MELODIE ADAMS

Str`lucirea unei
fl`c`ri
ALCRIS
Capitolul 1
|n u[a din sticl` fumurie se reflect` o siluet`. Aceea
a unei fete sl`bu]e [i zvelte al c`rei p`r brunet cu
reflexe calde aurii c`dea \n valuri suple pe umeri. Era
\mbr`cat` \n blugi [i cizme cu tocuri \nalte care-i
lungeau [i mai mult picioarele interminabile [i, peste
o bluz` din m`tase ro[ie, o canadian` kaki.
F`r` s` dea nici o aten]ie imaginii reflectate \n
geam, Sandra Farraday citi inscrip]ia cu litere mari,
negre de pe u[`:
DANIELS Vn`toare [i aventur`!
Apoi, deschise cu hot`rre u[a. Cnd intr`, toate
discu]iile se \ntrerupser`, toate capetele se \ntoarser`
spre ea [i atmosfera deveni brusc ap`s`toare.
Sandra clipi des [i-[i ridic` ochelarii de soare \n vr-
ful capului. |nc`perea aceasta, sal` de a[teptare [i
5
birou \n acela[i timp, p`rea att de \ntunecat` cnd
veneai de afar` unde str`lucea un soare orbitor!
Privi \n jurul ei [i constat` a[a cum se a[teptase,
o componen]` exclusiv masculin` a celor aduna]i aici.
B`rba]ii care nu mai g`siser` loc pe canapeaua acope-
rit` cu plastic se sprijineau de perete.
Sem`nau \ntr-adev`r cu ni[te vn`tori de operet`!
gndi fata, amuzat`.
Ca un semn de solidaritate, purtau cu to]ii aceea[i
caschet` american` cu cozoroc portocaliu. |n imensa
p`dure canadian`, aceste caschete de culoare stri-
dent` deveniser` oarecum un fel de uniform` \n rn-
dul vn`torilor [i aveau, \n afar` de asta, avantajul de
a preveni accidentele, pentru c` puteau fi reperate
imediat.
Sandra nu se sim]i deloc stnjenit` v`zndu-se
astfel ]inta tuturor privirilor; era obi[nuit` cu
situa]iile insolite [i nu era luat` niciodat` prin sur-
prindere.
A[adar, fata aceasta independent` [i voluntar`,
pe care nimic n-o descuraja, le adres` tuturor un
zmbet, sus]innd privirile surprinse, [ocate,
admirative sau dispre]uitoare chiar ofen-
satoare.
Se aventura pe un teritoriu cu prec`dere masculin,
unde p`trunderea ei nu era privit` cu ochi buni de
toat` lumea.
6
Bun` ziua, domnilor! zise ea cu o voce limpede.
Bun` ziua, r`spunser` ei \n cor.
Cu un pas sigur, Sandra se \ndrept` spre tejghea.
Tocurile cizmelor ei r`sunar` zgomotos pe dalele
grosolane. B`trnul cu ochelari care tocmai se uita \ntr-un
registru ridic` privirea cnd ea se aplec` spre el.
Mda?... \ntreb` el cu indiferen]`.
El, m`car, p`rea s` nu acorde nici o importan]`
prezen]ei ei aici, \n aceast` anticamer` a vn`torii
dup` aventur`.
Da? repet` el.
Am o rezervare pentru diminea]a asta.
Pe ce nume?
Farraday.
Ea se sprijini cu coatele pe tejghea \n timp ce
b`trnul c`uta prin fi[ele clien]ilor .
Ce nume mi-a]i spus?
Farraday.
Omul se \ncrunt` u[or consultndu-i fi[a.
Asta este, dar... morm`i el [i se sc`rpin` \n
cre[tetul chel cu un aer nedumerit.
Nu \n]eleg... Secretara a precizat pe fi[a asta:
Farraday, o persoan`!
O privi apoi, cu ochii m`ri]i.
O persoan`! Dumneata?
Exact, afirm` ea. Eu.
{i, cu o non[alan]` studiat`, \[i deschise geanta.
7
Ct v` datorez?
Lu` stiloul pe care apoi \l ]inu \ntre din]i \n timp ce
cotrob`ia prin geant` \n c`utarea carnetului de cecuri.
B`trnul nu mai insist`, spre u[urarea Sandrei care
nu dorea ca aceast` discu]ie s` se prelungeasc` \n fa]a
unui auditoriu att de curios.
El deschise un dosar [i scoase copia unei facturi pe
care i-o \ntinse apoi, ap`snd pe butonul interfonului,
strig`:
Num`rul dou`zeci [i opt tocmai a sosit!
Tn`ra scrise cecul pe care casierul \l verific` cu
grij` \nainte de a-l clasa. Apoi scutur` din cap [i,
ridicnd din umeri, spuse:
M` \ntreb de ce vrei dumneata s` te duci acolo
singur`!
Sandra citi \n ochii lui curiozitate amestecat` cu o
vag` \ngrijorare.
Dar b`rbatul f`cu un gest fatalist cu mna [i continu`:
La urma urmei, este treaba dumitale, nu-i a[a?
|ntr-adev`r, este treaba mea, fu ct pe-aci s`
r`spund` Sandra. Dar t`cu [i func]ionarul mai ridic` o
dat` din umeri, indiferent.
Nu v` mai r`mne dect s` a[tepta]i s` vin` s` v`
ia, doamn` Farraday. Ave]i num`rul dou`zeci [i opt...
Mul]umesc.
Sandra se duse s`-[i ia un pahar de cafea de la dis-
tribuitorul automat [i tocmai sorbea prima gur`, cnd
8
se \ntoarse; to]i b`rba]ii afla]i acolo, ca \ncremeni]i, \i
urm`reau fiecare mi[care.
Oh! Ce agasan]i sunt! \[i zise ea. Nu mi se pare
totu[i c` ar`t ca un animal ciudat!
Vecinul ei cel mai apropiat \i adres` \ntrebarea.
Am auzit bine? Pleca]i singur` \n p`dure?
Fire[te, r`spunse ea cu un zmbet distant.
R`bdarea ei, avea [i ea, limite! Nici nu se gndea s`
le dea explica]ii tuturor celor care a[teptau, la fel ca
ea, plecarea pentru cteva zile de aventur` \n inima
p`durii din Ontario.
P`rin]ii [i prietenii ei \ncercaser` deja s-o fac` s`
renun]e la acest proiect. Zadarnic, bine\n]eles...
|nc`p`]nat` ca un catr, Sandra nici nu vrusese s`
aud` s` se r`zgndeasc` o dat` ce luase aceast`
hot`rre.
{i nu v` e team`? mai \ntreb` vecinul ei. |n
p`dure mi[un` animale s`lbatice!
Ce ton condescendent! se \nfurie Sandra. |nc`
unul care m` consider` o idioat` plecat` \n c`utare de
senza]ii tari, gndi ea.
Dac` \i este team`, n-are dect s` vin` \n cortul
meu, propuse unul dintre vn`tori.
|nconjurat` de rsete grosolane, fata strnse din
din]i [i-[i privi interlocutorul drept \n ochi, zmbind...
Nu, nu-mi este team`!
{i, cu o ironie bine calculat`, ad`ug`:
9
Animalele s`lbatice nu se g`sesc numai \n p`dure!
F`r` s` clipeasc`, sus]inu privirile b`d`ranilor. Se
auzir` ctea rsete stinghere, dar care, de data asta,
salutau, se pare, replica ei.
Ap`ru la un moment dat un pilot care-i strig` \n
ordinea numerelor pe vn`torii pe care trebuia s`-i
transporte. Apoi ap`ru [i urm`torul pilot, [i al treilea,
[i al patrulea.
Cincisprezece, [aisprezece, [aptesprezece, opt-
sprezece! strig` acesta.
Patru b`rba]i se ri di car` [i - l urmar`. |ncet,
\ ncet, \ nc`perea se gol ea [i Sandra putu \ n
sfr[i t s` se a[eze. Curnd va veni [i rndul
ei .
Dou`zeci [i doi, dou`zeci [i trei...
Lu` de pe o m`su]` o revist` murdar` [i rupt` [i
\ncepu s-o r`sfoiasc` cu un aer ner`bd`tor,
\mpingnd cu piciorul o scrumier` plin` de
chi[toace.
Dou`zeci [i opt! strig` o voce profund`, pe un
ton neutru.
Sandra tres`ri, nea[teptndu-se s`-i vin` rndul att
de repede.
|n prag se afla un b`rbat \nalt cu o siluet` sportiv`;
umeri largi, [olduri \nguste, piept musculos...
Ce \nalt este! gndi Sandra. Are cel pu]in un metru
nou`zeci!
10
Privi chipul acesta ars de soare, cu tr`s`turi regu-
late, dar care ai fi zis c` sunt t`iate cu dalta. O adiere
de vnt \i ciufuli p`rul negru care-i c`zu pe frunte \n
[uvi]e dezordonate.
Ochii lui, \n special, \i re]inur` aten]ia. Ni[te ochi
de un cenu[iu metalic, cu privire direct`, intens`...
Sandra l`s` revista [i se ridic`.
Dou`zeci [i opt? repet` b`rbatul cu o oarecare
iritare.
Se adresa celor cinci vn`tori care r`m`seser` \n
\nc`pere, nelund-o \n seam` pe fat`.
Ea \naint` [i, pe un ton sfid`tor, spuse:
Eu sunt.
O lic`rire ironic` se aprinse \n ochii cenu[ii, dar
expresia pilotului nu se schimb`. |i \ntinse mna [i se
prezent`:
Mark Daniels.
Sandra Farraday.
|[i strnser` minile.
Ei bine, s` mergem! hot`r\ el f`cndu-i semn s-o
ia \nainte.
Ie[ir` din birou. La chei mai a[teptau \nc` trei
hidroavioane. |n fa]a primului hidroavion, Sandra
recunoscu unul din micile grupuri care, cu zece
minute \n urm`, mai a[tepta \nc` \mpreun` cu ea. |i
v`zu pe vn`tori \nc`rcndu-[i \n avion armele,
undi]ele [i l`di]ele cu muni]ie.
11
Unde este materialul dumitale? \ntreb` pilotul.
Sandra \[i mu[c` buzele. |n toat` aceast` atmosfer`
de aventur`,exaltarea ei fusese att de mare \nct \[i
uitase bagajele!
Am uitat totul \n portbagajul ma[inii care m-a luat
de la aeroport. Cineva mi-a spus c`... agen]ia dumitale
m` va ajuta s` le recuperez.
Pe buzele lui Mark Daniels ap`ru un zmbet u[or.
|i f`cu un semn unuia dintre indienii care ajutau la
\nc`rcarea bagajelor.
Emile! Vrei s` te duci \mpreun` cu Jack [i s` cau]i
bagajele domni[oarei Farraday? Dup` aceea, le
\nc`rca]i \n avionul meu.
Cei doi b`ie]i se repezir` spre parcare.
Aparatul meu este tras la cap`tul cheiului. Cel galben...
\i explic` el \ndreptndu-se cu pa[i mari spre hidroavion.
Sandra lungi pasul ca s` poat` s` se men]in` \n
apropierea lui.
Mi-ai zis c` te nume[ti Mark Daniels, remarc` ea.
Toate astea sunt ale dumitale?
Da, r`spunse el scurt.
Sandra ridic` sprncenele.
Sunt de-a dreptul m`gulit`... A[adar, am onoarea
s` zbor chiar cu marele director?
Ridic` privirea spre el. |n ochii lui cenu[ii se z`rea
o lic`rire amuzat`, dar [i un oarecare respect...
Marck Daniels zmbi.
12
|]i m`rturisesc c` este prima oar` cnd duc o
femeie \n p`dure! Vreau s` spun, o femeie singur`...
{i pentru mine este o premier`. N-am nici o
experien]` de vn`tor...
Cowboy... De ce naiba s`-l boteze astfel? Dar a[a
\i venise, pur [i simplu. Pentru c` trebuia s`
recunoasc` faptul c` sem`na mai mult cu un cow-
boy dect cu un pilot, cu blugii lui decolora]i, cu
haina de antilop` cu franjuri [i cu cizmele
western.
Hidroavionul galben, tras la chei ca un vas, se
leg`na \ncet \n voia valurilor lacului Rainy.
Cteva minute mai trziu, cei doi tineri indieni \i
ajunser` din urm`, \mpingnd un c`rucior \nc`rcat cu
bagajele fetei.
Deodat`, aceasta observ` c` Mark Daniels abia \[i
st`pnea un hohot de rs. Ce naiba i se p`rea att de
caraghios?
|i urm`ri privirea [i realiz` atunci c` ilaritatea
tn`rului era provocat` pur [i simplu de materialul
ei... Un material care, la drept vorbind, nu sem`na
deloc cu cel al celorlal]i vn`tori.
B`ie]ii \nghesuir` la bordul aparatului dou` valize
albastre, o geant` de toalet` asortat`, un aparat de
radio, o ma[in` de scris portativ`...
13
Putem pleca, hot`r\ Mark Daniels.
Sandra se a[ez` pe locul din fa]` [i-[i puse cen-
tura de siguran]`. El se a[ez` la comand` [i se
preg`ti de decolare, dup` ce fur` desf`cute toate
parmele.
Hidroavionul porni pe suprafa]a lacului, apoi se
desprinse [i urc` deasupra p`durii.
Cu r`suflarea t`iat`, Sandra admira superba priv-
eli[te care i se perinda prin fa]a ochilor. Copaci
\mbr`ca]i \n culorile toamnei se \ntindeau f`r` sfr[it
pn` la orizont, reflectndu-se \mpreun` cu cerul \n
lacul imens.
Zborul va dura exact o or` [i zece minute, zise
Mark. Relaxeaz`-te!
Ea tres`ri auzindu-i vocea, att de fascinat` de
aceast` minunat` panoram` \nct uitase de tot ce o
\nconjoar`. Abia acum \[i d`du seama de minile ei
crispate pe mnerele scaunului. Mark Daniels \[i
\nchipuia probabil c` ea este \ngrozit`! Dar Sandra nu
era deloc genul care s` cl`n]`ne din din]i \n momen-
tul decol`rii.
Nu-mi este team`! \l asigur` ea cu un rs u[or.
Este doar emo]ia plec`rii. Nici nu m` gndeam c` voi
putea s`-mi realizez \ntr-o zi acest proiect. Oh! Abia
a[tept s` ajung!
El \i arunc` o scurt` privire piezi[`, apoi \[i puse
ochelarii de soare.
14
Nu ]i-ai adus pu[c`, remarc` el. Nici m`car o undi]`!
Se \ntoarse din nou spre ea.
Nu vreau s` fiu indiscret, dar ce vei face acolo? |n
afar` de vn`toare [i pescuit, distrac]iile sunt inexis-
tente \n p`dure!
