CAMPANIA ELECTORAL

CUPRINS:
1. Cel mai important element al unei strategii este alegerea candidatului potrivit 2. Drumul ctre succes 3. De ce avem nevoie de strategie !. "nali#a $ Nimic nu se %ace la &nt'mplare (. Pu)licul tinta $ " *ti cu cine sta+i de vor)a ,. -esa.ul $ Punct oc/it0 punct lovit1 2. -i.loace de comunicare 3. Nisipurile mi*ctoare ale mass media 4. Discursul $ Ce spune+i0 cum spune+i 15. Imaginea $ "ici &ncepe sau se termina totul1 11. 6tapele clasice ale unei campanii electorale 12. Detalii de organi#are 1. Cel mai important element al unei strategii este alegerea candidatului potrivit

Ce sunt campaniile electorale 7 %orma instituita democratic0 prin care partide *i oameni &ncearc sa a.ung la putere0 sa c'*tige &ncrederea electoratului0 sa arate ca programele lor sunt mai )une *i0 &n %inal0 sa c'*tige valori mai multe. Sunt c'teva caracteristici ale campaniilor electorale care tre)uie sa ne atrag aten+ia: Prin natura lor0 campaniile produc mai multi &nvin*i dec't &nvingtori0 ceea ce poate antrena o disputa 8la )aioneta90 disperata0 care nu mai tine cont de reguli0 de un minimum de civili#a+ie. Campaniile au *i ele regulile lor. 6ste esen+ial ca partidele *i candida+ii sa cunoasc *i sa stp'neasc mecanismele unei campanii electorale: &n %elul acesta0 se asigura un %el de 8egalitate a *anselor90 care sa permit celor mai )uni sa c'*tige. ;ara stp'nirea acestor mecanisme sau &n condi+iile unei stp'niri inegale0 poate c'*tiga demagogia0 %ariseismul. <a captul unei campanii electorale se a%la puterea0 puterea at't de mult r'vnita de ctre partide *i candida+i. Dar0 pentru ca dup aceasta nu &nseamn din cau#a aceasta0 o campanie poate %ace mult0 dar niciodat nu %ace totul. 7 campanie , Campania electorala poate aduga0 poate construi daca ceea ce e=ista0 ca reali#are0 ca prestigiu0 ca imagine0 permite acest lucru. Dar0 o campanie nu va putea trans%orma niciodat un candidat %ara credit *i prestigiu &ntr> unul competitiv. ?ocmai pentru ca la captul cursei electorale se a%la puterea0 campaniile aduc la supra%a+a ceea ce este mai )un *i ceea ce este mai rau &n oameni. 6le pot %i prile. de derulare a unor proiecte0 a unor strategii ela)orate dup ani de e=perienta0 cum pot %i *i o %orma de a vinde ilu#ii0 o modalitate de a trans%orma spa+iul pu)lic &ntr>o scena a invectivei0 a acu#ei0 a scenariilor murdare. @n s%'r*it0 competi+ia politica este o %orma de &n%runtare dura. Contea# *i comportamentul propriu>#is al candida+ilor0 capacitatea lor de a re#ista0 de a convinge0 de a se stp'ni0 de a da replici tioase0 de a da tot at'tea lovituri c'te primesc. Aia+a politica nu este doar ceea ce se vede: priviri0 recep+ii0 #'m)ete. 7mului politic i se cere o trie speciala0 o capacitate de stp'nire aparte. "desea0 alegtorul votea# *i omul0 iar campania tre)uie sa eviden+ie#e *i calit+ile individuale ale candida+ilor. Iat doar c'teva motive care ne arata c't de important este sa *tim ce este o campanie0 sa *tim sa o organi#am )ine0 sa de%initivam din vreme o strategie care sa poat conduce la victoria partidului sau a candida+ilor. 2. Drumul ctre succes.

-ulti dintre noi credem ca *tim totul despre campania electorala0 %ie ca %acem parte dintr> un partid sau nu. ?otu*i0 multe lucruri0 desi par simple0 sunt re#ultatul unei activit+i la)orioase *i atent plani%icate. -odalit+ile de a conduce o campanie s>au sc/im)at dramatic0 iar singura cale de a c'*tiga este sa %olose*ti toate *ansele pe care le ai0 metodele *i te/nicile noi0 dar0 mai ales0 sa de+ii o strategie e%icienta. Pa*ii mici0 dar vi#i)ili0 %cu+i de partidele *i liderii politici din Rom'nia &n modalitatea de a conduce campaniile electorale arata ca persuasiunea politica devine un re#ultat al unei activit+i pro%esioniste. Nu su)estima+i electoratul1 6ste o ilu#ie s>l considera+i nein%ormat0 %ara capacitatea de a .udeca0 de a cumpni0 uneori c/iar mai )ine dec't oamenii politici. " ela)ora mesa.e simpliste sau a utili#a te/nici aparent so%isticate0 dar sesi#ate de ctre multi alegtori este o grava gre*eal. Pu)licul se va sim+i su)apreciat *i manipulat. "st#i0 se vor)e*te din ce &n ce mai mult de marBeting electoral0 activitate sistematica *i %undamentata *tiin+i%ic0 care presupune cunoa*terea: Campania electorala unui grup $ tinta de votan+i0 &n vederea o)+inerii pentru a le adresa unui rspuns %avora)il0 cuanti%icat prin succesul unei campanii electorale depinde0 deci0 de vi#iunea strategica. Ctia+i ca. -arBetingul politic a aprut &n acest secol *i0 con%orm scolii americane0 &*i are punctul de plecare &n anul 143,0 &n timpul campaniei lui ;ranBlin Delano Roosevelt "tunci s>a organi#at prima campanie electorala moderna0 )a#ata pe un plan de o)iective *i pe o noua rela+ie cu presa. ?ot &n "merica au luat %iin+ sonda.ele0 &n 14330 datorita lui Deorge Eorace Dallup. 3. De ce avem nevoie de strategie @nainte de a &ncepe o campanie electorala0 este %oarte important sa *ti+i clar care sunt 7FI6C?IA6<6 *i cum le ve+i &ndeplini. Campania electorala este proiectata &n cadrul strategiei de marBeting electoral pentru scrutinul avut &n vedere. <iderii partidului *i directorul de campanie controlea# permanent ac+iunile &ntreprinse *i consecin+ele acestora. ?re)uie sa ave+i0 a*adar0 o S?R"?6DI60 mai precis un ansam)lu de ac+iuni coordonate0 al cror scop este acela de a asigura victoria &n alegeri. 6ste uimitor c'te campanii au e*uat pentru ca cei implica+i nu s>au g'ndit0 mai &nt'i0 s>*i %ac un 8plan de ac+iune9. Sunt c'teva &ntre)ri la care tre)uie sa avem rspunsuri de la )un &nceput: gGs Ce vrem sa o)+inem DGS @n c't timp Cu ce mi.loace Cu ce e%orturi Care sunt resursele Care sunt o)stacolele "poi0 concentra+i>v pe urmtoarele aspecte: Cui ne adresam Ce ar tre)ui sa le spunem Cum transmitem mesa.ul Nu este simplu1 Dar este singura cale e%icienta pentru ca mesa.ul cel mai potrivit sa a.ung la persoanele cele mai potrivite *i &n modul cel mai adecvat. Startul se da acum1 !. "nali#a $ Nimic nu se %ace la &nt'mplare. Pentru a a.unge la o strategie e%icienta0 este nevoie de c't mai multe in%orma+ii despre alegtori *i pro)lemele care &i preocupa. "duna+i c't mai multe in%orma+ii despre: Popula+ie Hv'rsta0 se=0 pro%esie0 natalitate0 mortalitate0 densitateI: Situa+ia %or+ei de munca Hpropor+ia *omerilorI: Sntate *i educa+ie Hserviciile de sntate pu)lica0 numr de scoli0 grdini+e0 case de copii0 cre*e etcI: Nevoile sociale ale comunit+ii Hlocuin+e0 transport0 spatii de divertisment *i

