat( Bn sudul Ai estul M(rii Mediterane, care se Bntinde din estul Mediteranei p<n( Bn !olCul 8ersic) 1rientul Mijlociu este o subregiune a Asiei, Bns( unii geograCi sus6in c( este o parte a ACricii) 4ele patru culturi principale din 1rientul Mijlociu sunt cea evreiasc(, cea persan(, cea arab( Ai cea turc() Termenul Orientul Mijlociu deCineAte o zon( general(, deci nu e/ist( grani6e precise) Majoritatea geograCilor consider( c( acesta include Arabia #audit(, Bahrainul, 5giptul, 5miratele Arabe nite, -ranul, Turcia, -rakul, -sraelul, -ordania, KuGeitul, .ibanul, 1manul, Hatar, #iria, Iemen Ai teritoriile palestiniene (4isiordania Ai C<Aia !aza") J(rile din Magreb (Algeria, .ibia, Maroc Ai Tunisia" au leg(turi str<nse cu 1rientul Mijlociu, datorit( asocierii lor culturale Ai istorice puternice) J(rile aCricane Mauritania Ai #omalia au de asemenea leg(turi cu regiunea) Turcia Ai 4ipru, deAi din punct de vedere geograCic, Cac parte din 1rientul Mijlociu, se consider( p(r6i ale 5uropei (deAi niversitatea Tehnic( a 1rientului Mijlociu este situat( Bn Ankara, Turcia") ACganistanul, situat Bn estul 1rientului Mijlociu, este Ai el uneori considerat a Cace parte din acesta) Orientul Apropiat este un termen utilizat de obicei de arheologi Ai istorici, uneori Ai de catre jurnaliAti Ai analiAti, reCerinduDse la regiunea ce cuprinde .evantul (-sraelul modern, 8alestina, -ordania, #iria Ai .ibanul", Turcia, Mesopotamia (-rak Ai #iria de est"") Termenul alternativ, Orientul Mijlociu K preCerat Bn conte/te politice Ai economice K nu este Colosit de c(tre istoricii Ai arheologii din 1rientul Apropiat) 1 alt( denumire, neDeurocentric(, ap(rut( recent, este LAsia de sudDvestL, Bns( aceast( denumire nu este utilizat( pe scar( larg() 5giptul, deAi este situat Bn ACrica, este de obicei considerat a Cace parte din regiunea 1rientului Apropiat, datorit( numeroaselor similitudini cu alte state din regiune)

Orientul ndeprtat este un termen impropriu Colosit deseori pentru denumirea Asiei R(s(ritene Ai de #udD5st, uneori incluz<nd Ai teritoriile e/trem r(s(ritene ale Rusiei (aAaD numitul Orientul ndep rtat !us" Ai cele ale regiunii apusene ale 1ceanului 8aciCic) AstCel prin Orientul ndeprtat se poate Bn6elege o zon( care cuprinde din punct de vedere geograCic AB cultural nordDestul e/trem al Rusiei, zona de coast( a 4hinei, TaiGanul, ?aponia, 4oreea de #ud Ai 4oreea de 0ord, ,ilipinele Ai >ietnamul) 8oate cuprinde Ai statele din Asia de #udD5st* 4ambogia, Malaesia, MManmar, Tailanda Ai -ndonezia) Aceast( denumire a ap(rut Bn perioada colonial( a -mperiului BritanicN pentru deCinirea teritoriilor aClate la est de -ndia Britanic() En perioada de dinaintea izbucnirii primului r(zboi mondial, prin Orientul Apropiat se Bn6elegea zona aClat( Bn apropierea -mperiului 1toman, prin Orientul Mijlociu era denumit( Asia de #ud Ai Asia 4entral(, iar Orientul ndeprtat desemna 6(rile deDa lungul coastei vestice a 1ceanului 8aciCic) Oi Bn alte limbi europene e/ist( termeni analogi* Bn limba Crancez( Extrme-Orient, Bn limba german( Ferner Osten, Bn limba italian( Estremo oriente, Bn limba olandez( erre Oosten, Aa) Orientul ndeprtat evoc( o realitate geograCic(, dar Ai cultural(, care adaug( marii distan6e Ca6( de 5uropa Ai e/otismul) AstCel, Australia Ai 0oua Peeland( nu sunt considerate ca parte a Orientului ndeprtat, deAi se aCl( plasat( mai la r(s(rit dec<t 4hina, de e/emplu, dar care are o cultur( predominant european() .a Bncheierea luptelor celui deDal doilea r(zboi mondial, criminalii de r(zboi niponi au Cost judeca6i de Tribunalul militar interna6ional pentru 1rientul Endep(rtat) ,olosirea termenului 1rientul Endep(rtat a Bnceput s( Cie Colosit din ce Bn ce mai pu6in datorit( asocierii cu 5urocentrimul Ai perioada colonial() En studiile culturale Ai economice se Colosesc de preCerin6( denumirile mult mai precise precum Asia R(s(ritean( Ai Asia de #udD5st) Mai multe companii sau institu6ii au Bn denumirea lor inclus Ai sintagma Orientul ndeprtat*