Recunosc c` fac oarecum not` discordant` print-
re ace[ti incomparabili sportivi!
La ce bun s` \nceap` s`-i explice? La urma urmei,
de ce s-ar justifica \n fa]a lui? Dar Mark Daniels \i fus-
ese de la bun \nceput simpatic [i, \n cteva cuvinte, \i
m`rturisi planurile ei:
Sunt scriitoare [i am venit aici ca s`-mi caut inspi-
ra]ia pentru viitoarea mea carte...
El d`du din cap.
A[a deci?
}in ca lucr`rile mele s` fie ct mai realiste!
Pentru Sandra, autenticitatea reprezenta calitatea
primordial` a unui scriitor. Primul s`u roman
ob]inuse un oarecare succes, [i era convins` c` al
doilea va merge la fel de bine dac` se va obliga s`
tr`iasc` aceea[i via]` ca eroina ei, \n acelea[i condi]ii,
grele sau u[oare.
Ai fi putut s` faci cercet`ri \n bibliotec`, a[a cum
fac to]i! zise el pe un ton sarcastic.
Oh, nu! protest` ea, [ocat`.
{i, foarte \ncet, ca pentru sine doar, ad`ug`:
Oricum, nimeni nu poate \n]elege.
15
Dar eu \n]eleg!
Sandra [ov`i. Privirea i se r`t`ci spre orizont. Nu
mai vedea nici p`durea, nici cerul de un albastru
intens.
S` zicem c` eu m` las absorbit` \n totalitate de
subiectul meu, \ncepu ea. |n asemenea m`sur` \nct
nu mai sunt eu \ns`mi...
F`cu o pauz` [i continu` apoi aproape p`tima[,
\ntr-att dorea s`-l conving`:
Vezi dumneata, fiin]ele create de imagina]ia
mea prind via]` \n mine. Cnd sunt fericite,
plutesc [i eu \n al nou`lea cer [i, \ndat` ce \ncep s`
aib` probleme, le resimt ca pe propriile mele
probleme.
Privirea ei o \ntlni pe cea a lui Mark prin ochelarii
de soare ai acestuia, ale c`ror lentile nu erau suficient
de \ntunecate \nct s`-i ascund` ochii.
}i se pare c` sunt prea idealist`? \ntreb` ea,
devansndu-i comentariul.
{i, f`r` s`-i lase timp s`-i r`spund`, continu`:
Poate... Cu toate acestea, dac` primul meu
roman s-a vndut bine, este gra]ie acestei metode.
Mark r`mnea t`cut. Ne\ncrez`tor, poate? Ea
insist`:
Ascult`, am dou`zeci [i patru de ani [i, \n con-
secin]`, nici experien]a nici geniul unui... unui
Hemingway, de exemplu. Dup` p`rera mea Regatul a
16
figurat pe lista celor mai bine vndute c`r]i tocmai
pentru c` cititorii au sim]it c` am pus foarte mult din
mine \ns`mi.
Mark se mul]umi s` dea din cap.
Sandra \[i mu[c` buzele, regretnd deja micul ei
discurs p`tima[. De \ndat` ce vorbea despre profesie,
pierdea orice sim] al m`surii [i \ntotdeauna mergea
prea departe! Ce nevoie avea s`-l conving` pe acest
necunoscut?
M` crezi cam nebun`?
Da.
Ea ridic` din umeri, ofensat`, [i deja \n defensiv`.
Evident! Bomb`ni ea. Trebuie \ntr-adev`r s` n-ai
capul pe umeri ca s` speri la un minimum de
\n]elegere din partea unui om care probabil c` n-a
deschis \n via]a lui o carte!
Furia o sufoca. |n loc s` se supere, Mark Daniels
izbucni \n rs.
N-am citit o carte \n via]a mea? Eu?
{i, rznd din tot sufletul, f`r` s` \ncerce s-o
conving` de contrariu, spuse:
La urma urmei, totul este posibil...
F`r` voia ei, Sandra \i \mp`rt`[i pn` la urm`
veselia, reg`sindu-[i dintr-o dat` sim]ul umorului,
sup`rat` c` se enervase numai dintr-att.
Pilotul \[i consacra acum toat` aten]ia comenzilor
aparatului [i ea profit` ca s`-l examineze mai bine.
17
Ce b`rbat incredibil de viril! Era primul lucru care-
]i s`rea \n ochi. Totu[i, privindu-l mai bine, se putea
observa c` zmbea adeseori. |n fiecare clip`, dou`
[an]uri adnci \i br`zdau vertical obrajii.
Pierdut` \n contemplarea acestui profil att de bine
desenat, fata avu deodat` chef s`-i \nl`ture [uvi]ele
negre ce-i c`zuser` pe fruntea bronzat`.
|[i \ntoarse repede capul, furioas` pe sine. Ce naiba
i se \ntmpla? |n cursul lunii urm`toare, trebuia s` se
consacre \n \ntregime romanului s`u, f`r` s`-i acorde
nici o clip` lui Mark Daniels! De altfel, dup` ce se va
instala \n cabana pierdut` \n mijlocul p`durii, unde
avea de gnd s`-[i petreac` \n singur`tate patru
s`pt`mni, nu-l va mai revedea!
Dac` venise s` se ascund` aici, o f`cuse ca s`
lucreze! Da, numai pentru asta... Era legat` de editorul
s`u printr-un contract care avea o dat` imperativ` de
predare a manuscrisului.
Cariera sa trecea \nainte de toate. La Los Angeles
unde ea locuia, admiratorii se \nghesuiau \n jurul ei.
Nu va fi niciodat` destul loc pentru literatur` [i pentru
b`rba]i. {i, \n perfect` cuno[tin]` de cauz`, \i sacrifi-
case pe ace[tia din urm` cu dezinvoltur`.
Mark rupse t`cerea.
Da, trebuie s` fii pu]in nebun`. Dar nu din cauza
romanelor dumitale... Dimpotriv`, te admir c` e[ti att
de pasionat` de ele!
18
Mul]umesc, zise ea pe un ton ironic. Atunci de ce
]i se pare c` sunt nebun`?
Trebuie s` fii, ca s`-]i dore[ti s` tr`ie[ti \n
mijlocul p`durii! Mai ales ca femeie singur`!
El ridic` din umeri [i continu`:
Iar eu, sunt cel mai scrntit dintre noi doi! N-ar fi
trebuit s` accept s` te duc acolo!
De ce?
P`i, prive[te [i dumneata unde te duci!
Cu un gest larg al minii, el \i ar`t` p`durea
nesfr[it`, ruginie [i aurie \n lumina soarelui. |i ar`t`
asta [i scnteierea alb`strie a apei: lacuri, ruri,
iazuri...
Este formidabil! exclam` ea.
Sunt de acord cu dumneata. Dar, gnde[te-te o
clip`! Vei tr`i absolut izolat` \n p`dure!
Bine\n]eles...
{i dac` te r`t`ce[ti?
N-am s` m` \ndep`rtez de caban`, promit.
Ai face bine! |n general, eu nu-mi fac griji \n pri-
vin]a asta, pentru c` oamenii \nchiriaz` mai mul]i o
caban`. Dac` vreun vn`tor se r`t`ce[te, ceilal]i por-
nesc \n c`utarea lui.
Se \ncrunt`, apoi continu`:
Dar dumneata vei fi absolut singur`, insist` el.
|n]eleg c`-]i faci griji \n privin]a mea. Dar nu-]i fie
team`, voi fi prudent`.
19
N-ai \ncotro! Via]a dumitale depinde de asta!
Imagineaz`-]i numai c` te r`ne[ti... |n ]inutul acesta
pierdut de lume, n-ai cum s` ridici telefonul [i s`
chemi ajutoare!
B`nuiesc c` a[a e. Sunt de acord, un accident
este oricnd posibil. Dar eu nu risc mai mult dect
ceilal]i! Dect vn`torii, vreau s` spun...
Exact. S` mai vorbim despre un aspect... Ei sunt
\narma]i. Dumneata nu e[ti.
Dar eu n-am de gnd s` vnez!
{i dac` e[ti pus` \n situa]ia s` te aperi? Ce faci?
El se \nsufle]i [i continu`:
S` zicem c` te treze[ti fa]`-n fa]` cu un elan
unul singuratic, [i sunt periculo[i, crede-m`! sau cu
un urs. Ce se va \ntmpla atunci?
Se \ntoarse spre ea a[teptnd r`spunsul.
Molipsit` de \ngrijorarea lui, Sandra se foi pe
scaunul ei.
|n general, animalele \i evit` pe oameni, nu?
murmur` ea. Am auzit c` nu se apropie niciodat` de
cabanele de vn`toare.
A[a este, recunoscu el serios, aproape grav. Dar
s-a \ntmplat s`-i atace pe indivizii izola]i.
Ea se for]` s` zmbeasc`.
Chiar vrei neap`rat s` m` sperii?
Mark privi cadranele postului de pilotaj \nainte s`-i
r`spund`.
20
Ar trebui s` fii informat` despre riscurile pe care
]i le asumi.
Dac`-]i \ngroze[ti astfel to]i clien]ii, m` mir
c` \ntreprinderea dumitale este att de \nflori-
toare!
El schi]` un zmbet cnd ea ad`ug`:
Doar dac` nu sunt eu singura beneficiar` a aver-
tismentelor dumitale?
Zmbetul lui Mark se accentu`.
Prefer s` [tiu c` te-am prevenit... Dac` te
hot`r`[ti s` te \ntorci \mpreun` cu mine la lumea civi-
lizat`, a[ vrea s` [tiu \nainte s` apuc s`-]i descarc baga-
jele [i proviziile, dect dup`!
Sandra \[i \ndrept` spatele. Dac` el \[i \nchipuia c`
o va face s` se r`zgndeasc`, se \n[ela!
Voi r`mne singur` \n p`dure o lun` \ntreag`,
domnule Daniels!
M` numesc Mark.
{i, cu un rs u[or, ad`ug`:
Doar dac` nu cumva preferi s`-mi spui cow-
boy?
Apoi f`cu un gest indiferent.
Foarte bine. Dac` e[ti att de hot`rt`, s`
coborm...
Am ajuns?
Ea privi \n jos dar nu v`zu nimic altceva dect un
lac \nconjurat de p`dure.
21
Un pic mai spre dreapta, \i ar`t` el.
Aparatul \ncepu s` coboare, [i Sandra z`ri curnd
un debarcader de scnduri apoi, cteva clipe mai
trziu, o caban` ascuns` sub copaci.
Hidroavionul se a[ez` f`r` dificultate pe suprafa]a
lacului. Se vedea bine c` Mark era un pilot experi-
mentat... Cu mult` \ndemnare, conduse aparatul
spre debarcader, s`ri apoi jos [i-l leg` de mal cu ges-
turi precise.
|n mai pu]in de zece minute, desc`rc` bagajele
fetei [i l`zile cu provizii.
Nu mai \ncerc` s-o conving` s`-[i abandoneze pla-
nurile. Sandra \l urm` pn` la caban` c`rndu-[i
ma[ina de scris [i geanta de toalet`.
Cnd se gndea c` va trebui s` tr`iasc` s`pt`mnile
urm`toare \n condi]ii de confort cel pu]in rudimenta-
re... Cabana, care sem`na mai degrab` cu un cort, avea
patru laturi din placaj pn` la jum`tatea \n`l]imii, apoi
pnz` impermeabil` \ntins` pe o arm`tur` metalic`.
Deasupra, un burlan se \n`l]a spre cer.
Ce dezam`gire! Asta era o caban` de vn`toare? Ea
se a[teptase la o locuin]` rustic` din grinzi de lemn,
asem`n`toate pozelor din c`r]ile pentru copii, [i cu un
[emineu mare din piatr`...
Se feri \ns` s`-[i manifeste dezam`girea \n fa]a pilo-
tului. Acesta \mpinse u[or u[a care scr]i sinistru din
balamale.
22
Vezi, aici este inutil s` \ncui cu cheia!
Sandra intr` \n mica \nc`pere a noii sale locuin]e. De-a
lungul unui perete se aflau patru paturi suprapuse dou` cte
dou`. De cealalt` parte erau dulapuri [i o chicinet` utilat` cu
tot ce trebuie. Fa]` \n fa]` cu u[a era o ferestruic` de plastic.
Tot mobilierul era format dintr-o mas` de lemn,
patru scaune [i o sob` de g`tit din font`.
Mark puse bagajele lng` paturi.
Iat`-te acas`! zise el ironic. Nu se poate spune c`
este chiar un palat!
Cu siguran]` c` locul nu era deloc luxos! Nici un
obiect inutil. Doar strictul necesar... Dar, \n fond, asta
corespundea exact dorin]elor fetei.
Ea zmbi.
E dr`gu].
Dr`gu]? repet` el, nedumerit.
|[i trecu mna prin p`r [i \l ciufuli [i mai mult.
Este chiar prima oar` cnd una din cabanele
mele de vn`toare este calificat` drept dr`gu]`!
{i, pe un ton sec, continu`:
Dar venind din partea dumitale, nu m` mir`! La
ce te po]i a[tepta de la o fat` care debarc` aici \n cizme
cu tocuri [i bluz` de m`tase?
Sandra se \ncrunt`, c`utnd o replic` t`ioas`.
O s` ]i se mai par` dr`gu]` vreo zi sau dou`,
declar` el f`r` menajamente. M-ar mira ca entuziasmul
dumitale s` dureze mai mult!
23
O repezea astfel pentru c` era femeie. N-ar fi
\ndr`znit niciodat` s` foloseasc` un asemenea ton ca
s` se adreseze unui b`rbat!
Ochii verzi ai Sandrei scnteiar`.
Crezi ce vrei! N-am f`cut tot drumul `sta ca s`-mi
abandonez proiectul imediat ce am ajuns!
M` tem c` nu-]i dai seama prea bine de ceea ce te a[teapt`.
Ba da! M` simt \ns` absolut \n stare s` fac fa]`
situa]iei. Nu mai sunt un copil, s` [tii!
Ah! Nu mai e[ti copil?
F`r` grab`, el o privi atent. Sandra \[i sim]i b`t`ile
inimii accelerndu-se brusc.
Se gr`bi s` schimbe subiectul discu]iei.
Vrei pu]in` cafea? Cu condi]ia s` existe, fire[te...
Evident c` exist`. Vei g`si \n l`zile pe care le-am
l`sat la debarcader.
M` duc s` caut.
Ea tocmai trecea pragul cnd el o opri.
N-ai uitat nimic?
Ce?
|i \ntinse o g`leat` de plastic ro[ie pe care ea o privi
f`r` s` \n]eleag`.