recreereI: Jonele de de#voltare industriala *i rurala: Numrul &ntreprin#torilor *i evolu+ia comer+ului: Comportamentul de vot la alegerile precedente: Concurenta politica HUrmri+i ac+iunile adversarului1I. "nali#a este indispensa)ila0 deoarece o proasta evaluare a situa+iei e=istente0 a opiniei pu)lice0 a situa+iei socio>politice duce la a)ordri gre*ite. Nu uita+i ca un om0 un program politic sau o idee politica pot avea o imagine %ormata anterior1 De multe ori se ignora acest lucru *i se crede ca imaginea poate &ncepe de la #ero. Surse de in%ormare: sonda.ele de opinie: anali#ele electorale: sondarea pre%erin+elor: %e% recensm'ntul popula+iei: %e% registrul electoral: dosare ale autorit+ilor. @n acest moment0 pute+i gsi rspunsuri la &ntre)rile esen+iale *i sa *ti+i0 mai e=act0 cui va adresa+i. (. Pu)licul tinta $ " *ti cu cine sta+i de vor)a. 6ste limpede ca nici o idee politica nu poate %i pe placul &ntregii popula+ii *i nici un candidat nu se )ucura de popularitate unanima. @n orice tara e=ista categorii sociale )ine determinate care nu>*i vor sc/im)a opiniile. Daca mem)rii acestor categorii sus+in contracandida+ii0 nu &ncerca+i sa consuma+i timp *i resurse pentru a>l convinge. 6ste e=trem de costisitor0 iar re#ultatele pot sa nu apar1 Sociologii rom'ni au artat ca grupul social alctuit din persoane cu un nivel de educa+ie in%erior0 care locuiesc &n #one de%avori#ate *i au venituri limitate tind sa opte#e pentru partidele sau candida+ii conservatori0 re%orma *i sc/im)area %iind percepute de acest grup ca o prime.die. Deci0 nu va %i=a+i drept pu)lic tinta electoratul care are de.a pre%erin+e politice0 care 8merge9 cu alte partide1 "legtorii tinta vor %i0 mai cu seama0 cet+enii care nu s>au /otr't0 cei care au un interes sc#ut pentru politica0 cei care nu *i>au %ormat &nc o opinie0 cei care oscilea# sau au sla)e simpatii pentru un partid sau altul. Se impune0 &nsa0 o segmentare a pie+ei electorale pentru a identi%ica grupurile tinta0 adic acele grupe de alegtori omogeni din di%erite puncte de vedere *i la care dori+i sa a.ung mesa.ul. De ce avem nevoie de o ast%el de segmentare 6=ista *anse %oarte mari ca oamenii care triesc sau muncesc &n comun sa vote#e cu aceia*i candida+i1 Segmentarea se poate %ace &n %unc+ie de criterii di%erite: #ona de re#identa: %actori demogra%ici: mod de via+. Se *tie ca media de v'rsta a votan+ilor unui partid ca PDSR HPSDI este mai mare dec't cea a unui partid ca PD0 de e=emplu. De asemenea0 un partid ca U;D are ma.oritatea votan+ilor cantona+i &n #ona oamenilor cu studii superioare0 &n timp ce PDSR HPSDI este votat de un numr important de oameni cu 3 clase. Se *tie ca0 &n ora*ul ?imi*oara0 PNKCD este un partid cu pondere importanta0 &n timp ce0 &n Frila0 PDSR HPSDI c'*tig lini*tit. Se *tie ca0 &n principiu0 ora*ele mari $ p'n la alegerile din 2555 $ au %ost mai apropiate de CDR0 iar cele mai mici *i satele sunt mai apropiate de PDSR HPSDI. C'nd se delimitea# tintele pentru lansarea mesa.elor electorale0 se porne*te de la aceste constatri statistice. @n %unc+ie de criteriile alese pentru segmentare0 identi%ica+i grupurile>tinta0 care pot %i repre#entate de: electoratul ur)an: tinerii alegtori: pensionarii: gGs minorit+ile etnice: studen+ii: tinerii care votea# pentru prima data: %emei cu v'rste &ntre 2( *i !5 de ani: armata etc. Ctia+i ca. <a alegerile din 25550 grupul tinta al Partidului Rom'nia -are a %ost constituit din electoratul cuprins &ntre !( *i (4 de ani0 care are 15>l2 clase *i locuie*te &n ora*e mici Hcon%orm unui sonda. CURSI