niversitatea 0a6ional( a 1rientului Endep(rtat din >ladivostok, niversitatea 1rientului Endep(rtat din Manila, niversitatea 1rientului Endep(rtat din #eoul Ai Far Eastern Economic Revie!)

Benelu" este o uniune economic( Bn 5uropa de >est, compus( din trei monarhii vecine* Belgia, Nederland (J(rile de ?os" Ai #u"emburg) 0umele este Cormat din Bnceputul numelui Ciec(rei 6(ri componente Ai a Cost creat ini6ial pentru Bns( este Colosit Bn prezent BntrDun mod ceva mai generic) $ rile de %os ("ederland Bn neerlandez(" sunt o monarhie constitu6ional(, C(c<nd parte din Regatul J(rilor de ?os Ai din Benelu/) #unt situate Bn nordDvestul 5uropei Bn vecin(tatea M(rii 0ordului, Belgiei Ai !ermaniei, incluz<nd al(turi de Regatul J(rilor de ?os Ai c<teva colonii) J(rile de ?os mai sunt cunoscute Ai sub numele Bncet(6enit de Olanda, nume care nu este Bns( corect, Bntruc<t desemneaz( doar o parte din teritoriul 6(rii, anume provinciile 1landa de 0ord Ai 1landa de #ud) J(rile de ?os au dou( capitale* Amsterdam Ai =aga (#en $aag Bn neerlandez(, nume oCicial Ls-%raven&age") Amsterdam este capitala oCicial( conCorm 4onstitu6iei) .a =aga se aCl( sediul guvernului, reAedin6a regal(, precum Ai cea mai mare parte a ambasadelor) niunea >(milor Benelu/,

