Sunteți pe pagina 1din 21

nastere

evenimentul expulzarii unui produs de conceptie dupa o perioada a sarcinii mai mare de 28 sapt.
Numarul nasterilor nu coincide in mod necesar cu nr nascutilor vii, deoarece exist ape de-o parte
posibilitatea unei nasteri multiple si pe de alta parte riscul aparitiei nascutilor morti.
nascut viu
produsul de conceptie expulzat sau extras complet din corpul mamei, indifferent de durata sarcinii din
care aceasta provine si care prezinta un semn de viata: respiratie, activitate cardiaca, pulsatii ale
cordonului ombilical fost sectionat sau nu. Varsta sarcinii, greutatea fatului sau oricare alt criteriu de
viabilitate sunt ignorate in mod deliberat de definitie in scopul evitarii unor variatii interpretative .
nascut mort
produsul de conceptie care provine dintr-o sarcina de peste 28sapt si care dupa separarea completa
de corpul mamei nu manifesta nici un semn de viata. Determinarea duratei sarcinii este adesea
dificila. Se prefera drept criteriu o informatie indirecta, cum este greutatea fatului de peste 1000g si o
lungime>35cm .
avorton produsul de conceptie care provine dintr-o sarcina cu o durata mai mica de 28sapt si care
dupa extragerea completa din corpul matern nu manifesta nici un semn de viata. Din acelasi motiv ca
mai sus, se poate utiliza drept criteriu o greutate mai mica de 1000g si o lungime<35cm.
pIanificare famiIiaIa- determinarea constienta de catre familie a numarului de copii si esalonarea n
timp a nasterilor.
deces- evenimentul disparitiei definitive a oricarui semn de viata in orice moment dupa inregistrarea
starii de nascut viu.
deces neonatal
evenimentul disparitiei definitive a oricarui semn de viata nregistrat n
prima luna de viata(0-27zile).
deces neonatal precoce decesul nregistrat n prima saptamna de viata(0-6zile)
deces postneonatal decesul nregistrat la vrste cuprinse n intervalul 1 luna 12 luni de la
nastere(28zile-364zile)
deces juvenil decesul nregistrat la vrste cuprinse ntre 1 ani si 4 ani.
deces matern decesul determinat de o complicatie a sarcinii, nasterii si lehuziei.
deces prematur deces nregistrat la o vrsta mai mica dect cea care reprezinta speranta de
viata la nastere (durata medie a vietii).
speranta de viata la nastere(durata medie a vietii) reprezinta un indicator al
mortalitatii si in acelasi timp al starii de sanatate. Este numarul mediu de ani pe care o persoana spera
sa-l traiasca in conditiile caracteristicilor modelului de mortalitate pe grupe de varsta a populatiei din
care provine persoana, pentru un anumit an.
speranta de viata la varsta de "x ani numarul mediu de ani pe care o persoana spera
sa-l traiasca de la varsta x in conditiile caracteristicilor modelului de mortalitate pe grupe de varsta a
populatiei din care provine persoana, pentru un anumit an.
cazul nou de boala cazul prima data diagnosticat si raportat
concediu medical initialse intelege orice certificat de concediu medical care nu prelungeste
un concediu medical anterior sau orice certificat de concediu medical care prelungeste un concediu
medical anterior neintrerupt pentru afectiuni diferite.
epidemie aparitia unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare intr-o colectivitate
umana cu o frecventa net in exces fata de frecventa normal asteptata
endemie prezenta intr-o comunitate a unei boli infectioase sau de nutritie sub forma de cazuri
sporadice care izbucnesc periodic in aceleasi regiuni
pandemie infectie cauzata de un agent patogen prezent simultan in tari diferite si a carei rata de
mortalitate este ridicata, proportional cu rata numarului de infectii in randul populatiei. in mai 2009,
oms a modificat definitia: pandemia este explicata acum printr-o infectie, prezenta simultan in mai
multe tari, datorita unui agent patogen care are caracteristici noi
factor de risc orice conditie care poate fi descrisa si dovedita ca se asociaza aparitiei unei
anumite stari morbide cu o frecventa superioara celei asteptate
riscnotiune de probabilitate. exprimarea in cifre. probabilitatea aparitiei bolilor sau decesului in
prezenta sau absenta factorilor de risc
asociatie epidemiologica relatia ce se poate dovedi ca exista intre 2 categorii distincte de
factori de risc sau factori de protectie pe de o parte si boala si urmarile bolii (incapacitate, invaliditate,
infirmitate, handicap,deces) pe de alta parte .in studiile populationale umane se emit ipoteze si se
specifica existenta unei asociatii care va fi baza de pornire pentru actiunile sau pentru programele de
sanatate . Asociatia epidemiologica poate fi: -directa:atunci cand factorul determinant produce aparitia
efectului -falsa: atunci cand se emite o ipoteza de existenta a unei asociatii epidemiologice care
ulterior se dovedeste a fi incorecta -indirecta: atunci cand asociatia epidemiologica pare a fi directa,
dar este de fapt determinata de alti factori, numiti factori de confuzie.
profilaxia ansablul masurilor luate de individ, familie, societate si stat(ca puetere) cu urmatoarele
scopuri: sa promoveze sanatatea, sa ocroteasca sanatatea, sa previna bolile, sa reduca consecintele
acestora(incapacitatea, invaliditatea), sa evite decesele premature.
indice indicator statistic complex, care reflecta evolutia cumulata a mai multor date(numere care
insumeaza concepte multiple). Uzual, se ia un reper care se asimileaza cu valoarea 100 si toate
datele ulterioare se refera la variatia procentuala fata de baza. Ex: indicele dezvoltarii umane cuprinde
SV, gradul de scolarizare, PB/loc (human development index)
indicator unitate standardizata de structurare a informatiei care faciliteaza monitorizarea si
evaluarea starii de sanatate.
rata indicator statistic care masoara frecventa unui eveniment n raport cu o populatie sau
subpopulatie statistica din care provine evenimentul respectiv. -n sens strict, reprezinta raportul care
are drept caracteristici principale faptul ca timpul este un element al numitorului (pe minut, pe ora) si
ca exista o relatie distincta ntre numitor si numarator. Numaratorul poate fi o cantitate masurabila (litri
pe zi, centimetri pe an) sau o valoare numarabila (internarile dintr-un an). n cadrul numaratorului si n
special al numitorului pot fi introdusi termeni suplimentari (ex. calorii/kg/zi;
evenimente/1000locuitori/an). Numaratorul este inclus n numitor.
raport valoarea obtinuta prin mpartirea unei cantitati masurabile sau valori masurabile la alta
cantitate. Este un termen general care include : rata, proportia, ponderea, prevalenta etc. (Diferenta
dintre o proportie si un raport este ca n numaratorul acesteia este inclusa si populatia definita la
numitor, n timp ce acest lucru nu este obligatoriu pentru termenul de raport, utilizat n sensul general)
Elementele de la numarator si numitor sunt independente.
eficientadef1-obtinerea celui mai mare beneficiu cu cel mai mic cost.def 2-obtinerea unor efecte
sau unor rezultate finale direct proportionale cu eforturile depuse, evaluate n bani, resurse si timp.
acceptabilitate gradul de acceptare a procedurilor medicale (acordul pt acestea)
adresabilitate gradul de solicitare a serviciilor medicale de catre populatie. E influentata de
factori geografici, educationali, culturali si de nivelul de acoperire cu unitati medicale/ personal
medical.
act normativ izvor de drept. creat de organe cu competente de reglementare, cu aplicabilitate
generala si pt respectarea caruia se pot utiliza si fortele coercitive ale statului.
cost o masura a pierderii monetare in momentul consumarii unei resurse (pt a produce un bun).
pretul> costul pt a fi rentabil ;)
DEMOGRAFA DEFNTE, COMPONENTE, CONCEPTE
FUNDAMENTALE
Demografia este tiin[a care are ca obiect de studiu popula[iile umane sub aspectul numrului,
reparti[iei geografice i structurii dup diferite caracteristici demografice i socio-economice, analiza
evolu[iei lor i eviden[ierea legilor de dezvoltare a popula[iei.Opereaza cu 2 notiuni fundamentale:
Evenimentul demografic este unitatea statistic de observare n demografie i se refer la cazul
individual statistic (ex.: natere, deces, cstorie, divor[, etc.). Fenomenul demografic reprezint
intensitatea apari[iei evenimentelor demografice ntr-o popula[ie i ntro perioad de timp i se
msoar cu ajutorul ratelor (ex.: natalitate, mortalitate, nup[ialitate, divor[ialitate, etc.). mportanta
pentru medic: indicatorii demografici sunt utilizati in evaluarea activitatii medicale, medicului nu-i sunt
indiferente caracteristicile populatiei pe care o trateaza.
STATCA POPULATE DEFNTE, COMPONENTE, SURESE DE
NFORMATE
Statica populatiei se refera la nr, structura (pe grupe de vrst, sex, religie, ocupati), distributia
geografica a populatieie (pe mediu sau profil teritorial), densitatea si dispersia populatiei.
1) nr populatiei poate fi cunoscut prin: - recensamant: inregistrarea globala transversala a intregii
populatii la un moment dat ( se ia drept valoare populatia de la mijlocul anului: 1 iulie) - actualizarea
recensamantului prin date inregistrate la oficiile de stare civila ( intrari naturale (nascutii vii) si
mecanice (imigranti), iesiri: decese, emigranti) - anchete demografice
Populatia Romaniei este in scadere datorita scaderii sporului natural si datorita emigratiei.
2) distributia geografica - pe medii de rezidenta urban/rural => modele diferite de
morbiditate/mortalitate, modele de reproducere, difera organizarea seerviciilor sanitare. - dispersia
popultiei consta in descrierea distributiei locuitorilor in functie de tipul si marimea localitatii - densitatea
populatiei repsrezinta nr locuitori/km2 (depinde de relief si gradul de dezvoltare socio-economic) ->
important pt organizarea serviciilor sanitare
3) structura - pe sexe (riscul de boala este diferit intre sexe). n primul an de nastere avem
supramortalitate masculina, apoi in jurul vrst de 40 ani se ajunge la un echilibru cu egalizarea
proportiilor intre sexe. - pe grupe de varsta:utila pentru a descrie nivelul de morbiditatesi mortalitate
specifice fiecarei grupe de varsta - in functie de starea civila, religie, paritcipare la viata economica:
populatie activa: populatia care isi exercita profesia + someri; populatie ocupata: populatia activa
someri.
mplicatiile staticii populatiei asupra starii de sanatate si serviciilor medicale sunt: directe (vizibile
imediat) si indirecte (mai greu de sesizat). Numarul populatie reflecta indirect starea de sanatate a
populatiei. Densitatea populatiei influenteaza accesibilitatea la serviciile sanitare, dar favorizeaza
extinderea epidemiilor si cresterea poluarii.
3. TPUR DE PRMADA A VARSTELOR, MPORTANTA PENTRU
SP
1) triunghi: baza mare => natalitate mare, vrf ascutit => mortalitate mare, speranta la viata este mica,
longevivitate mica, este caracteristica tarilor subdezvoltate 2) clopot (stog): baza relativ larga =>
natalitate crescuta, ca urmare a imbunatatirii nivelului de trai creste si durata medie de viata ducand la
cresterea ponderii verstnicilor in populatie, este un model de ,tranzitie, caracteristica tarilor rapid
industrializate. 3) urna: natalitate si longevivitate , cu proportie mare a varstnicilor in randul
populatiei, caracteristica t. Dezvoltate 4) trefla: in unele tari dezvoltate, care in urma aplicarii intense a
politicilor pronataliste inregistreaza indicatori mai ai natalitatii.
4. DNAMCA POPULATE DOMENU, COMPONENTE,
DEFNTE, MPORTANTA
Dinamica populatiei descrie miscarea populatiei si are doua componente:
1. miscarea mecanica determinata de factori economici, sociali si politici, poate fi de tip intern (migratia
interna) si de tip extern (imigrarile, emigrarile)
2. miscarea naturala (reproducerea populatiei: modificarea efectivului unei populatii ca urmare a
intrarii unei generatii de nascuti vii si a iesirii in medie a unei generatii prin deces intr-un an
calendarsitic). Are doua componente: una negativa mortalitatea si una pozitiva fertilitatea si
natalitatea.
5. REPRODUCEREA POPULATE DEFNTE, COMPONENTE,
MASURARE
Reproducerea populatiei: modificarea efectivului unei populatii ca urmare a intrarii unei generatii de
nascuti vii si a iesirii in medie a unei generatii prin deces intr-un an calendarsitic). Are doua
componente: una negativa mortalitatea si una pozitiva fertilitatea si natalitatea.
Masurare Natalitatea cu indecele brut de natalitate Fertilitatea (vedeti subiectul 7) Mortalitatea cu
indecele brut de mortalitate
6. NATALTATEA DEFNTE, CONCEPTE, MASURARE
Definitiile evenimentelor demografice
Nascutul viu produsul de conceptie, care, indifferent de varsta sarcinii, in momentul separarii de
corpul matern (expulzie/extractie) prezinta cel putin unul din semnele de viata: miscari respiratorii,
batai cardiace, contractii voluntare (?), pulsatii ale cordonului ombilical.
Nascutul mort produsul de conceptie care provine dintr-o sarcina mai mare de 28 S si care in
momentul separarii de corpul matern nu prezinta nici-un semn de viata (avorton < 28 S)
Natalitatea reprezinta fenomenul demografic al frecventei nascutilor vii intr-o populatie. Se masoara
cu rata bruta de natalitate, aceasta reprezinta raportul intre numarul de nascuti vii si numarul mediu de
locuitori ai perioadei considerate.
Avantaje: simplitatea calculului si disponibilitatea datelor, dezavantaje: depinde de structura populatiei
( se corecteaza prin indicatori mai elaborati sau prin metoda de standardizare)
7.FERTLTATE DEFNTE, MASURARE, EVOLUTE S FACTOR
DE NFLUENTA
Fertilitatea reprezinta totalitatea nascutilor vii ce revin la 1000 de femei de vrst fertila (15-49). n
analiza fetilitatii exista doua posibilitati de abordare: transversala (analiza fertilitatii intr-un an
calendaristic) si longitudinala prospectiv/retrospectiv.
ndicatori: 1. RBN (stiti voi formulele) 2. RFG 3. RSF 4. RTF= reprezinta numarul mediu de copii pe
care l-ar naste o femeie (o generatie de femei) in conditiile unui model de fertilitate specificape vrst si
in abesnta mortalitatii. 5. BR=numarul mediu de fetite pe care le-ar naste o femeie in conditiile unui
model de fertilitate specifica pe varste in absenta mortalitatii. 6. calendarul fertilitatii= distributia ratelor
de fertilitate pe grupe de varsta. Perioada este impartita in 7 grupe cincinale: 15-19, 20-24...45-49.
Caracteristicile modelului de fertilitate in Romania: - fertilitatea precoce cu tendinta de apropiere de
modelul de fertilitate intermediara - reproducere ingusta (BR subunitar) - modelul de fertilitate este
concentrat pe rangul 1 si 2 al nascutilor vii.
Fanctori care influenteaza fertilitatea: 1) factori demografici: distributia pe sexe, structura populatiei, in
speciala populatiei feminine pe grupe de vrst, nuptialitatea si divortialitatea. 2) factori medico-biologici:
sterilitatea primara si secundara, sterilitatea masculina, patologia genitala, igiena sexuala 3) factori
sociali: prelungirea scolarizarii, gradul de angajare a femeilor in activ socio-ec 4) migratia populatiei:
ca fenomen de masa determ de factori sociali, politici, econom, culturali 5) factori legislativi:
prevederile codului muuncii si codului familial, sistemul de alocatii pt copii, programe de protectie
materno-fetale 6)factori subiectivi: atitudinea fata de copii, nr de copii doriti, nr de copii realizati,
metode si mijloace contraceptive 7) factori locali-traditionali: nivelul cultural, obiceiuri locale, religie
8. SURSE DE NFORMAT S EVOLUTA NATALTAT N ROMANA
Surse de informatii: certificate constatator al nasterii, recensamant, reactualizarea recensamantului,
anchete demografice.
Evolutia natalitatii: din a doua jumatate a sec 19, in tarile care se dezvoltau economic, datorita
procesului de urbanizare care a indus cresterea nivelului socio-economic cu antreanarea femeii in
viata economica si sociala, schimbarea comportamentului reproductiv al pop, scaderea mortalitatii
infantile, aparitia atitudinii constiente fata de reproducere su dus la scaderea natalitatii si prin urmare
la un moment dat mortalitatea a inregistrat o tendinta mult mai puternica decat a natalitatii. ntre cele
doua razboaie mondiale, natalitatea si mortalitatea se stabilizeaza, iar dupa al doilea razboi mondial
pana in prezent, are loc o tendinta continua de scadere a natalitatii. n Rom, evolutia natalitatii a urmat
aceeasi tendintaca in tarile europene dar cu intarziere datorita dezvoltarii sale tardive. n 1930-35
natalitatea despasea 30/1000. n anii din jurul celui de al doilea razboi mondial nu se cunosc valori
exacte. Dupa terminarea razboiului, natalitatea (fenomen de recuperare). Din 1955-65 o marcata,
brusca a natalitatii ca urmare a decretului care legaliza practicarea libera a avortului ( 14/1000). n
1965, prin decretul 770 se interzice avortul chirurgical => in 1967 brusca 27/1000. in 1983 se ajunge
la acelasi nivel cu cel din 1955, pana in 1990 se mentine o valoare constanta, dupa 1990 ca urmare a
liberalizarii avortului, natalitatea la 13/1000 cu o continua pana in 2000 , 10/1000. Pe medii, pana
in 1976 natalitate mai mare in mediul rural, apoi, dupa 1976 se inverseaza. Teritorial, natalitate mai
in judetele din vestul tarii.