Dup identi%icarea grupurilor tinta *i a pro)lemelor principale care le preocupa0 a%la+i c't mai multe despre nevoile0 dorin+ele0 interesele lor. Contacta+i liderii de opinie0 discuta+i cu mem)rii grupurilor tinta *i implica+i>l &n campanie. Nu uita+i ca a convinge un lider de opinie poate &nsemna in%luen+area grupului din care %ace parte1 "cum pute+i alege temele ma.ore ale campaniei electorale0 adic ce spune+i. ,. -esa.ul $ Punct oc/it0 punct lovit1 -esa.ul este punctul central al strategiei electorale0 este termenul care se a%la &n spatele %iecrei campanii c'*tigtoare. Daca vre+i sa c'*tiga+i o cursa0 asigura+i>v ca ave+i un mesa. potrivit0 pentru momentul potrivit. Un mesa. nepotrivit este mai rau dec't a nu avea deloc mesa.1 -esa.ul este rspunsul la &ntre)area 8De ce alergi &n cursa 9. 6ste0 deci0 ra+iunea pentru care un candidat sau un partid se a%la &n competi+ie *i argumentul cel mai convingtor care>l %ace pe alegtori sa vote#e un candidat &n dauna altuia. -esa.ul determina o alegere. "legtorul %ace o op+iune &ntr>o competi+ie anume *i &ntr>un moment anume. Re+ine+i1 -esa.ul tre)uie sa sinteti#e#e motivele pentru care electoratul ar tre)ui sa va vote#e. DGS @n campania electorala din 14420 democratul Fill Clinton intra &n competi+ie cu un mesa. construit din atuurile sale &n %ata cuplului Fus/>Luaile: 8Fill Clinton va aduce sc/im)area *i va &m)unt+i economia. 6l &n+elege oamenii o)i*nui+i *i nevoia lor de speran+e. Fus/>Luaile nu1 Iat de ce el lupta pentru clasa de mi.loc0 pentru diminuarea ta=elor0 pentru sporirea *anselor celor de#avanta.a+i H%emei0 a%ro>americani0 /omose=uali0 saraciI *i pentru servicii medicale accesi)ile tuturor9. DGS Repu)licanul Ronald Reagan candida &n 143! pentru un nou mandat0 av'ndu>l contracandidat pe M. -ondale. ;or+a mesa.ului sau era data de reali#rile precedente: 8<ucrurile stau mai )ine acum dec't &n urma cu patru ani datorita conducerii lui Ronald Reagan. Politica sa a ridicat nivelul economiei0 a mic*orat in%la+ia0 a redus ta=ele H.I Sa nu mai vor)im despre Carter>-ondale.9. Deci0 un mesa. )un este cel care e=prima nevoile0 interesele0 preocuprile unui numr c't mai mare de oameni: un mesa. )un este un mesa. care pre%igurea# o solu+ie0 o re#olvare. Scopul campaniei electorale este ca mesa.ul sa a.ung la destinatari. De aceea0 campania tre)uie sa ai) coe#iune0 toate materialele campaniei *i ac+iunile sa ai) o tema constanta. Iat care au %ost temele ma.ore ale campaniei electorale la alegerile generale din septem)rie1442: redresarea economiei: *oma.ul: agricultura: controlul preturilor: protec+ia sociala: sta)ilitatea politica: respectarea legilor: cre*terea nivelului de trai. -esa.ul pe care dori+i ca alegtorii s>l retina va e=prima tema de campanie. @n toate metodele de comunicare pe care le %olosi+i0 concentra+i>v asupra politicilor partidului relevante &n %iecare ca#0 ast%el &nc't sa se potriveasc cu grupul tinta pe c't posi)il. Campania "dunrii pentru Repu)lica din 1422 propunea *ase mari teme 8Pentru ;ranta cea iu)ita. NacOues C/irac *i R. P. R. 8: gGS ;ranta care &nvinge0 ilustrata de DuP Drut srind peste un gard viu: gGS ;ranta %raterna0 un grup de tineri &n .urul unui c/itarist: gGS ;ranta care inventea#0 e=pun'nd avionul Concorde: gGS ;ranta )unului simt0 cu imaginea unui taran #'m)ind &n %ata pm'ntului sau: gGS ;ranta care &ndr#ne*te0 cu un alpinist Hnumai ca cel din %otogra%ie. Co)oar pe #idI: gGS ;ranta li)era0 evocare istorica0 un drapel des%*urat su) "rcul de ?rium%: Campania se adresa unor moduri de g'ndire di%erite *i unor v'rste di%erite: conservatorilor0 inovatorilor0 &ntreprin#torilor0 morali#atorilor0 am)i+io*ilor0 tinerilor *i )tr'nilor.

Promovarea mesa.elor tre)uie sa tina cont0 &n primul r'nd0 de nevoile grupurilor>tinta ale campaniei. -esa.ul ctre pensionari0 de e=emplu0 va con+ine0 &n primul r'nd0 elementele de interes pentru un ast%el de grup: sntate *i prevenirea criminalit+ii. Re+ine+i1 Un mesa. )un este: relevant pentru strategie: clar *i simplu: u*or de re+inut: repetat. "ten+ie1 -esa.ul $ oric't de inteligent0 a)il *i su)til ar %i el construit $ nu tre)uie sa re%lecte altceva dec't realitatea politica a celui care>l emite. Nu po+i0 de dragul unei ipotetice per%ormante &n alegeri0 sa introduci &n discursul unui candidat de dreapta mesa.e de st'nga doar %iindc a*teptrile popula+iei o cer. 6sentialpentru succesul unui mesa. este credi)ilitatea acestuia. Sc/im)rile de luri de po#i+ie sau trecerea dintr>un ori#ont ideologic &n altul nu aduc voturi0 ci $ din contra $ scad credi)ilitatea respectivei entit+i politice>persoana sau partid. Sloganul repre#int esen+a unui mesa. electoral. Pentru a %i e%icient0 sloganul tre)uie sa &ndeplineasc anumite condi+ii: Sa %ie scurt'ntre *ase *i opt sila)e: Sa %ie sonor HNi>l vom aminti cu u*urin+ daca ne rsun &n minteI: Sa %ie original HSa ias din comun pentru a ne %ace placere s>l memoramI: Sa %ie credi)il: Sa %ie complet HDaca nu este complet0 %i+i siguri ca multi adversari se vor gr)i s>l &ntregeasc1I: Candidatul CDR la Primria capitalei &n 25550 Calin Ctlin C/iri+0 a %olosit sloganul 8De ce se muta at't de multi oameni &n sectorul ( 9. " %ost o &ncercare nereu*it de a sugera ca sectorul ( a %ost )ine administrat de C/iri+ &n timpul mandatului sau de primar de sector. Candidatul PDSR0 Dan -arian Aang/elie0 s>a gr)it s>l complete#e:9 7amenii se muta &n sectorul (pentru capleaca C/iri+9. ,. Sa %ie &n pas cu timpul HCuv'ntul potrivit la momentul potrivitI: 2. Sa %ie dura)il HSa corespunda unor &mpre.urri di%eriteI. Candidatul PD la alegerile pentru primar general al capitalei0 ?raian Fsescu0 a avut ca mesa. central al campaniei din 2555 un mesa. percutant0 regsit &n %iecare element al campaniei sale:9 Ain la Primrie19 "ten+ie1 ;olosi+i acela*i mesa. pentru a da coerenta &ntregului grup de materiale $ pliante0 a%i*e0 comunicate de presa0 tema pentru &nt'lnirile pu)lice1 Nu uita+i sa adapta+i mesa.ul pentru a su)linia elementele speci%ice pe care dori+i sa le transmite+i alegtorilor din grupul tinta1 @ntre)ri c/eie: Pentru a sc/i+a strategia &n acest moment0 &ncerca+i sa sta)ili+i urmtoarele rspunsuri: Care sunt grupurile tinta Care sunt pro)lemele c/eie na+ionale0 respectiv locale0 pentru alegtorii din aceste grupuri Care sunt punctele tari ale adversarului *i cum pute+i sa le contracara+i Care sunt punctele sla)e ale concurentei *i cum le pute+i e=ploata Care sunt punctele dumneavoastr tari *i cum va %olosi+i de ele Care sunt punctele dumneavoastr sla)e *i cum va prote.a+i de eventualele atacuri Care este tema de campanie Hcel mai important mesa.I Care sunt cele mai e%iciente mi.loace de comunicare