1. Care sunt avantajele intrarii in Uniunea Europeana? Avantajele extinderii pentru Romnia sunt aceleasi ca pentru toate celelalte tari candidate: crestere economica, cresterea investitiilor straine directe, crearea unor noi structuri de productie, care sa permita fabricarea unor produse finite, cu valoare adaugata mai mare si calitate superioara, conform standardelor UE, protectie sporita a consumatorilor, cresterea economiilor si investitiilor populatiei, micsorarea fiscalitatii, prin politici de impozitare mai relaxate, extinderea pietelor de capital (noi fluxuri de capital, diversificare a produselor financiare), dezvoltarea afacerilor si a sectorului privat, stimularea concurentei, acces pe piata muncii din statele UE, mbunatatirea substantiala a standardului de viata al populatiei! "ntegrarea va avea efecte pozitive asupra evolutiei economiei romnesti, asupra societatii n ansamblu, asupra imaginii externe a tarii si n ceea ce priveste libera circulatie a persoanelor! Aceste avantaje economice generale trebuie sa tina, nsa, seama de presiunile concurentiale ale pietei unice, de competitia acerba cu firmele din statele membre dezvoltate, de necesitatea transformarilor te#nologice$ care pot duce, pe termen scurt, si la cresterea somajului, odata cu restructurarea ntreprinderilor si a unor ntregi sectoare industriale! %n domeniul agriculturii, avantajele sunt mai reduse, n primii ani de aderare, dar, pe termen mediu si lung, integrarea agriculturii romnesti va duce la: cresterea productivitatii agricole (prin adoptarea ac&uis$ului si, mai ales, prin accesul la fondurile UE pentru agricultura si la te#nologie performanta), stimularea dezvoltarii exploatatiilor agricole mijlocii (pna la '( #a) si mari (peste )(( #a), mbunatatirea accesului pe piata UE si disparitia tuturor barierelor comerciale, ncetinirea migrarii fortei de munca din agricultura spre sectorul industrial Accesul la fondurile structurale comunitare, ca viitor stat membru, va da posibilitatea Romniei sa asigure o dezvoltare ec#ilibrata a regiunilor, precum si o dezvoltare rurala sustinuta, sa modernizeze infrastructura de transporturi si de mediu, sa creeze noi oportunitati de ocupare a fortei de munca, mai ales n mediul rural, sa promoveze politici sociale care sa duca la standarde de viata de o calitate superioara! Ionut Florian Coconea, consilier de integrare, Ministerul Integrarii Europene 2. Ce este Uniunea Europeana? Uniunea Europeana este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a nceput n anul )*'), ntre sase tari europene (+elgia, ,ermania, -ranta, "talia, .uxemburg si /landa)! 0up1 cincizeci de ani

si cinci valuri de aderare ()*23: 0anemarca, "rlanda si Regatul Unit4 )*5): ,recia4 )*56: 7pania si 8ortugalia4 )**': Austria, -inlanda si 7uedia4 9((:: ;ipru, Estonia, .etonia, .ituania, <alta, 8olonia, ;e#ia, 7lovacia, 7lovenia si Ungaria), Uniunea Europeana are ast1zi 9' state membre si se preg1teste pentru a sasea extindere! 0e$a lungul deceniilor postbelice, Uniunea Europeana a devenit o organizatie care si propune crearea unei Europe unite din punct de vedere politic, economic, social, cultural, p1strnd, n acelasi timp, valorile si identitatea national1 a statelor componente! <isiunea Uniunii Europene este de a organiza relatiile dintre statele membre si intre popoarele acestora, intr$o maniera coerenta, avnd drept suport solidaritatea! .a baza Uniunii se afl1 trei piloni: = comunit1tile europene (;omunitatea Europeana a ;arbunelui si /telului, ;omunitatea Economica Europeana si ;omunitatea Europeana a Energiei Atomice) = 8E7; (8olitica Externa de 7ecuritate ;omun1) = >A" (>ustitie si Afaceri "nterne)! 8rincipalele obiective ale Uniunii Europene sunt: = promovarea progresului economic si social (piata unica a fost instituita n )**3, iar moneda unica a fost lansata n )***)4 = sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internationala (prin ajutor umanitar pentru tarile nemembre, o politica externa si de securitate comuna, implicare n rezolvarea crizelor internationale, pozitii comune n cadrul organizatiilor internationale)4 = sa instituie cetatenia europeana (care nu nlocuieste cetatenia nationala dar o completeaza, conferind un numar de drepturi civile si politice cetatenilor europeni)4 = sa dezvolte o zona de libertate, securitate si justitie (legata de functionarea pietei interne si n particular de libera circulatie a persoanelor)4 = sa existe si sa se consolideze n baza dreptului comunitar (corpul legislatiei adoptate de c1tre institutiile europene, mpreuna cu tratatele fondatoare)! ;inci institutii sunt implicate n conducerea Uniunii Europene: = 8arlamentul European (ales de catre popoarele statelor membre) = ;onsiliul (reprezentand guvernele statelor membre) = ;omisia (executivul si organismul cu drept de a initia legislatie) = ;urtea de >ustitie (care asigura compatibilitatea cu dreptul comunitar) = ;urtea de ;onturi (responsabila de controlul folosirii fondurilor comunitare)! Aceste institutii sunt sprijinite de alte organisme: = ;omitetul Economic si 7ocial si ;omitetul Regiunilor (organisme

