NOTE DE CURS

DREPT FUNCIAR

CURSUL NR. 3

Procedura constituirii şi reconstituirii dreptului de proprietate privată asupra

terenurilor :

Reconstituirea dreptului de proprietate, potrivit legii nr. 1/2000, este guvernată

de două principii , respectiv principiul restituirii în natură a terenurilor în limita a
maxim 50 ha. şi principiul reconstituirii dreptului de proprietate pe vechile
amplasamente. Numai acolo unde aplicarea celor două principii nu este posibilă, legea
prevede posibilitatea , potrivit art. 3 alin. 3, acordării de despăgubir , pentru diferenţa
de teren neretrocedată. Potrivit art. 40 din legea nr. 1/2000, Guvernul va stabili prin
hotărâre modul de evaluare al terenurilor , sursele de financiare şi modalităţile de plată
către foştii proprietari, începând cu plata despăgubirilor , potrivit art. 3 alin. 4 din lege,
pentru suprafeţele cele mai mici ce nu pot fi retrocedate.
În vederea stabilirii dreptului de proprietate privată, atribuirea efectivă a
terenurilor şi eliberarea titlurilor de proprietate s-a constituit , în fiecare comună şi
oraş , câte o comisie locală condusă de primarul localităţii respective. Comisiile locale
au funcţionat sub îndrumarea unei comisii judeţene condusă de către prefect.
Comisiile locale sunt constituite din: primar – în calitate de preşedinte al
comisiei, viceprimarul, secretarul consiliului local – în calitate de secretar al comisiei,
un inginer agricol , reprezentanţi ai inspectoratului silvic şi ai districtelor silvice , 1-3
reprezentanţi ai proprietarilor – locuitori ai localităţii .
Comisiile judeţene sunt constituite din: prefectul judeţului – în calitate de
preşedinte al comisiei, subprefectul judeţului, secretarul general al Prefecturii – în
calitate de secretar al comisiei , directorul direcţiei de contencios administrativ şi
controlul legalităţii , directorul general al direcţiei generale pentru agricultură şi
industrie alimentară , directorul general al oficiului judeţean de cadastru geodezie şi
cartografie.
Comisiile locale au următoarele atribuţii principale :
- preluarea şi înregistrarea cererilor pentru atribuirea terenurilor în proprietate sau
folosinţă ,
- stabilirea mărimii şi amplasamentului suprafeţei de teren ce urmează a fi
atribuită în proprietate ,
- pregătirea documentaţiei tehnice necesară pentru eliberarea titlurilor de
proprietate ,
- primirea contestaţiilor şi transmiterea lor Comisiei judeţene împreună cu
documentaţia întocmită ,
- punerea în posesie a persoanelor îndreptăţite , după validarea de către comisia
judeţeană a propunerilor comisiilor locale .

1
 Comisiile judeţene au următoarele atribuţii principale :
- organizarea , coordonarea şi instruirea comisiilor locale ,
- verificarea legalităţii propunerilor comisiilor locale ,
- soluţionarea contestaţiilor persoanelor nemulţumite ,
- validarea sau invalidarea măsurilor stabilite de comisiile locale ,
- emiterea titlurilor de proprietate asupra terenurilor .
Comisiile locale şi judeţene îşi desfăşoară activitatea în plen , în prezenţa
majorităţii membrilor lor .Hotărârile comisiilor locale şi ale celei judeţene se adoptă
cu majoritate membrilor prezenţi şi se consemnează într-un proces verbal semnat de
toţi participanţii.
Legea fondului funciar prevede că reconstituirea sau constituirea dreptului de
proprietate asupra terenului se face la cerere prin eliberarea unui titlu de proprietate, în
limita suprafeţei la care este îndreptăţită fiecare persoană, şi respectiv , familie .
Familia , în sensul acestei legi , se compune din soţi şi copiii necăsătoriţi , dacă
gospodăresc împreună cu părinţii lor .
Procedura reconstituirii şi constituirii dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor începe cu depunerea de către persoanele interesate a unei cereri la primăria
localităţii unde este situat terenul solicitat .
Cererea de stabilire a dreptului de proprietate trebuia înregistrată la consiliul
local , în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, termen ce a fost
prelungit ulterior de mai multe ori ( legea nr. 29/1991 , legea nr. 169/1997 , O.U.G. nr.
1/1998, legea 247/2005). Prin art. 33 din legea nr. 1/2000 s-a prevăzut că persoanele
fizice şi juridice care nu au depus, în termenul prevăzut de legea nr. 169/1997, cereri
pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, după caz, actele doveditoare, pot
formula astfel de cereri în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acestei
legi .
Cererea trebuia formulată de către fiecare persoană îndreptăţită, iar când sunt
mai mulţi moştenitori, cererea se putea face şi în comun , cu condiţia ca fiecare dintre
aceştia să o semneze . Cererea trebuia să cuprindă următoarele date :
- numele şi prenumele solicitantului şi ale părinţilor ,
- calitatea în care formulează cererea ,
- gradul de rudenie cu foştii proprietari ai terenului, în cazul moştenitorilor legali,
- suprafaţa de teren la care se socoteşte îndreptăţit solicitantul,
- alte date necesare pentru stabilirea dreptului de proprietate .
La cerere se anexa următoarele documente:
- declaraţia pe proprie răspundere privind suprafaţa de teren pe care solicitantul o
are în proprietate şi suprafaţa de teren la care este îndreptăţit ,
- acte de proprietate ( contracte , extrase C.F.) ,
- certificat de moştenitor ( dacă este cazul ) ,
- hotărâre judecătorească ( dacă există ) ,
- certificat de naştere ,
- certificat de deces al autorului , în cazul moştenitorilor ,