9.MORTALTATEA DEFNTE, CONCEPTE, SURSE DE
NFORMATE, MPORTANTA PT SP
Mortalitatea reprezinta componenta negativa a miscarii naturale, fiind fenomenul demografic al
deceselor intr-o pop data si intr-o perioada data de timp. Evenimentul demografic este decesul.
Decesul este evenimentul disparitiei definitiva a oricarui semn de viata in orice moment dupa
inregistrarea starii de nascut viu. Abordarea fenomenului poate fi transversala, de moment si
longitudinala, pe o generatie ( sta la baza construirii tabelului de mortalitate)
Surse de informatie: inregistrarile totale si continui ale deceselor la serviciul de stare civila, pe baza
certificatului medical constatator al decesului, informatii privind nr pop si tructura pop pe sex, vrs....
mportanta: mortalitatea reprezinta un fenomen demografic cu implicatii in numericaa pop si in
structura pe grupe de vrst a pop; este un indicator demografic utilizat in masurarea, descrierea si
analiza mortalita, sunt utilizate pt identificarea problemelor de sanatate, ierarhizarea acestora si
stabilirea prioritatilor in optiunile de sanatate.
10. METODE DE MASURARE, DESCRERE S ANALZA A
MORTALTAT GENERALE, AVANTAJE S LMTE
n analiza transversala se folosesc: - masurarea intensitatii si structurii fenomenului cu rate si indicatori
de structura (acestia au un nume special: letalitati/mortalitati proportionale)
Ratele de mortalitate la randul lor pot fi grupte in rate brute de mortalitate si rate specifice. Ratele
brute masoara intensitatea fenomenului in populatie. Avantajele constau in simplitatea si mare lor
putere se sinteza, reducand la un singur numar toate informatiile privitoare la mortalitate. Ratele
specifice de mortalitate masoara frecventa deceselor in subpopulatii definite in functie de un criteriu
(sex, vrst, mediu...)
ndicatorii de structura reprezinta proportii ale deceselor de un anumit tip din totalul deceselor. Se
poate calcula letalitatea pentru anumite subpopulatii definite dupa oricare criteriu.
- metoda standardizarii sau a mortalitatii corectate/ajustate Este conceputa pentru mortalitate, dar
poate fi apliacata pentru orice alt eveniment. Scopul metodei este eliminarea influentelor date de
structura difeita a populatiei pe grupe de vrst asupra mortalitatii, permitand astfel identificarea pop in
care mortalitatea reprezinta in mod real o problema de sanatate publica. Exista doua variante a
standardizarii: directa( pop tip/standard) si indirecta( metoda mortalitatii tip/standard)
n analiza longitudinala se foloseste: - tabelele de mortalitate Principiul metodei: unei generatii ficative
se aplica un model real de mortalitate specifica pe varste sau pe grupe de varste si se calculeaza
indicatori de masurare a mortalitatii numiti functii biometrice a tabelului. Principalele functii:
probabilitatea de deces (functia biometrica cheie), nr de supravietuitori, nr de decese inregistrate intre
x la x+1 ani, probabilitatea de a trai la vrst de x+1 ani, speranta de viata la vrst de x ani.
Se mai calculeaza si anii potentiali de viata perduti ca urmare a deceselor premature (APVP). Utilitate:
metoda de analiza a modelului de mortalitate, masoara impactul unor cauze de deces care afecteaza
populatia. Nu coincide cu modelul pe cauze medicale, identifica si ierarhizeaza problemele de
sanatate.
11. CARACTERSTC GENERALE ALE MORTALTAT GENERALE
PE PLAN MONDAL
Mortalitatea este un fenomen puternic dependent de dezvoltarea economico-sociala. n ultimul timp s-
au inregistrat efecte paradoxale ale dezvoltarii socio-economice asupra sanatatii. n general, in lume
s-a inregistrat un declin al mortalitatii ca urmare a actiunilor complexe vizind sanatatea si dezvoltarea
economica. La inceput declinul s-a manifestat in tarile in curs de dezvoltare; in aceste tari dupa ce
initial mortalitatea generala a scazut, s-a inregistrat o stagnare in evolutia fenomenului insotita chiar si
de o scadere a duratei medii a vietii. Aceeasi situatie s-a inregistrat si in Romania. n tarile dezvoltate
s-a consemnat o deteriorare a cistigului in ani potentiali de viata, fenomen imputat imbatrinirii
populatiei. Aceasta situatie explica de ce programele de sanatate din aceste tari vizeaza, pentru
virstnici, nu scaderea mortalitatii, ci scaderea invaliditatii, adica ameliorarea calitatii anilor de viata.
Relatia dintre dezvoltarea economico-sociala si starea de sanatate poate fi sintetizata prin corelatia
care exista intre venitul national brut pe cap de locuitor si durata medie a viatii ca indicator sintetic al
mortalitatii si al starii de sanatate. Aceasta corelatie este de tip direct: cresterea venitului national brut
pe cap de locuitor este insotita de o crestere a duratei medii a vietii.
Exista si exceptii in care evolutiile celor doi indicatori sunt discordante: de exemplu in China, Cuba,
Shri-Lanka, cu venit national brut pe cap de locuitor scazut, au o durata medie a vietii mare pentru
venitul pe care-l au, in timp ce in tarile Orientului Apropiat, mai ales cele producatoare de petrol,
speranta de viata la nastere e mica, desi venitul national brut pe locuitor este unul din cele mai mari. O
corelatie de tip direct exista si intre procentul alocat pentru sanatate din venitul national si speranta de
viata la nastere.
Deci, intre mortalitatea generala exprimata prin durata medie a vietii si dezvoltarea economico-sociala
exista o relatie, in sensul ca prin cresterea venitului national brut se inregistreaza o crestere a
sperantei de viata la nastere, dar si procentul alocat pentru sanatate din venitul national brut prezinta
importanta.
19. NDCATOR DEMOGRAFC .Demografici (viata/nonviata): mortalitate, natalitate, fertilitate:
-de frecventa
-de probabilitati, riscuri
15. EVOLUTE MORTALTATE NFANTLA N ROMANA Speranta de viata la nastere (durata medie
a vietii ) inregistreaza in Romania, in 1988-1990, una din cele mai scazute valori din Europa: 69,56 ani
( penultimul loc). Durata medie a vietii la populatia feminina a fost cu 6 ani mai mare decat cea a
populatiei masculine. Aceasta situatie se datoreste mortalitatii infantile ridicate si unei mortalitati mari
la adultii de pana la 65 de ani, ca efect al acumularii unui complex de factori negativi (subdezvoltarea
economica, stresul, presiunea morala si insatisfactiile personale, un stil de viata defavorabil sanatatii).
Ca indicator sintetic al starii de sanatate speranta de viata la nastere prezinta valori diferite de la un
judet la altul (variatii intre 67-71 ani), reflectand astfel ca si in Rmania exista inechitatea populatiei in
raport cu sanatatea si serviciile de sanatate.
14, 17. MORTALTATE NFANTLA S FACTOR DE RSC (SST MAMA-COPL)
Mortalitatea infantila Este definita ca fenomenul demografic al deceselor 0-1 an inregistrate in
populatia de nascuti vii, intr-o perioada data de timp si intr-un teritoriu. Reprezinta un indicator specific
de masurare si descriere a starii de sanatate a copiilor si in acelasi timp este considerata ca un indice
sintetic al starii de sanatate al unei populatii, pentru ca in determinarea nivelului fenomenului sunt
implicati o multitudine de factori, reflectind astfel actiunea concomitenta asupra sanatatii copilului 0-1
an, atit a factorilor economico-sociali si de mediu, cit si a celor care tin de sistemul de servicii de
sanatate. Metodele utilizate in masurarea mortalitatii infantile au drept scop: -masurarea dimensiunii
fenomenului; -descrierea caracteristicilor mortalitatii infantile; -identificarea factorilor de risc si cauzali
care se asociaza si explica mortalitatea infantila. Scopul general al acestor metode: elaborarea unor
masuri (strategii) de interventie in vederea ameliorarii si controlului mortalitatii infantile. Sursa datelor
necesare masurarii, descrierii si analizei mortalitatii infantile poate fi reprezentata de: -datele de
statistica demografica curenta (prelucrarea informatiilor din certificatele medicale constatatoare ale
mortii si certificate medicale constatatoare ale nasterii); -datele de statistica sanitara curenta
(prelucrarea informatiilor din fisele deceselor 0-1 an); 47 -anchetele medico-sociale special elaborate.
Studiul mortalitatii infantile, la fel ca si in cazul celorlalte fenomene demografice, se poate realiza intro
maniera transversala, de moment (un an calendaristic) sau intr-o maniera longitudinala (studiu pe o
generatie). Metodele utilizate sunt de esenta epidemiologica si pot fi anchetele descriptive, analitice si
operationale, de interventie. Anchetele epidemiologice descriptive permit evidentierea unor diferentieri
ale mortalitatii infantile in functie de o serie de caracteristici personale, de timp si de loc. Ele raspund,
deci, la intrebarile: -"la cine apar decesele 0-1 an (descrierea fenomenului in functie de virsta la deces
a copilului, de sex, de mediu de rezistenta, de rang, de greutate la nastere, de cauza medicala a
decesului, etc.); -"cind apar decesele 0-1 an (descrierea fenomenului in timp); -"unde apar decesele
0-1 an (descrierea distributiei geografice, teritoriale a fenomenului). Deci anchetele epidemiologice
descriptive permit masurarea nivelului fenomenului, evaluarea tendintei, identificarea teritoriilor in care
fenomenul inregistreaza o evolutie deosebita, determinarea frecventei factorilor cunoscuti ca fiind
asociati unui risc crescut de deces 0-1 an, elaborarea unor ipoteze epidemiologice. Anchetele
epidemiologice analitice permit verificarea asociatiilor epidemiologice intre factorii considerati (de risc)
si decesul sub 1 an, ele raspunzind la intrebarile "cum, "de ce s-au produs decesele 0- 1 an. Aceste
anchete pot fi anchete de tip prospectiv (pe cohorta) sau anchete de tip retrospectiv (cazcontrol). n
cazul mortalitatii infantile, ancheta analitica este de fapt o ancheta pe o generatie, deoarece atit in
abordarea prospectiva cit si in cea retrospectiva, populatia luata in studiu este reprezentata de nascutii
vii ai unui an calendaristic. Pe baza datelor obtinute din anchetele epidemiologice analitice se poate
masura: 1.riscul de deces infantil la copiii expusi actiunii unui factor de risc; 2.riscul de deces infantil la
copiii expusi unui factor de risc fata de cei ce nu sunt expusi (riscul relativ); 3.cu cit este mai mare
riscul de deces infantil la copiii expusi actiunii factorului de risc fata de cei neexpusi (riscul atribuibil);
4.impactul actiunii unui factor de risc in populatie prin calcularea fractiunii atribuibile, cu alte cuvinte cit
i se poate atribui unui factor de risc in nivelul mortalitatii infantile la generatia de nascuti vii studiata.
Anchetele operationale, de interventie permit evaluarea eficacitatii unor strategii (programe) de
interventie care au drept scop reducerea mortalitatii infantile. 48 Principalii indicatori de masurare a
mortalitatii infantile 1.Rata de mortalitate infantila: unde: D0-1-decedatii 0-1 an dintr-un an
calendaristic si un teritoriu dat N-nascutii vii din acelasi teritoriu si an calendaristic 2.Rata de
mortalitate infantila pe medii: 3.Rata de mortalitate infantila pe sexe: 4.Ratele de mortalitate infantila in
functie de virsta la deces: 49 5.Rata de mortalitate infantila pe cauze: Factorii de risc ai mortalitatii
infantile Conditionarea multifactoriala a mortalitatii infantile a impus clasificarea factorilor de risc.
Dintre clasificarile intilnite in literatura de specialitate retinem clasificarea intr-o viziune sistemica,
clasificare convenabila atit pentru practica curenta cit si pentru cercetare. Aceasta clasificare tine
seama de integrarea biosistemului mama-copil in alte biosisteme: familia, populatia, mediul (fizic si
social), fiecare nivel de integrare necesitind interventia unui sector social. 1. Biosistemul mama-copil:
Factori endogeni: -care tin de mama: -virsta (sub 19 ani, peste 35 ani); -paritate; -avorturi in
antecedente; -patologie generala si obstetricala; -accidente in timpul nasterii; -interventii obstetricale.
-care tin de copil: -greutate mica la nastere; -sexul masculin; -rangul nou-nascutului; -virsta (primul
trimestru); -handicapuri biologice (malnutritie, rahitism, anemie, malformatii, infectii in interferenta cu
factori exogeni). Factori exogeni: 50 -intoxicatii; -accidente; -factori de mediu (inclusiv asistenta
medicala). 2. Factorii care tin de familie: -starea civila a mamei (mama celibatara); -familie
dezorganizata; -nivelul scazut de instructie; -venitul familiei; -conditii de locuit nesatisfacatoare; -familii
cu domiciliul nestabil; -alcoolismul; -vagabondajul; -tinerele familii in primul an de la constituirea lor. 3.
Factori demografici: -variatii in evolutia natalitatii si a fecunditatii; -planificarea familiala. Pentru
Romania, pentru o perioada de 55 ani, coeficientul de corelatie a rangurilor intre mortalitatea infantila
si rata bruta de natalitate a aratat o corelare destul de strinsa (r=0.54). 4. Factori economico-sociali si
de mediu.
12. CARACTERSTC GENERALE ALE MORTALTAT N
ROMANA
n perioada imediat postbelica mortalitatea generala a inregistrat cele mai inalte niveluri (20/1000,
maxim in 1947 22/1000), cauza: conditiile socio-economice si sanitare nefavorabile, a secetei si
epidemiilor. n 1955 ca urmare a aplicarii unor masuri cu caracter sanitar, mortalitatea scade marcat:
10/1000, cea mai redusaintensitate a mortalitatii s-a inregistrat in 1964 8/1000. incepand cu anul 1975
s-a inregistrat o tendinta de crestere usoara caurmare a fenomenului de imbatranire a pop. Dupa
1996-2000 mortalitatea a juns la valoarea de 11/1000.
Caracteristici personale 1)pe grupe de varsta: mortalitatea infantila si juvenila creste desi intensittea
celor doua este in continua 2) pe sexe: supramortalitate masculina 3) in functie de caracteristicele
spatiale: rural>urban si creste decalajul dintre cele doua componente. 4)pe cauze medicale de deces
(diferit de modelul european): BCV, tumroi, digestiv, accidente, b. Respiratorii.
21. Morbiditatea defini[ie, eveniment consemnat, tipuri de
morbiditate utilizate
Definitie: fenomen de mas al mbolnvirilor aprute ntr-o popula[ie definit ntr-o anumit perioad
de timp (n general este vorba de un an calendaristic. Evenimentul consemnat este apari[ia bolii,
definit ca absen[a snt[ii, adic a strii de bine fizic, psihic i social pe care aceasta o presupune.
n func[ie de observa[ie i observator se pot descrie urmtoarele tipuri de morbiditate: - Morbiditate
real (repezint totalitatea cazurilor de boal existente la nivelul unei comunit[i) - Morbiditatea
diagnosticabil (cazurile diagnosticabile cu probele care exist n prezent) - Morbiditatea resim[it
(boala aa cum este perceput de popula[ia laic, cea perceput de individ independent de orice
referin[ de utilizare a ei n sistemele de ngrijire) - Morbiditatea obiectiv este cea msurat prin
anchete epidemiologice sistematice utiliznd instrumente de msurare standardizate. n cazul bolilor
ce pot fi asimptomatice se poate ca cele trei tipuri de observare a morbidit[ii s furnizeze rezultate
diferite.
22. Morbiditatea - tipuri, msurarea morbidit[ii observate
n func[ie de observa[ie i observator se pot descrie urmtoarele tipuri de morbiditate: - Morbiditate
real (repezint totalitatea cazurilor de boal existente la nivelul unei comunit[i) - Morbiditatea
diagnosticabil (cazurile diagnosticabile cu probele care exist n prezent) - Morbiditatea resim[it
(boala aa cum este perceput de popula[ia laic, cea perceput de individ independent de orice
referin[ de utilizare a ei n sistemele de ngrijire) - Morbiditatea obiectiv este cea msurat prin
anchete epidemiologice sistematice utiliznd instrumente de msurare standardizate. n cazul bolilor
ce pot fi asimptomatice se poate ca cele trei tipuri de observare a morbidit[ii s furnizeze rezultate
diferite.
Masurarea morbiditatii observate
- Abordare transversal (pe perioada unui an calendaristic) - Abordare longitudinal (o cohort/o
genera[ie)
Studiul morbiditatii observate
Unitatea observat Evenimentul observat Fenomen/ndicator statistic mbolnvire Caz nou nciden[
Caz nou i vechi Prevalen[ Caz ce ntrerupe temporar capacitatea de munc Morbiditate cu TM Caz
ce ntrerupe definitiv capacitatea de munc Morbiditate cu invaliditate Caz ce necesit spitalitare
Morbiditate spitalizat Abordri n msurarea morbidit[ii observate: - n func[ie de debut : cazuri noi
(inciden[a) i cazuri noi i vechi(prevalen[a) - n func[ie de gravitate: Mb cu TM, Mb cu invaliditate i
Mb spitalizat.