{i apa? \ntreb` el.
Oh! Apa!
Cum de nu remarcase ea asta mai devreme?
Bine\n]eles, aici nu exista ap` curent`...
Dar chiuveta...
24
Chiuveta are doar o ]eav` de evacuare. Dar n-are
robinet de alimentare.
O \nv`lui \ntr-o privire \n care ea citi ironia, dar
parc` [i o duio[ie trec`toare.
M` duc s` aduc eu apa de la fntn`! zise el.
|ncearc` \ntre timp s` dibuie[ti cafeaua... |n principiu,
ar trebui s` se afle \n lada cea mai mic`.
Am \n]eles!
Sandra alerg` spre debarcader. Cum o s` se des-
curce f`r` apa curent`? Perspectiva aceasta o cam
descump`nea, obi[nuit` cum era cu tot confortul
modern; ce ciudat i se p`rea s` se \ntoarc` la modul
de via]` rustic al str`mo[ilor s`i...
Mark umplu g`leata cu ap` din lac. Ea \l privi, la
\nceput uimit`, apoi izbucni \n rs.
Asta da fntn`, cowboy!
Da, don[oar`, e o fntn` cam mare! rse [i el.
Nic`ieri n-ai s` g`se[ti o ap` mai curat` [i mai proasp`t`!
Sandra respir` adnc.
Ct de frumos este aici!
Aerul tare mirosea a p`dure, a r`[in`...
Aici nu exist` fum, cea]`, miros de benzin`! oft`
ea, \ncntat`.
Mark o privea cu o \ng`duin]` amuzat`.
Ce se aude cu cafeaua aia?
Ea izbucni \n rs. Se sim]ea dintr-o dat` fericit`, relaxat`.
M` ocup imediat de ea.
25
Capitolul 2
Apa c`dea, pic`tur` cu pic`tur`, \n cafetiera de alu-
miniu, [i o arom` pl`cut` \ncepea s` se r`spndeasc`
\n \nc`pere.
Sandra puse dou` c`ni pe mas`. Apoi privi cu o
oarecare \ngrijorare soba de g`tit pe care fierbea
cafetiera.
M` \ntreb dac` o fi gata...
Este gata! o asigur` Mark.
Se ridic`, \mpingndu-[i scaunul pe podeaua
acoperit` cu placaj umflat.
De unde [tii? se mir` Sandra.
Dup` arom`...
Va trebui s` m` obi[nuiesc, oft` ea.
Nu-]i place aroma de cafea?
Nu despre asta-i vorba.
{i, pe un ton oarecum de scuz`, ad`ug`:
26
N-am mai f`cut niciodat` cafea... \n stil antic.
Mark izbucni \n rs.
Ce vrei s` spui?
Umplu cele dou` c`ni [i puse cafetiera la loc pe
plit`.
Sunt obi[nuit` cu totul electric, \i explic` ea.
Pentru mine, cafeaua este gata cnd lumini]a ro[ie a
aparatului se aprinde...
Va trebui s` ui]i de toate astea o vreme! Crezi c`
vei reu[i?
Bine\n]eles! afirm` ea, optimist`, apoi ad`ug`:
Vezi dumneata, aceste mici detalii sunt indispensabile
veridicit`]ii c`r]ii mele! De exemplu, dac` n-a[ fi venit
aici, nu mi-a[ fi imaginat niciodat` c` \nc` se mai
prepar` cafeaua...
... \n stil antic! \ncheie el fraza \n locul ei.
|ncepur` s` rd` [i Sandra \nghi]i prudent o prim`
gur` de cafea.
Excelent`! recunoscu ea. Mult mai bun` dect
cea f`cut` \n cafetiera mea electric`... Bravo!
Nu eu sunt de vin`, ci apa. Apa este perfect
curat`... Nici o pic`tur` de clor, nici o urm` din vreun
produs chimic. Este adev`rat` ap` de izvor!
Sandra \l privea \n t`cere, sorbindu-[i pe \ndelete
cafeaua.
Ai tr`it [i dumneata \n astfel de cabane, ca
vn`tor? \ntreb` ea \ntr-un trziu.
27
Adeseori!
Privirea fetei \ntrzie pe bra]ele lui bronzate [i
musculoase, date la iveal` de mnecile suflecate pn`
deasupra coatelor.
|n timpul sezonului de vn`toare, \n general
toate sunt rezervate dinainte, \i explic` el. |n afara
sezonului, unele r`mn neocupate [i mi se \ntmpl`
frecvent s` m` instalez pentru o vreme \ntr-una din
ele.
{i ce faci?
Pescuiesc, vnez... m` relaxez, mai ales.
Ambian]a este att de odihnitoare aici! N-auzi nici un
telefon, n-ai nici o grij`...
El se \ntinse zmbind parc` fericit [i fata [i-l
imagin` cu u[urin]` \n comuniune total` cu natura.
{i r`mi \n p`dure... singur? \ntreb` ea, ironic.
El ridic` din umeri.
Nimic nu-i mai pl`cut ca asta, \i r`spunse sec.
Sandra \[i mu[c` buzele. |ncepea s` \n]eleag`
re]inerile lui Mark. El nu se \ngrijora, a[a cum crezuse
ea la \nceput, pentru c` era femeie, ci din cauza totalei
ei lipse de experien]` a traiului \n natur`.
|i puse o \ntrebare care-i st`tea pe buze de cnd
sosiser` aici.
Ai v`zut vreodat` vreun urs?
Mi s-a \ntmplat s` v`d. De mai multe ori...
El rse u[or, apoi continu`:
28
N-ai s` g`se[ti totu[i ur[i \n spatele fiec`rui copac!
Apoi, redevenind serios, spuse:
Ne fac uneori mici necazuri, nimic mai mult. Ur[ii
sunt mai ales ni[te lacomi nes`tui care nu se gndesc
dect s` se \ndoape. S` nu ui]i s`-]i aranjezi toate ali-
mentele cu grij` \n r`citor.
Am \n]eles.
El o privi atent.
A[adar, r`mi?
Mi se pare c`-i destul de limpede c` r`mn!
|nainte s` vii, nu [tiai care vor fi condi]iile de
via]`. Sunt destul de primitive, nu?
O s` m` descurc, morm`i ea.
Ascult`, \nceteaz` s` mai faci pe eroina... Vino \napoi
cu mine. Vei \nchiria o camer` de hotel [i, \n fiecare
diminea]`, eu am s` te aduc aici, apoi seara vin [i te iau.
Aceast` propunere o mi[c` profund pe fat`,
neobi[nuit` cu atta solicitudine. Dup` moartea tat`lui
s`u, cnd ea nu era dect un copil, mama ei s-a
rec`s`torit foarte repede [i, c`l`toare neobosit`,
str`b`tuse lumea, abandonndu-[i fiica \n grija unei
servitoare. De tn`r`, Sandra \[i dorise independen]`,
dndu-[i seama de timpuriu c` \n via]` nu va putea
conta pe altcineva dect pe ea \ns`[i.
E[ti amabil, murmur` ea.
A[adar...
Dar ea scutur` din cap cu fermitate.
29
Nu, eu am nevoie s` stau aici.
Ce importan]` are dac` dormi \n aceast` caban`
sau \n ora[? Doar n-ai de gnd s` lucrezi dou`zeci [i
patru de ore pe zi? |ntr-un hotel, beneficiezi de o
camer` confortabil`, de o baie, de ap` cald` la dis-
cre]ie, de...
Ea \i t`ie vorba:
Nu m` ispiti! Trebuie s` r`mn aici!
De ce?
Pentru c` vreau s` m` identific cu personajul
meu principal: o fat` r`pit` de trei gangsteri. O duc
\ntr-o caban` pierdut` \n inima p`durii [i o las` sin-
gur` \n timp ce ei \ncearc` s` ob]in` r`sump`rarea...
Se aplec` \nainte [i spuse cu \nfl`c`rare:
|n]elegi acum de ce este indispensabil s` tr`iesc
aici? Zi [i noapte? Altfel, a[ descrie locul \ntr-o manier`
absolut fals`!
El oft`.
|n acest caz, m` duc s` aduc l`zile...
Cu ajutorul lui, Sandra a[ez` conservele pe rafturi
[i stoc` toate produsele perisabile \ntr-un frigider cu
gaz.
Ai destul` hran` pentru zece zile, \i explic` Mark.
O s`-]i re\nnoim proviziile cam pe atunci. Nu-]i face
griji, n-ai s` mori de foame!
Se uit` la ceas [i ea b`nui c` el se gndea s` plece.
Mai bei o cafea? propuse ea.
30
Nu, mul]umesc. Trebuie s` plec. Vino pn` la
debarcader, am s`-]i explic vreo dou`-trei detalii.
El \i explic` mai \nti cum se manevreaz` mica
barc` de aluminiu folosit` de obicei de pescari.
Poate ai chef s` faci o limbare pe lac! \i zise el.
S`ri apoi la bordul hidroavionului [i reap`ru ]innd
\n mn` o pu[c` [i o cutie cu cartu[e.
Este mai bine s` fii \narmat`; nu se [tie niciodat`.
Ea scutur` negativ capul.
Nu am nevoie de a[a ceva.
Ba da! insist` el. Din precau]ie doar.
El introduse trei cartu[e \n \nc`rc`tor [i Sandra
ridic`, mirat`, sprncenele.
Credeam c`-i periculos s` la[i o pu[c` \nc`rcat`!
|ntr-adev`r. Dar cum eu sunt convins c` n-ai pus
\n via]a dumitale mna pe o pu[c`, vreau s`-]i dau o
lec]ie de tir.
Fata cnt`ri pu[ca \n mn` cu team`.
Vrei s` \nv`] acum s` trag? \ntreb` ea f`r` nici un
pic de entuziasm. |ntr-adev`r?
Minile \i tremurau u[or pe patul pu[tii [i Sandra
se mir` de nervozitatea ei.
A[a-i mai bine.
|n]elese c` el n-o va l`sa \n pace pn` ce ea nu va
face ce-i cere.
Cum trebuie s` fac?
Am s`-]i explic.
31
Se a[ez` \n spatele ei [i o cuprinse cu bra]ele ca s`-
i arate cum s` ]in` pu[ca.
Nu uita niciodat` s`-]i lipe[ti strns patul de
um`r.
Vocea lui r`suna foarte aproape de urechea ei.
Sandra se sim]i \n siguran]` [i tulburat` \n acela[i timp
de r`suflarea lui cald`... Nu [i-ar fi imaginat niciodat`
c` se va afla lipit` astfel de pieptul puternic al lui Mark
Daniels. Pilotul ei...
El o \nv`]` cum s` ocheasc` urm`rind ]inta.
Obrazul lui \l atingea pe cel al Sandrei, parfumul lui
b`rb`tesc f`cea s`-i bat` inima nea[teptat de repede...
Acum, hot`r\ el, trage \ntr-unul din cei trei
copaci!
Sandrei \i fu greu s` se concentreze, \ntr-att de
rapid \i devenise pulsul. Nu mai avea dect o dorin]`:
s` \nchid` ochii [i s` se abandoneze...
Ap`sar` \mpreun` pe tr`gaci.
L-ai nimerit? \ntreb` el.
Ea se mul]umi s` dea din cap afirmativ,
ne\ndr`znind s` vorbeasc` de team` ca sunetul vocii ei
s` nu-i dezv`luie emo]ia.
Mark \i d`du drumul, f`r` s` par` deloc tulburat...
Acum, \ncearc` singur`!
Ea se supuse. Dup` aceea, el o oblig` s`-[i \ncarce
singur` arma f`r` ajutorul lui, [i s` trag` iar`[i.
|n sfr[it, el d`du din cap cu un aer mul]umit.
32
Cred c` ai \n]eles cum trebuie f`cut.
Da, recunoscu ea.
Atunci, te las. Dup`-amiaz` am de condus un alt
grup [i sper ca, de data asta, s` fie vorba de vn`tori
adev`ra]i! ad`ug` el cu un zmbet \n col]ul gurii.
Sandra se crisp`.
A[a sper [i eu. Pentru dumneata...
S` nu crezi c` m` plng de aceast` mic` diversi-
une mai degrab` nea[teptat`. |n meseria asta nu ai
prea multe surprize...
Cum s` interpreteze ea oare aceast` remarc`?
Rznd sau sup`rndu-se?
Voi \ncerca s` survolez \n fiecare zi cabana dumi-
tale, \i promise el. Dac` n-am s` pot veni eu, \i voi cere
altui pilot s` treac`. |n cazul \n care ai nevoie de ceva,
leag` o pnz` alb` \n vrful catargului, cel de la
cap`tul debarcaderului. To]i pilo]ii cunosc acest sem-
nal [i oricare dintre ei poate cobor\ aici...
Deci nu voi fi chiar att de izolat`?
Oh, ba da!
El zmbi pe nea[teptate.
S` nu ezi]i s` \nal]i drapelul alb! Chiar dac` ai
nevoie doar s` mai tr`nc`ne[ti pu]in cu cineva... M`
tem c` singur`tatea \]i va deveni curnd foarte
ap`s`toare!
Eu nu cred. Cu att mai mult cu ct, peste vreo
dou` zile, va veni [i Nick s`-mi ]in` companie!
33
Ochii cenu[ii ai lui Mark devenir` dintr-o dat`
aproape negri. El o fulger` cu privirea.
Nick? Nu [tiam c` a[tep]i un... un prieten.
Aproape c` p`rea gelos!
Nu ]i-am vorbit \nc` despre el? \ntreb` ea.
Sandra nu l`s` totu[i confuzia s` se prelungeasc`.
Este eroul romanului meu. Dup` ce m` voi insta-
la ca lumea, el va deveni la fel de real ca mine sau ca
dumneata...
El ridic` din umeri.
Ar fi trebuit s` b`nuiesc c`-i vorba despre eroul
romanului, zise el \ncet.
Se \ntoarse brusc [i \ncepu s` desfac` parmele
hidroavionului.
La revedere, domni[oar` Sandra Farraday, marea
romancier`! |]i doresc o [edere pl`cut` \n mijlocul
p`durii!
Se a[ez` la comand`, \[i puse ochelarii de soare [i-i
f`cu cu mna. Cteva clipe mai trziu, motorul \ncepu
s` vuiasc`, avionul galben alunec` pe suprafa]a scn-
teietoare a apei care reflecta cerul, se \n`l]` [i curnd
pluti pe deasupra copacilor.
Sandra r`mase pe debarcader, urm`rind cu privirea
aparatul u[or pn` ce acesta disp`ru la orizont. Apa,
tulburat` o clip` de flotoarele aparatului, \[i rec`p`ta
deja calmul.
I se p`ru c` aude din nou vocea lui Mark \n urechi.