2
 - orice alte acte din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului
solicitat.
Potrivit art. 10 al legii nr. 18/1991, dovada dreptului de proprietate se poate
face cu :
- evidenţele cooperativei agricole de producţie ,
- cererile de înscriere în cooperativa agricolă de producţie ,
- registrele agricole de la data intrării în cooperativă ,
- actele de proprietate , inclusiv extrase de carte funciară ,
- orice alte probe , inclusiv declaraţii de martori .
Cererea putea fi depusă personal, iar solicitantul prezenta actele doveditoare în
original şi câte o copie simplă semnată pentru conformitate , la comisie rămânând
numai copiile acestor acte .Cererea putea fi transmisă şi prin poştă .
În toate cazurile cererea putea fi rezolvată fără prezenţa solicitanţilor , prezenţa
lor fiind obligatorie, doar la primirea titlului, care trebuia semnat, precum şi la punerea
în posesie .
Stabilirea dreptului de proprietate pentru foştii proprietari aflaţi în viaţă se face
pe numele acestora, iar în cazul când aceştia sunt decedaţi , pe numele moştenitorilor
lor.
Când sunt mai mulţi moştenitori solicitanţi, stabilirea dreptului de proprietate se
face pe numele tuturor moştenitorilor .Când există şi moştenitori testamentari care au
solicitat reconstituirea proprietăţii asupra terenurilor , ei vor fi trecuţi de asemenea în
titlul de proprietate împreună cu ceilalţi moştenitori legali care au vocaţie succesorală ,
urmând ca raporturile dintre ei să fie soluţionate conform dreptului comun .
Comisiile locale, primind cererile persoanelor îndreptăţite împreună cu actele
doveditoare, analizează aceste documente şi întocmesc listele cu propunerile privind
suprafaţa de teren ce i se cuvine fiecărui solicitant. Listele cu propunerile acestor
comisii se afişează la sediul consiliului local pentru luarea la cunoştinţă de către cei
interesaţi. Persoanele nemulţumite de propunerile stabilite de comisia locală puteau
face contestaţie în termen de 5 zile de la afişarea propunerilor. Contestaţia trebuia
înaintată spre rezolvare comisiei judeţene , în termen de 30 de zile de la depunere .
Comisiile locale, imediat după expirarea termenelor arătate mai sus, aveau
obligaţia să înainteze comisiei judeţene întreaga documentaţie ( dosarele cu cererile şi
actele doveditoare anexate, lista cu propunerile întocmite şi procesele verbale prin care
au fost aprobate) .
Comisia judeţeană trebuia să analizeze propunerile comisiilor locale şi să
soluţioneze contestaţiile depuse , să valideze sau să invalideze propunerile primite şi ,
apoi, să le transmită, împreună cu hotărârile adoptate, comisiilor locale, prin delegat,
în termen de 3 zile de la adoptare .
Comisiile locale aveau obligaţia să afişeze imediat la sediul consiliului local
listele cu propuneri, după validarea sau invalidarea lor de către comisia judeţeană, şi să
comunice persoanelor interesate , sub semnătură, hotărârea comisiei judeţene privind
soluţionarea contestaţiilor sau invalidarea propunerilor comisiilor locale .

3
 Împotriva hotărârii comisiei judeţene, persoanele nemulţumite puteau face
plângere la judecătoria în raza căreia era situat terenul, în termen de 30 de zile de la
data la care au luat la cunoştinţă de această hotărâre . Plângerea suspendă executarea .
Sentinţa civilă pronunţată de judecătorie este supusă căilor de atac prevăzute în
Codul de procedură civilă. Pe baza hotărârii judecătoreşti definitive, comisia judeţeană
care a emis titlul îl va modifica , înlocui sau desfiinţa , după caz .