23. Msurarea morbidit[ii criterii de definire a bolii, nregistrarea
morbidit[ii
Criterii de definire a bolii: - criteriul statistic un eveniment se consider anormal dac se situeaz n
afara unui interval cuprins ntre 2 intervale n jurul valorii medii a fenomenului studiat; - criteriul clinic
se consider anormal un eveniment dac este frecvent asociat cu entit[i patologice bine definite
anatomopatologic, microbiologic; - criteriul prognostic este considerat anormal acel fenomen care se
asociaz cu o frecven[ crescut de manifestri grave; - criteriul opera[ional situa[ia anormal este
aceea care n urma unei interven[ii nu conduce la realizarea unui beneficiu
nregistrarea morbidit[ii e puternic influen[at de: - accesul la serviciile medicale - calitatea serviciilor
medicale - corectitudinea diagnosticrii - accesibilitatea mijloacelor de investiga[ie - corectitudinea
codificrii.
24. nciden[a defini[ie, surse de informa[ii, msurare, factori care o
influen[eaz
nciden[a reprezint fenomenul de mas al apari[iei cazurilor noi de boal ntr-o popula[ie i ntr-o
perioad de timp. nciden[a e condi[ionat de: - Accesibilitate - Adresabilitate - Calitatea diagnosticului
Ar trebui s fie considerat ca frecven[ real de apari[ie a cazurilor noi doar n acele popula[ii n care
cele trei condi[ii se ndeplinesc n mod optim. Surse de informa[ii: Medicul de familie ce raporteaz
cazurile noi de boal (se bazeaz pe adresabilitatea popula[iei la serviciile medicale); studiul inciden[ei
e pasiv. Abordarea inciden[ei se face: - transversal (la un moment dat): se msoar rata de inciden[
general (frecven[a cu care au aprut cazurile noi), ratele de inciden[ specifice (pe sexe, pe grupe de
vrst, pe medii, pe boli, pe boli si sexe/grupe de vrst/medii) i indicatori de structur a cazurilor noi
(ponderea copiilor 0-14 ani, a celor de provin din mediul rural, a sexului feminine); - longitudinal
impune o anchet prospectiv pe o cohort i la sfritul perioadei de observare se msoar ratele de
inciden[ general i specifice i indicatorii de structur. Factori care influen[eaz inciden[a: -
modificarea stilului de via[ - modificarea virulen[ei factorilor incrimina[i n producerea bolii - apari[ia
unor noi factori incrimina[i n producerea bolii - evolu[ia temporal a bolii - metode noi de diagnostic -
modificri n structura pe grupe de vrst a popula[iei - modificri n clasificarea bolilor - migra[ia
25. Examene medicale de mas defini[ie, tipuri
Examenele medicale de mas sunt anchete transversale ce urmresc identificarea de prezum[ie
i/sau diagnosticarea de certitudine a bolilor sau altor caracteristici biologice sau comportamentale
ntr-o popula[ie. Tipuri de examene medicale de mas: - diagnosticul de certitudine al unei boli/factor
de risc ->ancheta de prevalen[ -- diagnosticul de prezum[ie al unei boli ->examen medical de tip
screening-- depistare pasiv-activ(cautarea cazurilor): se face cu ocazia examenelor medicale curente
(consultatii) cind pacientul se prezinta la medic pentru anumite acuze iar medicul, dupa consultatia
acordata pentru acuzele pacientului, aplica procedee si tehnici de investigatie pentru boala/bolile pe
care doreste sa le depisteze - examene periodice de sntate la vrste nodale (mai ales copii i adul[i,
ocazie cu care se caut bolile care au o frecven[ ateptat mai mare la vrsta respectiv), la
persoanele cu risc nalt (sugari, gravide .a.) - CHECK-UP (controlul strii de sntate din ini[iativa
persoanei sau patronului, control ce se face n cadrul unui serviciu special).
26. Ancheta de prevalen[ defini[ie, tipuri, avantaje i limite
Anchetele de prevalenta sunt examene medicale care se realizeaza ntr-
un interval relativ scurt de timp, ntr-o populatie bine definita, ocazie
cu care se poate inregistra att expunerea ct si rezultatul (boala).
Studiile de prevalen[ pot fi: - pur descriptive, oferind informa[ii despre variabile n mod separat (cte
boli sau cte situa[ii comportamentale se gsesc n popula[ie); - de tip caz-control, nregistrndu-se
concomitent prezen[a bolii i prin investiga[ie anamnestic, prezen[a unor variabile (caracteristici
biologice, genetice, comportamentale) nainte de momentul examenului (care au precedat boala).
Avantaje: - sunt utile n stabilirea prevalen[ei - sunt uoare, rapide, relativ ieftine - date uor de cules -
permit aprecierea amplitudinii unui fenomen, fiind utile n programare (programare sntate) - sunt
generatoare de ipoteze epidemiologice - permit controlul factorilor de confuzie (stratificare) Limite: - nu
stabilesc secven[a temporal a evenimentului - nu sunt utile pentru evaluarea inciden[ei - nu permit
calcularea direct a riscului relativ - nu se aplic n cazul bolilor rare - exist riscul erorilor de
anamnez - exist riscul interpretrilor abuzive.
27. Paralel ntre inciden[a i prevalen[a bolilor
nciden[a i prevalen[a sunt indicatori care msoar frecven[a bolii ntr-o popula[ie. nciden[a - arat
frecven[a cu care apare o boal - eviden[iaz mai bine bolile acute, - se ob[ine pasiv, raportate de
medic
Prevalen[a - reprezint fondul morbid (povara) al bolii ntr-o popula[ie - eviden[iaz mai bine bolile
cronice, - se ob[ine activ: anchete transversale sau examen medical de mas. Prevalen[a este
inciden[a nmul[it cu durata medie a bolii. n cazul inciden[elor egale, prevalen[a este cu att mai
important cu ct durata media a bolii este mai lung.
28. Calitatea vie[ii concepte, modalit[i de evaluare
Calitatea vie[ii calitatea vie[ii este un concept multidimensional i subiectiv care traduce caracterul
bun sau mai pu[in bun al "vie[ii" unui individ. Calitatea vietii perceptia indivizilor sau a grupurilor
sociale conform careia nevoile au fost satisfacute, iar situatiile favorabile realizarii fericirii si ndeplinirii
depline, a aspiratiilor lor nu au fost refuzate. Termenul de calitate a vietii este utilizat curent n tarile
dezvoltate unde necesitatile materiale de baza sunt acoperite. ndivizii au devenit din ce n ce mai
constienti de capacitatea lor de a-si satisface nevoile individuale si sociale si cauta o calitate a
existentei superioara simplei supravietuiri. Calitatea vietii - stilul de viata al bolnavilor cronici sufera
importante modificari: discomfort somatic si psihic, masuri igienico-dietetice (unele capabile sa
anuleze micile satisfactii ale existentei), efectele secundare ale medicatiei administrate, atingeri ale
personalitatii sale, inclusiv prin acceptarea unui nou statut si rol social, de "bolnav", cu implicatii n
insertia sa familiala si socio-profesionala (lezndu-i aspiratiile si expectatiile, adesea legitime).
Calitatea vietii -- perceptia indivizilor sau a grupurilor conform careia nevoile au fost satisfacute iar
situatiile favorabile realizarii fericirii depline, a aspiratiilor lor nu au fost refuzate. Calitatea vietii --
totalitatea conditiilor de ordin economic, social, ecologic, spiritual care asigura integritatea si echilibrul
vietii biologice, dezvoltare continua si durabila a personalitatii umane. Calitatea vie[ii ob[inut n urma
aplicrii unei terapii este distinct de efectele terapeutice n sine, prin semnifica[ia sau valoarea pe
care pacien[ii o acord acelor efecte. Potrivit OMS, trebuie avute n vedere 5 dimensiuni ale calit[ii
vie[ii: - reducerea simptomelor bolii - nlocuirea anxiet[ii i a descurajrii prin influxuri de stare de bine
i optimism - men[inerea unei re[ele de interac[iuni sociale pozitive - conservarea aptitudinilor
cognitive - aptitudinea de a munci i de a pstra un nivel de trai i de munc suficient. n consecin[
ne putem atepta ca evaluarea utilit[ii tratamentului (msura n care tratamantul mbunt[ete
calitatea vie[ii lor) s difere semnificativ. Prin analiza cost-utilitate se ia n considerare calitatea vie[ii,
atunci cnd se compar costuri i consecin[e (msura n care tratamentul mbunt[ete calitatea
vie[ii). Consecin[ele sunt valorizate prin unit[i naturale, care ncearc s reflecte utilitatea asociat
fiecrei stri de sntate. Cel mai frecvent folosite unit[i de msur sunt: anii de via[ ctiga[i
ajusta[i n func[ie de calitatea vie[ii acestor ani (QALY= ,quality adjusted life years), anii de via[
sntoi (YHL=years of healthy life) sau anii de via[ ajusta[i n func[ie de disabilit[ile prezente
(DALY=disability adjusted life years).
29. Screening - defini[ie, scopuri, ipoteze de utilizare
Screeningul reprezint examinare de mas care const n aplicarea unui ansamblu de procedee i
tehnici de investiga[ie asupra unui grup popula[ional n scopul identificrii de prezum[ie a unei boli sau
factor de risc. potezele care stau la baza practicrii screeningului: -ntr-o popula[ie exist boli i
bolnavi necunoscu[i datorit unor nevoi nesim[ite, neexprimate sau nesatisfcute; -identificarea bolii n
perioada ei de laten[ face ca eficacitatea i eficien[a interven[iilor s fie mare; -tratamentele efectuate
n stadiile precoce ale bolii sunt mai ieftine i mai eficace (boala nu se agraveaz, s-ar preveni
decesele premature). Scopurile screeningului: 1.Men[inerea snt[ii i prevenirea bolii n ipoteza n
care scopul screeningului este depistarea factorilor de risc. Prin acest scop, screeningul poate fi
ncadrat n msurile de profilaxie primar. 2.Depistarea precoce a bolilor. Prin acest scop, screeningul
are un caracter prescriptiv. 3.Determinarea prevalen[ei unei boli sau factor de risc. Prin acest scop,
screeningul este un instrument pentru planificarea i programarea sanitar. 4.Diagnosticul strii de
sntate a unei colectivit[i. 5.Evaluarea unei ac[iuni, a unor programe. 6.Determinarea prezen[ei unei
asocia[ii.
30. Modelul general al unui examen medical de tip screening
Din popula[ia [int se alege un eantion care, n urma aplicrii unui test de screening se va mpr[i n 2
loturi: unul alctuit din persoane probabil bolnave (persoanele din eantion la care rezultatul testului a
fost pozitiv) i cellalt alctuit din persoane probabil sntoase (persoanele din eantion la care
rezultatul testului a fost negativ). Screeningul este urmat de 2 faze: - faza de diagnostic n care cei
probabil bolnavi trec printr-un test diagnostic pentru confirmarea bolii suspectate; - faza terapeutic i
de supraveghere medical. Testele de screening trebuie s fie att de bune nct s ofere posibilitatea
de a detecta ct mai mul[i bolnavi din toat popula[ia examinat. Este de ateptat ca propor[ia real a
bolnavilor s fie mai mare n rindul celor probabil bolnavi dect n rndul celor probabil snto[i. De
obicei, screeningul se practic n popula[ii la risc nalt pentru c n aceste grupuri popula[ionale,
probabilitatea ca diagnosticul prezumtiv s fie diagnostic cert este mare.
31. Modalit[i de realizare a unui examen de screening
1.Anchetele prin interviu sau prin chestionar completat de ctre persoana investigat. Sunt indicate, n
special, pentru screeningul care vizeaz comportamentele i n anchetele fcute n gospodrii.
Limite:
-sunt supuse unor distorsiuni care tin de memoria celor chestionati
(de aceea, perioada recurenta nu trebuie sa fie mai mare de 2-4 saptamni)
si de intervievatori.
2.Anchetele medicale: efectuarea unui examen clinic, paraclinic sau combinat (interviu, examen clinic
i paraclinic).
Conditii:
-examenul sa fie standardizat;
-probele sa fie simple, ieftine;
-examenul sa tinteasca mai multe boli.
n prezent screeningul se practica pentru acele boli pentru care
exista probe paraclinice valide de identificare a bolii. Nu toate probele
pentru screening sunt valide pentru diagnostic, fie ca probele nu sunt bune
pentru stabilirea diagnosticului, fie ca pragul nu este valid.
32. Criteriile de alegere a bolilor pt un ex. Screening
- boala (condi[ia) s constituie o problem de sntate (prevalen[ mare, gravitate mare prin
consecin[ele sale medicale si sociale, evolu[ie fatal, absenteism, invaliditate) - istoria natural a bolii
s fie cunoscut i n[eleas - teste disponibile pt depistarea bolii n etapa de laten[ sau de debut
asimptomatic - test(e) de screening acceptabil(e) din punct de vedere al popula[iei - existen[a de
facilit[i (servicii) disponibile pentru persoanele depistate de ctre testul(testele) de screening -
strategia de supraveghere i tratament s fie agreat de ctre administra[ia sanitar i de ctre
popula[ie - costul global s fie rezonabil - in[elegerea din partea personalului medical c un examen
de sntate constituie debutul unui proces lung de supraveghere medical
33.Calit[ile probelor de screening
- s fie simple - s nu fac ru - s fie acceptate de ctre popula[ie - s poat fi aplicate rapid - s aiba
o validitate corespunztoare - s aib reproductibilitate - s aib randament mare - sa aib cost redus
- s aib valoare predictiv bun
34. Validitatea defini[ie, msurare, importan[a pt medicul
epidemiolog i pt clinician
Validitatea = capacitatea unei probe de a identifica corect ceea ce este pusa s identifice. (frecventa
cu care rezultatele probei sunt confirmate prin procedee diagnostice mai riguroase). Se exprim i se
msoar prin sensibilitate i specificitate: - sensibilitatea = capacitatea unei probe de a identifica
corect pe cei care au boala; propor[ia rezultatelor pozitive n masa bolnavilor. Este o probabilitate
condi[ionat: probabilitatea de a fi pozitiv cu condi[ia de a fi bolnav; - specificitatea = capacitatea unei
probe de a identifica corect pe cei care nu au boala; propor[ia rezultatelor negative n masa non
bolnavilor. Este o probabilitate condi[ionat: probabilitatea de a fi negativ cu condi[ia de a nu fi bolnav.
Alegerea testului i determinarea validit[ii trebuie facute inainte de declanarea screeningului.
Validitatea se determin a priori sau prin aplicarea probei (testului) pe un eantion mic (100-200
persoane), cunoscndu-se care sunt bolnavi de boala ce urmeaz a fi depistat n popula[ie (boala
care face obiectul screeningului) din acest eantion. O prob cu sensibilitate mare va determina o
popula[ie a fals-negativilor mic, deci se vor pierde pu[ini bolnavi. n general, n screening i n special
cnd boala este grav se prefer probe cu sensibilitate nalt. O prob cu specificitate mare va
determina o propor[ie a fals-pozitivilor mica. Probele cu specificitate nalt sunt de preferat pentru
diagnosticarea bolii. n screening, se prefer teste cu specificitate mare atunci cnd, din considerente
de cost, nu dorim s ncrcm faza de diagnostic. Este de dorit ca i sensibilitatea i specificitatea
probei s fie mari. Validitatea unei probe de screening depinde de pragul de separare ales pentru
prob, schimbarea pragului determinnd modificarea sensibilit[ii i specificit[ii. Creterea validit[ii
se poate face prin aplicarea mai multor teste n serie sau n paralel (de ex., pentru depistarea
diabetului zaharat: glicemia i glicozuria).
35. Valoarea predictiv defini[ie, msurare, semnifica[ie
Valoarea predictiv este important pentru clinician, care este interesat s adopte o prob care s
aib ansa cea mai inalt de a identifica corect boala. Ea depinde de prevalen[a bolii in popula[ie; nu
depinde de pragul de separare. 1.VP pozitiv = propor[ia real pozitivilor n masa pozitivilor. Este o
probabilitate condi[ionat: probabilitatea de a fi bolnav cu condi[ia de a fi pozitiv; 2.VP negativ =
propor[ia real negativilor n masa negativilor. Este o probabilitate condi[ionat: probabilitatea de a nu fi
bolnav cu condi[ia de a fi negativ. VPP prezint interes mare pentru clinician
36. Reproductibilitatea
Reproductibilitatea sau consisten[a unei probe este gradul de stabilitate al acesteia, capacitatea
testului de a da aceleai rezultate n condi[iile n care este aplicat n aceleai condi[ii, dar de persoane
diferite sau de aceeai persoan n momente diferite. Reproductibilitatea probei nu trebuie confundat
cu acurate[ea (exactitatea). Acurate[ea reprezint gradul n care msurtoarea sau estimarea bazat
pe o anumit msuratoare prezint valoarea real a caracteristicii msurate. Pentru clinician este
foarte important acurate[ea probei, pentru epidemiolog reproductibilitatea probei. Dac se cunoate
abaterea, o prob cu o reproductibilitate mai mic poate fi folosit la un examen medical de mas.
Reproductibilitatea inalt a unei probe nu garanteaza i o validitate inalt. Validitatea inalt a unei
probe ofer, de regul, i o reproductibilitate inalt. Pentru ca o prob s fie ct mai reproductibil este
necesar ca: -proba s fie standardizat; -personalul s fie antrenat; -s se asigure controlul.
Msurarea reproductibilit[ii unei probe necesit prezentarea datelor ob[inute de ctre observatori
diferi[i ntr-un tabel de contingen[ 2x2. Exist mai multe modalit[i de msurare a reproductibilit[ii.
Cele mai frecvente sunt: 1.coeficient simplu de reproductibilitate observat / procentul de concordan[
este raportul dintre suma rezultatelor concordante si numrul total al persoanelor examinate.