consultative care acord1 sprijin ca pozitiile diferitelor categorii sociale si regiuni ale Uniunii Europene s1 fie luate n considerare) = Avocatul 8oporului n Uniunea European1(care se ocupa de plngerile cetatenilor cu privire la administratia la nivel european) = +anca European1 de "nvestitii (institutia financiar1 a UE) = +anca ;entrala European1 (r1spunz1toare de politic1 monetar1 n zona euro)! Andra Mihalcioiu, consilier de integrare, Ministerul Integrarii Europene 3. Ce avantaje vor avea copiii/tinerii dupa integrarea in Uniunea Europeana? %n ceea ce priveste aderarea Romniei la UE, efectele pentru tineri, se vor face simtite att nainte de aderare, n cadrul procesului de pregatire, ct si dupa ce Romnia va deveni membru al Uniunii Europene! 0intre aceste efecte, putem mentiona n primul rnd facilitarea studiilor n strainatate, prin introducerea principiului ec#ivalarii diplomei n functie de curricula de pregatire! Exceptie face programul ERA7<U7, n cadrul caruia perioada de studii urmata de studenti n UE este automat recunoscuta de catre universitatea din tara de origine, prin intermediul sistemului european de transfer de credite! %n al doilea rnd, tinerii vor beneficia, ca ntreaga populatie, de posibilitatea exercitarii unei profesii ntr$unul dintre statele membre! ;onform ac&uis$ului comunitar, o persoana care este calificata sa practice o profesie n tara sa, va putea, de asemenea, sa practice acea profesie si n alt stat membru al UE, n aceleasi conditii cu cetatenii statului respectiv! 0e aceea, va urma o procedura de recunoastere a calificarii! 0aca ceea ce studiaza nu este identic cu ceea ce prevede ac&uis$ul comunitar pentru anumite profesii specifice, persoana respectiva fie sustine teste de aptitudini, fie da examene de diferenta! ?endinta n Uniunea Europeana este de armonizare a programelor de nvatamnt universitare si post$universitare! ?inerii, ca de altfel toti cetatenii romni, vor avea n mod automat drept de rezidenta n alt stat membru al UE! Ei vor beneficia de acelasi tratament ca cetatenii acelui stat membru al UE n care se deplaseaza, n ceea ce priveste sistemul de asigurari sociale si de sanatate! Accesul pe piata europeana va reprezenta pentru tineri accesul la o piata a muncii mult mai vasta, unde sansele de a gasi un loc de munca vor creste, ca si numarul de profesii n general, ntruct vor aparea noi tipuri de meserii! %n cautarea unui loc de munca, un ajutor substantial va fi oferit de reteaua de cooperare europeana EURE7, care ofera informatii despre oportunitatile de angajare si despre conditiile de munca din UE!

,abriela 0orobantu, expert negociator, 0elegatia @ationala de @egociere a Romaniei cu Uniunea Europeana :! As vrea sa aflu mai multe despre programul 8AARE! 8AARE 8rogramul ofer1 sprijin m1rit pentru crearea cadrului legislativ si a structurilor administrative, pentru proiecte n domeniul democratiz1rii si societ1tii civile, pentru investitii n infrastructur1, inclusiv proiecte de cooperare trans$frontalier1! 8rogramul se concentreaz1 pe trei domenii c#eie: = dezvoltare institutional1 $ consolidarea administratiei si institutiilor publice pentru o functionare eficient1 in cadrul Uniunii Europene = investitii pentru sprijinirea aplic1rii legislatiei comunitare = investitii in coeziune economic1 si social1 Elena Bungardean, expert, Ministerul Integrarii Europene 5. As dori sa aflu mai multe despre programul SA A!". 7A8AR0 (8rogram 7pecial de 8re$Aderare pentru Agricultur1 si 0ezvoltare Rural1) sprijin1 procesul de preg1tire pentru participarea la 8olitica Agricol1 ;omuna 8A; si 8iata "ntern1, in rezolvarea problemelor specifice legate de agricultura si o dezvoltare rurala durabil1! "n Romnia proiectele finantate sunt in urm1toarele domenii: )! %mbun1t1tirea competitivit1tii produselor agricole si piscicole prelucrate 9! %mbun1t1tirea infrastructurii pentru dezvoltarea rural1 si agricultur1 3! 0ezvoltarea economic1 a zonelor rurale :! 0ezvoltarea resurselor umane Elena Bungardean, expert, Ministerul Integrarii Europene #. Sunt student si as dori sa stiu daca dupa aderare$ diplomele facultatilor noastre vor fi recunoscute in UE sau va fi nevoie sa sustinem e%amene de ec&ivalare? Romania are deja aceleasi mecanisme de recunoastere a diplomelor ca si statele membre ale Uniunii Europene! Recunoasterea academica a diplomelor se face de catre centrele nationale de recunoastere a diplomelor membre ale retelei E@";$ @AR";, avand la baza ;onventia de la .isabona pe care Romania a semnat$o in )**2 si ratificat$o in )***! 8e de alta parte, recunoasterea profesionala a diplomelor in Uniunea Europeana este reglementata prin directive sectoriale pentru profesii ca medic, farmacist, ar#itect, dentist, asistent medical, moasa, medic veterinar, directive ce fac parte din ac&uis$ul comunitar pe care