34
Vei fi absolut singur` \n p`dure. Sin-gu-r`!
Sandra \nghi]i cu dificultate. Un fior rece \i str`b`tu
[ira spin`rii.
Ieri \nc`, se afla la Los Angeles, ora[-lumin` incre-
dibil de zgomotos [i animat. {i acum...
N-o s` \ncepi acum s`-]i plngi de mil`? se mustr` ea.
Hot`rt`, se \ntoarse [i porni spre caban`, convins`
c` se va apuca imediat de treab`.
*
Pe unica mas` transformat` \n birou, Sandra \[i
puse ma[ina de scris, un pachet de foi albe, un
borc`nel plin cu creioane, un dic]ionar gros [i
carne]elul \n care-[i nota ideile. Aici era consemnat`
toat` intriga romanului s`u. Nu mai lipsea dect dez-
nod`mntul [i \nc` mai ezita \ntre mai multe solu]ii.
Cu o exclama]ie furioas`, fata smulse a nu [tiu cta foaie
din ma[ina de scris, o mototoli [i o arunc` pe jos, unde
aceasta se al`tur` celorlalte care umpleau deja podeaua.
Dac` \n primele dou` zile lucrase cu poft` [i munca
ei progresase ca \n vis, nu acesta era cazul ast`zi! |i era
imposibil s` se concentreze; fiecare cuvnt, fiecare
rnd scris i se p`rea o absurditate.
Cnd, dup` apusul soarelui, cerul se \ntunec`, ea
\[i acoperi ma[ina de scris cu husa [i \ncepu s` se
plimbe nervoas` prin \nc`pere.
35
N-am scris nici o pagin` ast`zi! \[i zise ea sup`rat`.
Am un blocaj! Un blocaj complet!...
Cuno[tea bine fenomenul. Odat`, acesta durase
trei s`pt`mni!
Ce s` fac`, Dumnezeule, o lun` de zile \n pusti-
etatea asta? Dac` \n timpul care i-a mai r`mas nu va
mai avea inspira]ie...
Mai puse un lemn pe foc, desf`cu o alt` sticl` de
ap` mineral`, b`u cteva guri chiar din sticl` [i reveni
s` se a[eze \n fa]a ma[inii de scris.
F`r` nici un rezultat...
|[i impuse totu[i s` lucreze \n cea mai mare parte a
nop]ii, dar nimic din ce scria nu reu[ea s-o mul]umeasc`.
Cnd zorile albir` ferestruica de plastic, podeaua era
acoperit` de ghemotoace de hrtie dar nici o pagin` nu
se ad`ugase manuscrisului din zilele precedente.
Inspira]ia \i disp`ruse...
Cu ochii pleca]i, cu umerii \ncovoia]i, Sandra \[i
turn` \ntr-un pahar suc de portocale [i-l b`u dintr-o
dat`. Apoi \[i puse haina [i ie[i.
R`s`rea soarele, colornd \n roz [i auriu suprafa]a
lacului. Sandra se str`dui s`-[i uite problemele \n fa]a
frumuse]ii peisajului.
Respira cu pl`cere aerul proasp`t al dimine]ii.
Gre[esc insistnd s` scriu, \[i zise ea. De \ndat` ce
apare un obstacol, un blocaj, trebuie \ncercat altceva...
Dar ce?
36
Se \ncrunt`, str`duindu-se s`-[i aduc` aminte cum
reu[ise s` \nl`ture blocajul precedent. {i deodat`, s`ri
\n sus, entuziasmat`.
Am g`sit!
|ntr-o clip`, oboseala \i disp`ru [i un zmbet larg \i
lumin` fa]a.
Cnd nu mai reu[i]i s` scrie]i, recit` ea, \n loc s`
continua]i s` aduna]i paragrafe inutile, mima]i
situa]ia!
Aceasta era solu]ia! Cea pe care o datora sfaturilor
unui celebru scriitor. Un scriitor experimentat [i de
succes. Sfat pe care-l va \ncerca \nc` o dat`. Poate c`
[ansa \i va surde din nou? Era totu[i de \ncercat!
Alerg` la caban` [i, lu` o pnz` alb` pe care o fix`
pe catargul debarcaderului. Apoi se a[ez` pe malul
apei [i a[tept`...
*
Dup` vreo or`, entuziasmul \i mai sc`zu. S`
mimeze situa]ia... U[or de zis! Lucrul acesta nu-i
reu[ise dect o dat`!
{i atunci, ea singur` fusese cauza [i tot singur` o
rezolvase. Dar iat` c` acum solicita participarea unui
actor! Ceea ce modifica considerabil situa]ia...
Oare Mark Daniels \i va \n]elege problema? Va face
m`car efortul s-o asculte?
37
Se preg`tea s` desfac` pnza alb` de pe catarg cnd
un alt gnd \i trecu prin minte: editorul ei a[tepta
manuscrisul la o dat` stabilit` [i ea nu-[i putea permite
s` piard` prea mult timp!
|[i cobor\ bra]ele, l`snd drapelul improvizat s` flu-
ture \n vnt.
Nu se [tie niciodat`, \[i zise ea. Orice este de
preferat inactivit`]ii!
Se \ntoarse cu pa[i rari spre caban` [i-[i f`cu un pic
de cafea. Noaptea ei alb` nu prea l`sase urme pe
chipu-i frumos [i abia dac` se b`nuiau ni[te umbre
u[oare sub ochi.
Cnd auzi un zgomot de motor, se repezi afar`.
Dezam`git`, constat` c` nu era vorba de hidroavionul
galben, ci de un aparat de turism ro[u aprins care nu
avea flotoare.
Pilotul f`cu un cerc pe deasupra cabanei, \nclinnd
de cteva ori aripile. Sandra b`nui c` acesta era felul
lui de a-i semnala c` \n]elesese mesajul [i c`-l va trans-
mite.
Avionul plec`, [i ea se \ntoarse \n caban` [i f`cu
pu]in` ordine. |[i schimb` apoi bluza, \[i puse ni[te
blugi cura]i [i se machie u[or, spre deosebire de zilele
precedente cnd se mul]umise doar s`-[i perie p`rul,
neglijnd chiar s`-[i dea cu pu]in` crem` protectoare
pe fa]`. |ntr-o atmosfer` att de pur`, cosmeticele nici
nu-[i aveau rostul.
38
|n a[teptarea unui nou zgomot de motor, Sandra se
mai uit` o dat` \n oglind` [i ie[i. |[i puse mna
strea[in` la ochi [i privi spre cer.
Nu se z`rea nici un aparat. {i totu[i, la un moment
dat, auzi un zgomot care devenea din ce \n ce mai
puternic, dar nu venea din cer ci de pe lac...
|[i cobor\ privirea [i z`ri atunci hidroavionul care
tocmai amerizase [i acum se \ndrepta spre debar-
cader.
Inima fetei tres`lt` \n piept. Aparatul acesta gal-
ben... era el lui Mark, fire[te!
Toate \ndoielile i se spulberar` cnd \l v`zu ie[ind
din cabin` [i apucnd parmele.
Speriat` dintr-o dat`, Sandra alerg` [i se refugie \n
caban`, ducndu-[i apoi mna la gur`.
Sunt nebun`! murmur` ea \ncet. Ce am f`cut?
Mark se apropia cu pa[i mari. Mai avea de str`b`tut
doar c]iva metri... A ajuns...
N-am s`-i pot spune, \[i zise Sandra, prad` unei
panici totale.
Apoi \[i aminti de contractul cu editorul, de legen-
dara ei probitate profesional`. Trebuia neap`rat s`
predea manuscrisul la data prev`zut`. Nu mai conta
nimic altceva!
{i atunci, f`r` cel mai mic efort, intr` \n pielea
eroinei sale. Sandra Farraday disp`ru pentru a face loc
ostaticei \ngrozite de \nfrico[`torii bandi]i.
39
Sandra?
Ea nu r`spunse. Cnd Mark b`tu \n u[`, ea tres`ri,
cu to]i nervii \ntin[i la extrem...
El b`tu din nou apoi \mpinse u[a [i silueta lui \nalt`
ap`ru \n prag.
Sandra?
Ea se repezi spre el.
Oh! Mark! Sunt fericit` c` te-ai \ntors!
El o \nv`lui \ntr-o privire surprins` [i ea i se arunc`
\n bra]e.
Mi-a fost att de team`! oft` ea ag`]ndu-se de el.
El o \mbr`]i[` mngindu-i u[or p`rul.
Ce s-a \ntmplat? Spune-mi...
Sandra se \nfior`.
Nu m` mai l`sa aici, te implor! Niciodat`!
Mark o apuc` de umeri [i o \ndep`rt` de el ca s-o
poat` privi mai bine. Se \ncrunt`.
Sandra?
F`r` s` se mai gndeasc` de team` c` nu va avea
curajul s` mearg` pn` la cap`tul scenariului ei Sandra
\[i \ncol`ci bra]ele pe dup` gtul lui [i-l s`rut` pe buze.
Mark deveni imediat un participant foarte activ... {i
cnd fata vru s` se desprind`, el o strnse [i mai tare
la piept.
La \nceput, ea reu[i s`-[i analizeze la rece comporta-
mentul precum [i reac]iile partenerului s`u improvizat.
Dar emo]iile devenir` din ce \n ce mai puternice...
40
Sngele \ncepu s`-i curg` mai repede prin vene,
inima ei o lu` razna... Cu ochii \nchi[i, se abandon` \n
\ntregime acestui s`rut care, la origine, nu fusese
dect teatru.
Mark \[i accentu` strnsoarea, deveni mai exigent,
mai p`tima[.
Un gnd ca o str`fulgerare \i trecu Sandrei prin
minte. Nu cumva acest a[a zis blocaj ascundea \n real-
itate o dorin]` incon[tient` de a-l revedea pe Mark
Daniels?
|l respinse cu toat` puterea. |n sfr[it \i d`du [i el
drumul [i o privi, cu ochii mic[ora]i, cu respira]ia
accelerat`...
A[adar, [i el intrase \n joc!
Ea se for]` s`-i \ntlneasc` privirea dar,
aproape imediat, [i-o cobor\ pe a ei, moart` de
ru[ine...
Cum \ndr`znise s` se foloseasc` de el? {i cnd
se gndea c` aceast` mascarad` i se p`ruse pe
deplin justificat`, cu un sfert de or` mai devreme!
Acum, nici nu \ndr`znea s`-l priveasc` \n fa]`!
Trebuie c`-[i pierduse min]ile de a putut s` pun`
la cale un plan att de meschin, att de demn de
dispre]...
Scuz`-m`, Mark. M-am purtat ca o idioat`, zise ea
cu o voce nesigur`.
El rse u[or.
41
Oh! Nu m` plng...
Se apropie de ea [i o cuprinse de umeri. Cu buzele
strnse, Sandra privea fix o mic` arter` de pe gtul lui
care pulsa foarte repede...
Dar n-ai b`nuit nimic?! exclam` ea. A fost o
glum`! Te-am folosit cum... cum a[ fi folosit un actor!
Se \ntoarse pentru c` fa]a ei devenise dintr-o dat`
stacojie. Mark fu primul care rupse t`cerea ap`s`toare
ce urmase explica]iei ei.
Mai folose[te-m` pu]in. |mi place!
Privirile li se \ntlnir`. El \i zmbea [i, \ncetul cu
\ncetul, ea \[i rec`p`t` calmul.
Scuz`-m`, repet` ea.
Te rog!
Pe un ton ironic, el ad`ug`:
Mark Daniels la dispozi]ia dumitale! Pentru
depan`ri literare [i s`rut`ri de tot felul!
O privi apoi cu aten]ie.
Totul e-n regul`? Nu ]i-a fost fric`?
Totul e-n regul` [i nu mi-a fost fric`, \l asigur` ea.
}i-a fost dor de mine, pur [i simplu! concluzion`
el, pe un ton de viril` satisfac]ie.
Oh! Nu-i a[a de simplu! D`-mi voie s`-]i explic...
42
Capitolul 3
Mark o ascult` cu mult` aten]ie, f`r` s-o \ntrerup`
m`car o dat`. Cnd ea t`cu, el d`du din cap.
A[adar, eu jucam rolul lui Nick, odiosul dar
seduc`torul gangster. Iar tu deveneai biata Sally!
Exact!
Mi-ai zis c` te blocase[i la scena asta de dou` zile?
La r`spunsul afirmativ al Sandrei, el \[i scutur`
capul cu un aer ne\ncrez`tor.
M` \ntreb dac` aceste dou` minute palpitante
de... fars` te vor ajuta \ntr-un fel!
La drept vorbind, [i eu m` \ntreb. Dar am o
teorie...
Care?
Pentru mine, este imposibil s` descriu un episod
pe care nu mi-l pot imagina limpede. Nu reu[eam s`
vizualizez reac]ia lui Nick atunci cnd Sally i se arunc`
\n bra]e. La urma urmei, ea abia \l cunoa[te!
Zmbetul lui Mark se accentu`.
43
Acum [tii...
{tiu...
Sim]ind deodat` un nod \n gt, ea \[i feri privirea,
inundat` din nou de o emo]ie arz`toare... Mark
Daniels avea asupra ei un efect prea puternic! {i asta
nu se potrivea deloc cu programul ei. Ar trebui s` se
consacre \n \ntregime romanului.
M-ai ajutat, recunoscu ea. Acum, destinul per-
sonajelor mele va fi total modificat...
Se \ntrerupse [i ro[i iar. Mark o privea de parc` ea
nu vorbea despre Nick [i Sally ni[te personaje ima-
ginare ci despre ei \n[i[i att de reali!
}i-e foame? \ntreb` ea brusc.
Dup` ce-i jucase festa asta urt`, m`car atta putea
face, s`-l invite la mas`!
Tu pui carnea la fript pe gr`tar, iar eu preg`tesc
salata, propuse ea.
El ridic` sprncenele, mirat.
Gr`tar [i salat` la ora zece diminea]a?
De ce nu? Eu nu sunt foarte conven]ional`, s`
[tii...
Nici eu. De acord, fac eu gr`tarele...
Lu` o pung` cu c`rbuni de lemn [i-[i f`cu de lucru
\n fa]a unui gr`tar de fier pus pe cteva pietre plate.
Sandra nu-l folosise \nc`; de cnd sosise aici, ultima ei
grij` fusese preg`tirea mnc`rii.
Carnea se dovedi a fi excelent` [i salata perfect`.
Sandra mnc` cu poft`.
44
De mult` vreme n-am mai mncat att de bine!
m`rturisi ea. E[ti un adev`rat maestru buc`tar!
Iar tu [tii s` apreciezi lucrurile bine f`cute!
Sandra se pref`cu ofensat`.