Daca *ti+i cu cine ve+i discuta *i ce dori+i sa le spune+i0 nu va rm'ne dec't sa gsi+i cea mai )una metoda pentru a comunica mesa.ul grupurilor tinta. Cum vom transmite0 &nsa0 mesa.ul 2. -i.loace de comunicare. C/iar daca strategia este minu+ios pregtit0 nu su)estima+i mi.loacele prin care transmite+i mesa.ele1 "ve+i la &ndem'na o serie de mi.loace0 &nsa mesa.ul tre)uie adaptat la %iecare dintre acestea: gGS &nt'lniri pu)lice o Plani%ica+i *i organi#a+i cu gri.a %iecare &nt'lnire0 %ie ca este una comunitara0 vi#ita sau &nt'lnire de lucru1 7 "ve+i gri.a sa *ti+i de %iecare data cui va adresa+i *i care este mesa.ul principal1 7 <a ast%el de &nt'lniri0 participan+ii a*teapt un discurs din partea candidatului. Dialogul0 &nsa0 este )inevenit0 deoarece oamenii tre)uie sa se &nt'lneasc cu candidatul0 iar acesta s>*i mani%este interesul pentru alegtori. DGS &nt'lniri pe strada. 6ste important ca mesa.ul sa a.ung &n strada pentru ca: o sunte+i vi#i)ili: o se generea# entu#iasm &n .urul campaniei. "ve+i mare nevoie de acest entu#iasm1 7 este o oca#ie pentru a va repre#enta partidul drept prietenos *i desc/is. Nu e neaprat nevoie sa ave+i un mesa. politic atunci c'nd ie*i+i &n strada. Pute+i sta de vor)a cu oamenii despre lucruri o)i*nuite. 7amenii vor sa discute despre pro)lemele lor0 dar vor sa se *i distre#e. Nu va %eri+i sa %ace+i cumprturi alturi de ei sau sa va plim)a+i prin parc1 @ntr>o %a)rica de con%ec+ii0 unde personalul este %ormat din %emei0 candida+ii o%er0 de regula0 %lori: la sate0 &n campania din 25550 au %ost gale+i sau p'ine. DGS -a*ini cu portavoce o Decorate %rumos0 ele nu tre)uie sa lipseasc din campanie &n #ilele de odi/na. 6ste )ine sa %ace+i #gomot &n .urul %iecrui eveniment1 -i.loacele neconven+ionale au c'teodat un impact e=traordinar asupra pu)licului. Jiua &n care Ion Iliescu a luat masa la -cDonalds este un e=emplu care demonstrea# ca oamenii vor sa se simt pe picior de egalitate cu ale*ii lor. DGS Standuri pe strada o Standurile amplasate &n #one aglomerate sunt %oarte e%iciente atunci c'nd candidatul dore*te sa &nt'lneasc alegtorii. 6le men+in partidul *i candidatul &n aten+ia pu)licului0 aduc'ndu>l &n strada0 l'ng alegtor. DGS Pliante o Scurte *i penetrante0 concentrate asupra unui singur su)iect0 pliantele sunt indispensa)ile &n campanie. Ideal ar %i ca ele sa %ie orientate ctre un grup tinta. DG "%i*e o Un a%is simplu0 cu un mesa. scurt este poate cel mai e%icient. "%i*ul tre)uie sa seduc oc/iul. 7 C/iar daca nu comunica prea multe lucruri0 a%i*ul este spa+iul &n care omul politic poate sa se arate pu)licului &ntr>un mod original. -esa.ul transmis de PN< prin a%i*ul repre#ent'nd o clepsidra0 completat cu sloganul: 8Nu mai pierde ?impul1 -ai e o singura solu+i6. Ultima19 anulea# e%icienta dorita0 caci se creea# o con%u#ie: un partid care a %ost la guvernare *i care recunoa*te ca a gre*it Hprintr>un alt a%is0 8Cura.ul de a ne recunoa*te gre*elile9I nu poate spune despre sine ca e singura *i ultima solu+ie. Pe de alta parte0 sloganul pare o amenin+are *i nu se poate conta pe o receptare po#itiva. DGS Spoturi pu)licitare. Spoturile pu)licitare au avanta.ul ca a.ung la un numr important de oameni care nu ar cunoa*te mesa.ul unui om politic daca nu ar %i interesa+i de el. De#avanta.ul este ca pu)licul &l va privi cu re+inere0 caci mesa.ul este su)iectiv. Un spot cu impact este &nsa cel care reu*e*te sa se di%eren+ie#e de celelalte printr>o puternica &ncrctura de imagine. " identi%ica imaginile din spot cu candidatul este secretul unui spot e%icient.