Romania trebuie sa$l implementeze in procesul de integrare in UE! Aplicarea prevederilor 8rocesului +ologna din 9(('$9((6 si in invatamantul superior romanesc va avea ca efect imediat cresterea gradului de transparenta a sistemului de invatamant superior romanesc! Armonizarea sistemului de diplome la nivel european, pastrandu$se in acelasi timp specificul fiecarui sistem national, va facilita procesul recunoasterii diplomelor in toate statele europene! Romania a semnat ;onventia de la .isabona pentru recunoasterea diplomelor din invatamantul superior din regiunea europeana in aprilie )**2 si a ratificat$o in )***! ;onform prevederilor ;onventiei, recunoasterea diplomelor de nvatamnt superior emise ntr$o alta tara va permite: )! accesul la continuarea studiilor de nvatamnt superior, incluznd examinarile relevante si pregatirea pentru doctorat, n aceleasi conditii cu candidatii din tara n care se face recunoasterea 9! folosirea unui titlu academic, conform legilor si reglementarilor tarii n care se face recunoasterea! 8entru a raspunde la provocarile lansate de recunoasterea academica a diplomelor, a fost creata in statele participante la programul de mobilitati Erasmus o retea de centre nationale de informare asupra recunoasterii diplomelor$@AR";! Camelia Sturza, consilier de integrare, Ministerul Educatiei si Cercetarii. '. Cat timp va tre(ui sa treaca dupa aderare pentru a se putea lucra legal pe teritoriul UE? .ibera circulatie a fortei de munca consta n eliminarea discriminarilor ntre cetatenii statului membru pe teritoriul caruia acestia si desfasoara activitatea si cetatenii celorlalte state membre ce stau sau muncesc pe teritoriul acelui stat! Aceste discriminari se pot referi la conditiile de intrare, studiu, deplasare, munca, angajare sau remuneratie! 8rin asigurarea unui asemenea regim nediscriminatoriu se realizeaza libera circulatie a persoanelor n spatiul comunitar! 0upa aderare, cetatenii romni vor putea sa lucreze legal n Uniunea Europeana, avnd dreptul de a se angaja ntr$un loc de munca disponibil pe teritoriul altui stat membru, n aceleasi conditii ca si cetatenii statului respectiv! 8entru toate tarile candidate cu care UE a negociat sau este n curs de negociere, cu exceptia <altei si ;iprului, Uniunea Europeana a cerut perioade de tranzitie pentru aplicarea ac&uis$ului n domeniul liberei circulatii a fortei de munca de 9 pna la 2 ani, dupa momentul aderarii! Aranjamentul tranzitoriu prevede: $ 8e o perioada de 9 ani dupa aderare libera circulatie a lucratorilor noului 7tat <embru n spatiul Uniunii Europene, cu exceptia ;iprului si a <altei, nu va functiona, n sensul ca vor fi aplicate masurile nationale