De obicei, nu \nfulec \n halul `sta. Detest s`
m`nnc singur` [i \n general m` mul]umesc s`
ciugulesc cte ceva, la orice or` a zilei.
|ncercam s`-]i fac un compliment, dar se pare c`
am dat-o \n bar`!
Un compliment? repet` ea, nedumerit`.
Te felicitam pentru pofta ta de mncare [i se vede
treaba c` ai \n]eles gre[it. V`d [i eu o dat` o fat`
mncnd f`r` s` se gndeasc` la calorii!
Mul]umesc pentru compliment, zise ea amuzat`.
Vrei [i cafea?
Cu pl`cere. Dar r`mi aici!
Se ridic` [i se duse s` preg`teasc` el cafeaua.
Sandra \ncepu s` resimt` efectele nop]ii ei albe. Se
\ndrept` de spate pe scaunul ei tare [i oft`.
Inima care ofteaz` nu are ce-[i dore[te, cit`
Mark. Acum ce-]i mai lipse[te?
Oh! Nu mare lucru... |mi ziceam c` o canapea
mare [i confortabil` ar fi...
Ai dreptate.
Mark privi \n jurul lui. Apoi din c]iva pa[i ajunse
lng` paturi de pe care lu` saltelele. A[ez` una dintre
ele pe jos, [i pe cealalt` vertical, sprijinit` de perete \n
loc de speteaz`.
45
Ai o mul]ime de idei! exclam` Sandra.
|ntotdeauna sunt gata s` m` dau [i peste cap
numai ca s`-mi mul]umesc clien]ii! Sunt [i eficace, pe
deasupra!
Apoi, pe un ton sarcastic, continu`:
Nu ]i-am dovedit-o cnd am venit?
|ntinse apoi o cuvertur` indian` peste saltele.
Iat` canapeaua!
|[i \ncruci[` bra]ele pe piept [i o \nv`lui \ntr-o
privire triumf`toare [i zeflemitoare \n acela[i timp.
Ai fost mul]umit` de presta]ia mea, azi diminea]`?
Expresia lui r`mnea impenetrabil`, dar o lic`rire
ironic` \i \nsufle]ea ochii limpezi.
Ce \ntrebare! bolborosi Sandra, stnjenit`.
Mark insist`:
Dac` n-ai fi fost mul]umit`, a[ fi putut s-o iau de
la cap`t...
F`r` voia ei, fata \i fix` cu privirea buzele pline [i
senzuale a c`ror mi[care o tulbura att de puternic.
Reu[i s` r`spund` pe un ton nep`s`tor:
Nu-i cazul, mul]umesc. Performan]a ta a fost att
de reu[it` \nct n-are nevoie s` fie repetat`.
Sandra \nghi]i cu dificultate. Min]ea... Pentru c`
acel unic s`rut o l`sase fl`mnd`, frustrat`, \nfio-
rat`...
|[i impuse s` nu mai viseze. |n momentul acesta
doar romanul ei conta. Cariera \nainte de toate, nu-i
a[a?
46
Mark Daniels era prea seduc`tor, prea viril, prea
fermec`tor... Dac` vreodat` se va \ndr`gosti, va fi de
un b`rbat asemeni lui. Dar nu de el. |n nici un caz!
Din fericire, se sim]ea destul de lucid` pentru a
evita s` cad` \n capcanele dragostei. Atunci, de ce s`-
[i fac` griji... Va fi de ajuns s`-l trateze pe Mark ca pe
un bun prieten [i totul va reintra \n normal.
Cafeaua este gata! anun]` el. Hai s-o bem pe
aceast` frumoas` canapea nou-nou]`.
Bun` idee. Serve[te-te. Eu am s` mai pun ni[te
lemne pe foc.
Se a[ezar` al`turi pe salteaua pus` pe jos care,
gra]ie spetezei improvizate, era relativ confortabil`.
Cel pu]in aceasta era impresia Sandrei pe care
oboseala o cople[ea pe nesim]ite.
B`u o gur` de cafea [i-[i puse cea[a pe jos, apoi
r`mase cu privirea a]intit` pe u[i]a cu p`trate mici din
sticl` rezistent` a sobei, prin care se vedeau fl`c`rile
dansnd.
C`ldura o mole[ea. Se \ntinse [i \nchise ochii cu un
oftat de pl`cere.
Sandra?
Vocea lui Mark ajungea la ea ca prin cea]`.
Sandra? repet` el \ncet. Dormi?
Ea se str`dui s`-[i ridice pleoapele.
Nu. Scuz`-m`, halal gazd` mai sunt!
Am s` plec. Ai nevoie s` te odihne[ti.
Ea se \ndrept` pu]in.
47
Voi \ncerca s` fiu o gazd` mai agreabil`. Nu pleca!
El izbucni \n rs.
Voi r`mne cu pl`cere ct s` mai beau o
cafea. Dar, \n orice caz, nu te sim]i obligat` s` faci
conversa]ie cu mine. |nchide ochii, dac` asta
dore[ti.
De acord! |nchid ochii, dar s` [tii c` n-am s`
adorm, promise ea.
Pleoapele ei se \ngreunar`, se \ngreunar`... {i ador-
mi brusc, bu[tean.
Ct timp r`mase el aici s-o priveasc`? Ea n-ar fi fost
\n stare s` spun`. Dar s`rutul acela care i-a mngiat
fruntea, fusese oare real sau visase?
*
Cnd se trezi, deja se \nserase. Dormise toat` dup`-
amiaza.
Dumnezeule! Ct timp pierdut! F`cea oare umbr`
p`mntului degeaba? Apoi, \[i aminti brusc de vizita
lui Mark cnd se v`zu \nvelit` cu dou` cuverturi indi-
ene. El avusese grij` chiar s`-i pun` o pern` sub cap
\nainte s` plece.
D`du la o parte cuverturile, se ridic` [i f`cu vreo
cteva mi[c`ri de \nviorare. Se sim]ea acum \n plin`
form`.
48
Dup` ce-[i f`cu o toalet` rapid` cu apa care st`tea
\n permanen]` cald` pe sob`, \[i puse un trening [i-[i
leg` p`rul \n coad` de cal pe ceaf`.
Observ` atunci c` Mark t`iase lemne; co[ul era plin
de bu[teni. Umpluse de asemenea dou` g`le]i cu ap`
proasp`t`.
Sandra zmbi [i se \ndrept` spre ma[ina de scris.
Aici, g`si o foaie de hrtie pus` \n ma[in`. Zmbetul \i
\nflori [i mai mult cnd citi mesajul:
Mul]umesc pentru mas`, Sandra. M` bucur c`
am putut s` te ajut s` progresezi cu intriga romanu-
lui t`u. Curaj!
Mark
P.S. Contez pe un exemplar cu dedica]ie!
Ea nu-[i putu re]ine rsul.
De acord, cowboy! spuse cu voce tare.
Scoase coala de hrtie din ma[ina de scris [i intro-
duse o alta curat`, apoi \ncepu s` bat`...
Cuvintele \i veneau f`r` efort, frazele urmau cursiv
altor fraze [i, curnd, paginile se adunar` deasupra
celor din zilele precedente.
Da, Mark Daniels \i f`cuse un stra[nic serviciu!
*
49
Vremea, relativ r`coroas` pn` acum, se \nc`lzi
brusc. Era, de acum, faimoasa var` indian`...
Se f`cuse att de cald \nct Sandra, \mbr`cat` \n
costum de baie, se \ntinse la soare pe debarcader pen-
tru a-[i corecta aici capitolele deja scrise [i ca s`-[i mai
noteze cte ceva pentru capitolele urm`toare ale
romanului.
Pe la ora prnzului, \ntins` pe un prosop de plaj`
[i uns` din plin cu crem` solar`, tres`ri la zgomotul
unui motor care o smulse din recitirea paginilor.
Ridic` privirea [i v`zu, exact deasupra ei,
hidroavionul galben al lui Mark.
Sandra f`cu frenetic cu mna.
Aparatul mai cobor\ pu]in. Va ameriza! Dar \n
mometnul \n care ea credea c` este pe punctul s` se
a[eze pe ap`, acesta \[i rec`p`t` elanul, ][nind drept
spre cer.
Se \ndep`rt` [i, foarte dezam`git`, fata urm`ri
avionul galben cu privirea pn` ce acesta disp`ru la
orizont.
Abia atunci z`ri c`, pe lac, ni[te cercuri concentrice
se l`rgeau din ce \n ce \n jurul unui punct precis, nu
departe de debarcader; Mark aruncase ceva \n ap`...
Repede, Sandra s`ri \n micu]a barc` [i vsli pn` la
sticla de plastic aruncat` de pilot.
Aceasta con]inea un mesaj!
Cnd se aplec` s-o apuce, barca u[oar`, dezechilibrat`,
se r`sturn` [i ea c`zu, cu capul \nainte, \n apa \nghe]at`.
50
Din fericire, lacul nu era prea adnc \n acest loc.
Sandra ie[i la suprafa]` scuipnd apa [i scuturndu-[i
p`rul ud.
Cowboy tmpit! strig` ea ridicnd pumnii spre cer.
Ajunse la mal cl`n]`nind din din]i [i se \nveli
repede \n prosopul de plaj` \nainte s` scoat` foia de
hrtie rulat` \n interiorul sticlei.
Trec s` te iau mine la ora cincisprezece. Vom
merge s` cin`m [i s` dans`m. Vei putea s` te preg`te[ti
la mine acas`: am baie, ap` cald`, cad`, toate sunt la
dispozi]ia ta. Dac` e[ti de acord, leag` capotul ro[u
aflat lng` patul t`u \n vrful catargului.
Mark
Sandra scutur` din cap.
Caraghiosule... murmur` ea cu tandre]e.
F`r` s` [ov`ie o clip`, alerg` s` \nal]e capotul ro[u
\n vrful catargului.
A doua zi, la ora stabilit`, Mark sosi chiar \n
momentul cnd ea se \ndrepta spre debarcader, cu o
geant` de voiaj \n mn`.
A[adar, ai reu[it s` te smulgi de la lucru!
|]i datoram asta. Gra]ie... colabor`rii tale, am
avansat destul de mult cu romanul!
S`ri la bordul hidroavionuui care decol` aproape
imediat. Sandra privi cum se \ndep`rteaz` lacul [i mica
ei caban`.
51
|[i repro[a parc` faptul c`-[i abandonase
ma[ina de scris. Dar, \n fond, ar fi fost foarte
dezam`git` dac` ar fi trebuit s` renun]e la aceast`
plimbare.
Ai putut s` recuperezi u[or sticla? \ntreb` Mark.
M-a costat o baie \n apa ca ghea]a.
El izbucni \n rs.
Nu se poate! Asta-i bun`!
Mie nu mi se pare nostim. Apa era cumplit de
rece!
Ar fi trebuit s` amerizez, dar eram gr`bit. {i \ntot-
deauna mi-am dorit s` \ncredin]ez valurilor o sticl`
care s` con]in` un mesaj galant...
M` bucur c` m-ai invitat, declar` ea cu o c`ldur`
nea[teptat`. |ncepusem s` m` simt cam prizonier`
acolo... la fel ca eroina mea.
Se mai \ntmpl`. Chiar [i celor mai c`li]I vn`tori.
Deci, pe unde ai ajuns cu capodopera ta?
Pe calea cea bun`, \l asigur` ea.
Dac` mai ai nevoie de ajutor, nu ezita s` faci apel
la mine!
|i adres` o privire ironic`. Ea \[i sim]i inima b`tnd
mai tare, dar reu[i s` zmbeasc` cu un aer firesc.
Mul]umesc! Voi face apel la serviciile tale, dac` va
fi cazul.
Zborul decurse f`r` probleme [i curnd Mark a[ez`
aparatul \n fa]a unui chei unde se mai aliniau \nc` vreo
[ase hidroavioane, toate marcate cu numele lui.
52
Imediat, lucr`torii de pe chei se repezir` s` fixeze
parmele. Sandra avu impresia c` aici se afla o
adev`rat` mul]ime de oameni: pilo]i, vn`tori care-[i
a[teptau plecarea, pescari lini[ti]i obi[nui]i s`-[i
supravegheze pluta...
|n realitate, locul era mai degrab` calm. Dar pentru
ea care tocmai petrecuse o s`pt`mn` \ntr-o
singur`tate total`, debarcaderul parc` mi[una de
lume.
Marck \i lu` geanta de voiaj [i o conduse pn` la un
jeep negru. Pornir` apoi pe [oseaua ce mergea pe
malul lacului [i, \n mai pu]in de zece minute, el opri
ma[ina \n fa]a unei vaste cabane din lemn, cu un
acoperi[ foarte ascu]it, ca \n pove[tile pentru copii.
Sandrei \i veni s` aplaude, \ntr-att aceast` con-
struc]ie se armoniza perfect cu \mprejurimile
\mp`durite.
Cteva trepte de piatr` duceau \ntr-un hol mare
care d`dea direct \n camera de zi. Aici, un minunat
[emineu ocupa un \ntreg perete.
Dar Sandra nu mai avu ochi dect pentru rafturile
pline de c`r]i care acopereau ceilal]i pere]i...
|i venir` \n minte propriile-i cuvinte. |l acuzase pe
Mark Daniels c` nu citise \n via]a lui o carte.
El \i arunc` o privire ironic`. |[i amintea [i el...
|]i datorez scuze, murmur` ea.
S` nu mai vorbim despre asta!
Din c]iva pa[i, el ajunse lng` rafturi.
53
Ia s` vedem, unde poate fi? Ah! Iat-o!
Alese o carte [i i-o \ntinse. Ea f`cu ochii mari, stu-
pefiat`.
Regatul! exclam` ea. Ai cartea mea!
Da, [i chiar am citit-o.
Sandra ro[i u[or.
Ce p`rere ai?
El se gndi o clip` \nainte s` r`spund`.
Aveai dreptate, declar` el \n sfr[it. Sentimentele
personajelor tale par att de autentice \nct te sim]i
implicat. Aproape f`r` s` vrei...
Privirile li se \ntlnir`, li se ag`]ar` una de alta...
Sandra avu impresia c` se \neac` \n ochii lui de
culoarea argintului.
Vino s`-mi vezi casa! zise el, risipind dintr-o dat`
magia acestei clipe.
Ea \l urm` \n buc`t`ria ultramodern`, \n camera de
oaspe]i [i \n baia al`turat`.
El p`rea c` se gr`be[te.
Am s` te las s` te preg`te[ti \n lini[te. Ziua mea
de munca nu s-a sfr[it \nc`.
Oh!
Ea era att de obi[nuit` s`-[i organizeze propriul
program \nct, \n mod egoist, uita uneori de
obliga]iile profesionale ale celor din preajma ei.