Spoturile cele mai reu*ite pentru ?raian Fsescu la alegerile pentru primar general al capitalei din 2555 identi%icau imaginea candidatului cu un persona. puternic0 care speria %unc+ionarii lene*i0 trecea prin #id sau &l trimitea pe contracandidatul sau0 doctorul 7prescu0 &napoi la spital. Nu e=ista nici un %el de asemnare cu alte spoturi0 identi%icarea cu imaginea lui Fsescu a %ost evidenta. DGS Scrisori directe o Campania de scrisori directe se %olose*te cu mult succes &n perioada electorala. Scrisorile personale adresate alegtorilor individuali *i transmise prin voluntari pot transmite mesa.ul dorit mai )ine dec't orice alt mi.loc de comunicare. 7 7dat identi%icate persoanele vi#ate Hpot %i alegtorii care au &mplinit 13 ani sau locatarii unui )loc0 de e=empluI0 concepe+i mesa.ul speci%ic. 7 6ste important ca %iecare scrisoare sa arate di%erit Heste .enant ca doi mem)ri ai unei %amilii sa primeasc aceea*i scrisoareI0 dar tema principala a campaniei tre)uie sa se regseasc &n %iecare. 7 @ncerca+i sa concepe+i o scrisoare scurta *i simpla. Spune+i concis *i convingtor ce ave+i de spus1 7 Repeta+i mesa.ul c/eie1 "ten+ie la )a#a de date1 "u e=istat ca#uri c'nd au %ost trimise scrisori ctre persoane decedate1 DGS Rela+iile cu presa. Considerata 8un rau necesar90 8o presa %avora)ila contea# totu*i mai mult dec't o tona de materiale promo+ionale90 aprecia# unii speciali*ti. Prin presa se creea# imaginea. <egturile candida+ilor cu .urnali*tii tre)uie sa %ie permanente0 %iind o mare gre*eal ca ele sa %ie sta)ilite doar pe perioada campaniei electorale. 6 drept ca &n campania electorala rela+iile cu presa devin privilegiate0 dar se *tie ca cine nu are legturi )une cu presa nu are *anse pe c'mpul de )tlie. Rela+ia cu presa &n timpul campaniei electorale presupune: trimiterea de comunicate de presa: &nt'lniri cu reporteri sau editori0 &n urma crora ace*tia sa %oloseasc unele in%orma+ii sau idei &n diverse articole: organi#area de con%erin+e de presa: plani%icarea de evenimente la care presa este invitata sa participe. Nurnali*tii au nevoie de *tiri0 iar dumneavoastr tre)uie sa da+i aceste *tiri1 6ste deci vital sa va de#volta+i un a*a>numit simt al *tirii: sa *ti+i care dintre in%orma+iile pe care le deli)era+i pot deveni o *tire )una. Nu uita+i1 -a.oritatea oamenilor sunt mai interesa+i de semenii lor dec't de politica0 a*a ca: Nu discuta+i NICI7D"?Q c/estiuni a)stracte1 Pre#enta+i @N?7?D6"UN" un element de interes uman1 C'nd redacta+i un comunicat de presa0 re%lecta+i asupra acestor reguli simple: sa %ie scurt $ nu mai mult de o pagina "!: sa %ie simplu: sa &nceap cu un c'rlig Hcu alte cuvinte0 asigura+i>v ca prima %ra#a sau primul paragra% sinteti#ea# ceea ce urmea#I: sa includ numele *i numrul de tele%on al persoanei de contact. @n ceea ce prive*te pu)lica+iile ostile partidului sau candidatului dumneavoastr0 s>ar putea ca singura metoda de a raspunde unui articol critic sau de a contra#ice punctul de vedere al opo#i+iei sa %ie cu sec+iunea de corespondenta. "tunci c'nd trimite+i scrisori ctre #iare0 +ine+i minte: Redacta+i o scrisoare scurta1 Redactorul o va scurta oricum 6=pune+i c/estiunea din prima %ra#a1 Re#ista+i tenta+iei de a %i agresivi *i de a ataca1 Nu apare )ine &n oc/ii cititorilor. Aeri%ica+i de doua ori datele1 Scrie+i corect *i nu trimite+i date cu corecturi1 3. Nisipurile mi*ctoare ale mass media.

C/iar daca uneori se e=agerea#0 to+i oamenii0 dar oamenii politici &n special0 sunt convin*i ca politica trece prin mass media0 cu deose)ire prin televi#iune. "st#i0 se cunoa*te %aptul ca segmentul media %olosit imprima trsturi speci%ice comunicrii0 uneori accentu'nd %or+a mesa.ului0 alteori sc#'ndu>l din intensitate sau c/iar trans%orm'ndu>l &n o)stacol. Dincolo de a)ilit+ile oratorice ale unui candidat0 e=trem de importante0 nu tre)uie sa trata+i cu super%icialitate %enomenul mediatic. Din 1433 din SU"0 av'nd drept candida+i pe Deoge Fus/ *i -ic/ael DuBaBis0 a intrat &n istorie drept cea mai murdara campanie electorala a tuturor timpurilor. 6a a devenit un e=emplu clasic al %elului &n care consilierii politici %olosesc mass media pentru a sc/im)a percep+ia pu)licului *i a crea o imagine po#itiva noua &n mai putin de trei luni. C'nd *i>a anun+at candidatura0 &n iulie0 DuBaBis conducea &n sonda.ele de opinie. Fus/ a reu*it sa rstoarne situa+ia &n %avoarea sa *i sa c'*tige alegerile datorita unei serii de spoturi numita 8Millie Eorton9. Millie Eorton era un negru condamnat pe via+ pentru viol *i crima0 &n 142!. Cu toate acestea0 a )ene%iciat de un program pentru de+inu+i0 de permisii la s%'r*it de sptm'n0 timp &n care a violat din nou o %emeie al)a. Desi programul a %ost propus de un predecesor repu)lican al lui DuBaBis0 vina pentru incident a c#ut asupra lui DuBaBis. "ten+ie1 DGS -ass media creea# o imagine1 Prin selec+ia *tirilor *i pre#entarea lor &ntr>o anumit ordine0 contri)uie la crearea *i impunerea unei realit+i Interesul mare acordat de media unor pro)leme minore contri)uie la sensi)ili#area pu)licului. "%acerea Matergate a devenit eveniment atunci c'nd presa a 8&ncadrat9 incidentulinitial Hinterpretat ca mi*care parti#ana &n timpul alegerilor pre#iden+ialele din 1422I &n conte=tul corup+iei generali#ate la nivelul &ntregului sistem politic. <im)a.ul s>a sc/im)at0 8incidentul9 a devenit 8tragedie90 au %ost aduse &n prim>plan sim)oluri cu re#onanta puternica H8&ncrederea &n guvernm'nt9I0 au aprut personalit+i care au luat po#i+ie0 iar audienta a %ost uria*. Ni=on a %ost nevoit s>*i &nc/eie cariera pre#iden+ial &ncredin+at de puterea televi#iunii. -edia repre#int0 deci0 nisipurile mi*ctoare. -ai ales &n timpul campaniilor electorale0 interesul alegtorilor pentru media creste0 ca urmare creste *i intensitatea discu+iilor interpersonale. 7mul politic nu rm'ne pasiv la pro)lemele devenite0 prin intermediul media0 importante pentru alegtor. De regula0 daca nu are priorit+i *i strategii0 va reac+iona0 intr'nd ast%el &ntr>un .oc e=trem de periculos. ?elevi#iunea0 cel mai important mi.loc de comunicare &n masa0 %urni#ea# in%orma+ii care sunt de#)tute apoi de ctre pu)lic sau anali*ti. De multe ori0 in%orma+ia nu este pre#entata neutru *i contri)uie la %ormarea opiniei pu)lice. "nc/etele %cute &n ultimii ani &n Rom'nia au demonstrat ca po#i+ia canalelor de televi#iune &n pre#entarea *tirilor de natura politica nu este ec/idistanta. Unele partide sau candida+i au %ost de%avori#a+i. Un studiu e%ectuat &n timpul campaniei electorale din 144, arata ca men+iunile po#itive din *tirile despre principalii candida+i HConstantinescu0 Iliescu0 RomanI erau tratate di%erit de ctre principalele canale de televi#iune: Candidat. ?otal. ?AR1 Pro?v. "ntena. ?ele 2 per a)c candidat. Iliescu. Constantinescu.