ale fiecarui 7tat <embru! %n functie de ct de liberale vor fi aceste masuri, poate rezulta o libertate totala de circulatie! $ 8erioada de 9 ani poate fi prelungita cu nca 3 ani, n functie de evaluarea de catre ;omisia Europeana si 7tatele <embre a modului n care functioneaza libera circulatie a lucratorilor n noul 7tat <embru! ). Cand se preconi*ea*a ca si !omania sa adopte moneda unica europeana$ in ca*ul in care aderarea va avea loc in 2++'? 0e la data aderarii la Uniunea Europeana, Romnia va participa n cadrul Uniunii Economice si <onetare, dar nu va adopta automat moneda unica Euro! Aceasta situatie este valabila si pentru cele )( noi state membre care au aderat la Uniunea Europeana la ) mai 9((:, deoarece nu ndeplinesc nca ;riteriile de ;onvergenta de la <aastric#t referitoare la deficitul bugetar, rata inflatiei, rata dobnzii etc! ?oate aceste criterii vizeaza asigurarea unei stabilitati macroeconomice a statului candidat, astfel nct sa nu destabilizeze zona Euro! 8entru a putea participa la zona Euro (si a adopta moneda unica), moneda nationala a unui stat trebuie sa se ncadreze cel putin 9 ani n <ecanismul Ratelor de 7c#imb 9! %n cazul Romniei, aceasta ar presupune ca leul sa nu varieze dect cu cel mult BC$ 9,'D fata de Euro, ceea ce ne indica o posibila adoptare a monedei unice euro doar dupa 9((*! Ioana Iliescu, consilier negociator Ministerul Integrarii Europene ,. E%ista posi(ilitatea redesc&iderii unui capitol de negociere? -n ce ca*? @egocierile de aderare vizeaza modul de aplicare a ac&uis$ului comunitar, iar acesta se modifica permanent! -iecare capitol de ac&uis este nc#is provizoriu pna la finalizarea negocierilor, cnd toate capitolele se nc#id definitiv! Un capitol poate fi redesc#is nainte de finalizarea negocierilor n doua situatii: la cererea statului candidat sau a Uniunii Europene! = .a solicitarea statului candidat, daca acesta are interesul sa demonstreze ca situatia n domeniul respectiv s$a modificat substantial fata de situatia de la momentul negocierii! 0e asemenea, daca statul candidat doreste sa negocieze ac&uis$ul adoptat dupa nc#iderea provizorie si sa solicite noi perioade de tranzitie sau derogari! = %n ceea ce priveste Uniunea Europeana, aceasta poate solicita, cu acordul tuturor statelor membre, redesc#iderea unui capitol, n urmatoarele situatii: daca ac&uis$ul comunitar s$a modificat si nu mai corespunde acordului ntre UE si statul candidat, agreat n momentul