2.coeficientul de corela[ie intraclas sau coeficientul de concordan[ Kappa
37. Epidemiologie defini[ie, obiective, domenii de aplicare
Defini[ia clasic (MacMahon, 1960): tiin[a care studiaz distribu[ia determinan[ilor bolii n popula[iile
umane. Last, 1983: tiin[a care studiaz distribu[ia i determinan[ii bolilor i aplic rezultatele la
controlul problemelor de sntate public (adugarea componentei cu caracter aplicativ la defini[ia
clasic dat de ctre Last). Obiectul preocuprilor epidemiologiei este popula[ia/grupurile
popula[ionale (bolnavi, control). Obiectivele epidemiologiei sunt: 1. descrierea distribu[iei bolilor i a
factorilor de risc (n func[ie de caracteristicile presonale, tendin[ele temporale/evolu[ia temporal, locul
apari[iei) 2. explicarea etiologiei bolilor/modului de transmitere (dovedirea existen[ei unro rela[ii dinter
factorii explicativi i rezultatele pe care le genereaz aceti factori) 3. predic[ii n legtur cu numrul
probabil de boli i caracteristicile distributive 4. fundamenarea programelor de preven[ie i combatere
a bolilor Domeniile de aplicare ale epidemiologiei: - Sntate public: taxonomia (clasificarea) bolilor,
descrierea istoriei naturale a bolilor n popula[ie (colectivitae), determinarea frecven[ei factorilor de
risc, depistarea i supravegherea de mas a bolilor, descrierea i explicarea modelelor de mortalitate
i morbiditate, prevenirea i controlul comunitar al bolilor, planificarea sanitar i promovarea ac[iunilor
de sntate, evaluarea activit[ilor, procedurilor i serviciilor de sntate - Medicina clinic: istoria
natural a bolii, determinarea valorilor normale, completarea tabloului clinic i determinarea de
sindroame noi, studiul etiologiei bolilor, ameliorarea perspectivelor clinice (prin evaluarea eficacit[ii
procedurilordiagnostice i terapeutice), evaluarea tehnologiiilor medicale vechi i noi, citirea critic a
literaturii de specialitate
38. Epidemiologia metode i surse de informa[ii
Caracteristicle metodelor: empiric, numeric, probabilistic i comparativ - sistemul informa[ional
curent - biostatistic - eantionaj - metode speciale de definire i determinare a loturilor de studiu -
tehnici de msurare a riscurilor - tehnici de msurarea a supravie[urii - standardizarea
39. Clasificarea anchetelor epidemiologice n func[ie de direc[ia
studiului (exemplifica[i)
Anchete transversale (anchete de prevalen[ i ecologice) examen medical de mas Anchete
longitudinale prospective (cohort), retrospective (caz-control), ambispective (istoric - prospective)
40. Clasificarea anchetelor epidemiologice n func[ie de obiectivul
urmrit
Anchete (Studii) descriptive formuleaz ipoteze Anchete (Studii) analitice (dde tip explicativ)
probeaz ipoteze: prospective (de cohort), retrospective (caz-control) Anchete (Studii) experimentale
(anchete de interven[ie, opera[ionale) programe de sntate public (vaccinri, programe de
protec[ie infantil, reducerea fumatului) Anchetele descriptive i celel analitice sunt anchete
observa[ionale.
41. Clasificarea anchetelor epidemiologice n func[ie de criteriile
descrise n literatura de specialitate
Dup direc[ia studiului: Anchete transversale (anchete de prevalen[ i ecologice) examen medical
de mas Anchete longitudinale prospective (cohort), retrospective (caz-control), ambispective
(istoric - prospective) Dup obiectivul urmrit: Anchete (Studii) descriptive formuleaz ipoteze
Anchete (Studii) analitice (dde tip explicativ) probeaz ipoteze: prospective (de cohort),
retrospective (caz-control) Anchete (Studii) experimentale (anchete de interven[ie, opera[ionale)
programe de sntate public (vaccinri, programe de protec[ie infantil, reducerea fumatului)
Anchetele descriptive i celel analitice sunt anchete observa[ionale.
42. Axele de studiu utilizate n epidemiologie
Rela[ia poate fi : transversal (expunerea i rezultatul se observ i se msoar concomitent), de
cohort (investiga[ia se face de la expunere spre rezultat), caz-control (investiga[ia pornete de la
rezultat spre expunere); Realizarea n timp: istoric (expunerea a fost fcut nainte de declanarea
investiga[iei), concomitent (simultan, expunerea i rezultatul se studiaz simultan), mixt; Selec[ia
subiec[ilor se face n func[ie de: expunere (anchete de cohort)rezultat (anchete caz-control), alte
selec[ii (nici n func[ie de expunere, nici n func[ie de rezultat)
43. Anchete epidemiologice descriptive defini[ie, obiective, tipuri
Sunt anchete epidemiologice ce au ca scop principal descrierea modului de distribu[ie a unei boli/a
decesului/ a factorilor de risc n popula[ie. Permit formularea de ipoteze epidemiologice (rela[ia dintre
un factor considerat ca fiid factor de risc/cauzal i efectul ac[iunii sale). Alte aplica[ii ale acestora:
evaluarea strii de sntate a popula[iei, monitorizarea strii de sntate, planificarea/ fundamentarea
resurselor n domeniul snt[ii, descrierea istoriei naturale a bolii, completarea tabloului clinic al unei
boli, identificarea de simptome i sindroame noi. Sunt de 3 tipuri: raportarea de cazuri, anchete
epidemiologice descriptive (serii de cazuri), studii popula[ionale corela[ionale (ecologice).
44. Anchete epidemiologice descriptive caracteristici personale;
exemple, utilitate.
Exemple:gen, vrst, stare civil, religie, nivel de instruc[ie Vrsta: produce modificri metabolice i
odat cu naintarea n vrst apar fenomene de uzur, iar vrsta aduce informa[ii cu privire la
receptivitate/rezisten[. Avem: rate specifice de inciden[ pe grupe de vrst, rate specifice de
mortalitate. Se folosete abordarea transversal. La interpretarea rezultatelor trebuie s se [in cont
de efectul de cohort (de genera[ie): ntr-o abordare transversal avem mai multe genera[ii cu istoria
lor (au fost supui mai multor factori). Efectul de cohort este efectul pe care l poate exercita o
genera[ie cu istoria sa asupra distribu[iei pe grupe de vrst a unei boli/ deceselor/ factorilor de risc.
Ex: descrierea nivelului de cunotin[e (scade pe msura naintrii n vrst fals!!!) Sexul (genul)
distribu[ia aceleeia[i boli pe sexe i grupe de vrst (exist boli mai frecvente la brba[/femei).
Explica[ii ale diferen[elor observate ntre sexe: biologie diferit, ncrctur genetic diferit, rol i
statut social diferit, expunere diferit a factorilor de risc. Femei: boli endocrine, DZ, colecistopatii,
calculoz. Brba[i: boal ulceroas, hernii, accidente, ateroscleroz, cancer bronho-pumonar. n
descrierea distribu[iei bolilor pe sexe se folosesc ratele specifice, propor[iile i indicele de
masculinitate (nr evenimente brba[i x 100/ nr evenimente femei) Grupul etnic i cultural diferen[ele
observate ntre grupuri etnice i culturale se datoreaz factorilor genetici i modului de via[ (prezint
structuri familiale specifice, regim alimentar, credin[, obiceiuri, profesii, loc de natere). Profesia
descrierea distribu[iei bolilor n func[ie de aceast caracteristic reprezint un indicator al nivelului
socioeconomic i al riscului particular legat de profesie. Nivelul socio-economic combina[ie din
profesie + venit + nivel de educa[ie + nivel de via[
45. Anchete epidemiologice descriptive caracteristici spa[iale;
exemple, utilitate
Anchetele epidemiologice descriptive permit identificarea zonelor cu o frecven[ neateptat a bolilor
sau permit identificarea de diferen[e ntre regiuni. Descrierea bolilor se poate face n fun[ie de frontiere
naturale sau administrative. n func[ie de barierele naturale (ruri, mun[i), prezint interes deoarece
delimiteaz zone cu anumite caracteristici ecologice favorabile dezvoltrii/protejrii de unele boli (ex:
gua endemic), izoleaz popula[ii care au obiceiuri i comportamente specifice, definesc zone cu
structur economic relativ omogen, definesc grupuri/zone care prezint anumiet caracteristici dpdv
al accesibilit[ii la serviciile sanitare. n func[ie de frontierele administrative, faciliteaz investiga[ia i
raportarea datelor (pe jude[e), reprezint bariere pentru bolile transmisibile, exist modele specifice de
morbiditate i mortalitate determinate de factori socio-economici i culturali. Compara[iile la nivel
interna[ional poate fi grevat de erori de clasificare a bolilor. Pentru identificarea zonelor cu probleme
se folosete metoda standardizrii, iar ca reprezentare grafic se recomand cartograma sau
reprezentarea grafic pe coloane dac numrul popula[iei e maxim 10-14.
46. Anchete epidemiologice descriptive caracteristici temporale;
exemple, utilitate
1 trenduri. Reflect schimbri n evolu[ia secular a unei boli/deceselor de o anumit cauz; arat
tendin[a de cretere/descretere dac apar prbuiri sau vrfuri. Prezint interes pentru explica[ii
probabile ale trenduluo observat. Trendul e utilizat i pentru a face predic[ii pentru evolu[ii viitoare. n
interpretarea trendului trebuie s [inem cont de schimbri n structura popula[iei, schimbri n
clasificarea i evolu[ia tehnologiei/cunotin[elor, modificri n distribu[ia factorilor asocia[i bolilor. 2-
varia[ii ciclice, evolu[ii sinusoidale. Creteri sau descreteri n evolu[ia unor boli. Ex: n [rile cu RM
mare exist o varia[ie sinusoidal (iarna, vara). Aceste varia[ii ciclice sunt importante n organizarea
resurselor i apar n cadrul bolilor infec[ioase. 3 evolu[ii neateptate, ntmpltoare
47. Studiile descriptive cazurile clinice raportate
Fac parte din anchetele epidemiologice descriptive individuale. Reprezint cam o treime din articolele
de medicin clinic. Cazurile clinice raportate descriu o observa[ie neobinuit, care poate s
constituie prima etap de recunoatere a unei noi maladii sau factor de risc. Nu se pot comunica
informa[ii de la mai mult de 5 pacien[i, abordarea este pur descriptiv (se utilizeaz dac este cazul
numai valori absolute, nu se calculeaz indicatori sintetici, ponderi, nu se pot utiliza reprezentri
grafice), limitele acestei abordri [in de carcterul subiectiv al selec[iei cazurilor, legat de experien[a i
domeniul de interes al cercettorului.
48. Studiile descriptive seriile de cazuri
Seriile de cazuriindividuale reprezinta etapa urmatoare a anchetelor cazuri clinice raportate, prin
gruparea de observa[ii similare i n consecin[ pot fi emise ipoteze a unei entit[i patologice sau a
unui factor de risc. Ele pot, in anumite situa[ii, s sugereze n mod foarte pregnant existen[a unui
factor etiologic sau particularit[i n evolu[ia unei boli. Limite: traduc nainte de toate experien[a i
capacitatea de observa[ie a unui cercettor, nu permit generalizarea sau extrapolarea concluziilor, nu
permit stabilirea frecven[ei unei boli (ar fi necesar pentru aceasta un studiu de inciden[ sau de
prevalen[), nu nlesnesc nici aprecierea importan[ei n mod statistic a unui factor de risc, pe care pot
eventual sa l sugereze( n acest caz ar fi necesar un grup de compara[ie).
49. Studiile descriptive de corela[ie; avantaje i limite
Scopul acestor stuii este de a compara frecven[a unei boli ntre popula[ii n acelai interval de timp sau
frecven[a unei boli n aceeai popula[ie dar n momente diferite (ex: frecven[a HTA n toate jude[ele n
acelai timp sau frecven[a HTA n Bucureti n 2008 i 2009). Studiile de corela[ie sau studiile
ecologice permit efectuarea unei analize la o scara mai larg. Plecnd de la date care exist n mod
pasiv la nivelul unor popula[ii ( rate de mortalitate, valoarea vanzrilor unor produse). Din pdv tehnic
se bazeaz pe calcularea unor coeficien[i de corela[ie (ex: cantitatea de tutun vndut i cancerul
pulmonar). Limite: valorile pe care le utilizeaz reprezint medii calculate la nivel popula[ional, nu
informa[ii culese la scar individual, deci nu premit calcularea riscului din popula[ia a crei
inciden[ o lum nu tim care au fumat/nu (Nu pot s cunosc dac persoana care a fcut boala este i
expus). Nu permit controlul factorilor de confuzie (factorul care se asociaz concomitent att expunerii
ct i efectului). Aceste studii introduc no[iunea de compara[ie, trebuie de[inute date despre popula[ie
pentru a putea stabili o corela[ie ntre un factor de risc i boala studiat. Ele folosesc no[iunea de
frecven[ a bolii i a factorului de risc. Sunt abordri transversale n msura n care ele suprapun 2
tipuri de date (frecven[a factorului de risc i frecven[a bolii), culese n aceeai perioad. Sunt uor de
realizat n timp scurt, cci fac apel la date de statistic descriptiv, care se aflcolectate n mod pasiv
n sistem. Un factor de risc real poate s nu fie identificat printr-un studiu ecologic dac este ,diluat de
carcateristicile unei popula[ii.
50. Proiectarea anchetelor epidemiologice analitice exemple
Anchetele analitice au scopul de a verifica ipotezele epidemiologice, arat dac exist o asociere
apidemiologic ntre un fcator presupus a fi factor de risc i efectul ac[iunii sale (boal, deces). Permit
msurarea for[ei acestei asocieri epidemiologice. Sunt de 3 tipuri: prospective, retrospective i
ambispective. Prezint 3 caracteristic generale: sunt anchetele longitudinale i necesit prezen[a a cel
pu[in dou loturi (un lot test i un lot martor). Criteriile de alegere a tipului de anchet analitic: 1.
frecven[a factorului de risc n popula[ie - trebuie [inut cont n studiile prospective. E mai importantt de
tiut inciden[a bolii pentru c ateptm timp de la expunere la apari[ia bolii. Prevalen[a = inciden[a x
durata. Prevalen[a crescut se poate datora i duratei cerscute a bolii (boli cronice). Anchetele
prospective se recomand pentru bolile cu inciden[ crescut. Pentru FR cu frecven[ mare i
inciden[ mare a bolii se recomand cohort tip 1, iar n cazul FR cu frecven[ mic i inciden[ mare
a bolii se recomand cohort tip 2. Anchetele retropective se recomand atunci cnd frecven[a bolii n
popula[ie e mic (boli rare), cu prevalen[ mai mic de 8%. La anchetele retrospective constituirea
lotului martor reprezint punctul critic al studiului. Metoda cea mai utilizat pentru constituirea lotului
martor e metoda perechilor (fiecrui individ din lotul test i se caut perechea dup aceleai
caracteristici, dar fr boal; criterii folosite: sex, vrst, profesie). Lotul martor trebuie s fie cel pu[in
egal cu lotul test, ideal de cel pu[in 2 ori mai mare (pentru creterea puterii semnifica[iei rezultatelor).
Pot exista 2 loturi amrtor unul din caelai spital cu lotul test i altul din popula[ia general. deal ar fi
ca lotul test s fie constituit numai din cazuri noi (cazurile noi nc mai au modelul comportamental
FR urmrit, pe cnd cele vechi e posibil s fi renun[at la FR). 1 FR mai multe boli (Anchet
prospectiv!!!) mai mul[i FR o boal (Anchet retrospectiv !!!) Ancheta prospectiv nu se poate
repeta pe acelai lot, cea retrospectiv se poate repeta. Pentru a msura riscul de apari[ie a unei boli
se face doar o anchet longitudinal prospectiv!!!
51. Anchete analitice prospective tip 1 model, scop, etape,
msurtori, interpretare
Se constituie un eantion reprezentativ pentru popula[ia [int care se autodivide n dou loturi: unul
expus la factorul de risc, cellalt neexpus la factorul de risc. Apoi investigatorul urmrete persoanele
expuse i neexpuse ateptand apari[ia bolii sau a decesului. Condi[ii: s i pstreze statutul de
expus/nonexpus, s nu aib boala pe care urmeaz s o nregistrm, s poat dezvolta boala
respectiv (s fie poten[ial eligibili). Bolnavii trebuie s fie cazuri noi de boal. Anchetele prospective
tip 1 sunt o abordare longitudinal a inciden[ei. Putem msura: rata cumulativ de inciden[ (msoar
riscul de mbolnvire la expui i nonexpui), densitatea inciden[ei (msoar viteza cu care se
propag o boal n popula[ie). Acest model este indicat a fi utilizat cand factorul de risc este relativ
frecvent n popula[ie. Dac factorul de risc este rar, modelul nu mai este eficient sub aspectul efortului
investiga[iilor, eantionul ales ar trebui sa fie mult mai mare. Avantaje: -n momentul proiectrii
anchetei rezultatele nu sunt cunoscute, ele apar dup ac[iunea factorului de risc, ceea ce confer
studiului un caracter calitativ crescut; -se pot observa i masura toate efectele pe care le genereaz
expunerea la un factor de risc; -se poate msura direct riscul bolii pentru fiecare grup. Dezavantaje:
logistice, administrative, perioad lung de urmrire, nu se pot repeta pe aceleai loturi
52. Anchetele analitice prospective de tip 2 model, scop, msurtori,
interpretare.