Roman 2 @n drumul ctre indivi#i0 media &nt'lnesc mai &nt'i grupurile0 alctuite &n .urul unor interese *i valori0 conduse de lideri recunoscu+i. <iderii de opinie preiau in%orma+ia0 o prelucrea# *i o transmit grupului. Urmea# apoi *i prelucrarea &n interiorul grupului. @n multe situa+ii0 e%ectul mesa.elor transmise popula+iei este mult mai puternic daca sunt %olosi+i ca intermediari liderii de opinie0 care )ene%icia# de &ncredere *i credi)ilitate. D'ndi+i>v numai ca0 la sate0 opinia preotului sau &nv+torului in%luen+ea#0 de cele mai multe ori0 opinia stenilor. 4. Discursul $ Ce spune+i0 cum spune+i Nu e=ista o re+et care poate %i aplicata &n orice &mpre.urare. Un om politic tre)uie s>*i adapte#e discursul &n %unc+ie de pu)licul tinta0 de eveniment0 de &mpre.urare. Desturile teatrale pot avea e%ecte po#itive &n ca#ul reuniunilor pu)lice0 dar *i e%ecte contrare &n %ata camerelor de %ilmat. <a radio0 auditorul este atras mai mult %or+a argumentelor. Ctia+i ca. Un studiu american a artat ca ")ra/am <incoln n>ar %i devenit pre*edinte daca ar %i candidat &n era televi#iunii din cau#a ca era ur't Sunt0 &nsa0 c'teva reguli simple pentru un discurs e%icient. Un discurs scurt H(>2 minuteI are impact mai mare dec't unul lung *i va c'*tiga simpatia pu)licului. Pregti+i>v *i inima0 nu doar mintea0 &nainte de a &ncepe discursul1 "lege+i sa %i+i plcu+i *i veseli. @ncerca+i sa da+i toat aten+ia tre)uin+elor celor care va asculta1 Nu devia+i discu+ia pe alte teme1 -esa.ul tre)uie sa a.ung la destina+ie pe drumul cel mai scurt. Concepe+i discursul ca o pre#entare: &nceput0 cuprins0 &nc/eiere. 7 gluma destinde atmos%era0 pove*tile personale permit pu)licului sa va identi%ice0 iar e=emplele practice va a.uta cel mai )ine sa va sus+ine+i argumenta+ia. DGS Aor)i+i rar *i calm1 ?cerea va poate a.uta daca *ti+i c'nd sa o %olosi+i Hdup o gluma0 c'nd sc/im)a+i temele0 c'nd adresa+i o &ntre)are retoricaI. Nu citi+i discursul1 Repeta+i mesa.ele c/eie &n cele trei parti ale discursului1 15. Imaginea $ "ici &ncepe sau se termina totul1 ;acem cercetri0 construim strategii0 dar nu tre)uie sa uitam niciodat ca oamenii politici *i partidele politice repre#int percep+ii0 impresii0 imagini ale unor valori0 atitudini0 comportamente. De %apt0 &n campaniile electorale se construie*te o imagine a unor oameni. Imaginea se .udeca &n termeni de popularitate0 notorietate0 contradic+ie0 claritate0 con%u#ie. Imaginea care se clde*te &n campania electorala tre)uie sa rspund nevoilor0 dorin+elor0 a*teptrilor oamenilor. Dar0 nu uita+i ca imaginea poate %i %ormata anterior0 iar un om politic sau o idee geniala pot e*ua daca imaginea este ne%avora)ila. ;i+i aten+i la strategia promovata *i percep+iile sc/im)toare ale pu)licului0 la in%luenta mass media *i0 nu &n ultimul r'nd0 la compati)ilitatea omului politic cu propria personalitate. 11. 6tapele clasice ale unei campanii electorale. 6tapa I $ Cercetarea mediului politic. -ediul politic sta)ile*te oportunit+ile0 pro)lemele *i amenin+rile crora tre)uie sa le %ac %ata un candidat. 6l este in%luen+at de: stadiul economiei H%ie la nivel regional0 %ie la nivel nationalI0 starea electoratului *i pro)lemele sale principale. -ediul politic mai include0 de asemenea0 dup unii anali*ti0 8personalitatea9 sau pro%ilul electoral al .ude+ului &n care candidea# H&n ca#ul alegerilor localeI.