finalizarii negocierilor la acel capitol4 daca statul candidat nu si$a respectat angajamentele asumate n negocieri! 1+. Ce inseamna a.uis/ul comunitar si ce negocia*a !omania cu UE? Ac&uis$ul comunitar reprezinta legislatia Uniunii Europene! Acesta se refera att la ?ratatele UE si legislatia secundata adoptata de institutiile Uniunii, dar si jurisprudenta ;urtii de >ustitie a ;omunitatii Europene, actele internationale la care ;omunitatea este parte, precum si cele nc#eiate ntre statele membre UE si care fac referire la activitatea Uniunii! @egocierile de aderare se desfasoara pe baza ac&uis$ului comunitar! 8entru sistematizare, ac&uis$ul a fost structurat n 3) de capitole, acoperind, practic, toata societatea! Al 3)$lea capitol nu cuprinde ac&uis, ci se refera la aspectele din negocieri care au ramas nerezolvate! Un principiu de baza n negocieri este faptul ca ac&uis$ul nu se negociaza, pentru ca un stat poate participa la procesul decizional si poate modifica legislatia comunitara doar cnd este membru al Uniunii! Asadar, Romnia negociaza cum si cnd aplica ac&uis$ul comunitar att pna la aderare, ct si dupa ce devine membru al Uniunii, n cazul n care sunt agreate perioade de tranzitie! 8erioada de tranzitie reprezinta o exceptie cu caracter temporar de la aplicarea normelor comunitare ntr$un domeniu precis al unui capitol, solicitata de statul candidat prin documentul de pozitie si ulterior nscrisa n ?ratatul de Aderare! 7tatul candidat trebuie sa argumenteze de ce nu poate aplica ac&uis$ul pna la data aderarii si ce va face astfel nct, la finalul perioadei de tranzitie, acesta sa fie aplicat! ?rebuie precizat ca si Uniunea Europeana poate cere perioade de tranzitie (ex! perioada de tranzitie 9B3B9 privind libera circulatie a persoanelor, conform carora, daca piata muncii le e pusa n pericol, statele membre pot sa aplice, pentru 9,' sau 2 ani, reglementarile nationale pentru lucratori, si nu ac&uis$ul, care le permite acestora sa si caute liber un loc de munca n alta tara a UE) 0erogarea reprezinta o exceptie permanenta de la aplicarea normelor comunitare ntr$un domeniu precis determinat4 poate lua sfrsit doar cnd normele comunitare de la care s$a solicitat derogarea sunt abrogate sau modificate, iar derogarea devine fara obiect! Cosmin Belacurencu, consilier Ministerul Integrarii Europene

Noiunea de drept public i privat. Separarea celor dou tipuri de drept este nc de la nceputurile dreptului i cum era i normal, romanii au fost primii n a defini cele dou tipuri de drept: publicum ius est quod ad statum rei romanae spectat, privatum quod ad singulorum utilitate pertinent care n traducere aproximativ ar fi c: dreptul public este atunci cnd el este n slujba imperiului roman, privat atunci cnd servete interesele individului n parte. Aceast definiie este i ast i actual deoarece face cea mai clar distincie ntre cele dou ramuri n funcie de interesele cui le apr i la cine se aplic: individul ca entitate de sine stttoare respectiv societatea, ansamblu de indivi i. !n decursul timpului diveri teoriticieni ai dreptului au ncercat s "seasc alte criterii de delimitare a celor dou tipuri dar fr a avea re ultate satisfctoare. Astfel diversele ncercri au ncercat s delimite e cele dou tipuri de drept n funcie de subiectul la care se aplic o norm #uridic: acest criteriu nu permite o delimitare precis i fr confu ii deoarece de cele mai multe ori subiectul poate s se intercale e iar cel mai bun exemplu este proprietatea $ personal, de stat sau a societii %bun comun&. 'coala en"le a ncercat delimitarea celor dou tipuri pe ba a unei delimitri a drepturilor de care se poate bucura individul: drepturi absolute sau drepturi relative. Nici aceast idee nu are fundamente solide i nu este utili at. (u toate c definiia roman este nc actual ea nu mai poate s i pstre e ri"iditatea deoarece la ora actual statul nu mai acionea exclusiv ca persoan #uridic de drept public i ca persoan #uridic de drept privat. )nul din cei mai mari teoriticieni rom*ni n domeniu, +aul Ne"ulescu, n ,ratatul su de drept administrativ preci a c mprirea roman este important s fie meninut deoarece: &' Normele dreptului privat sunt mult mai stabile dect cele ale dreptului public) 5l BAi bazeaz( aCirma6ia pe