Se aleg 2 eantioane : unul cuprinznd subiec[ii expui la risc (lotul test), cellat pe cei neexpui (lotul
martor), fiecare eantion fiind reprezentativ pentru cohorta respectiv. Apoi investigatorul urmrete
cele doua loturi ateptnd apari[ia bolii sau a decesului. Acest model este indicat cand frecven[a
factorului de risc in popula[ie este mic. Avantaje: -n momentul proiectrii anchetei rezultatele nu sunt
cunoscute, ele apar dup ac[iunea factorului de risc, ceea ce confer studiului un caracter calitativ
crescut; -se pot observa i masura toate efectele pe care le genereaz expunerea la un factor de risc;
-se poate msura direct riscul bolii pentru fiecare grup (RR). Dezavantaje: logistice, administrative,
perioad lung de urmrire, nu se pot repeta pe aceleai loturi
53. Anchetele analitice retrospective cazuri/control (tot)
Ancheta caz-control pornete de la efect ctre factorul de risc studiu anamnestic. Se iau dou loturi:
lotul test bolnavi (expui i neexpui) i lot martor nonbolnavi (expui i neexpui). Frecven[a Fr n
lotul cazurilor eset de a/ (a+c), iar n cazul lotului control b/ (b+d). Nu se poate calcula RR direct.
Pentru msurarea for[ei asocierii epidemiologice se folosete OR (odds ratio) = ad/bc, OR= cota bolii
la expui/cota bolii la neexpui. n cazul bolilor rare, OR este folosit ca RR. Riscul atribuibil, RA%=
(OR-1 )/OR. mpactul actiunii factorului de risc in populatie se masoara cu riscul atribuibil in populatie:
unde: P0=prevalenta expunerii la martori (lotul control), P =prevalenta expunerii in populatia generala.
P). Chiar daca prevalenta expunerii in populatia generala nu este
cunoscuta, riscul atribuibil se poate masura deoarece deosebirea intre P0
si P nu este prea mare (P0
Avantaje: durat mic a studiului, nr mic de subiec[i necesari, cost sczut, aplicabil la boli rare,
facilitatea efecturii studiului, permite analiza concomitent a mai multor factori de risc sau a mai
multor nivele de expunere, permit repetarea studiului. Dezavantaje: nonrspunsul subiec[ilor,
docummente medicale consultate pot fi adesea incomplete, dificultatea de a constitui grupul martor,
nu permit msurarea direct a riscului ci dora estimarea lui prin OR, sunt supuse erorilor sistematice
(bias) sau nesistematice (aleatorii), mai frecvent dect n anchetele de cohort, ancheta se adreseaz
persoanelor n via[ (cei deceda[i de boala X au avut forme mai grave de expunere).
54 Anchete experimentale scop, domenii de aplicare
Anchetele experimentale sunt studii de cohort n care cercettorul intervine n administrarea
factorului studiat i observ efectul asupra criteriului de ra[ionament. Sunt singurele anchete n
msur s dovedeasc rela[ia cauzal sau eficacitatea unor tratamente, interven[ii, decizii diagnostice
i organizatorice. Dovada experimental este ultimul i cel mai important dintre criteriile de cauzalitate
Evans. Anchetele experimentale probeaz ipotezele elaborate prin studii descriptive i verificate prin
studii analitice. Se realizeaz n limitele eticii medicale. Domenii de aplicare: evaluarea eficacit[ii
vaccinurilor noi n protec[ia popula[iei mpotriva bolilor transmisibile demonstrarea valorii unor
conduite terapeutice noi fa[ de cele uzuale n momentul respectiv experimentarea n vederea
introducerii n practica medical a unor medicamente noi, dup ce acestea au fost testate n laborator
i pe animale de experien[ evaluarea anumitor forme de organizare a serviciilor sanitare
evaluarea unor programe de educa[ie evaluarea unor modalit[i noi de depistare a unor factori de
risc sau maladii
55 Tipuri de anchete experimentale utilizare, exemplificare
Anchetele experimentale sunt de 3 tipuri: 1. studii clinice 2. studii n teren 3. studii comunitare
56 Anchete experimentale etape, msurarea riscurilor
Etape: 1. Alegerea lotului criterii de includere (clinice, demografice, geografice i temporale), criterii
de excludere caracteristici care risc s interfereze calitatea datelor sau interpretarea rezultatelor.
Aspect legat de etic sau dorin[a unui individ de a nu participa la studiu. 2. Eantionarea poate fi
probabilistic (table de numere aleatorii, selec[ie sistemic prin proces periodic, tragere la sor[i) sau
neprobabilistic (mai practic, mai pu[in riguroas). Pregtirea bolnavilor evaluarea subiec[ilor,
ob[inerea consim[mntului informat, dreptul de a se retrage. Msurtori pentru evaluare: nume,
adresa, nr. de nregistrare, vrsta, gen, diagnostic, criteriu de ra[ionament, reparti[ia n 2 loturi test i
martor. 3. Administrarea interven[iei: mod deschis, simplu orb (nu tiu subiec[ii), dubu orb (nu tiu nici
cercettorul nici subiec[ii), triplu orb (nu tiu nici persoanele responsabile de criteriul de ra[ionament).
4. Consemnarea rezultatelor monitorizarea complian[ei subiec[ilor, chestionare de autoadministrare,
numrarea pastilelor sau analiza metaboli[ilor urinari. 5. Prelucrarea datelor i testarea statistic a
deosebirilor constatate calcularea riscului relativ i a riscului atribuibil 6. nferen[a epidemiologic
57 Fazele studiilor clinice pentru popula[iile umane (studierea
medicamentelor)
Studiile clinice (fac parte din anchetele epidemiologice experimentale) sunt studii experimentale
planificate, proiectate n vederea evalurii unui tratament pe subiec[i umani, prin compararea
rezultatelor ob[inute ntr-un grup de pacien[i trata[i cu medicamentul de cercetat cu rezultatele ob[inute
ntr-un grup martor, care primete placebo. ni[ial se fac studii pe animale pentru determinarea
farmacologiei i toxicologiei, apoi se parcurg 4 faze de testare clinic: Faza 1 are ca scop
precizarea siguran[ei i toleran[ei medicamentului; se aplic pe un numr mic de subiec[i Faza 2
are ca scop determinarea eficacit[ii optimale a tratamentului Faza 3 evalueaz eficacitatea
tratamentului prin teste terapeutice comparative, ideal randomizate Faza 4 dup comercializare:
precizarea eventualelor indica[ii noi i a efectelor adverse nedecelate n cursul etapelor precedente
Exemple: utilizarea aspirinei pentru bolile cardiovasculare, beta-carotenul i inciden[a total a
cancerului, eficacitatea tratamentului cu hipoglicemiante pe termen lung pentru prevenirea sau
ntrzierea complica[iilor vasculare ale DZ, eficacitatea tratamentului cu aspirin n creterea duratei
de supravie[uire a pacien[ilor cu antecedente de M.
58 Studiile clinice de teren defini[ie, scop, exemple
Studiile de teren implic persoane care nu prezint semne de boal dar despre care se presupune c
sunt expuse la riscuri. Datele sunt colectate din popula[ia general, nu din rndul popula[iei
institu[ionalizate. Scopul studiilor de teren este prevenirea apari[iei unor boli. Exemple: pestarea
vaccinului Salk pentru prevenirea poliomelitei prevenirea bolii coronariene la adul[ii maturi (brba[ii de
vrst mijlocie cu risc crescut) testarea unor metode de protec[ie vs. efectul pesticidelor evaluarea
impactului eliminrii vopselelor pe baz de Pb din mediul domestic asupra plumbemiei la copii
59 Studiile clinice comunitare defini[ie, scop, exemple
Studiile clinice comunitare vizeaz grupuri constituite n comunit[i. Sunt recomandate pentru bolile
determinate/influen[ate de condi[iile sociale ale comunit[ii respective. Exemplu: mpactul unui
program de educa[ie n 2 popula[ii cu risc crescut cu privire la scderea inciden[ei i mortalit[ii prin
BCV (consiliere individual i general, prin mass-media cu privire la reducerea consumului de
grsimi, etc). Rezultatele au fost mai bune n popula[ia la care s-au aplicat metode individuale.
60 Criterii de alegere a tipului de anchet epidemiologic
1. Frecven[a factorului de risc n popula[ie conteaz pentru anchetele prospective: pentru tipul 1
(cohort) se recomand factori de risc cu inciden[ crescut n popula[ie, iar pentru tipul 2 (dubl
cohort) se recomand factori de risc cu inciden[ sczut n popula[ie. 2. Frecven[a bolii n popula[ie
anchetele prospective se recomand atunci cnd inciden[a bolii n popula[ie este crescut, iar
anchetele retrospective cnd inciden[a bolii este sczut. 3. Avantaje i limite ale fiecrui tip de
anchet Avantaje i limite ale anchetelor prospective: Avantaje calitate mare, permit evaluarea
direct a riscului relativ i riscului atribuibil, se pot msura toate efectele generate de un factor de risc,
permit evaluarea asocierii epidemiologice ntre expunere i efect, permit inferen[e de tip cauzal Limite
logistice, administrative, perioad lung de urmrire, nu se pot repeta pe aceleai loturi. Avantaje i
limite ale anchetelor retrospective: Avantaje durata mic a studiului, nr. mic de subiec[i necesari,
cost sczut, aplicabil la boli rare, facilitatea efecturii studiului, permit analiza concomitent a mai
multor factori sau a mai multor nivele de expunere, permit repetarea studiului. Limite nonrspunsul
subiec[ilor, documentele medicale consultate pot fi adesea incomplete, dificultatea de a construi
grupul martor, nu permit msurarea direct a riscurilor ci doar estimare prin OR, supuse erorilor
sistematice (bias) sau nesistematice (aleatorii) mai frecvent dect n anchetele prospective, ancheta
se adreseaz persoanelor n via[ (cei deceda[i de boala X au avut forme mai grave de expunere).
Avantaje i limite ale anchetelor experimentale: Avantaje sunt considerate a avea o validitate intern
ridicat (rezultatul pe care l ob[in e datorat tratamentului i nu altor factori din exterior), permit
observarea unei schimbri care survine ntre cele 2 momente (nceputul i sfritul interven[iei) Limite
generalizarea rezultatelor e limitat (pentru c se folosesc grupuri mici, uneori atipice), intervine
atitudinea indivizilor vis-a-vis de participare, experimentele pe voluntari nu sunt reprezentative,
experimentarea factorilor de risc e imposibil (din considerente etice i deontologice), dac
administrarea nu e dublu-orb pot interveni erori induse de cercettor, care sugestioneaz pacien[ii,
interpretarea poate fi i ea prtinitoare, realizarea unei anchete experimentale pe un eantion e foarte
complex i costisitoare fa[ de alte tipuri de anchet. Avantaje i limite ale anchetelor transversale
Avantaje permit stabilirea prevalen[ei, sunt uoare, rapide i relativ ieftine, datele sunt uor de cules,
permit aprecierea amplitudinii unui fenomen, deci sunt utile n programare, sunt generatoare de
ipoteze epidemiologice, permit controlul factorilor de confuzie (stratificare) Limite nu stabilesc
secven[a temporal a evenimentelor (,oul sau gina), nu sunt utile pentru evaluarea inciden[ei, nu
permit calcularea direct a riscului relativ, nu se aplic n cazul bolilor rare, prezint riscul erorilor de
anamnez i riscul interpretrilor abuzive.
61 nferen[a cauzal n epidemiologie criterii de cauzalitate (Evans)
Rela[ia de cauzalitate dintre un factor i o boal ar trebui dovedit printr-un experiment. n lipsa
posibilit[ii efecturii experimentului (situa[ie frecvent n epidemiologia bolilor cronice), se folosesc
argumetne incluse n urmtoarea list: 1. For[a asocia[iei msurat cu riscul relativ: cu ajutorul for[ei
de asociere se poate demonstra c: prevalen[a bolii la expui este mai mare dect la non-expui sau
c exist o asociere ntre expunere i boal, inciden[a cazurilor noi de boal este mai mare de expui
fa[ de nonexpui, prevalen[a factorilor de risc este mai mare la bolnavi dect la sntoi. 2.
Consisten[a asocia[iei asocia[ia este prezent n momente diferite n aceeai popula[ie sau la
popula[ii diferite n acelai moment (asocierea cauz-efect este prezen[a n locuri, momente i
cercetri diferite) 3. Specificitatea efectul apare numai n prezen[a unor anumi[i factori. Specificitatea
cauzalit[ii este valabil pentru bolile monofactoriale (ex. febra tifoid apare numai n prezen[a
bacilului tific) i nu are relevan[ pentru bolile plurifactoriale (ex. cancere, boli cardiovasculare). 4.
Rela[ia temporal factorul cauzal precede apari[ia efectului; nu confirm ns asocierea cauzal.
Reclam existen[a unei perioade de laten[ a factorului de risc care precede declanarea bolii. 5.
Rela[ia tip doz-efect (gradient) creterea riscului n func[ie de intensitatea ac[iunii factorilor de risc.
Este rela[ia direct existent ntre calitatea sau cantitatea factorului de risc i apari[ia efectului (bolii);
cu ct factorul de risc este mai crescut sau mai intens, cu att efectul este mai pronun[at. 6.
Plauzibilitatea (caracterul ra[ional) 7. Coeren[a cu datele din biologie i experimentale se refer la
existen[a unei echivalen[e sau asemnri ntre concluziile cercetrii epidemiologice i concluziilor altor
cercettori. 8. nsuficien[a altor explica[ii argument n plus pentru ntrirea ipotezei privind asocierea
cauz-efect. 9. Dovada experimental const n administrarea unui factor de risc ntr-o popula[ie i
urmrirea efectelor. Acest criteriu ridic probleme de ordin etic i deontologic.
73 Promovarea snt[ii defini[ie, principii, domenii de interes
Promovarea snt[ii este strategia de mediere ntre persoane i mediul lor, care sintetizeaz
alegerea personal i responsabilitatea societ[ii fa[ de sntate. Reprezint punerea n practic,
bazat pe informa[ie, a interven[iilor desemnate s promoveze sntatea.
Principiile promovarii sanatatii
mplic popula[ia ca ntreg necesitatea popula[iei de a fi informat Este orientat asupra
determinan[ilor snt[ii, adic asupra celor 4 grupe de factori care influen[eaz sntatea biologici,
de mediu, comportamentali, servicii sanitare. Utilizeaz metode i abordri diferite, complementare,
deoarece sectorul sanitar, ca sector al vie[ii sociale, nu poate singur s promoveze sntatea.
Necesit participarea comunit[ii deoarece promovarea snt[ii este posibil numai dac indivizii i
transform cunotin[ele dobndite n comprotamente, contribuind astfel to[i la promovarea snt[ii.
mplicarea cadrelor medico-sanitare n promovarea snt[ii, mai ales la nivelul serviciilor primare.
Scopuri (conform Chartei de la Ottawa): Elaborarea unor politici publice favorabile snt[ii Crearea
unor medii favorabile snt[ii Dezvoltarea ac[iunii comunit[ii (implicare comunitar) Dezvoltarea
abilit[ilor individuale Reorientarea serviciilor de sntate Domenii de interes: educa[ia pentru
sntate, interven[ii publice (legale/fiscale), dezvoltarea i implicarea comunit[ii, screening.
74 Nivele de profilaxie scopuri, obiective, exemple
Profilaxia reprezint ansamblul msurilor luate de individ, familie, societate i stat (ca putere) care au
drept scopuri: s promoveze sntatea s previn bolile s reduc consecin[ele acestora
(incapacitatea, invaliditatea) s evite decesele premature Obiectiv: creterea speran[ei de via[ la
natere, fr incapacitate Strategia european: a da via[ anilor (prin msuri de control a morbidit[ii i
incapacit[ii), a da sntate vie[ii (prin promovarea snt[ii), a da ani vie[ii (prin reducerea nr.
deceselor premature i prin creterea duratei medii de via[). Nivele ale profilaxiei: primordial are
drept scop prevenirea apari[iei factorului de risc n mediul fizic i social. Presupune ac[iunea integral
a tuturor sectarelor social-economice. Evaluarea ac[iunii de preven[ie primordial se poate realiza prin
monitorizarea inciden[ei factorului de risc i implicit prin inciden[a bolilor asociate. n practic se
folosete evolu[ia prevalen[ei factorului de risc. Ex.: reglementri din partea guvernelor i ac[iuni
fiscale pentru prevenirea vnzrii [igrilor, politici i programe alimentare. primar se adreseaz
indivizilor sntoi. Are drept scop evitarea apari[iei bolii la nivelul individului i scderea inciden[ei
bolii n popula[ie prin modificarea distribu[iei factorului de risc. Evaluare frecven[a FR, inciden[a
bolilor asociate FR. Ex.: educa[ie pentru sntate pentru schimbarea comportamentelor nesanogene,
imunoprofilaxie, fluorizarea apei. secundar are drept scop identificarea precoce a bolii n vederea
controlului evolu[iei acesteia, la nivel individual. Evaluare monitorizarea prevalen[ei i a fatalit[ii
bolii/bolilor. Metode screening, examen medical periodic. ter[iar se refer la recuperarea
medical, social i profesional; implic o re[ea de servicii de recuperare.