Simte-te ca acas`. M` \ntorc ct pot de repede!
De \ndat` ce Mark disp`ru, ea d`du imediat drumul
la ap` \n cad`. |n timp ce aceasta se umplea, Sandra se
54
mai duse \n camera de zi, atras` de enorma bibliotec`
a lui Mark foarte eclectic`, trebui ea s` recunoasc`
apoi de colec]ia de casete. Gusturile lui pentru muzic`
se dovedir` de asemenea foarte variate. Avea o fru-
moas` colec]ie de cntece populare dar [i de muzic`
clasic`, f`r` a uita muzica de jazz [i folclorul altor
popoare.
Dup` aceea, Sandra f`cu o baie interminabil` [i se
sp`l` pe cap \nainte de a se \nf`[ura \n faimosul ei
halat ro[u stindardul ce fluturase pe malul lacului...
Ce lux! murmru` ea \n timp ce-[i usca p`rul pe
care apoi [i-l \ncre]i cu fierul electric de care se cam
dezobi[nuise \n izolarea ei voluntar`.
Mark veni tocmai cnd ea se preg`tea s` se
\mbrace.
Sandra! M-am \ntors acas`!
Inima ei \ncepu s` bat` nebune[te. Acas`! Ca [i
cum... El rostise aceste cuvinte att de firesc!
Vin imediat! strig` ea.
|[i puse rochia de cocteil din m`tase de culoarea
smaraldului culoarea ochilor ei apoi \[i fix`
colierul de aur [i cerceii.
|n fa]a imaginii pe care i-o reflecta oglinda cea mar
din baie, Sandra d`du din cap satisf`cut`...
55
Capitolul 4
|n smochingul lui de o croial` perfect`, Mark p`rea
mai seduc`tor ca niciodat`.
Un smoching? se mir` Sandra. |n or`[elul `sta?
Nu-i chiar un or`[el pr`p`dit! Nu numai la Los
Angeles se \mbrac` oamenii elegant seara!
S` nu-]i \nchipui c`, \n California, lumea se
\mbrac` \n smoching \n fiecare zi! Doar la ocazii cu
adev`rat speciale.
Ridic` apoi privirea spre el [i-l \ntreb`:
Unde mergem?
La un dineu de afaceri.
El nu p`rea dispus s` dea [i alte explica]ii, dar ea
pricepu cam despre ce era vorba.
Ah! |nc` unul din acele sinistre dineuri de la care
nu po]i s` scapi u[or!
Se poate spune [i a[a.
{i, cu un zmbet, continu`:
56
S` nu \ntrziem... Vreau s` fiu punctual!
Sandra ar fi avut chef mai degrab` s` contemple
toat` noaptea cerul acesta ca de catifea, stropit cu
stele. Cu Mark al`turi de ea, aprecia mult frumuse]ea
naturii...
De data aceasta, nu luar` jeep-ul ci o ma[in` lung`
metalizat`.
Recep]ia avea loc \n saloanele celui mai mare hotel
din ora[. Se aflau deja aici cteva sute de persoane,
a[ezate la ni[te mese interminabile acoperite cu fe]e
de mas` albe, cu mult` argint`rie [i cristale.
Mark [i Sandra fur` condu[i spre locurile de
onoare. Fata asistase deja la destule mari dineuri de
acest fel pentru a \n]elege despre ce este vorba.
Dar... tu e[ti eroul zilei? \l \ntreb` ea \ncet pe
\nso]itorul ei.
Se str`duia s` zmbeasc` pentru a-[i ascunde
\ncurc`tura [i mai ales stnjeneala de a se sim]i ]inta
tuturor privirilor din aceast` str`lucit` adunare.
El o lu` de mn`.
N-o s` dureze prea mult... O s-o [tergem foarte
repede pentru ca s` avem tot restul serii pentru noi.
Ai noroc, s` [tii!
Noroc? se mir` el. De ce?
Pentru c` m-am gndit s`-mi iau o rochie ele-
gant`!
Te prevenisem doar c` vom merge s` cin`m [i s`
dans`m!
57
F`r` s`-mi precizezi \n ce condi]ii.
|mprejur`rile m` f`ceau s` cred c` era vorba despre
o petrecere vesel` \ntre vn`tori. Era ct pe-aci s`
vin \n blugi!
Mark zmbi.
Am avut \ncredere \n instinctul t`u... E[ti de cali-
tate, Sandra Farraday!
Acest compliment o mai \mbun` pe fat`.
Totu[i... murmur` ea. Un minimum de explica]ii
se impunea!
Un b`rbat \ntre dou` vrste urc` pe estrad` [i
]inu un mic discurs. |i urmar` [i al]ii... {i, \n
aplauze [i urale, Mark fu ales omul anului pentru
curajul [i d`ruirea lui: iarna trecut`, pe o furtun`
de z`pad` teribil`, reu[ise s` salveze via]a a trei
persoane.
Toat` lumea ]inea s`-l felicite [i, cum Sandra se
afla al`turi de el, primi [i ea partea ei de laude. F`r`
voia ei, ochii i se \nce]o[ar`. De emo]ie, de mn-
drie...
|n]elegea acum de ce unele femei \[i tr`iesc via]a \n
umbra so]ilor lor. Cum f`cuse [i mama ei... Nu
renun]ase aceasta la o carier` artistic` promi]`toare
numai pentru a-l sprijini pe cel de-al doilea so] al ei \n
carier`?
Acesta devenise acum un om de afaceri important.
Dar so]ia lui nu mai pusese niciodat` mna pe pensule
[i [evalet...
58
S` m` retrag, s`-mi reneg astfel voca]ia?
Niciodat`! se jur` Sandra.
Mark o prinse de cot.
}i-l prezint pe pilotul meu cel mai bun... care-mi
este de altfel [i un foarte bun prieten: Peter Louden.
Era un b`rbat de vreo cincizeci de ani, de talie
mijlocie, c`ruia Sandra \i strnse amical mna, cucerit`
imediat de zmbetul lui simpatic.
El se \ntoarse spre Mark rznd.
Unde o ascundeai pe fata asta frumoas`?
Eroului serii \i lic`ri \n ochi o sclipire amuzat`.
Aceast` persoan` \ncnt`toare nu este alta dect
Sandra Farraday. Num`rul dou`zeci [i opt!
Ca s` vezi! Acum \n]eleg eu de ce m` pui s`-i sur-
volez cabana de dou` ori pe zi!
{i, adresndu-i-se Sandrei, zise:
Chiar o s` petreci o lun` \ntreag` acolo? |ntr-
adev`r?
|ntr-adev`r! \l asigur` ea. Nu mi-am p`r`sit
cabana dect pentru recep]ia de ast`-sear` \n cinstea
eroului. M` \ntorc acolo imediat dup` asta.
Orchestra \ncepu s` cnte o melodie de dans [i mai
multe perechi \ncepur` s` danseze.
Mark \i arunc` o privire Sandrei.
Dans`m [i noi?
Cu pl`cere!
Dansator excelent, Mark o conduse pe ring [i, cnd \n
sfr[it muzica se opri, ea abia dac` mai putea s` respire.
59
Acestei melodii antrenante \i urm` un slow. Mark o
\nl`n]ui cu bra]ele, strngnd-o foarte tare la piept. Ea
\nchise ochii [i se l`s` \n voia lui...
Inima continua s`-i bat` nebune[te. Dar nu din
cauza ritmului prea vioi al dansului ci, pur [i simplu,
pentru c` Mark o ]inea \n bra]e...
Dansar` mult timp, parc` o minunat` ve[nicie...
Cnd Sandra \[i privi ceasul, constat` c` era foarte
trziu [i c` ar trebui s` se cam gndeasc` la
\ntoarcere.
Peter Louden se apropie de ei.
Ai v`zut ce vreme este? \l \ntreb` el pe Mark.
Nu. De ce?
O cea]` de o tai cu cu]itul! N-ar fi prudent s` pleci
acum.
Cu sprncenele \ncruntate, Mark se \ntoarse spre
Sandra.
Mergem?
Da...
Ea \l urm` afar`. Peter Louden nu min]ise! Nu se
vedea la un metru. Trebuia s` fii nebun s` decolezi pe
o vreme ca asta.
Sandra r`mnea t`cut`, gndindu-se la toate orele
de munc` pierdute din cauza acestui ghinion.
Mark \i deschise portiera [i a[tept` ca ea s` se a[eze
pentru ca apoi s` se instaleze [i el la volan.
Nu porni imediat motorul. Se \ntoarse spre ea, cu
o expresie grav` pe fa]`.
60
Nu pot s` te duc la caban` \n seara asta... Trebuie
s` vii s` dormi la mine.
Pn` acum fata nu se gndise dect la munca ei
pierdut`. Pentru prima oar`, avu \n vedere aspectul
practic al situa]iei.
De ce s` nu iau o camer` la hotel?
El ridic` din umeri.
Va trebui atunci s` vin mine diminea]` s` te iau
cu ma[ina de aici. Ct timp pierdut!
La ce bun s` mai discute motivele \ntr-un mod att
de copil`resc? {i totu[i, perspectiva de a-[i petrece
noaptea sub acoperi[ul lui o f`cea s` nu se simt` \n
largul ei.
Ca [i cum i-ar fi ghicit gndurile, el \i zmbi iron-
ic.
Nu-]i fie team`! Am s` m` port ca un gentleman
perfect!
Am \ncredere \n tine. Dar \ncep s` regret c` am
venit.
El p`ru descump`nit, chiar r`nit.
N-ai petrecut o sear` pl`cut`?
Oh! Ba da, foarte reu[it`. Dar, vezi, eu
aveam de gnd s` m` a[ez la ma[ina de scris
mine diminea]` \n zori. Acum nu mai este posi-
bil...
Vom pleca imediat ce r`sare soarele. Cum
este deja ora dou`, abia ai timp s` mai dormi
pu]in.
61
Oricum, acum era imposibil de plecat. Atunci,
la ce bun toate aceste regrete? N-avea dect s` ia
lucrurile a[a cum erau [i s` caute partea lor
bun`.
Sandra se str`dui s` zmbeasc`.
Foarte bine! Plecarea \n zori!
Drumul spre cas` le lu` mai mult timp dect la
venire pentru c` acum trebuir` s` mearg` \ncet din
cauza ce]ii.
O dat` ajun[i, Mark duse ma[ina \n garaj apoi o
lu` pe Sandra de mijloc [i o conduse spre cas`.
Cnd ajunser` \n fa]a u[ii, \n loc s` introduc` cheia
\n broasc`, el o trase pe Sandra spre sine.
Instinctiv, ea \[i \ntinse gtul [i \i oferi buzele...
Mark o s`rut` u[or, apoi \i d`du drumul aproape
imediat.
Noapte bun`... murmur` el.
De ce m-ai s`rutat... acum? \ntreb` ea, cu inima
b`tndu-i nebune[te.
El o privi zmbind, cu ochii lumino[i.
A[a-i mai bine, r`spunse \ncet. Te vei sim]i mult
mai relaxat` dac`-]i spun noapte bun` afar` dect s`
a[tept s` fim singuri \n`untru.
Ea rse u[or, tulburat` de explica]ia lui. Tactul [i
sensibilitatea lui o mi[cau nespus...
Cowboy caraghios...
{i f`r` s` stea prea mult pe gnduri, ea \[i puse
minile pe umerii lui. Ai fi zis c` el abia a[teptase
62
aceast` invita]ie pentru a o cuprinde din nou \n bra]e
[i a o s`ruta, de data aceasta cu pasiune. Buzele li se
contopir` \ntr-un s`rut a c`rui intensitate \i f`cu pe
amndoi s` tremure.
Sandra r`spundea cu o \nsufle]ire venit` din
adncul fiin]ei ei, din toat` inima... Sngele \i clo-
cotea \n vene cnd trupul ei se lipea de acest trup
viril.
Cnd \n sfr[it Mark ridic` \ncet capul, ea oft` de
pl`cere.
Am face mai bine s` intr`m \n cas`, zise ea cu o
voce nesigur`.
Ai dreptate, zise el \mbr`]i[nd-o.
Acum, spune-mi noapte bun`, Mark!
El ridic` mirat sprncenele.
Glume[ti?
O privi apoi \ndelung [i d`du din cap, nedumerit.
Nu, nu glume[ti!
|i mai atinse o dat` u[or buzele.
Noapte bun`, Sandra.
Noapte bun`...
Se sim]ea att de bine \n bra]ele lui... Dar trebuia s`
se desprind`!
El nu c`ut` s` prelungeasc` aceast` \mbr`]i[are; nu
era omul care s` profite de situa]ie. {i dac` fata se
duse alergnd \n camera ei, nu era pentru a fugi de el,
ci din lips` de \ncredere \n ea \ns`[i; trupul ei,
sim]urile ei o tr`dau...
63
Se ghemui \n pat, ascunzndu-[i capul \n pern`,
str`duindu-se cu disperare s` nu se mai gndeasc` la
b`rbatul care dormea att de aproape, sub acela[i
acoperi[ cu ea...
*
Zorile abia se iveau cnd cineva b`tu la u[a ei.
Da? f`cu ea cu o voce somnoroas`.
Pot s` intru?
P`i... da.
Mark ap`ru, aducnd o tav` pe care erau a[ezate o
can` de cafea [i un corn.
Micul dejun pentru dumneavoastr`,
domni[oar`!
Mul]umesc! E[ti \ntr-adev`r adorabil.
Adorabil? Nu... D`-mi voie s`-]i fac o m`rtu-
risire!
Ea se \ncrunt`, mirat`, \ntrebndu-se ce poate
ascunde aceast` introducere.
Acest mic dejun nu este dect un pretext.
Muream de dorin]a de a te vedea.
Ah?
Pe fa]a bronzat` [i proasp`t ras` ap`ru un zmbet.
Voiam s` [tiu dac` e[ti la fel de frumoas`
diminea]a cnt te treze[ti ca seara la culcare...
Ea scutur` din cap, \mp`r]it` \ntre dorin]a de a
rde [i cea de a se sup`ra.
64
{i? Concluzia? \ntreb` ea.
Un pic \ngrijorat` totu[i, a[tept`... R`spunsul nu
\ntrzie s` vin`...
La drept vorbind, zise el \n sfr[it, ai fi mult mai
apetisant` dac` rimelul nu ]i s-ar fi \ntins [i dac` n-ai fi
mzg`lit` cu ruj!
Ce? Se demachiase totu[i cu grij` asear`!
|n]elese apoi c` el rdea de ea.
Oh! E[ti un individ insuportabil! exclam` ea.
Mark izbucni \n rs. Ea lu` o pern` [i i-o arunc` \n
cap.