Captul c( Bn decursul timpului no6iunile drept privat nu au cunoscut mari modiCic(ri de la romani p<n( Bn prezent) (' Calitatea de subiect de drept public difer de cea reglementat de dreptul privat) Aceast( aCirma6ie Cace reCerire la Captul c( pentru a putea Ci Bn postura de subiect al dreptului public persoana Bn cauz( trebuie s( aib( capacitate de e/erci6iu, cu alte cuvinte, Bn 6ara noastr(, s( aib( v<rsta majoratului) nele drepturi ce decurg din no6iunea de drept public necesit( Ai alte condi6ii suplimentare pentru a Ci e/ercitate* dreptul la vot necesit( Ai cet(6enie, etc) )' Raporturile de drept public sunt caracterizate prin aceea c ntotdeauna unul dintre subiectele sale este statul sau o autoritate public, iar prile nu se afl n poziie de titulare egale de drepturi i obligaii) 8rin aceast( aCirma6ie se Cace distinc6ia Ai Bntre Corma de maniCestare a actului de drept public care, bucur<nduDse de prezum6ia de legalitate are caracter obligatoriu Ai e/ecutoriu, Ciind Bn general unilateral) 8e de alt( parte Bn dreptul privat p(r6ile se aCl( Bn pozi6ie de titulare egale de drepturi Ai obliga6ii, pe baza principiului egalit(6ii p(r6ilor Bn raporturile civile, iar Corma de maniCestare este cea a consensualismului, p(r6ile implicate c(ut<nd s( ajung( la un consens Bn ce priveAte obliga6iile Ai drepturile ce decurg dintrDun raport juridic, ceea ce presupune bilateralitate) *' ub aspectul te!nicii "uridice, adic a modului de redactare a coninutului normelor "uridice se nregistreaz importante distincii dup cum norma aparine dreptului public sau privat) En cele dou( sCere, public( respectiv privat( normele diCer( radical) 8entru dreptul public ele sunt imperative, rigide, care impun o anumit( conduit( pe c<nd pentru dreptul privat ele sunt

permisive, Cle/ibile Ai permit ca p(r6ile s( negocieze de comun acord Cinalitatea acestora) .a r<ndul lor dreptul public respectiv cel privat cuprind* D +reptul public cuprinde* D +reptul constitu6ional@ D +reptul administrativ@ D +reptul Cinanciar@ D +reptul penal@ D +reptul interna6ional public@ D 5tc) D +reptul privat cuprinde* D +reptul civil@ D +reptul comercial@ D +reptul Camiliei@ D +reptul muncii@ D +reptul procesual civil@ D +reptul interna6ional privat@ D 5tc) En cadrul dreptului public o importan6( deosebit( o are dreptul constitu6ional) Acesta reglementeaz( Corma Bn care este organizat un stat, modalitatea Ai tipul guvern(rii Ai toate aspectele legate de constitu6ia unui stat) AAa cum era Ai normal 4onstitu6ia are dou( sensuri generale* unul politic Ai unul juridic) 4onota6iile politice sunt legate de aspecte cum ar Ci evolu6ia Bn decursul timpului, BntrDo societate a unei constitu6ii, reglementarea anumitor valori spirituale Ai politice, aspecte legate de statutul cet(6eanului) 4onota6iile juridice sunt sub dou( aspecte* aspect material care deCineAte ansamblul normelor care reglementeaz( Corma de guvern(m<nt a unui stat, raporturile e/istente Bntre partidele politice Ai Bntre stat Ai cet(6eni Ai cuprinde ansamblul de legi organice Ai unele legi ordinare)

Aspectul Cormal care se reCer( la posibilitatea adopt(rii Bn condi6ii speciale a unor reguli juridice) 1 constitu6ie se poate g(si sub Corm( scris( sau poate Ci cutumiar() .a r<ndul lor constitu6iile scrise pot Ci rigide sau Cle/ibile) +iCeren6a Bntre constitu6iile rigide Ai cele Cle/ibile este c( acestea din urm( pot Ci modiCicate ca orice lege obiAnuit() Rom<nia are o constitu6ie rigid( care pentru a putea Ci revizuit( are nevoie de o procedur( special() 8ersonal cred c( o constitu6ie rigid( prezint( ca principal avantaj o mai mare stabilitate dar pe de alt( parte amendarea ei este diCicil( Ai anevoioas()
Piata co+una numeste un spatiu comun al unui grup de state care este guvernat de regulile economiei de piata)5a reprezinta o etapa intermediara in drumul catre niune 5conomica)
.ibera circulatie a marCuriilor .ibera circulatie a marCuriilor

.ibera circulatie a serviciilor $) .ibera circulatie a capitalurilor