75 Modele de abordare a prevenirii bolilor defini[ii, exemple
Exist 3 modele posibile de abordare a promovrii snt[ii i prevenirii bolilor: 1. Modelul bazat pe
n[elegerea etiologiei bolilor 2. Modelul epidemiologic 3. Modelul etapelor vie[ii
1. Controlul bolilor bazat pe n[elegerea etiologiei bolilor Trebuie precizat c acest demers al
controlului bolilor include n factorii etiologici i factorii de risc. McKeown a grupat bolile in 4 grupe
mari: a. Bolile prenatale care sunt determinate la fecundare. Sunt incluse aici defecte i afectiuni ale
unei singure gene, ce produc abera[ii cromozomiale, independente de mediul ambiental i
comportament. Aceste boli nu pot fi n mod practic influen[ate. Dei numrul entit[ilor acestor
afec[iuni este mare, frecven[a lor este rara, de unde faptul c nu prezint o preocupare major din
punct de vedere al snta[ii publice; ele nu pot fi prevenite ci doar interceptate. b. Bolile determinate
prenatal, dar dup fecundare, de factori ce apar n perioada intranatal (nidarea oului i primele faze
de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii factori infec[ioi, toxici, fizici (rubeola, talidomida,
iradiere, fumat, caren[a de iod; rezult c unele afec[iuni din aceast grup pot fi controlate. c. Bolile
determinate postnatal ca urmare a unor caren[e sau agresiuni a factorilor de risc din mediu. Aici se
regsesc cele mai multe afec[iuni ce domin modelul de morbiditate din [rile n curs de dezvoltare i
n [rile n care nivelul de dezvoltare socio-economic i cel al serviciilor sanitare tinde s ajung la
modelul [rilor dezvoltate: bolile nutri[ionale malnutri[ia, bolile infecto-parazitare, bolile legate de
caren[e igienice. Pentru controlul acestor boli trebuie luate msuri socio-economice i de sanita[ie,
prin urmare interven[ia statului e foarte important. d. Postnatal, boli determinate de defecte de
adaptare a organismului sunt ntlnite n [rile dezvoltate i supradezvoltate n care datorit
tehnologiei apar modificri de comportament i boli legate de stilul de via[. 2. Modelul epidemiologic
Are n vedere frecven[a bolilor i a factorilor care condi[ioneaz fiecare grup de boli i prezint 2
variante: modelul monofactorial (modelul epidemiologice al bolilor transmisibile: agent cauzal-efect) i
modelul plurifactorial. Factori de risc asocia[i principalelor cauze ale pierderii anilor poten[iali de via[:
boli cardiovasculare fumat, HTA Boli cerebrovasculare HTA cancer fumat, alcool accidente de
circula[ie alcool, vitez alte accidente alcool sinucideri, omucideri alcool, arme ciroza alcoolul
gripa, pneumonia starea vaccinal, rezisten[a sczut diabetul obezitatea 3. Modelul etapelor vie[ii
Este modelul adaptat problemelor actuale ale strii de sntate. Pornete de la ipoteza c elementele
nefavorabile apar aleator, dar cu o probabilitate diferite n diferitele momente ale vie[ii, n func[ie de
condi[iile biologice, ocupa[ionale, medicale. Permite elaborarea unor pachete de servicii preventive
specific diferitelor grupe de vrst.
76 Modelul epidemiologic monofactorial i plurifactorial descriere,
exemple
Modelul monofactorial este modelul clasic al bolilor transmisibile (agent cauzal boal). Msurile de
interven[ie se vor adresa fie receptorului, fie creterii rezisten[ei specifice/nespecifice, fie vectorului, fie
ntreruperii cilor de transmitere. Este limitat la un numr mic de boli. Modelul plurifactorial este
prezent la majoritatea bolilor care predomin actual n tabloul de morbiditate. Ex. BCV HTA, fumat,
dislipidemie, DZ, sedentarism. Permite controlul unui FR asociat mai multor boli: fumat, alcool, diet,
obezitate, stress, sedentarism, HTA, colesterol.
77 Strategia preventiv bazat pe demersul individual importan[,
domenii, avantaje i limite
Este strategia n care ac[iunile se adreseaz individului cu boala sa. Aceast strategie apar[ine
exclusiv sectorului clinic. n fa[a unui bolnav, medicul i va pune urmtoarele ntrebri: "De ce a fcut
boala?", "De ce a fcut-o acum?", "Ce-ar fi trebuit s fac bolnavul ca boala s nu fi aprut?". Este
strategia n care, n fiecare moment, n mintea medicului apare ideea riscului relativ ca expresie a
for[ei asocia[iei epidemiologice. Este o strategie important pentru practica medical individual.
78 Strategia popula[iei la risc nalt defini[ie, avantaje i limite
(exemplifica[i)
Strategia riscului nalt se adreseaz persoanelor cu risc nalt (persoane cu o probabilitate mai mare de
a face boala). Prima opera[ie n cadrul acestei strategii este identificarea persoanelor la risc nalt,
deoarece "filosofia" strategiei este: cel la risc nalt este cel mai susceptibil s fac boala, de unde i
nevoia de msuri adecvate de prevenire i combatere a bolii sau decesului. Aceasta strategie
presupune screeningul popula[iei, pentru a fi re[inute persoanele la risc nalt. dentificarea acestor
persoane se poate realiza i fr screening cnd, cunoscndu-se factorii de risc, se pot identifica
succeptibilii fr a mai fi examinati (ex.: sugarii, gravidele, muncitorii care lucreaz n medii cu noxe,
etc.). Avantaje: interven[ia serviciilor de sntate este adecvat intereselor individului, cci cel cu
factori de risc este mai interesat s adopte msuri preventive; modelul este apropiat ra[ionamentului
clinic motiva[ia individului de a participa este mai mare raport cost/eficacitate este favorabil, deoarece
investi[ia se limiteaz la persoanele la risc nalt raportul beneficiu/risc este favorabil pentru c sunt
supui eventual ''efectelor secundare'' numai cei susceptibili, nu i ceilal[i Limite: dificult[ile i
costurile screeningului, cnd este necesar efectuarea lui protejeaz doar persoanele la risc nalt
identificate ini[ial, prin urmare cazurilor noi aprute pe parcurs vor fi ignorate efectele vor fi paleative i
temporare, durata lor fiind egal cu durata interven[iei exercitate asupra grupului la risc nalt efectele
sunt limitate la cei care fac obiectul interven[iei i nu la ntreaga popula[ie limite de ordin
comportamental, psihologic, deoarece se face o segregare etic, protejnd numai o parte a popula[iei
nr. indivizilor la risc nalt este mic (avantaj economic), spre deosebire de persoanele cu risc sczut sau
moderat care predomin n popula[ie i care rmn neprotejate
79 Strategia ecologic defini[ie, avantaje i limite (exmplifica[i)
Strategia populational este strategia care se bazeaz pe popula[ie, care intereseaz nu boala
individului, ci inciden[a bolii n popula[ie. Cauzele bolii sunt diferite de cauzele inciden[ei. Factorii
genetici pot explica susceptibilitatea individului fa[ de boal, dar nu explic frecven[a bolii. Factorii
genetici explic deci heterogenitatea intraindividual, nu pe cea interindividual. Frecven[a bolii este
explicat prin factori ambientali. Strategia popula[ional intereseaz medicul colectivit[tii (de sntate
public). Avantaje: se adreseaz ntregului grup popula[ional abordarea nu mai este paleativ, ci
radical, ea adresndu-se distribu[iei factorului de risc n popula[ie potential mare (de ex: studiul
epidemiologic Framingham a artat c o scadere cu 10mm Hg a TA sistolice va avea drept consecin[
o scdere cu 30% a mortalit[ii datorate HTA) este o strategie adecvat dpdv comportamental,
psihologic, deoarece nu face nicio discriminare beneficiile la nivelul popula[iei sunt foarte mari efectele
se men[in n timp Limite: prezint avantaje mici pt cei la risc nalt motiva[ia este insuficient pentru
individ i medic presupune un alt mod de abordare a serviciilor sanitare, neobinuit raportul
beneficiu/risc nu mai este aa de mare ca la strategia riscului nalt. Este vorba de ''paradoxul
preven[iei'' msurile preventive care aduc mari beneficii pentru popula[ia general, dar beneficii mici
pentru indivizii la risc nalt
80 Educa[ia pentru sntate defini[ie, scop, abordri posibile
Educa[ia pentru sntate este un sistem care include: contiin[a strii de sntate, procesul de
predare/nv[are, participare. Educa[ia pentru sntate are urmtoarele scopuri: ridicarea nivelului de
cunotin[e medicale al popula[iei n principal n domeniul sanogenezei, protec[iei mediului i preven[iei
bolilor formarea i dezvoltarea unor deprinderi corecte care s promoveze sntatea crearea unei
pozi[ii active fa[ de sntatea individual i fa[ de problemele snt[ii publice, n sensul atragerii i
capacitrii maselor la participarea activ n realizarea consolidarii snt[ii. Educa[ia pentru sntate
este diferit de educa[ia sanitar care vizeaz igiena personal. Elementul fundamental al educa[iei
pentru sntate este comunicarea.
81 Metode utilizate n educa[ia pentru sntate
Metodele educa[iei pentru sntate pot fi clasificate n func[ie de calea de transmitere a mesajului
educativ astfel: mijloace auditive (sau orale): convorbirea individual, convorbirea de grup, lec[ia,
conferin[a, radioemisiunea mijloace vizuale: cu rol dominant textul (lozinca, articolul, broura, formele
beletristice) sau cu rol dominant imaginea (afiul, pliantul, plana, diapozitivul, macheta, expozi[ia).
mijloace audiovizuale: filmul, emisiunea TV, teatrul. Clasificarea mijloacelor educativ-sanitare se poate
face i n func[ie de adresabilitate: mijloace individuale: sfatul medicului mijloace de grup: convorbirea
de grup, lec[ia, instructajul cu un grup omogen n raport cu pregtirea general (colari, muncitori,
militari, etc.); cu un grup omogen n raport cu interesul fa[ de subiect (bolnavi de o anumita boal,
gravide sau mame); mijloace de larg informare: conferin[a, filmul, emisiunea TV sau radiofonic,
tipriturile. Alt clasificare: mijloace directe n care mesajul educativ sanitar este transmis ca o
informa[ie nemediat. mijloace indirecte care utilizeaz o cale de transmitere ce presupune o forma
artistic i care capteaz interesul prin ea nsi, dar care urmrete, n fapt, acelai scop.
82. Managementul- definitie, evolutie, principii si tendinte actuale
Def. Managementul este procesul prin care munca este facuta prin intermediul altora, bine, la timp si
in limita bugetului disponibil. Sarcina fundamentala a managementul este sa ii faca apti pe oameni de
o performanta colectiva. Principii generale ale conducerii 1. Conducerea prin obiective2. nv[area prin
experien[ ,vazut si facut 3. Diviziunea muncii 4. nlocuirea resurselor rare 5. Convergen[a muncii 6.
Func[iile determin structura 7. Delegarea autorit[ii 8. Conducerea prin excep[ie 9. Utilizarea celui
mai scurt drum pn la decizie. permite atingerea eficacitatii manageriale , in ce masura rezultatele
au fost atinse
83. Tipuri si nivele manageriale- exemple, relatia dintre management
si leadership
Managerul este o persoana numita care poarta responsabilitatea indeplinirii unei activitati folosind
resursele care ii stau la dispozitie. Leaderul este o persoana a carei putere vine din ascultarea si
acceptarea lui de catre colaboratori ptr. calitatile sale umane si profesionale. Comportamentul de
manager i cel de lider sunt dou procese complexe care presupun activit[i diferite din punct de
vedere calitativ. Un manager trebuie s fie i un foarte bun lider, care s fie expert n ini[ierea structurii
i considera[iei, care reprezint activit[ile de baz ale comportamentului de lider. Exista trei tipuri de
manager: De top ( top manager, senior) stabileste scopul, misiunea, strategiile si politica
organizatiei. De tip mediu implementeaza strategia, dezvolta planuri operationale de interventie si
coordoneaza departamentele care fac parte din organizatia pe care o conduce (ex. Manager de spital)
De tip operational- coordoneaza activitatea lucrand alaturi de cei pe care ii conduce, rezolva
probleme zilnice (ex. Sef de sectie)
84. Definiti functiile manageriale
Func[iile manageriale reprezint activitatile de baza realizate de manageri pt atingerea obiectivelor
organizatiei utilizand resurse umana si alte tipuri de resurse.Fct managerilor (activ de baza) sunt 5 la
numar si pot fi sintetizate in ciclul functilor manageriale. 1. reprezinta selectarea misiunilor,obiectivelor
si actiunilor necesare pentru realizarea acestora.scopul planificarii este acela de a da posibilitatea serv
de sanatate sa faca fata prezentului si sa anticipeze viitorul. 2.Planificarea reprezinta functia prin
care se stabileste structura organizatiei si se definesc rolurile persoanelor in cadrul diferitelor
compartimente. Totodata presupune stabilirea relatilor dintre compartimente si oameni si implicit la
stabilirea rel de autoritate si responsabilitate. 3.Organizarea presupune activitati legate de
managementul resurselor umanesau administrarea personalului. 4.Functia de personal (coordonare)
reprezinta functia de orientare a oamenilor catre cea ce trebuie sau nu sa faca, este orientata catre
actiune.Aceasta implica constituirea unui mediu de motivare, comunicare si leadership in care membrii
organizatiei inteleg ce se asteapta de la ei. 5.Conducerea (comanda) este functia care se
concentreaza pe monitorizarea si evolutia performantelor organizatiei, scopul fiind imbunatatirea
continua a calitatii.Acesta mai implica stabilirea de standarde si compararea rezultatelor cu
standardele stabilite.Control
85. Functia de conducere, stiluri de conducere
reprezinta functia de orientare a oamenilor catre cea ce trebuie sau nu sa faca, este orientata catre
actiune.Aceasta implica constituirea unui mediu de motivare, comunicare si leadership in care membrii
organizatiei inteleg ce se asteapta de la ei. Un manager poate alege mai multe stiluri de conducere in
functie de sarcina pe care are de indeplinit (conducere situationala). Stiluri autocratic ( managerul ia
decizia si o impartaseste personalului) consultativ (managerul prezinta deciziile si ii invita pe angajati
la discutii) participativ (managerul prezinta problema, ia parte la discutii, asculta sugestiile si ia
deciziile) democratic (managerul defineste anumite limite cerand angajatiilor sa ia deciziile in limitele
prezentate) laissez-faire (permite angajatiilor sa actioneze intre anumite limite)Conducerea
(comanda)
86. Definiti si comentati functiile de personal si control
presupune activitati legate de managementul resurselor umane sau administrarea personalului.
Scopul principal al func[iei de personal este desemnarea pe post a celor mai adecvate persoane care
au calificarea cea mai corespunztoare cerin[elor fiei postului. Func[ia de personal presupune: -
recrutarea angaja[ilor - selectarea celor ce vor fi angaja[i - alocarea personalului n posturile existente
- instruirea personalului pentru creterea calit[ii muncii - consilierea angaja[ilor n privin[a
performan[ei i avansrii n carier - stabilirea criteriilor pentru plata angaja[ilor i distribuirea
beneficiilor - pensionarea, transferul i concedierea angaja[ilor.Functia de personal (coordonare)
este functia care se concentreaza pe monitorizarea si evolutia performantelor organizatiei, scopul
fiind imbunatatirea continua a calitatii.Acesta mai implica stabilirea de standarde si compararea
rezultatelor cu standardele stabilite. Exista 4 etape in procesul de control : 1. stabilirea standardelor de
timp, calitate, cantitate; 2. msurarea rezultatelor; 3. compararea rezultatelor cu standardele 4.
aplicarea modificrilor necesare.Control
87. Functiile de planificare si organizare- descriere si importanta
reprezinta functia prin care se stabileste structura organizatiei si se definesc rolurile persoanelor in
cadrul diferitelor compartimente. Totodata presupune stabilirea relatilor dintre compartimente si
oameni si implicit la stabilirea rel de autoritate si responsabilitate. Exista 2 tipuri de structuri : 1.
reprezinta selectarea misiunilor,obiectivelor si actiunilor necesare pentru realizarea acestora.scopul
planificarii este acela de a da posibilitatea serv de sanatate sa faca fata prezentului si sa anticipeze
viitorul. Planificarea implica luarea deciziei asupra a cea ce trebuie facut, cand si cum. Se poate vb de
o planificare pe termen lung (mai mult de 1 an) sau pe termen scurt (mai putin de 1 an ).la niv
manageriale mai inalte in domeniul planificarii se pune mai mult accentul pe scopuri si obiective,
misiune (planificare strategica). Scopuri=linii directoare generale care indica ce se doreste sa se
obtina Obiective= mijloace cuantificabile , masurabile de a atinge scopurile. Strategii=planuri de
actiune pt atingerea obiectivelor. OrganizareaPlanificarea consta in relatiile bine stabilite intre indivizi
si grupuri, gruparea oamenilor si a proceselor in unitati logice (ex. UPU). 2.Structura formala a unei
organizatii se refera la rel interpersonale intre indivizi si grupuri . Organizatiile pot fi structurate pe
baza : Structura informala Functiilor Serviciilor produselor
88.Rolurile informationale-enumerare, def, importanta
Roluri informa[ionale: managerul trebuie s fie sursa de informa[ii pentru departamentul su de lucru,
informa[ii care pot proveni din propria zon de influen[ sau din afara acesteia. Datorit rolurilor de
receptor (monitor), diseminator i purttor de cuvnt, managerul poate s transmit informa[ia
subordona[ilor, fie nemodificat, fie modificat par[ial, fie s nu o transmit deloc. - rol de monitor
(receptor): poate primi informa[ii despre func[ionarea unei institu[ii sau poate cuta informa[ii legate de
munca pe care o desfoar. Sursa informa[iilor: cr[i, reviste, mass-media, rapoarte, ntlniri,
conferin[e, conversa[ii informale, etc. Managerul sorteaz toate aceste date i alege informa[ia cea
mai util i pertinent. Sursele formale i informale utilizate de manager au drept scop informarea lui
riguroas, documentat care s-i permit luarea deciziilor avantajoase naintea altor manageri care nu
au acces la aceste informa[ii. - rol diseminator: alege informa[iile pe care le mprtete altora.
Aceast func[ie cuprinde i transferul de informa[ie ctre subalterni care, altfel, nu ar avea acces la
aceasta sau nu ar sesiza la timp importan[a informa[iei. - rol de purttor de cuvnt: managerul este
delegat s vorbeasc n numele departamentului sau organiza[iei, putnd informa sau influen[a
persoanele din organiza[ie sau din afara ei.