Eliberarea titlurilor de proprietate şi punerea în posesie a persoanelor

îndreptăţite :

Titlul de proprietate se emite de către Comisia judeţeană de aplicare a Legii

fondului funciar, pe baza documentelor înaintate de către comisiile locale, după
validarea propunerilor înaintate de către comisii.
Documentaţiile se trimit în două exemplare , din care unul se reţine şi se
depozitează la arhiva oficiului de cadastru şi organizarea teritoriului din cadrul
judeţului.
Titlurile de proprietate sunt formulare cu regim special .
Titlul de proprietate , pentru cetăţenii în viaţă , se emite persoanelor îndreptăţite
(soţ, soţie), iar pentru moştenitori se emite un singur titlu de proprietate pentru
terenurile ce au aparţinut autorului lor, în care se nominalizează toţi solicitanţii
îndreptăţiţi , urmând ca pentru ieşirea din indiviziune , aceştia să procedeze potrivit
dreptului comun.
Titlul se semnează de către prefect, directorul general al Direcţiei generale
pentru Agricultură şi Alimentaţie şi de către directorul oficiului de cadastru şi
Organizare a Teritoriului . Titlurile se transmit comisiilor locale care le vor înscrie în
registrul agricol , iar apoi le vor înmâna , sub semnătură , persoanelor îndreptăţite . În
acest scop , comisiile locale vor întocmi un registru care va cuprinde numele şi
prenumele titularului, numărul titlului de proprietate şi semnătura titularului .
În cazul peroanelor care au formulat plângeri la judecătorie , titlurile de
proprietate se vor completa după pronunţarea hotărârii judecătoreşti.
În baza titlului de proprietate , comisia locală va proceda la delimitarea zonelor
teritoriale în care urmează să fie puşi în posesie titularii. Această delimitare , precum
şi parcelarea pe proprietari se face pe baza planului de situaţie al fiecărei localităţi şi al
măsurătorilor topografice .
Potrivit art. 14 alin. 2 din legea nr. 18/1991, republicată, atribuirea efectivă a
terenurilor se face, în zona colinară, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie,
pe sole stabilite de comisie şi nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietăţii .
Ulterior, prin art. 2 alin. 1 din legea nr. 1/2000, regula punerii în posesie pe vechile
amplasamente a fost generalizată , cu condiţia ca acestea să fie libere , adică să nu fie
ocupate de construcţii sau să nu fi făcut obiectul punerii în posesie în favoarea altor
persoane cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate. În acest sens, legea nr. 1/2000
prevede că drepturile dobândite cu respectarea prevederilor legii fondului funciar,

4
pentru care au fost eliberate adeverinţe de proprietate, procese verbale de punere în
posesie sau titlul de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare .
Punerea în posesie a proprietarilor se va face în prezenţa fiecărui proprietar care
va semna tabelul de luare în primire a terenului. În acest scop , comisiile locale trebuie
să încunoştinţeze în scris, cu confirmare de primire, persoanele care au domiciliul în
alte localităţi şi cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate , asupra datei la care va avea
loc punerea în posesie .
Pentru persoanele care au domiciliul în localitate, comisiile locale afişează la
sediul lor data punerii în posesie , utilizând totodată orice alte mijloace de comunicare.
Marcarea parcelelor se face prin ţăruşi sau borne care se asigură de către fiecare
proprietar .
În situaţia în care mai rămân terenuri neatribuite, comisia locală le va delimita
pe planul cadastral şi în teren şi le va preda consiliului local în administrare , urmând a
fi folosite în conformitate cu prevederile legii.
După punerea în posesie a tuturor proprietarilor, Agenţai de cadastru va redacta
un plan de situaţie cu noua parcelare a teritoriului şi cu numerotarea topografică
corespunzătoare, în două exemplare, din care un exemplar rămâne la acesta, iar unul
se predă consiliului local .
Precizăm că, datorită faptului că eliberarea titlurilor de proprietate s-a dovedit a
fi, în practică, o activitate voluminoasă şi anevoioasă, comisiile locale şi judeţene au
recurs într-o primă fază , până la completarea şi înmânarea acestor titluri , la emiterea
unor adeverinţe de proprietate pe baza cărora s-a făcut şi punerea în posesie . Aceste
adeverinţe au un caracter provizoriu şi ele îşi încetează valabilitatea o dată cu emiterea
şi înmânarea titlurilor de proprietate .
Trebuie reţinut că titlurile de proprietate se eliberează numai în cazurile în care
dreptul de proprietate asupra terenului a fost stabilit prin hotărârea comisiei judeţene şi
nu prin ordin al prefectului, acesta din urmă constituind el însuşi actul de proprietate.