-ediul politic cuprinde *i %actorii clasici0 printre care se numra %actorii demogra%ic *i sociogra%ic Hv'rsta0 venit0 educa+ie0 statut0 stil de via+0 atitudini ale electoratuluiI. "genda de preocupri a popula+iei de%ine*te pro)lemele la care ma.oritatea a*teapt re#olvarea0 dar *i pericolele de care se teme. "ceste pericole0 adunate0 dau c/ipul du*manului colectiv. @ntruc/iparea rului social &n vi#iunea ma.orit+ii este0 de %apt0 o)iectul cu care se )at actorii politici. @ntr>o competi+ie electorala0 va ie*i &nvingtor cel care va %i creditat cu cea mai mare *ansa de a &nvinge du*manul colectiv0 cu condi+ia ca du*manul colectiv sa %ie corect identi%icat de candidat Hindivid sau partidI. Campania dusa de 6mil Constantinescu *i de guvernul de coali+ie CDR>PD>UD-R &mpotriva lui Ion Iliescu *i a PDSR &n a%acerile9 %irul ro*u9 *i 8Costea9 este un ast%el de e=emplu. <a momentul &n care a &nceput atacul pe ideea %irului ro*u cu -oscova0 principalele pro)leme ale rom'nilor erau de natura economica0 se re%ereau la scderea nivelului de trai0 la nestp'nirea in%la+iei0 la diversele e*ecuri ale guvernului0 la cre*terea *oma.ului. Puterea0 considerata de cet+eni vinovata de e=istenta acestor pro)leme0 supunea de#)aterii pu)lice tema unei posi)ile tentative a lui Ion Iliescu de a sta)ili o linie tele%onica directa cu -oscova0 &n 144(. Desi PDSR s>a contra#is &n comunicate0 Ion Iliescu *i PDSR nu au sc#ut &n sonda.e. -otivul este simplu: cei care l>au votat pe Ion Iliescu l>au votat %iindc au %ost convin*i ca va re#olva ceea ce ei considerau ca este du*manul colectiv al momentului0 8srcia9. Ne/otr'+ii nu au alergat &n ta)ra adversa0 ci au ridicat scorul PDSR0 caci ei a*teptau re#olvri de pro)leme0 nu acu#a+ii. 6tapa II $ "nali#a situa+iei interne *i e=terne a candidatului. @n privin+a situa+iei interne0 un candidat tre)uie s>*i evalue#e at't punctele sale tari *i punctele sla)e0 c't *i pe cele ale organi#rii campaniei. ?re)uie identi%icate oportunit+ile pe care o campanie le poate o%eri0 precum *i amenin+rile crora candidatul tre)uie sa le %ac %ata. DGS Punctele tari ale PDSR &n campania din 2555 au %ost: scorul )un &n sonda.ele de opinie $ mediul rural %iind sigur pentru PDSR $ reputa+ia )una a liderului sau0 numrul mare de mem)ri. Intre punctele sla)e se numrau lipsa de popularitate &n #ona ?ransilvania0 &n ora*ele mari *i printre persoanele cu studii superioare *i e=istenta unor purttori de imagine cu coe%icient negativ. NsB+ Printre punctele tari ale lui ?/eodor Stolo.an &n campania din 25550 se pot o)serva pre#enta *i a)ilit+ile &n via+a economica rom'neasca0 e=perienta &n negocierile interna+ionale0 simpatia de care se )ucura &n r'ndul electoratului datorita modului &n care *i>a &ndeplinit atri)u+iile &n timpul mandatului de prim>ministru. Ca puncte sla)e0 ies &n evidenta lipsa unei e=periente politice necesare unui pre*edinte0 e*ecul &n promovarea re%ormei pe timpul mandatului de prim>ministru0 spri.inul unui partid politic care a %ost la guvernare *i era perceput &n momentul alegerilor drept ine%icient. "nali#a situa+iei e=terne implica evaluarea oportunit+ilor *i riscurilor candida+ilor0 precum *i ale campaniilor acestora. DGS PDSR a contat pe cre*terea numrului de simpati#an+i ca urmare a ac+iunilor &ntreprinse &n timpul campaniei *i pe o%erta electorala reala. "menin+area principala putea %i repre#entata de %or+a altor candida+i o)+inut &n urma o%ertelor electorale reali#a)ile pe termen scurt. DGS ?/eodor Stolo.an avea un de)ut promi+tor &n campania din 2555. 6l repre#enta0 pentru tarile vecine0 imaginea unui )un economist0 imagine care se rs%r'ngea asupra tarii. "cestea erau oportunit+ile. Riscurile preau a %i: posi)ilitatea de a nu %i votat de un electorat care a %ost nemul+umit de guvernarea de atunci Hun segment important dinpopulatieI0 e=istenta unor temeri ca nu ar putea %ace %ata &ntr>o %unc+ie de diplomat %ara pregtire politica *i utili#area unui lim)a. prea elevat0 pe care alegtorii nu>l &n+elegeau de multe ori.

6tapa III $ -arBeting strategic @n aceasta etapa a campaniei electorale0 tre)uie identi%icate tipurile de votan+i. "numite caracteristici ale electoratului pot rm'ne nesc/im)ate pentru o lunga perioada de timp0 iar altele se pot sc/im)a de la o campanie la alta. "st%el0 candidatul tre)uie sa cunoasc acele segmente de votan+i pe care se poate )a#a *i pe care poate sa le trans%orme &n nucleul sau dur. ?ot &n aceasta etapa0 candidatul tre)uie sa &*i de%ineasc po#i+ia pe care o va adopta &n campanie0 ceea ce va conduce la construirea imaginii candidatului0 la determinarea agendei *i a modalit+ilor *i a instrumentelor de comunicare. DGS 6mil Constantinescu a c'*tigat alegerile pre#iden+iale din 144, ca un candidat care a promis sc/im)area de regim politic &n Rom'nia. @n timpul campaniei electorale0 mem)rii ec/ipei sale au reali#at portretul unui lider re%ormator0 impun'ndu>l ca pe un om care va aduce 8sc/im)area &n )ine9. DGS Ion Iliescu a pierdut alegerile din 144, mai ales datorita dorin+ei de sc/im)are din partea popula+iei. @n timpul celor patru ani de opo#i+ie0 Ion Iliescu *i>a conservat imaginea unui lider politic mai aproape de oamenii simpli0 mai %amiliari#ata cu realit+ile sociale *i nevoile cotidiene. ")il din punct de vedere politic0 a *tiut sa se adapte#e timpurilor0 apr'nd c/iar proprietatea &n interven+ii pu)lice. S>a pronun+at pentru integrarea europeana *i aderarea la N"?70 a %cut alian+e strategice cu sindicatele *i s>a deta*at pu)lic de tendin+ele e=tremiste0 ceea ce i>a %olosit &n alegerile pre#iden+iale din 2555. 6tapa IA $ Sta)ilirea o)iectivelor *i a strategiei de campanie. "ceasta etapa implica sta)ilirea unor scopuri *i o)iective msura)ile: candidatul le poate utili#a pentru a evalua campania0 at't &n %a#e intermediare0 c't *i la terminarea acesteia. Fa#'ndu> se pe cercetrile anterioare0 candidatul tre)uie sa &*i de#volte o imagine0 un concept legat de pro)leme *i de tipul de politica0 un set de mesa.e0 precum *i mi.loacele de comunicare a acestora. DGS Candidatul PDSR la Primria capitalei &n 14430 Sorin 7prescu0 a avut o strategie electorala marcata de lipsa de unitate &ntre imaginea candidatului *i cea a partidului. "st%el0 au e=istat doua orientri divergente: pe de o parte0 construc+ia imaginii lui Sorin 7prescu0 care vi#a doar primria *i0 pe de alta parte0 asocierea sa cu Ion Iliescu0 pre*edintele PDSR0 care utili#a aceasta campanie ca pe un instrument de promovare a imaginii partidului *i un prile. de a aduce critici dure la adresa Conven+iei Democrate. "ceasta a %ost o pro)lema reala pentru candidatul PDSR0 deoarece alegtorii care nu aveau o atitudine pro>PDSR erau mult mai greu de convins &n condi+iile &n care popularitatea PDSR urma un traseu descendent. DGS Aiorel <is0 candidatul CDR din acela*i an la Primria Capitalei0 a des%*urat o campanie electorala )a#ata pe o strategie unitara. "rgumentele sale au %ost reali#rile din perioada interimatului. 6l a venit cu date te/nice0 iar mesa.ul cel mai important al campaniei0 8Continuam &mpreuna90 re%lecta ideea de )a#a: Aiorel <is a reali#at multe lucruri0 a &nceput o serie de proiecte *i tre)uie sa duca munca la )un s%'r*it. 6tapa A $ Comunicarea0 distri)u+ia *i planul de organi#are. Cea de a cincea etapa necesita tactici *i instrumente de marBeting0 precum promovarea %recvent utili#ata &n marBetingul comercial. Candidatul tre)uie sa identi%ice cele mai e%iciente modalit+i prin care poate aloca resurse pentru organi#are H%onduri0 sponsori#ri0 voluntariI. DGS Participrile lui Aiorel <is &n 1443 la emisiunile televi#ate s>au concentrat pe rspunsuri la atacurile contracandida+ilor. <is *i>a construit o argumenta+ie )a#ata pe ci%re *i date care au &m)unt+it imaginea de gospodar *i au sus+inut mesa.ul sau $ 8Unicul program al adversarilor mei este acela al atacurilor &ndreptate asupra mea9. De alt%el0 <is a %ost candidatul care a avut cel mai mult spatiu electoral $ ,(( minute $ pe cele mai importante posturi. DGS Cu un spatiu electoral mai redus dec't CDR0 campania electorala a candidatului PDSR0 Sorin 7prescu0 a &ncercat sa specule#e nemul+umirea popula+iei %ata de guvernarea CDR. Campania s>a concentrat pe o critica aspra a administra+iei.