89. Rolurile interpersonale- enumerare, definitie, importanta
Roluri interpersonale fac parte din autoritatea formal a managerului: - rol de reprezentare se refer
la ndeplinirea sarcinilor sociale i ceremoniale. Exemplu: - managerul este cel care are obliga[ia, n
calitate de reprezentant al organiza[iei, s participe la o serie de evenimente ca: ntmpinarea
oaspe[ilor; pensionri, etc. Ele ocup o bun parte din timpul managerilor. - rol de lieder: liederii, prin
autoritatea formal cu care sunt investi[i, rspund de conducerea muncii depuse de compartimentul
lor. n aceast calitate de lieder-manager,el stabilete o direc[ie i un mediu de munc menite s
ncurajeze subordona[ii pentru a lucra la nivel optim. - rol de legtur : managerii au obliga[ia de a
stabili contacte permanente la nivel de egalitate, cu al[i manageri, din afara departamentului de lucru
i din alte organiza[ii, realiznd, astfel, "lucrul n re[ea.
90. APTTUDNLE MANAGERALE
A) Aptitudini tehnice B) Aptitudini umane C) Aptitudini conceptuale A.Aptitudinile tehnice se refer la
nivelul de competen[ ntr-o activitate specific. Ele includ procese specializate, metodologii sau
proceduri i tehnici necesare activit[ii ntr-un domeniu specific,cel medical n situa[ia de fa[. Frecvent
se consider c cei ce practic chirurgia au un nivel ridicat al acestor aptitudini. nginerul mecanic, la
rndul su, posed un nalt nivel de aptitudini tehnice n proiectarea unui sistem de ventila[ie pentru
slile de opera[ie din spital. Managerii posed aptitudini tehnice de genul: citirea i intepretarea unui
raport financiar, aptitudini de a scrie un raport, de a face o propunere concis i uor de citit, de a
sus[ine o prelegere logic i clar. Dup cum am men[ionat mai sus managerii petrec tot mai pu[in
timp aplicnd aptitudini tehnice pe msur ce sunt promova[i ctre nivelele nalte de responsabilitate.
B.Aptitudinile umane se refer la abilitatea managerilor de a lucra eficient cu ceilal[i, indivizi sau
grupuri. Astfel, un manager trebuie s fie contient de atitudinea, percep[ia i sentimentele celorlal[i i
este necesar s le ia n considerare n procesul managerial. n fapt, managementul nsui este un
continuu proces de n[elegere a comportamentului i atitudinilor celorlal[i i de comportare ntr-o
manier care s inspire ncredere. Cele mai importante dintre aceste aptitudini sunt: a conduce fr a
jigni, a nu fi de acord fr a fi dezagreabil, a media un conflict, a conduce o edin[. Managerii de la
toate nivelele i petrec o bun parte din timp exersnd aptitudini umane. Totui propor[ia de timp
dedicat acestora variaz pu[in pe msur ce managerul urc ierarhic. C.Aptitudinile conceptuale sunt
reprezentate de abilitatea de a n[elege rela[iile existente n situa[iile complexe, de a vedea conexiuni
n ,haos i de a avea o viziune de viitor. Managerul trebuie s fie n stare de a vedea organiza[ia pe
care o conduce i opera[iunile care se desfoar ca pe un ntreg. Diferitele procese, intrri sau ieiri,
interac[iunea dintre componentele organiza[iei i interrela[iile dintre organiza[ie i mediul exterior
trebuie privite ca ceva singular, ca o entitate ce include totul. De aceea, aceste aptitudini sunt
necesare mai ales la nivelul cel mai nalt al organiza[iei. Aici, interrela[iile i efectele deciziilor ce
afecteaz ntreaga organiza[ie sunt resim[ite cel mai puternic. Managerii de nivel inferior au mai pu[ine
oportunit[i de a-i exercita i demonstra aptitudinile conceptuale dar succesul lor depinde adeseori de
abilitatea de a ,vedea unde se ncadreaz ei i unitatea de lucru condus de ei n organigrama
ntregii organiza[ii.
91. Sisteme de sanatate
Sisteme de Sanatate - sunt definite dupa Maxwell si colaboratorii prin ndeplinirea urmatoarelor
conditii: acoperire generala, accesibilitate prompta, pertinenta fata de nevoi, echitate, posibilitati de
alegere, eficacitate, eficienta nalta, acceptabilitate sociala larga, responsabilitatea statului fata de
sanatatea public
92 Sistemul SAS (bismark)
Sistemul de sanatate n care tertul platitor este reprezentat de mai multe case de asigurari non-profit si
colectarea banilor se face prin asigurari publice (obligatorii). Exemple tipice sunt Germania si Franta
93 Sistem national tip Beveridge
Sistemul de sanatate n care tertul platitor este guvernul si modul de colectare a banilor este impozitul
general (exemplu tipic fiind sistemul national de sanatate al Marii Britanii.)
94 Modalitati de finantare a sistemelor de sanatate
Exista cinci modalit[i principale de finan[are a sistemelor de sntate: Finan[area de la bugetul de
stat; Prin aceast modalitate de finan[are, fondurile sunt colectate la bugetul de stat, fiind apoi alocate
sectorului sanitar. Acoperirea popula[iei este general, persoanele contribuind n func[ie de venit i nu
n func[ie de riscul individual Finan[area prin asigurrile sociale de sntate; Finan[area sistemului
asigurrilor sociale de sntate se realizeaz prin contribu[ii obligatorii, de obicei n pr[i egale, din
partea angaja[ilor (sub forma unui procent din salariu) i a angajatorilor. n unele [ri, n scopul
includerii i a celor care lucreaz n afr sectorului oficial, contribu[ia poate fi calculat ca procent din
venitul global al persoanelor respective (ex. agricultori). Finan[area prin asigurrile private de
sntate; Mrimea contribu[iei depinde, de asemenea, de pachetul de servicii care vor fi furnizate, la
care se adaug cheltuielile administrative, precum i marginea de profit. Ultimele dou reprezint
aproximativ 40-50% din valoarea primei de asigurare. Costurile administrative mari se explic, n
principal, prin costurile de marketing foarte ridicate, necesare pentru a vinde asigurarea ct mai multor
indivizi. Asigurarea privat poate fi oferit i unor grupuri de persoane, de obicei salaria[i ai aceluiai
angajator, sau membri ai unor sindicate. Finan[area prin pl[i directe.Exist mai multe tipuri de plat
direct: + plata n totalitate a serviciilor; + co-plata (o sum fix pentru fiecare vizit medical); + co-
asigurarea (un anumit procent din costul vizitei). Plata direct, n totalitate, a serviciilor medicale se
realizeaz de regul n sectorul privat, n timp ce co-plata i co-asigurarea sunt ntlnite cu precdere
n sectorul public al furnizrii serviciilor medicale.; + finan[area comunitar. Este o metod care se
poate aplica n general comunit[ilor rurale. Ea presupune ca membrii unei comunit[i s plteasc n
avans o contribu[ie n scopul ob[inerii unui pachet de servicii medicale, atunci cnd acestea vor fi
necesare. Contribu[ia acoper de regul o parte a costurilor, restul fiind subven[ionat de ctre guvern.
Contribu[ii se pot ob[ine i din industria local, acolo unde aceasta exist. Finan[area comunitar i
propune, de cele mai multe ori, s acopere costurile ngrijirilor primare, costurile cu medicamentele,
precum i o parte din cheltuielile de spitalizare
95 Principalele modalitati de plata a serviciilor medicale
Plata per serviciu(fee-for-service) : -unitatea de plata va fi reprezentata de vizita medicala,sau de actul
medical propriu-zis -furnizorul este platit proportional cu serviciile prestate -metoda este utilizata pt
plata spitalelor,centrelor de sanatate,medicilor cu practica individuala Capitatia : -reprezinta o
modalitate de palta a unei sume fixe,pentru care fiecare pacient inscris pe lista unui medic,indiferent
de nr serviciilor efectuate,intr-o perioada de timp considerata Plata per caz: -este o metoda de
rambursare in care unitatea de plata este reprezentata de pachetul de servicii,respectivul de episodul
de ingrijiri -furnizorul primeste o suma stabilita indiferent de costul efectiv al serviciilor cuprinse in
pachet sau in episodul de ingrijiri(bolnavul internat) Plata prin salariu: -reprezinta plata catre medici a
unor sume fixe,lunare sau anuale,indiferent de nr pacientilor tratati sau de cantitatea,respectiv costul
serviciilor furnizate de catre acestia. Bugetul global: -metoda consta in plata unui buget stabilit in
avans,prevazut cu anumite limite maxime -furnizorul are libertatea ca,in interiorul acestor limite sa
poata aloca sumele pe care le considera necesare pe diferite articole de cheltuieli.
96 Modalitati de plata a ingrijirilor intraspitalicesti
Plata per serviciu (fee-for-service). Unitatea de plat va fi reprezentat de vizita medical, sau de actul
medical propriu-zis, furnizorul fiind pltit propor[ional cu serviciile prestate. Modalitatea ofer
furnizorilor stimulente economice pentru a efectua ct mai multe servicii, unele chiar non-necesare,
existnd i tendin[a din partea pacien[ilor de a abuza de aceste servicii (hazardul moral). Plata per caz
este o metod de rambursare n care unitatea de plat este reprezentat de pachetul de servicii,
respectiv episodul de ngrijiri. Pentru fiecare din acestea, furnizorul primete o sum stabilit printr-un
contract prealabil, indiferent de costul efectiv al serviciilor cuprinse n pachet sau episodul de ngrijiri.
Atunci cnd sunt plti[i per caz, furnizorii sunt stimula[i s reduc durata de spitalizare, numrul
serviciilor per caz, scurtarea perioadei post-operatorii sau reducerea consulta[iilor de control. Spitalele
i medicii sunt ncuraja[i s selecteze pacien[i cu afec[iuni mai pu[in severe, existnd i tendin[a
creterii numrului cazurilor tratate i raportate. Plata per zi de ngrijiri/spitalizare. Pentru fiecare zi de
ngrijiri sau spitalizare, furnizorul primete o sum fix. Metoda este folosit pentru plata spitalelor i a
centrelor de sntate. Furnizorii sunt stimula[i evident s prelungeasc durata de spitalizare, cu att
mai mult cu ct de regul ultimele zile de spitalizare sunt mai pu[in costisitoare Bugetul global. Metoda
const n plata unui buget stabilit n avans, prevzut cu anumite limite maxime. Totui, furnizorul are
libertatea ca, n interiorul acestor limite s poat aloca sumele pe care le considera necesare pe
diferite articole de cheltuieli
97 Modalitati de plata ale medicului de familie
Capita[ia reprezint o modalitate de plat a unei sume fixe, pentru fiecare pacient nscris pe lista unui
medic, indiferent de numrul serviciilor efectuate, ntr-o perioad de timp considerat. Suma per
pacient poate varia ns n func[ie de anumite considerente, cum ar fi vrsta sau sexul. De aceast
dat, riscurile sunt preluate de ctre furnizori, iar n tendin[a de minimizare a acestora, pacien[ii ar
putea avea de suferit. Astfel, medicii vor nscrie pe listele lor persoane sntoase, ngreunnd accesul
celor bolnavi (,cream skimming). De asemenea, ar putea fi furnizat un numr mai mic de servicii
dect cel necesar. Pe de alt parte, ar putea crete competi[ia ntre medici pentru atragerea
pacien[ilor pe listele proprii. Capita[ia este utilizat atunci cnd se dorete acoperirea popula[iei cu
medici, de exemplu n asisten[a medical primar.
98 Plata per serviciu (fee-for-service)
Unitatea de plat va fi reprezentat de vizita medical, sau de actul medical propriu-zis, furnizorul fiind
pltit propor[ional cu serviciile prestate. Metoda este utilizat pentru plata spitalelor, centrelor de
sntate, medicilor cu practica individual. Modalitatea ofer furnizorilor stimulente economice pentru
a efectua ct mai multe servicii, unele chiar non-necesare, existnd i tendin[a din partea pacien[ilor
de a abuza de aceste servicii (hazardul moral). Reprezint singura form de rambursare n care
medicul, spitalul sau centrul de sntate, nu au nici un motiv s selecteze pacien[ii sntoi,
dimpotriv, opusul ar putea fi adevrat. Furnizorul nu preia nici un risc financiar, acesta apar[innd n
ntregime pltitorului (pacient sau casa de asigurri).
99 Salariu
Reprezint plata ctre medici a unor sume fixe, lunare sau anuale, indiferent de numrul pacien[ilor
trata[i sau de cantitatea, respectiv costul serviciilor furnizate de ctre acetia. Medicul pltit prin salariu
suport un risc financiar foarte redus. El nu are stimulente pentru a minimiza activitatea, dar nici
pentru a o crete. Riscul n acest caz este acela de a fi constrni s trateze ct mai mul[i pacien[i,
angajatorul dorind s-i minimalizeze riscul financiar angajnd ct mai pu[ini medici i repartizndu-le
acestora un numr ct mai mare de pacien[i. n practic, angajatorul poate oferi bonusuri atunci cnd
cheltuielile au fost sub limita stabilit, iar activitatea spitalului nu a fost afectat prin aceasta.
100 Sistemul din Romania
n Romnia exist dou surse principale de venituri pentru sntate i anume fondurile asigurrilor
sociale de sntate, completate cu bani de la bugetul de stat. Finan[area prin asigurrile sociale de
sntate Constituirea fondurilor A.S.S. este reglementat prin L.A.S.S., la capitolul Finan[are i const
n principiu din contribu[ia n procente egale (7% ) din partea angaja[ilor i a angajatorilor. Fondurile
sunt destinate pl[ii furnizorilor de servicii medicale, dei n ultima vreme s-a constatat i o tendin[ de
mpovrare a asigurrilor de sntate cu obiective care ar trebui s fie finan[ate de la bugetul de stat
(programe na[ionale de sntate, plata unor drepturi salariale). Finan[area de la bugetul de stat
Suplimentar fa[ de sistemul asigurrilor sociale de sntate, func[ioneaz n continuare i un sistem
al impozitrii directe (pe venit, pe profit) i indirecte (T.V.A., accize). Banii de la buget aloca[i snt[ii
sunt administra[i de ctre Ministerul Snt[ii, a crui organizare i func[ionare sunt reglementate prin
H.G. nr. 244/1997. n aceast hotrre sunt stipulate i unit[ile sanitare bugetare.
101 Economia sanitara
Economia sanitar este o aplica[ie a tiin[elor economice, care studiaz modul n care sunt produse i
furnizate ngrijirile de sntate i, de asemenea, comportamentul celor care au legtur cu serviciile
de sntate (pacien[i, medici, politicieni, etc). Abordari: Economia pozitiv care ncearc s explice
fenomenele existente i face afirma[ii descriptive. Un exemplu de ntrebare la care rspunde
economia pozitiv este: "care este efectul creterii pre[urilor pentru utilizarea serviciilor de sntate?.
Economia normativ - care face predic[ii despre cum ar trebui s fie, sau ce ar trebui fcut, i
sugereaz sau impune anumite conduite. De exemplu: "ar trebui s mrim pre[urile serviciilor de
ngrijiri de sntate? este o ntrebare la care rspunde economia normativ. Sisteme: sistemul de
pia[ - n care se realizeaz un schimb liber de produse i factori de produc[ie, proprietatea resurselor
productive este privat i alocarea resurselor se face sub form automat lsnd s func[ioneze liber
for[ele autoreglatoare ale pie[ei (statul poate avea ns rolul de a redistribui resursele ini[iale ntre
indivizi pentru a atinge obiective de echitate); sistemul economiei centralizate n care schimburile
sunt dirijate total de guvern i n care toate resursele productive sunt n proprietatea statului, iar statul
evalueaz nevoile consumatorilor i decide ce bunuri s fie produse, n ce cantitate i cum anume,
precum i distribu[ia acestor bunuri.
102 Servicii de ingrijire a sanatatii, piete de sanatate
Serviciile de ngrijire a snt[ii sunt considerate bunuri de consum, avnd totui unele caracteristici
particulare: existen[a unei asimetrii n informa[ie ntre productorul de servicii (medic) i
consumatorul acestora (pacient) consumatorul este aproape ntotdeauna nesigur asupra calit[ii
produsului cererea pentru servicii de ngrijire a snt[ii este imprevizibil i nu are un caracter
regulat costul serviciilor de ngrijire a snt[ii este destul de mar Piete: Pie[ele au dou
componente, i anume, pe de o parte cererea, n care rolul este jucat de consumatori, iar de cealalt
parte oferta, n care rolul este jucat de productori. Prin pia[ se n[elege, mecanismul de echilibrare a
cererii i ofertei, care permite schimbul de bunuri i servicii ntre consumatori i productori, fr s fie
necesar interven[ia guvernului. Principalul factor care realizeaz echilibrul dintre cerere i ofert este
pre[ul. Productorii i vnd produsele, iar consumatorii i cheltuiesc veniturile de care dispun, n
func[ie de cerin[ele i dorin[ele lor, la un anumit pre[. ntr-un sistem de pia[ perfect, att productorii,
ct i consumatorii sunt satisfcu[i de rezultatul schimbului realizat. La un anumit pre[ (pre[ de
echilibru), productorii vor fi capabili s vnd tot ceea ce doresc, mrindu-i astfel profitul, iar
consumatorii vor putea s cumpere tot ce vor ei, mrindu-i utilitatea. n acest situa[ie se atinge
echilibrul de pia[. Pentru a func[iona la echilibru, mecanismul de pia[ necesit existen[a unor
anumite condi[ii (condi[ii ideale) - n realitate nendeplinite chiar toate, n nici o pia[. 1.
siguran[a/certitudinea indivizilor asupra apari[iei nevoilor 2. lipsa externalit[ilor 3. consumatorii au
cunotin[e asupra bunurilor/serviciilor 4. existen[a preferin[elor consumatorilor 5. mul[i productori a
cror intrare pe pia[ s fie liber
103 Evaluarea economic
Este o analiz comparativ a costurilor i consecin[elor diferitelor activit[i alternative. Are rolul de a
sprijini luarea deciziei atunci cnd trebuie s se aleag ntre mai multe alternative. Caracteristicile
fundamentale ale unei evaluri economice sunt: + evaluarea economic analizeaz att costurile ct i
consecin[ele unei activit[i; + analiza economic impune o alegere. Resursele fiind limitate, nu putem
produce toate serviciile, chiar dac unele pot avea efecte terapeutice extraordinare. Prin urmare,
trebuie fcute alegeri ntre diferite alternative pe baza unor criterii.