Reglementări speciale a unor categorii de terenuri :

1. În zonele necooperativizate, reconstituirea dreptului de proprietate se va face

din terenurile aflate în proprietatea statului şi în administrarea primăriilor, la
propunerea acestora, prin Ordin al Prefectului.
2. Cererile referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
aflate în proprietatea statului în baza decretului nr. 712/1966 sau a altor acte normative
speciale pot fi formulate oricând . Acestea nu sunt supuse unui anumit termen socotit
de decădere, ca în cazul constituirii şi reconstituirii dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole proprietate cooperatistă sau din proprietatea statului . Atribuirea în
proprietate se face prin ordin al prefectului la propunerea primăriilor , pe baza
verificării situaţiei juridice a terenurilor. Cei nemulţumiţi se pot adresa cu o plângere
judecătoriei, în baza art. 54 şi 53 din legea nr. 18/1991.
3. Potrivit dispoziţiilor art. 25 din legea nr. 1/2000 , reconstituirea dreptului de
proprietate şi punerea în posesie a titularilor , în cazul terenurilor forestiere , precum

5
şi eliberarea titlurilor de proprietate se fac de comisiile locale şi , respectiv , comisiile
judeţene , în condiţiile şi cu procedura stabilite în legea fondului funciar , republicată ,
conform legii nr. 1/2000 şi a Regulamentului aprobat prin H.G. nr. 890/2005.
4. În cazul cererilor formulate de consiliile locale, actele de reconstituire a
dreptului de proprietate şi eliberarea titlului de proprietate se vor face pe numele
comunie, oraşului sau al municipiulu , ca persoane juridice, iar titlul se va înmâna
primarului.
5. Potrivit articolul 8 din legea nr. 1/2000, persoanelor fizice cărora li s-a stabilit
calitatea de acţionar la societăţile comerciale pe acţiuni agricole sau piscicole,
indiferent dacă au încheiat sau nu contracte de locaţiune , li se restituie în natură
suprafeţele agricole , pe baza documentelor care atestă fosta proprietate , în perimetrul
acestor societăţi . Legea obligă comisia judeţeană de aplicare a legii fondului funciar
să emită titlu de proprietate şi să pună în posesie pe titular .
6. În ceea ce priveşte constituirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor agricole foste proprietate a C.A.P., rămase la dispoziţia comisiei locale din
terenurile aduse în cooperativă de către cei care au decedat fără moştenitori sau care
nu au fost cerute spre restituire, atribuirea în proprietate celor interesaţi se face prin
ordin al prefectului, la propunerea comisiei locale de aplicare a legii nr. 18/1991 .
7. Cu privire la terenurile proprietate de stat atribuite în folosinţă veşnică sau în
folosinţă pe durata existenţei construcţiei în vederea construirii de locuinţe proprietate
personală, atribuirea în proprietate a acestora se face prin ordinul prefectului, la
propunerea consiliilor locale, pe baza verificărilor situaţiei juridice şi faptice a
terenurilor.

Inalienabilitatea temporară a terenurilor agricole:

Articolul 1310 Cod civil consacră principiul liberei circulaţii a bunurilor

susceptibile de a forma obiectul dreptului de proprietate . Tot articolul 1310 stabileşte
şi excepţia de la această regulă, în sensul că prin lege se poate stabili prohibirea
înstrăinării anumitor bunuri, care sunt scoase din circuitul civil .
Aceste prohibiţii pot fi absolute, când anumite bunuri, care prin natura lor sau
printr-o declaraţie a legii sunt de uz public şi deci inalienabile, sau relative, care se
referă la bunuri , care deşi nu sunt declarate inalienabile, pot fi vândute doar numai de
anumite persoane sau numai în anumite condiţii .
Prin legea nr. 18/1991 au fost declarate inalienabile temporar anumite bunuri
imobile, cum este situaţia terenurilor agricole asupra cărora s-a constituit dreptul de
proprietate, potrivit art. 19 alin. 1 , art. 21 şi art. 43 din lege.
Art. 19 alin. 1 stabileşte condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cei care
solicită să li se constituie un drept de proprietate asupra terenurilor, care s-au aflat în
patrimoniul C.A.P.-urilor, respectiv: să fi lucrat efectiv cel puţin trei ani în fostele
C.A.P.-uri sau să nu fi adus teren în cooperativă, sau să fi adus mai puţin de 5.000
mp., indiferent dacă au fost cooperatori sau angajaţi , să-şi stabilească domiciliul în
localitatea respectivă şi să nu aibă teren în proprietate , în acea localitate .