<is0 sus+inut prin clipuri ?A care se re%ereau la cur+enie *i c'inii vaga)on#i. "ten+ie1 Nu trans%orma+i campania electorala &n pu)licitate pentru un produs comercial1 -ulti anali*ti politici considera ca0 &n Rom'nia0 pu)licitatea electorala seamn cu pu)licitatea pentru detergen+i. Din e=ces de #el0 unele agen+ii de pu)licitate uita ca0 de %apt0 tre)uie sa cree#e imaginea unui om. "ceasta ar %i una dintre criticile aduse campaniei lui ?/eodor Stolo.an la alegerile din 2555. 6tapa AI $ Categoriile de pu)lic tinta ale candidatului. @n aceasta etapa0 candidatul tre)uie sa &*i ating categoriile de pu)lic tinta *i sa &*i impun imaginea prin utili#area mass>media *i a pu)licit+ii electorale0 msura)ila prin numrul de apari+ii la *tiri *i numrul de spoturi electorale di%u#ate. ?ot acum0 candidatul *i organi#atorii campaniei sale tre)uie sa se %ocali#e#e pe atragerea de noi segmente de pu)lic. DGS Segmentul electoral vi#at de Sorin 7prescu &n campania electorala din 1443 pentru alegerea primarului general al Capitalei a %ost constituit0 &n special0 din categoria muncitorilor. Ai#itele &n %a)rici au avut ca scop atragerea acestora. De aceea0 atacurile la adresa principalului sau contracandidat au avut succes la acest grup tinta. DGS Aiorel <is a 8+intit9 electoratul constituit din tineri *i din persoanele apar+in'nd clasei medii0 lucru demonstrat de spectacolele *i discotecile organi#ate &n perioada campaniei electorale. 12. Detalii de organi#are este o provocare di%icila din punct de vedere organi#atoric. "st#i0 managementul campaniilor electorale tre)uie sa tina cont de tipul scrutinului *i de o)iectivele speci%ice %iecruia dintre acestea. Nu uita+i1 Des%*urarea unei campanii electorale e%iciente0 care sa conduc la atingerea o)iectivelor sta)ilite0 presupune o )una pregtire0 organi#are *i un control permanent pe tot parcursul des%*urrii ei. Campania este proiectata0 &n general0 de conducerea partidului sau0 daca este vor)a despre un candidat independent0 de ec/ipa sa de campanie. "ce*tia vor sta)ili #ona geogra%ica sau categoria sociala vi#ata0 precum *i temele de campanie. Sta)ili+i nivelul superior managerial al ec/ipei de campanie Hdirectorii de departamenteI1 Inventaria+i resursele disponi)ile1 "cestea sunt: ;inanciare Hdona+ii0 sponsori#a+i0 alte sume alocateI: -ateriale Hsediu de campanie0 mo)ilier0 steaguri0 )annere0 a%i*e0 /'rtie0 consuma)ile0 ma*iniI: ?e/nice Hcalculatoare0 imprimante0 %a=uri0 tele%oane0 copiatoare0 camere de luat vederi0 instala+ii de sonori#are etcI: Umane Hmem)ri0 simpati#an+i0 personal anga.atI. "nali#a+i proiectul de campanie *i testa+i>l1 Nu trece+i la e=ecutarea proiectului de campanie &nainte de a e%ectua o anali#a atenta1 ?esta+i mesa.ul0 a%i*ul0 clipul electoral prin organi#area unor %ocus>grupuri *i interviuri individuale1 6c/ipa de campanie. Cola)orarea dintre managerul HdirectorulI de campanie *i ec/ipa propriu>#is este una dintre c/eile de succes ale campaniei. Candidatul NU tre)uie sa se implice &n detaliile de campanie *i niciodat nu se va implica &n dispute sau ne&n+elegeri1 ?alentul unui )un manager de campanie consta &n reali#area unei c't mai )une cola)orri cu mem)rii ec/ipei. Departamente de lucru: departament de coordonare Hmanagerul *i consilieriiI: departament de creare a imaginii Hproiectea# *i lansea# mesa.e0 concepe *i

reali#ea# a%i*e0 emisiuni televi#ate0 #iare0 scrisori electoraleI: departamentul de studiu al concurentei Hmonitori#ea# campaniile contracandida+ilor0 semnalea# eventualele atacuri0 identi%ica punctele sla)e ale concurenteiI: departament de rela+ii cu presa Hmen+ine contacte permanente cu #iari*tii0 o)+ine spa+iul redac+ional pentru pre#entarea partiduluiRcandidatului0 cultiva rela+ii mai mult sau mai putin %ormale cu .urnali*tii pentru a asigura o imagine )una &n #iareI: departament de %inan+e Hcolectea# *i gestionea# toate resursele %inanciareI: departament de operare &n teren. "ten+ie1 S <ucra+i cu o ec/ipa e%icienta0 nu cu un grup de palavragii1 Pune+i>v de acord asupra unei ac+iuni *i da+i>l drumul1 S Sta)ili+i o)iective clare0 aloca+i resursele *i responsa)ilit+ile *i monitori#a+i progresele &nregistrate. S @nt'lni+i>v regulat0 dar numai at't c't este necesar pentru a ac+iona1

S;TRCI?