104 Tehnici de evaluare economice
1. Analiza de minimizare a costurilor. S presupunem c vrem s comparm dou programe care
implic procedee chirurgicale de complexitate redus, pentru adul[i. Singura diferen[ ntre cele dou
programe o constituie faptul c unul necesit internare n spital de cel pu[in o noapte n timp ce cellalt
(program de chirurgie de zi) nu necesit. Consecin[ele sunt identice n ambele cazuri. Dac
considerm c rezultatul dorit l reprezint opera[iile reuite, vom constata c putem ajunge la acelai
rezultat (numr de pacien[i vindeca[i) cu ambele programe, dei probabil cu costuri diferite. Evaluarea
economic n acest caz i propune s gseasc alternativa cu costurile cele mai mici. Astfel de
analize se numesc analize de minimizare a costurilor. 2. Analiza cost-eficacitate. S presupunem c
suntem interesa[i n prelungirea vie[ii celor care sufer de insuficien[ renal i vrem s comparm
costurile i consecin[ele dializei i ale transplantului de rinichi. n acest caz rezultatul care ne
intereseaz, numrul de ani ctiga[i, este comun ambelor programe. Totui, programele pot avea
consecin[e diferite dup cum i costuri diferite. Prin urmare, nu vom putea opta automat pentru cel mai
ieftin program. Pentru compararea acestor dou alternative vom calcula anii de via[ ctiga[i i vom
compara costul pe an de via[ ctigat. Astfel de analize n care costurile sunt corelate cu un singur
efect (msurat n unit[i naturale ex. numr ani de via[ ctiga[i) care poate s difere n
magnitudine de la un program la altul se numesc analize cost-eficacitate. Rezultatele unor astfel de
analize pot fi exprimate fie sub forma costului pe unitate de efect (cost/an de via[ ctigat), fie sub
forma efectelor pe unitate de cost (ani de via[ ctiga[i/milion de lei cheltuit). 3. Analiza cost-
beneficiu. De multe ori, consecin[ele programelor alternative nu sunt identice. De exemplu, suntem
pui n situa[ia de a compara un program de screening pentru hipertensiune arterial, care are ca
scop prevenirea decesului prematur, cu un program de imunizare mpotriva gripei, care urmrete
prevenirea zilelor de incapacitate. n aceast situa[ie, pentru a putea face o compara[ie ar trebui s
gsim un numitor comun. Aceast lucru ar putea fi posibil, exprimnd rezultatele celor dou programe
n valori monetare. n acest fel vom compara valorile resurselor necesare aplicrii fiecrui program cu
valorile resurselor care ar fi economisite prin aplicarea acelor programe. 4. Analiza cost-utilitate.
Utilitatea se refer la valoarea unei anumite stri de sntate i poate fi msurat prin preferin[ele
indivizilor sau societ[ii pentru o anumit combina[ie de nivele de sntate. S presupunem c doi
gemeni, identici n toate aspectele, mai pu[in ocupa[ia (unul este pictor, iar cellalt fotbalist) i rup
amndoi piciorul drept. Starea lor de sntate este identic n acest caz. Dac ns i rugm s
ordoneze "starea de a avea un picior rupt" pe o scal de la 0 (deces) la 1 (perfect sntos),
preferin[ele lor ar putea diferi semnificativ din cauza importan[ei pe care fiecare o ataeaz piciorului
rupt (din cauza ocupa[iei). n consecin[ ne putem atepta ca evaluarea utilit[ii tratamentului (msura
n care tratamantul mbunt[ete calitatea vie[ii lor) s difere semnificativ. Analiza cost-utilitate ia deci
n considerare calitatea vie[ii, atunci cnd compar costuri i consecin[e. Msura folosit se numete
QALY (quality adjusted life-years).
105.Principalele grupuri populationale vulnerabile in Romania
Clasificarea in Romania a pers defavorizate: 1.grup cu risc ridicat de saracie si excluziune sociala:
etnie roma, familia cu multi copii, familiile dezorganizate, fam monoparentale, fam cu persoane in
somaj de lunga durata 2.grup cu conditii de locuit: fam strazii, care traiesc in adaposturi improvizate, in
parcuri, gropi de gunoi,ghene, langa balti si terenuri abandonate; in canale, copii care parasesc
orfelinatele la 18 ani 3.tinerii cu posibilitati financiare reduse de a-si achizitiona o casa
Persoanele>35ani cu locuinta proprietate personala, dar cu probleme ale conditiilor de locuit,
vechimea si lipsa intretinerii locuintei sau probleme in furnizarea utilitatilor publice -20% din pop
mondiala traieste in saracie absoluta <1dolar/zi si aproape 1/2 <2 dolari/zi -Romania are un nivel
moderat de saracie
106.Femeile-grup vulnerabil, cauze, fen caracteristice, consecinte,
interventii
Femeile reprezinta un grup vulnerabil datorita: violentei, prostitutiei, traficului de carne vie, locurilor de
munca reduse, beneficiilor economice si sociale, imaginea femeii in mass media. Violenta domestica
este in ascensiune in Romania. n ciuda acestui lucru, femeile ezita sa se adreseze autoritatilor. De
aceea sistemul da sanatate incearca sa depisteze cazurile de violeta domestica si sa initieze masuri
pentru a combate eventualele situatii asemanatoare. Consecintele violentei domestice sunt
reprezentate de afectarea sanatatii mintale( depresii, anxietate ), si a celei somatice( vatamarile
corporale ). Apar sarcini nedorite, premature prin abuzuri sexuale. Prostitutia si traficul de persoane au
crescut alarmant dupa 1989, principala tinta a proxenetilor o reprezinta femeile tinere cu nivel de trai
scazut, nivel educational redus. O alta problema inregistrata se refera la locurile de munca, mult mai
reduse decat cele oferite barbatilor, iar cele oferite sunt de tip part-time si care necesita nivel
educational redus. Femeile din mediul rural reprezinta una dintre cele mai vulnerabile categorii
sociale, avand venituri mici, posibilitati reduse de angajare, cu accesibilitate redusa la orice tip de
informatii, ceea ce le limiteaza posibilitatile de imbunatatire a conditiilor sociale si economice.
107.Copiii si tinerii-grupuri vulnerabile
Din categoria copiilor ce fac parte din situati critice se numara copiii care traiesc in conditii mizere,
copiii abandonati, cei fara identitate legala, maltratati, abuzati fizic si emotional, cei care parasesc
institutiile pt copii dupa varsta de 18 ani. Problema tinerilor e reprezentata de: saracie, conditiile de
locuit precare, somajul, lipsa sustinerii financiare pt studii, cresterea consumului de droguri, cresterea
delicventei juvenile. n Romania apare si fenomenul de exploatare prin munca, rezultand abandonul
scolar, abuzuri fizice, psihice. Factorii de risc si etiologici ai maltratarii : -factori socio-economici -factori
psihologici(psihoza, abuz de droguri, alcoolism) -factori de mediu(izolarea) -factori legati de istoricul
familiei(divort) -factori educativi(pedepse corporale) Abandonul copiilor poate fi prinvit dpdv
juridic(copil aflat intr-o institutie de ingrijire), medical(daca ramane peste 2 sapt dupa acordarea
ingrijirilor medicale), psihologic(copil parasit de o fiinta, de lipsa interesarii pt soarta acestuia) Cauza
majora a abandonului :economic-saracia, social-dezintegrarea familiei. Serviciile specializate pt copii
existente in prezent sunt : centre de plasament, centre de primire a copiilor cu devieri
comportamentale de tip penal, centre maternale etc. Stategia politicilor familiale de eliminare a
dificultatilor si riscurilor sociale care pot destrama familia au in vedere : diminuarea crizei locuintelor,
sprijinirea tinerilor casatoriti-locuri de munca, facilitaii pt mame.
108.Populatia varstnica-cauzele imbatranirii pop, importanta
Mai accentuata la femei.Zone din RO:Banat, Oltenia, Bucuresti. Cauze:reducerea natalitatii, cresterea
sperantei de viata, scaderea mortalitatii generale si precoce, cresterea nivelului de trai, ameliorarea
accesului la serviciile sanitare,progresele medicale, stil de viata orientat spre mentinerea sanatatii.
Consecinte:demografice,economice,sociale si medicosoliale(suprasolicitarea serviciilor medicale).
Fenomenul imbatranirii populatiei determina o suita de constrangeri economice si sociale si va
provoca dificulati in domeniul sanitar si economic, deoarece populatia varstnica este mare
consumatoare de servicii medicale si polimorbiditate. n tarile dezvoltate s-au luat masuri adecvate de
promovare a sanatatii si de prevenire a bolilor nontransmisibile in randul varstnicilor, astfel reducandu-
se prevalenta bolilor cronice si rata de incapacitate. Deasemena masurile pentru a mentine o
persoana in varsta activa si sanatoasa sunt considerate o necesitate.
109.mbatranirea activa a pop
Cauze de imbolnavire: artroza, osteoporoza,, fracturi, tulb de vedere, hipoacuzii, b.Alzheimer,
Parkinson, incontinenta sfincteriana. Cauze de deces: b. Cerebrovasc, HTP, BC, HTA, b resp. OMS a
lansat conceptul de imbatranire activa: promovarea unui stil de viata sanatos, prevenirea bolilor
senescentei si imbunatatirea potentialului fizic, psihic si social. Termenul de ,activa presupune
continuarea persoanelor varstnice in viata economica, sociala, culturala, spirituala si nu numai la
abilitatea de a fi activ din punct de vedere fizic sau de a-si continua munca. Astfel, varstnicii pot
contribui la binele familiei si comunitatii din care fac parte, iar scopul imbatranirii active este sa
creasca speranta de viata sanatoasa si calitatea vietii persoanelor varstnice, inclusiv a celor cu
handicap. Obiectivele sunt: reducerea deceselor premature, a dizabilitatilor si a bolilor cronice,
cresterea calitatii vietii, reducerea costurilor ingrijirilor medicale.
110.Strategii destinate protejarii pop varstnice
ngrijirea la domiciliu este strategia optima a persoanelor dependente. Persoanele varstnice care
necesita ingrijiri permanente, nu se pot gospodari, nu au locuinta, nu realizeaza venituri si nu au
sustinatori legali sunt institutionalizati in camine. Se asigura in camine: 1.servicii sociale: a.consilire
juridica si administrativa b.modalitati de prevenire a marginalizarii si reintegrare sociala 2.servicii
medicale: a.consultatii si tratamente b.servicii de ingrijire-infirmerie c.consultatii si ingrijire
stomatologica d.sprijin pentru asigurarea ingrijirii corporale Nevoile muribundului sunt complexe, de
natura fizica, psihologica, sociala, spirituala. Printre cele mai greu de indeplinit sunt: mentinerea
energiei, pastrarea stimei de sine, evitarea sufeintei si a izolarii.Astefel nevoile se pot ierarhiza :
MPLNRE -acceptarea si trecerea acestei etape -intelegerea semnificatiei mortii RESPECT
-pastrarea demnitatii -pastrarea autonomiei -a se simti normal si uman pana la sfarsit -pastrarea
identitatii AFECTUNE -a iubi si a fi iubit -a vorbi -a fi ascultat si inteles -a muri in prezenta cuiva
apropiat SECURTATE -a avea incredere in cei care il ingrijesc -a-si putea exprima temerile -a se
seimti in siguranta -a simti ca i se spune adevarul FZOLOGE DE BAZA -a fi ferit de suferinta si
durere -a-si pastra energia
111.ngrijiri paleative-cadru,def,concepte
Referitor la faptul ca muribundul are dreptul sa traiasca pana la capat, in cele mai bune conditii , au
fost elaborate ingrijirile paleative. Acestea au drept scop asigurarea calitatii vietii pacientului( si nu
prelungirea ei cu orice pret) si familiei acestuia, avand la baza conceptul a tari cu boala ta . n
aceste conditii, controlul durerii, asistenta psihologica, sociala si spirituala sunt esentiale. ngrijirile
paleative sunt ingrijiri active care abordeaza global presoana afecatat de o boala grava. Bolnavul
terminal e privit ca o persoana in viata, pana la capat, iar moartea ca un proces natural in evolutia
umana.
112.ngrijiri terminale
ngrijirile terminale reprezinta ingrijirile care se acorda bolnavilor in fazele de sfarsit ale bolilor,
dinaintea mortii n aceasta faza trebuie asigurata alimentatia si hidratarea bolnavului, pe sonda
nazogastrica, sau prin perfuzii. De asemenea trebuie asigurata respecarea conditiilor de igiena
personala a bolnavului. Sustinerea psihologica a bolnavului si a familiei. a. Sustinerea psihologica a
bolnavului. Majoritatea bolnavilor din faza ireversibila prezinta o stare de anxietate si de depresie
psihica. De aceea bolnavul aflat in faza ireversibila trebuie sustinut psihologic. Desi nu ne putem
astepta la o imbunatatire a starii de sanatate a bolnavului, este necesara o psihoterapie de sustinere,
pentru combaterea anxietatii si a depresiei, care agraveaza starea bolnavului. b.Sustinerea
psihologica a familiei. Deoarece imbolnavirea unui membru al familiei reprezinta un stres foarte
important, iar decesul unui membru al familiei reprezinta un stres si mai mare, trebuie sa se acorde
importanta cuvenita si sustinerii psihologice a familiei. n acest sens, trebuie sa se informeze corect
familia si sa se pregateasca, sa fie invatata ce are de facut. Sustinerea spirituala a bolnavului. Desi
sustinerea spirituala a bolnavului este necesara in toate cazurile, dar probabil ca in nici o alta situatie,
sustinerea spirituala a bolnavului nu este mai necesara ca in fazele terminale ale vietii. Pentru ca in
nici o alta situatie a vietii bolnavul nu este mai tentat sa se intrebe asupra semnificatiei vietii si a mortii.
De aceea trebuie sa fie ascultat bolnavul care abordeaza aceste probleme. Sa fie ajutat sa inteleaga
sensurile profunde ale vietii si ale mortii. n acest sens, ar fi bine sa se colaboreze cu preotul, cu
psihiatrul si cu psihologul.
113.Eutanasia
Metod de provocare a unei mor[i nedureroase unui bolnav incurabil, pentru a-i curma o suferin[
ndelungat i grea. Sunt dou tipuri de eutanasie: pasiv i activ. Eutanasia pasiv presupune
neadministrarea medicamentelor care sus[in via[a bolnavului , pe cnd eutanasia activ presupune
administrarea medicamentelor n doze letale, cu scop de a opri via[a pacientului. Ambele tipuri de
eutanasie presupun o ac[iune care duce la moartea pacientului. at care sunt motivele introducerii
eutanasiei : - n cazul comei ireversibilie, boal incurabil adica o stare ireversibil a unui pacient -
se face din motive umane, ca omul s nu sufere, fie la dorin[a pacientului fie a rudelor
114.Relatia existenta intre saracie si starea de sanatate
ntre starea de sanatate si nivelul de saracie este o relatie directa si un cerc vicios. Saracia determina
sanatate precara, reduce capacitatea de munca, productivitatea individului si veniturile familiei,
afecteaza calitatea vietii, determinand si perpetuand saracia n populatiile afectate de saracie avem
prevalent crescuta a bolilor infectioase si cu transmitere sexual, mortalitate infantila si maternala
ridicate. Comportamente sociale viciate sau la risc apar deasemenea in populatia saraca, pe langa
boli: violenta, alcoolismul, tabagismul, accidentele rutiere . Sectorul sanitar vizeaza in mod special
promovarea sanatatii la nivelul populatiei sarace pt ca starea de sanatate precare este atat o cauza
cat si o consecinta a saraciei. Ameliorarea si protejarea starii de sanatate a categoriilor de persoane
sarace devine un element important in lupta impotriva saraciei, pentru ca se aprecieaza ca o cresterea
cu 5 ani a sperantei de viata, ar putea ameliora rata dezvoltarii economice cu 0,5 % pe an.
115.Marginalizarea si stigmatizarea
Saracia e factor determinant pt ambele. Marginalizarea: acces limitat la drepturi si servicii sociale in
comparatie cu restul populatiei, in discriminarea acestora in functie de varsta, sex, situatie materiala,
nr de copii, apartenenta la o etnie sau comunitate religioasa. Categoriile sociale cu risc crescut:
somerii, angajatii necalificati, persoanele cu handicap mintal si fizic sau alte dizabilitati, analfabetii,
toxicomanii, delicventii, copiii abuzati, parintii singuri, tinerii absolventi fara experienta, strainii,
refugiatii, imigranii,minoritatile etnice,ligvistice ,religioase sau rasiale.
Stigmatizarea este etichetarea sau semnul care indica o insusire sau particularitate jenanta,
reprobabila a unui individ in grupul populational din care face parte; este un proces social ce poate fi
controlat prin educatie, toleranta si vointa societatii. Poate avea efecte constructive sau distructive.
Persoanele stigamaizate si marginalizate au risc mai mare de a incalca drepturile fundamentale si
sunt mai vulnerabile.