Te-am p`c`lit!... f`cu el lund perna [i aruncnd-o
la cap`tul patului. De fapt, am venit s`-]i spun c`
putem pleca de \ndat` ce vei fi gata. Cea]a s-a ridicat...
*
Cnd hidroavionul cobor\ pe suprafa]a lini[tit` a
lacului [i cnd Sandra \[i z`ri cabana, se sim]i cuprins`
de o bucurie f`r` margini.
Ce minunat` parantez` la singur`tatea ei a fost
aceast` petrecere! Dar [i ce pl`cere s` revin` la munca
ei...
Ssst... f`cu Mark punndu-[i mna strea[in` la
ochi pentru a supraveghea malul.
Ce este? \ntreb` Sandra.
El nu-i r`spunse [i, la rndul ei, privi cu aten]ie
\ncercnd s` descopere ce anume \l intrigase. La prima
65
vedere, nimic. O examinare mai atent` \i dezv`lui \ns`
c` pnza de cort, pe partea buc`t`riei, fusese sf[iat`
pe o por]iune mare.
S-ar zice c` ai avut un musafir, spuse Mark. De
altfel, poate c` \nc` mai este acolo...
El vorbea att de \ncet \nct Sandra presim]ea un
pericol.
Este opera unui urs, \i explic` el. Interiorul
cabanei trebuie s` fie \ntr-un hal f`r` hal!
Se gr`bi s` amareze hidroavionul f`r` s` piard` din
ochi cabana...
Manuscrisul! strig` dintr-o dat` Sandra,
nelini[tit`. Nu mai am nici o copie! Singurul meu
exemplar se afl` \n`untru!
F`r` s` stea o clip` pe gnduri, se repezi spre
caban`.
Sandra! E[ti nebun`! Unde te duci? strig` Mark
pornind \n urm`rirea ei.
Manuscrisul meu!
Gndul acesta o tortura; poate c` toat` munca ei
era pierdut`... {i nu va mai avea niciodat` curajul s-o
ia de la cap`t.
E[ti nebun`! repet` el. A[teapt`...
Trebuie s` aflu ce s-a \ntmplat!
Se zb`tea din toate puterile, dar degetele lui de fier
se \ncle[taser` ca o menghin` dureroas` pe bra]ele ei.
Ajunge, Sandra! \i ordon` el pe un ton sec. Haide,
calmeaz`-te! Doar n-o s` faci acum o criz` de nervi!
66
|ncetul cu \ncetul, ea \[i reg`si st`pnirea de sine.
Scuz`-m`, murmur` ea.
Cred c` \ntr-adev`r ]i-ai pierdut capul! Poate c`
ursul se mai afl` \nc` \n`untru...
Privirea lui exprima o spaim` teribil`, ca [i cum ea
\i provocase o real` \ngrijorare repezindu-se orbe[te
c`tre o capcan` posibil mortal`.
Manuscrisul meu... murmur` ea, gata s` plng`.
O s` mergem s` vedem. Dar s`-mi iau mai \nti
pu[ca. Vino cu mine...
Vizibil b`nuitor, el se temea ca ea s` n-o \ntind`
spre caban` de \ndat` ce ar fi \ntors spatele.
|[i \nc`rc` arma [i o verific`.
R`mi aici, la bordul avionului pn` ce eu
explorez locurile, \i ordon` el.
Te \nso]esc.
El renun]` s-o mai contrazic`.
|n cazul acesta, ad`poste[te-te \n spatele meu!
Pe drumul spre caban` nu schimbar` o vorb`.
Sandra tres`rea la fiecare pas... Era de ajuns un zgo-
mot de crengu]` rupt`, de fo[netul unei frunze \n
vnt...
Cu vrful pu[tii, Mark \mpinse u[a care se deschise
cu un scr]it familiar de acum Sandrei.
Cu inima ct un purice, \ncremenit`, ea r`mase
c]iva pa[i mai \n spate.
A plecat! exclam` dintr-o dat` Mark cu u[urare.
Dar ce harababur`!
67
|n exterior nu erau mari pagube, cu excep]ia
pnzei sf[iate. |n schimb, \n`untru \[i f`cuse de cap:
frigiderul zgriat [i r`sturnat, cu u[a deschis`, cutii de
conserve [i borcane de sticl` sparte \mpr`[tiate pe
jos.
Sandra alerg` la masa ei de lucru. Ma[ina de scris...
Intact`! Deschise dosarul \n care \[i pusese manu-
scrisul. Era aici!
Slav` Domnului! exclam` ea.
Ursul `sta nu este un intelectual, glumi Mark.
Prefer` hrana mai vulgar`!
|ncepur` s` fac` \mpreun` ordine. Mark ridic`
frigiderul [i aprinse o veioz`. Sandra adun` cutiile de
conserve intacte, le puse la loc [i f`cu pu]in`
cur`]enie.
M` duc s` caut o bucat` de pnz` ca s` repar
pagubele, zise Mark m`surnd suprafa]a sf[iat`. Ia-]i
o valiz` [i vino cu mine. Vreo dou`-trei zile, vei sta la
mine.
Crezi c` dup` dou`-trei zile ursul n-o s` mai vin`?
Nu [tiu. Dar eu am de gnd s`-l a[tept.
Dac` tu r`mi aici, n-are rost ca eu s` plec! Cu
tine sunt \n siguran]`, nu?
Cum vrei. Dar nici vorb` s` r`mi aici singur`
pn` ce eu m` duc s` caut materiale ca s` repar. O s`
vii cu mine!
Tonul pe care-i vorbise nu admitea replic`, astfel c`
ea nu mai coment`. Era \n sinea ei bucuroas` c` va tr`i
68
noi aventuri pasionante... Dar, chiar [i a[a, nu ]inea
deloc s` se afle fa]`-n fa]` cu un urs!
Nu \n]eleg de ce a intrat, zise Mark cu un aer
\ngrijorat. E[ti sigur` c` n-ai l`sat nimic tentant pe
afar`? Coji de fructe, de exemplu...
Sandra scutur` din cap.
Nu, nu v`d s` fi l`sat ceva...
Deodat`, tres`ri.
Oh! Merele! Le-am uitat pe etajer`! Cum de
am putut s` fiu att de proast`? Doar m` pre-
venise[i...
Se f`cuse palid` ca o coal` de hrtie.
Ce impruden]`! Da, acum \mi amintesc foarte
bine! Mai r`m`seser` vreo patru-cinci mere \n
co[ule]...
{tii, exist` nou` [anse din zece ca un urs s`
repereze un co[ cu fructe l`sat afar` din frigider timp
de dou`zeci [i patru de ore!
|mi pare r`u, morm`i ea. |mi pare sincer r`u!
Mai bine spune c` ai avut noroc!
|ntr-adev`r! A[ fi putut s` fiu aici...
{i, \ncruntat`, continu`:
De ce n-a venit mai de mult? Adeseori, eu m`nnc
mere cnd lucrez la ma[in`, noaptea...
Pentru c` f`ceai focul, \i aminti el. Nu \ndr`znea
s` se apropie din cauza fumului.
Atunci, \nseamn` c` trebuie s` aprind \n fiecare
noapte un foc mare afar`?
69
Nu cred c` asta l-ar mai opri acum. {tie c`
\n`untru va g`si de mncare.
Apoi, pe un ton grav:
A[teapt`-te s`-l vezi \ntorcndu-se. Ast`-sear`, o
s`-i \ntindem o capcan`!
O capcan`? Cum adic`?
Dac` tot \i plac merele, o s`-i oferim mere!
Dar a mncat tot. Va trebui s` lu`m altele!
Nici o problem`, din moment ce tot va trebui s`
ne \ntoarcem la baz`.
Deja, Sandra \ncepea s` uite de fric` [i s`-[i
recapete optimismul. Al`turi de Mark, n-avea de ce s`
se team`... El st`pnea perfect situa]ia.
|n loc s` se gndeasc` la posibilele pericole ale
pndei lor, ea se \ntreba deja cum s` integreze episo-
dul cu ursul \n romanul s`u...
*
Se \ntoarser` dup` cteva ore, aducnd mere [i
muni]ie.
Mark st`tea la pnd` \n timp ce Sandra lucra. Cnd
\ncheie capitolul, soarele cobora deja la orizont.
|[i aranj` foile scrise [i ie[i. Mark st`tea pe debar-
cader, admirnd apusul care lumina lacul.
St`tea drept, cu bra]ele \ncruci[ate pe piept, cu
picioarele pu]in dep`rtate. Fie c` era \mbr`cat \n
smoching, sau foarte simplu, ca acum, \n blugi, cu o
70
c`ma[` ecosez [i cu cizme din piele natural`, emana
aceea[i impresie de virilitate brut`, de seduc]ie, de
vitalitate.
Sandra veni lng` el.
Ai venit s` asi[ti la c`derea cortinei? \ntreb` el.
Nu-i a[a c` este superb?
O cuprinse de umeri, [i ea se sprijini de el. |ncet,
soarele disp`ru \n spatele copacilor. Curnd, lacul se
\ntunec` [i Sandra oft`, dezam`git` c` aceste clipe
magice fuseser` att de scurte.
Cnd Mark \i mngie p`rul cu buzele, ea \n`l]`
capul spre el... [tia c` o s-o s`rute.
Privirile li se \ntlnir` [i inima fetei b`tea s`-i sparg` piep-
tul. S`rut`-m`, \l implora ea \n sinea ei. Te rog, s`rut`-m`!
Ca [i cum el i-ar fi auzit ruga, \i cuprinse buzele [i,
cu o u[oar` tnguire fericit`, ea \[i \nnod` bra]ele pe
dup` gtul lui.
Ct timp dur` acest s`rut? Cteva clipe? Minute
lungi? O ve[nicie? Ea n-ar fi fost \n stare s` spun`...
|n sfr[it, Mark \i d`du drumul, contemplnd-o cu
o infinit` tandre]e. Buzele \nc` li se atingeau u[or... el
risipea s`rut`ri calde pe obrajii ei, pe tmple, pe p`r.
Mi-e foame de tine! declar` el.
Este ora cinci, \]i \n]eleg foamea! exclam` ea
pref`cndu-se c` nu \n]elege.
Oh! Ce foame \mi este! O foame de urs!
Ea izbucni \n rs.
Atunci, vino. Am s`-]i ofer un m`r.
71
Capitolul 5
Mark nu repar` totu[i pnza de cort sf[iat`,
deschiz`tura constnd \ntr-un adev`rat punct de
observa]ie. De aici, putea supraveghea locul
unde pusese cteva mere destinate s` atrag` ani-
malul.
A[eza]i unul lng` altul, Mark [i Sandra a[teptau. |n
spatele lor, gata s` fie folosite, erau pu[tile: cea pe
care Mark i-o \ncredin]ase fetei \n prima zi, [i arma de
un calibru mai mare pe care el o p`stra \n permanen]`
\n hidroavion.
Sandra, \ntr-o stare de surescitare extrem`, se
a[tepta \n fiecare clip` s` vad` ap`rnd periculosul
animal... Dar ce va face atunci?
Se imagina apucnd arma, ]intind calm [i, dintr-
o singur` \mpu[c`tur`, dobornd oaspetele
nedorit.
Mark p`rea \n schimb foarte relaxat.
72
|ncearc` s` te relaxezi pu]in! \i zise el, amuzat. S`
[tii c` s-ar putea s` a[tept`m toat` noaptea!
S` m` relaxez, u[or de zis...
Cu toate acestea, pe m`sur` ce trecea timpul, ea se
mai calm`. Tocmai se gndea la reac]ia str`luci]ilor ei
prieteni din Los Angeles dac` ar fi v`zut-o \n momen-
tul acesta, cnd vocea lui Mark \i curm` visarea.
La ce te gnde[ti?
Oh! La nimic important...
P`reai foarte departe de aici.
|ntr-adev`r.
La... Los Angeles?
B`rbatul `sta era un adev`rat vr`jitor! Cum reu[ea
s`-i ghiceasc` gndurile?
|]i lipsesc prietenii t`i? mai \ntreb` el.
Nu.
Sandra \l privi drept \n fa]`.
Abia dac` m` mai gndesc la ei, afirm` ea.
El insist`.
|]i lipse[te cineva \n mod special? Vreau s` zic, un
b`rbat...
Ea scutur` din cap.
Nu exist` nici un b`rbat \n via]a mea.
|n afar` de Nick! \i aminti el cu umor.
|n afar` de Nick, bine\n]eles!
Deodat`, avu [i ea chef s` [tie ceva despre el.
Dar tu? \ntreb` ea. Ai vreo Sally bine ascuns`
\ntr-o caban` pierdut` din p`dure? Sau altundeva?
73
Nu, nu, o asigur` el. Acea Sally care conta pentru
mine odinioar` cu mult` vreme \n urm`! a
disp`rut din via]a mea de o ve[nicie. Abia dac`-mi
mai amintesc de ea...
Sandra nu percepu nici o urm` de am`r`ciune \n
glasul lui. Vorbea ca despre o poveste veche, uitat`. {i
totu[i, el trebuie s-o fi adorat pe fata aceea pentru a
vorbi despre ea cu aceast` nostalgie un pic sarcastic`.
Oricum, n-am fi fost niciodat` ferici]i \mpreun`,
ad`ug` el.
Parc` \[i amintea vorbind cu voce tare, uitnd de
prezen]a Sandrei.
Voia s` m` conving` s`-mi vnd afacerea [i s` m`
mut cu ea la New York. Iar eu, eu \i ceream s` r`mn`
aici... Hot`rt lucru, nu eram f`cu]i unul pentru altul!
Sandra d`du din cap.
Poate c` acorda mult` importan]` carierei ei?
Carier`? Dar nici m`car nu avea una! Era o mic`
snoab` foarte bogat` care alerga de la o recep]ie la
alta... [i care m` vedea \ntr-un etern rol de cavaler
\nso]itor. Nu m` sim]eam prea m`gulit!
Sandra nu se \ndoia de asta. Omul acesta nu avea
nimic dintr-un flu[turatic monden.
Tu nu te-ai gndit niciodat` s` te m`ri]i, Sandra?
Oh! Nu!
De ce?
N-a[ fi \n stare s` fac un b`rbat fericit.
Haide, las` modestia!
74
Pentru mine, munca mea conteaz` \nainte de
toate, \i explic` ea, pe un ton destul de arogant.
|n general, cnd vorbea astfel, oamenii o acuzau de
egoism. Oare a[a va face [i Mark?
El nu f`cu \ns` nici un comentariu, mul]umindu-se
s` spun` \ncet:
Am observat asta, da...
N-am avut niciodat` \n via]` dect o singur`
ambi]ie. S` devin scriitor. Un scriitor celebru. Pentru
asta \ns` trebuie s` muncesc, s` muncesc [i iar s`
muncesc...
