Povestea lui Harap-Alb

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga este un basm cult,publicat in anul 1877 in revista Convorbiri
literare.Basmul cult este o specie a genului epic in proza,cu numeroase personaje,purtatoare ale unor valori
simbolice,cu actiune implicand fabulosul si supusa unor stereotipii,care infatiseaza parcurgerea drumului initiatic
de catre erou.Naratiunea la persoana a III-a este realizata de un narator omniscient,dar nu si obiectiv,pentru ca
intervine adesea prin comentarii sau reflectii.Spre deosebire de basmul popular,unde predomina
naratiunea,basmul cult presupune imbinarea naratiunii cu dialogul si descrierea,conferind actiunii un ritm alert,dar
si individualizarea personajelor prin amanunte.Dialogul are o dubla functie,sustine evolutia si caracterizarea
personajelor.Tema basmului o constituie triumful binelui asupra raului.Motivele narative specifice sunt
superioritatea mezinului,calatoria,supunerea prin viclesug,demascarea raufacatorului,pedeapsa,casatoria.Actiunea
se desfasoara linear,succesiunea evenimentelor fiind redata prin inlantuire.Personajele(oameni,dar si fiinte
himerice cu comportament uman),sunt purtatoare ale unor valori simbolice:binele si raul,in diversele lor
ipostaze.In basm sunt prezente clisee compozitionale.Formula initiala Amu cica era odata si formula finala Si a
tinut veselia ani intregi sunt conventii care marcheaza intrarea si iesirea din fabulous.Insa naratorul inoveaza
formula initiala,punand povestea pe seama spuselor altcuiva:cica,adica se spune,fara a nega ca in basmul
popular(A fost odata ca niciodata),iar formula finala include o reflectie asupra realitatii sociale.Formulele mediane
si merg ei o zi,si merg doua,si merg patruzeci si noua, Dumnezeu sa ne tie,ca cuvantul din poveste,inainte mult
mai este realizeaza trecerea de la o secventa narativa la alta si intretin curiozitatea cititorului.Autorul porneste de
la modelul popular,reactualizeaza teme de circulatie universala,dar le organizeaza conform propriei viziuni,intr-un
text narativ mai complex decat al basmelor populare.Cartea primita de la Imparatul Verde,care neavand decat
fete,are nevoie de un mostenitor la tron(motivul imparatului fara urmasi) este factorul perturbator al situatiei
initiale si determina parcurgerea drumului initiatic de cel mai bun dintre fii craiului(motivul superioritatii
mezinului).Destoinicia fiilor de imparat este probata mai intai chiar de tatal acestora,deghizat in ursul de la
pod.Initial,mezinul craiului este timid,rusinos,lipsit de curaj.Cand tatal sau ii mustra pe fratii lui mai mari ca s-au
intors din drum de frica ursului,el nu are curaj sa dea glas dorintei de a merge sa-si incerce norocul acolo unde
ceilalti au dau gres.Podul simbolizeaza trecerea la o alta etapa a vietii si se face intr-un singur sens,fara posibilitate
de intoarcere.Mezinul trece aceasta proba a curajului,cu ajutorul calului nazdravan si a Sfintei Duminici.Drept
rasplata pentru milostenia aratata acesteia,mezinul primeste sfatul de a lua calul,armele si hainele cu care tatal
sau a fost mire pentru a izbandi.Calul,descoperit cu tava de jaratec dupa 3 incercari,va deveni tovarasul si
sfatuitorul tanarului,ajutandu-l pe acesta cu puterile supranaturale pe care le detine:zboara si poate
vorbi.Intamplarile cu batrana si calul pun in evidenta naivitatea si nepriceperea tanarului in a distinge realitatea de
aparenta.Trecerea podului reprezinta un act de curaj:afundarea in necunoscut,fiind urmata de ratacirea in
padurea-labirint,simbol ambivalent,loc al mortii si al regenerarii.Tanarul uita repede povetele tatalui sau si isi ia
drept calauza un span.Acesta il pune pe fiul craiului,boboc in felul sau la trebi aiste(caracterizare directa realizata
de catre narator) in situatii dificile,a caror traversare implica demonstrarea unor calitati morale
deosebite.Schimbarea numelui reprezinta inceputul initierii spirituale,in care va fi condus de Span.Personajul intra
in fantananaiv fecior de crai,pentru ca mai apoi sa iasa Harap-Alb.Numele reflecta conditia
duala:rob,sluga(harap),de origine nobila(alb),iar sugestia cromatica alb-negru,traversarea intre starea de
inocenta si invierea spirituala a celui ce va deveni imparat.Juramantul din fantana include si conditia
eliberarii:tanarul va trebui sa-i dea ascultare pana la moarte.Caracterizarea indirecta,realizata prin intermediul