6
 Articolul 20 din lege dispune că în localităţile cu excedent de suprafaţă de teren
agricol şi cu deficit de forţe de muncă în agricultură se poate atribui , fără alte
condiţii, celor care solicită în scris terenuri agricole până la 10 ha. în echivalent arabil
de familie, iar dacă solicită aceasta alte familii din alte localităţi, se impune obligaţia
de a-şi stabili domiciliul în localitatea unde cer teren agricol şi de a renunţa la
proprietatea avută în extravilan, în localitatea de unde pleacă .
Prin prevederile art. 43 din legea nr. 18/1991 în ce priveşte constituirea
dreptului de proprietate, se dispune că în zonele montane cu climă defavorizată , se pot
atribui , la cerere , terenuri agricole celor care solicită în scris aceasta, cu condiţia ca să
se oblige să le lucreze şi să creeze gospodării. În acest caz atribuirea făcându-se prin
ordin al prefectului în limita a 10 ha. în echivalent arabil de familie, la propunerea
primăriilor locale .
În toate aceste cazuri de constituire a unui drept de proprietate asupra unui teren
agricol, potrivit art. 32 din legea nr. 18/1991, beneficiarilor dreptului de proprietate le
este interzisă înstrăinarea terenurilor prin acte între vii, timp de 10 ani socotiţi de la
începutul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea .
Nerespectarea acestei dispoziţii legale imperative este sancţionată de lege cu
nulitatea absolută a actului de înstrăinare, nulitate ce poate fi invocată de către
primărie, prefectură, de către procuror sau de orice persoană interesată.
Articolul 49 din legea nr. 18/1991 prevede că persoanele cărora li s-a constituit
dreptul de proprietate în condiţiile art. 19 alin. 1 , 21 şi 43 sunt obligate să respecte
întocmai condiţiile impuse de lege, astfel că, dacă nu le respectă, ei pierd dreptul de
proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor realizate pe acestea.

Soluţionarea litigiilor ivite ca urmare a aplicării legii nr. 18/1991:

Competenţa de soluţionare a plângerilor împotriva actelor emise de comisiile de

aplicare a legii nr. 18/1991 aparţine judecătoriei în raza căreia se află terenul .
Legiuitorul a dat spre soluţionare instanţelor de drept comun atât soluţionarea
litigiilor referitoare la valabilitatea titlului, cât şi a celor referitoare la nulitatea actelor
emise în cadrul procesului de constituire, reconstituire a dreptului de proprietate
asupra terenurilor, potrivit art. 53-56 din lege. Pot forma obiectul plângerii adresate
direct judecătoriei: hotărârile comisiei judeţene de aplicare a legii, ordinul prefectului
de atribuire a dreptului de proprietate, orice act administrativ al unui organ
administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a
terenului, modificarea sau anularea propriei hotărâri de către comisie .
Legea nr. 247/2005 cuprinde în Titlul nr. XIII o procedură specială pentru
accelerarea judecăţilor în materia restituirii proprietăţilor funciare. Judecarea
proceselor funciare se face de urgenta si cu precadere, inclusiv în perioada vacanţelor
judecătoreşti. Termenele de judecata acordate de instanţă nu vor putea fi mai mari de
15 zile, cu excepţia cazului când părţile sunt de acord cu acordarea unui termen mai
lung. Hotărârile pronunţate de instanţele judecătoreşti în procesele funciare în primă
instanţă sunt supuse numai recursului. Hotărârile definitive şi irevocabile susceptibile

7
de înscriere în cartea funciara sunt comunicate din oficiu de catre instanţa de judecată
birourilor de carte funciară.

Instanţelor de drept comun le revine competenţa de a soluţiona acţiunile în

constatarea nulităţii absolute a actelor juridice reglementate de art. III din lege nr.
169/1997: actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în
favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptăţite, potrivit legii , la astfel de
reconstituiri sau constituiri, actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenuri
agricole aflate în domeniul public, actele de reconstituire sau constituire a dreptului de
proprietate în intravilanul localităţilor, pe terenuri revendicate de foştii proprietari, cu
excepţia celor atribuite conform art. 24 din lege. În situaţia în care, pe terenurile care
au făcut obiectul unor acte juridice constatate nule s-au edificat construcţii de orice fel,
sunt aplicabile dispoziţiile art. 494 C.Civil.