faptelor,a limbajului,a relatiilor cu celelalte personaje,dezvaluie trasaturile de caracter ale tanarului.Ajunsi la
curtea imparatului Verde,Spanul il supune la 3 probe:aducerea salatilor din Gradina Ursului,a pielii cerbului si a
fetei Imparatului Ros.Mijloacele prin care trece de probe tin de miraculos,iar ajutoarele au puteri
supranaturale.Desi este un personaj de basm,Harap-Alb nu este acel Fat-Frumos din basmele populare,caci
evolutia sa reflecta conceptia despre lume a scriitorului,prin umanizarea fantasticului.Protagonistul este un om
desoi bun,care traverseaza o serie de probe,invata din greseli si progreseaza,putand descrie in evolutia lui un
drum al maturizarii,ceea ce demonstreaza caracterul de bildungsroman al basmului.Primele doua probe le trece
ajutat de Sfanta Duminica,care il sfatuieste cum sa procedeze si ii da obiectele magice necesare.Aceste incercari ii
solicita curajul,stapanirea de sine si respectarea juramantului,in pofida ispitei de a se imbogati.A treia proba
presupune o alta etapa a initierii,care este mai complexa si necesita mai multe ajutoare.In drumul spre Imparatul
Ros,om cu inima haina,Harap-Alb da dovada de responsabilitate,curaj si intelepciune,ajutand poporul gazelor.In
schimb,craiasa furnicilor si craiasa albinelor ii ofera cate o aripa.La curtea Imparatului,flacaul este supus la o serie
de probe,ajutat de personaje himerice si animaliere cu puteri supranaturale:casa de arama,care simbolizeaza
proba focului,o trece cu ajutorul lui Gerila,ospatul pantagruelic cu mancare si vin din belsug,duse la bun sfarsit de
Flamanzila si Setila,iar alegerea macului de nisip-cu ajutorul furnicilor.Alte trei probe presupun pazirea nocturna a
fetei,transformata in pasare,recunoastea acesteia si intrecerea dintre calul lui Harap-Alb si turturica,care trebuiau
sa aduca3 smicele de mar dulce si apa vie si apa moarta de unde se bat muntii in capete.Ajunsi la curtea
Imparatului Verde,fata il demasca pe Span,care ii taie capul lui Harap-Alb.In acest fel il dezleaga de juramant,semn
ca initierea este incheiata,iar rolul Spanului ia sfarsit.Acesta nu este doar o intruchipare a maleficului,ci are si rolul
initiatorului,unrau necesar,de aceea calul nu-l ucide inainte ca maturizarea eroului sa fie definitivata.Decapitarea
craisorului are semnificatia coborarii in Infern,a mortii initiatice.Invierea este realizata defarmazoana,cu ajutorul
obiectelor magice aduse de cal.Deznodamantul consta in refacerea echilibrului si rasplata eroului:nunta cu fata de
imparat si stapanirea imparatiei.Eroul este sprijinit de ajutoare si donatori,fiinte cu insusiri supranaturale(Sfanta
Duminica),animale fabuloase(calul nazdravan,craiasa furnicilor si a albinelor),fapturi himerice(cei 5 tovarasi) sau
obiecte miraculoase(aripile gazelor,smicele de mar dulce,apa vie,apa moarta).Specific basmului cult este modul in
care se individualizeaza personajele.Cu exceptia eroului,care este vazut in evolutie,celelalte personaje reprezinta
tipologii umane,reductibile la o singura trasatura sufleteasca dominanta.Prin portretele fizice ale celor cinci
tovarasi,se ironizeaza defecte umane,dar aspectul lor grotesc ascunde calitati sufletesti precum bunatatea si
prietenia.Imparatul Ros si Spanul sunt rai si vicleni,reprezentanti ai fortelor maleficului,iar Sfanta Duminica este
inteleapta.Modalitatile nararii sunt povestirea si reprezentarea.Povestirea faptelor este uneori insotita de
reflectiile naratorului si este dublata de un plan al semnificatiilor simbolice.Registrele stilistice popular,oral si
regional confera originalitate limbajului,prin specificul integrarii termenilor si al modului de exprimare.Limbajul
cuprinde termeni si expresii populare,regionalisme,proverbe si zicatori,introduse in text prin expresiavorba
ceea.Placerea zicerii,jovialitatea se reflecta in mijloacele lingvistice de realizare a umorului,precum exprimarea
mucalita(Sa traiasca trei zile cu cea de alaltaieri),ironia(Doar unu-i imparatul Rosvestit pentru bunatatea
lui),porecle si apelative caricaturale(Buzila,farfasiti),caracterizari pitoresti(portretele celor cinci
tovarasi),etc.Povestea lui Harap-Alb este un basm cult,avand ca particularitati reflectarea conceptiei despre lume
a scriitorului,umanizarea fantasticului,individualizarea personajelor,umorul si specificul limbajului.Insa,asemenea
basmului popular,pune in evidenta idealul de dreptate,adevar si cinste,fiind o oglindirea vietii in moduri
fabuloase(G.Calinescu).