Rse u[or dar crispat.
Nu m` imaginez deloc m`ritat`! Duc o via]` att
de dezordonat`! Uneori lucrez toat` noaptea iar orele
mele de mas` sunt de-a dreptul fanteziste. |nchipuie-
]i reac]ia unui b`rbat care se \ntoarce seara acas` [i
vede c` cina nu este gata [i c` nevasta lui n-are nici
un gnd s`-[i abandoneze ma[ina de scris ca s` se
ocupe de crati]e! Cu mine al`turi, risc` s` ia micul
dejun la miezul nop]ii [i o friptur` pe la zece
diminea]a...
|]i \n]eleg punctul de vedere. Dar cred c`
gre[e[ti. E[ti departe de a corespunde tipului de
so]ie perfect`, dar exist` totu[i [i b`rba]i care n-au
nimic de-a face cu portretul-robot al so]ului per-
fect!
Eu...
El o \ntrerupse [i continu`:
75
Un b`rbat poate s` aib` o minte destul de
deschis` \nct s` te lase s`-]i continui cariera \n voie.
{i, rznd:
Nu ne b`ga pe to]i \n aceea[i oal`!
De acord. |n teorie, ai dreptate. Dar, \n realitate,
\ncearc` tu s` g`se[ti pas`rea asta rar` despre care vorbe[ti!
Dar ai c`utat-o m`car?
Nu, recunoscu ea sincer.
A[adar...
Fu rndul Sandrei s`-l \ntrerup`.
|n sprijinul celor spuse de mine, pot s`-]i dau un
exemplu trist. Mama, care era un pictor remarcabil, a
dus \ntr-o bun` zi toate pnzele [i pensulele \n pod
pentru a deveni o exemplar` st`pn` a casei. Crezi c`
este fericit`?
Ea [i-a ales calea.
|ntr-adev`r... murmur` Sandra, surprins` de
aceast` remarc`.
Recuno[tea c`, dac` mama ei ar fi ]inut \ntr-adev`r s`-[i
continue cariera, tat`l ei vitreg n-ar fi \mpiedicat-o.
Dimpotriv`, el o \ncurajase mereu \n acest sens.
Unele persoane ezit` s`-[i asume riscuri, zise
Mark. Mama ta poate c` nu voia s` se lupte s`-[i vnd`
pnzele, s` organizeze expozi]ii... a preferat un destin
de femeie de cas`. Ce-i r`u \n asta?
Da, fire[te, \[i duce via]a a[a cum crede...
Tu e[ti o fat` gata oricnd s` \ncerce o aventur`!
Asta \mi place la tine.
76
De ce?
Dac` n-ai fi venit aici, nu te-a[ fi \ntlnit niciodat`.
{i ai fi fost mult mai lini[tit! Imagineaz`-]i, de
exemplu, c` acum ai fi stat bine la c`lduric`, \n pat, \n
loc s` stai la pnd` \n fa]a unei g`uri \n perete. {i toate
astea, tremurnd de frig!
Nu aprinseser` focul ca s` nu-l sperie pe urs...
Ce s-a ales din entuziasta vn`tori]` care, acum
cteva ore abia, tres`rea la cel mai mic zgomot? o
ironiz` el.
|i lu` mna [i [i-o duse la buze, apoi continu`:
Oricum, \n patul meu a[ fi fost singur. Prefer
a[adar s`-]i ]in companie...
|n sfr[it, se ivir` zorile f`r` ca ursul s` catadic-
seasc` s` se arate.
Du-te totu[i [i dormi un pic, \i suger` Mark. Te
trezesc \n caz de nevoie.
Nici nu fu nevoie s` insiste; Sandra se \ndrepta deja
spre culcu[ul ei, cl`tinndu-se de oboseal`.
Se trezi dup` cteva ore. Soarele era deja sus pe
cer. Mark, care se \ntorcea dup` ce se sc`ldase
\ndelung, se scutura de ap` pe malul lacului, bronzat,
musculos, superb...
Dup` ce-[i puse halatul ro[u, Sandra se apuc` s`
preg`teasc` micul dejun: ou` cu [unc`, pine pr`jit`,
cafea...
Hmm! Ce bine miroase! exclam` Mark ap`rnd \n
u[` cu un prosop pe umeri.
77
Se apropie de ea [i-i mngie gtul cald sub pnza
deas` de p`r. Ea se \ntoarse [i el \i cuprinse buzele...
Sandra \nchise ochii [i se abandon`.
Deodat`, tres`ri.
{unca! strig` ea, dezolat`. Oh! Este complet ars`!
Se preg`tea s` arunce feliile \nnegrite ca s` poat`
pune altele la pr`jit, cnd Mark o opri.
A[teapt`! S` p`str`m [unca proasp`t` pentru urs.
Nemnca]ii `[tia ador` [unca.
Foarte bine. |n felul `sta n-o s` mai trebuiasc`
s` g`tesc, zise Sandra. Sunt att de nepriceput` \n
domeniul `sta \nct a[ fi \n stare s` stric toate provi-
ziile!
El o s`rut` u[or pe buze.
Sunt la fel de vinovat ca [i tine!
El se \ntinse lene[ [i Sandra \l contempl` cu
emo]ie. |nc` nu se b`rbierise [i umbra alb`struie care-
i acoperea obrajii [i b`rbia \i accentua latura un pic
aspr` a \nf`]i[`rii.
|mi este imposibil s` stau toat` ziua aici. Sunt
obligat s` vizitez cteva tabere... Munc` de rutin`, \i
explic` el. Vrei s` vii cu mine?
O s` dureze mult?
Vreo dou` ore. Dar am s` plec abia dup`-amiaz`.
A[ vrea s` dorm pu]in pn` atunci... S` ne preg`tim s`
petrecem o nou` noapte alb`!
Crezi c` monstrul va veni la noapte?
Nu [tiu mai multe dect tine.
78
Mark se \ntinse pe un pat [i adormi bu[tean.
Sandra se apuc` de b`tut la ma[in` [i umplu repede
cteva pagini, f`r` efort.
La ora prnzului, \l trezi pe Mark a[a cum acesta \i
ceruse dar, \nainte s`-l trezeasc`, \l privi, cu inima
strns` de o ciudat` emo]ie. Chiar [i \n somn el p`rea
puternic [i sigur pe el. Unde oare se ascundea punctul
slab, vulnerabilitatea unui asemenea b`rbat?
|n sfr[it se hot`r\ s`-l trezeasc`. Imediat el ridic`
pleoapele [i o privi printre genele lungi [i negre. Apoi,
un surs \i lumin` fa]a.
Mmm... Ce bine este s` fiu trezit de tine!
Vrei s` m`nnci un sandvi[ \nainte de plecare?
Bun` idee.
Cu [unc`?
Perfect!
{i, trecndu-[i mna peste obrajii aspri, zise:
D`-mi timp s` m` b`rbieresc!
Pn` la urm`, Sandra \l \nso]i \n turneul lui prin cte-
va tabere de vn`tori. Fire[te, \i pl`cea ei aventura, dar
nu \ntr-att \nct s` \nfrunte proste[te pericolul; un urs
bntuia prin \mprejurimi, iar ea ]inea totu[i la via]`.
Hidroavionul se \n`l]` [i porni \n direc]ia opus`
bazei. Sandra, cu spiritul de observa]ie al unui scriitor,
privea cu pasiune noile priveli[ti pe care le survolau,
mereu acelea[i, aproape monotone, cu aceste p`duri
nesfr[ite \mbr`cate \n culorile toamnei, cu lacuri,
iazuri [i pria[e ce scnteiau \n soare...
79
F`cu ochii mari cnd z`ri o imens` cmpie de un
verde intens. Ai fi crezut c` este o oaz` pierdut` \n
mijlocul unui de[ert de copaci...
P`mnt! exclam` ea.
Mark izbucni \n rs.
Este Cmpia Elanilor. Ador s` vin aici... Adeseori,
\mprumut o barc` de la vreunul din vn`torii no[tri
[i-mi ofer o mic` partid` de pescuit.. Mi se \ntmpl`
chiar s` vnez cte un elan de prin \mprejurimi.
Este departe de cabana mea?
Pe ap`, nu-i a[a de departe.
El \ncepu s` coboare lng` o caban`, evident ocu-
pat`.
Dar nu se z`rea nici o barc`, [i nici nu ap`ru
nimeni.
Probabil c` s-au dus la pescuit.
Totu[i ameriz` [i se \ndrept` spre caban`. Sandra
r`mase \n avion s`-l a[tepte. La \ntoarcere, Mark veni
cu trei scnduri mari pe care le \nc`rc` \n avion.
Le-am luat ca s` consturim o platform` \ntr-un
copac [i s` pndim ursul toat` noaptea.
Vizitar` mai multe alte tabere de unde, de fiecare
dat`, Mark mai lu` ni[te scnduri aflate aici pentru
repararea, la nevoie, a debarcaderelor construite \n
fa]a fiec`rei cabane.
|ntor[i la cabana Sandrei, se apucar` amndoi s`
construiasc` un ad`post \ntr-un copac aflat foarte
aproape de caban`.
80
Apoi, Mark repar` ruptura pnzei de cort, \n timp
ce fata se apuc` de scris, f`r` s` reu[easc` \ns` s` se
concentreze la fel de bine ca diminea]a.
Dup` cin`, ea umplu un termos cu cafea. |[i luar`
apoi p`turi, o lantern`, pu[tile [i se urcar` \n postul
lor de observa]ie.
Ag`]aser` felii de [unc` \ntr-un arbust situat \ntr-o
zon` bine luminat` de lun`. La c]iva pa[i mai departe,
merele t`iate \n patru, pentru ca s` r`spndeasc` mai
mult miros. Toate, formau un peisaj foarte apetisant.
Pentru un urs, \n orice caz!
A[eza]i turce[te unul lng` altul, sprijini]i de
trunchiul copacului, se \nvelir` \n p`turi, cu pu[tile
\nc`rcate la \ndemn`.
Orele treceau. |ncet... att de \ncet! {i nici urm` de urs!
Vrei pu]in` cafea? \ntreb` Mark \n [oapt`.
Cu pl`cere!
|i \ntinse o can` fierbinte la care ea \[i \nc`lzi
minile \nainte s` bea.
S` ne ghemuim unul lng` altul ca s` ne fie mai
cald, propuse Mark.
Ea nu [ov`i [i se strecur` \n bra]ele lui. Mark o
acoperi mai bine cu p`tura.
A[a-i mai bine?
Nu-mi mai este frig deloc!
Sandra era cuprins` de emo]ie; sim]ea un nod \n
gt, inima \i b`tea nebune[te. |i venea s`-[i dea pumni
\n cap! De ce aceast` sl`biciune? Nu se jurase ea c` nu
81
se va mai gndi dect la romanul s`u? S` se \narmeze
\mpotriva atrac]iei ce o purta spre Mark?
O cafea? propuse ea la rndul ei.
B`ur` amndoi din aceea[i can`, unul dup` altul.
Deodat`, el r`mase nemi[cat.
Prive[te!
Un animal se apropie lini[tit de mere [i \ncepu s`
le m`nnce cu pl`cere.
Ce este?
Un raton.
O s` m`nnce tot!
Mark \ncepu s` rd`.
Nici un pericol!
Ap`ru un al doilea raton.
Dac` mai vine vreunul, voi fi obligat s`-i vnez!
Sper c` n-am mai petrecut o noapte alb` numai pen-
tru doi ratoni nenoroci]i!
Ct este ceasul? \ntreb` Sandra c`scnd.
Aproape unu noaptea. Majestatea Sa n-ar trebui
s` mai \ntrzie prea mult...
Vorbeau foarte \ncet, dar zgomotul vocilor lor
sperie, se pare, ratonii care o luar` la fug`.
La ad`postul copacilor, Sandra z`ri o umbr`
\ntunecat`, o siluet` \nalt` [i atunci \n]elese ce anume
\i pusese pe fug` pe micii ratoni.
|l apuc` pe Mark de mn`.
Ssst! f`cu ea foarte \ncet. L-am v`zut.
El se \ncord`, cu toate sim]urile \n alert`.
82
Cu mi[c`ri foarte lente, apuc` pu[ca mai pu-
ternic` [i i-o d`du fetei, dup` ce-i ridic` sigu-
ran]a.
Apoi se a[ez` \n spatele ei, astfel \nct s`
absoarb` \n mare parte reculul armei atunci cnd ea
va trage.
F`r` panic`, \i murmur` el la ureche. A[teapt`
pn` ce va \ncepe s` m`nnce merele.
Inima Sandrei b`tea att de tare \nct avea
impresia c` o aude r`sunnd ca o tob` \n
piept.
|[i potrivi linia de ]int` [i, f`r` grab`, ochi,
urm`rind fiecare mi[care a animalului. Dup` ce
\nfulec` [unca, acesta se \ndrept` spre mere [i \ncepu
s` le devoreze. Dar era cu spatele la ei...
A[teapt` s` se \ntoarc` cu fa]a.
Ca [i cum i-ar fi auzit, ursul se \ntoarse. Sandra era
acum paralizat` de fric`... Ursul era enorm!
Nu trage \nc`. Atunci cnd se va ridica \n
picioare, oche[te-l direct \n piept.
Mark fluier`. Ursul r`mase nemi[cat...
Aten]ie! zise Mark.
Fluier` din nou, mai tare. Uria[ul animal se ridic`
pe labele din spate [i-[i cl`tina greoi capul.
Haide, Sandra!
Ursul \i reperase [i acum venea spre ei. Dintr-o
clip` \n alta, putea s`-i atace...
Trage, Sandra! url` Mark.
83
Ea ap`s` pe tr`gaci. O dat`, de dou` ori, de trei ori...
|mpu[c`turile o asurzeau. Continu` s` apese pe tr`gaci
[i dup` ce arma se golise [i ursul nu mai mi[ca de mult.
Mark \i lu` pu[ca din mini...
O dat` ar fi fost de ajuns!
L-am... l-am omort? \ntreb` ea cu o voce tremurat`.
Din prima lovitur`! Nu l-ai v`zut c`znd? Bravo!
Dar credeam c` n-ai s` te mai hot`r`[ti o dat` s` tragi!
Ce ]int` frumoas`, totu[i!
N-am v`zut nimic, m`rturisi ea. Am \nchis ochii.
Un urs se arunc` asupra ta [i tu \nchizi ochii! f`cu
el, ne\ncrez`tor.
Mi-era att de fric`! Atunci cnd s-a ridicat \n
dou` picioare, n-am mai \ndr`znit s` privesc. |n via]a
mea n-am mai fost att de \ngrozit`!
El d`du din cap, cu o expresie grav` pe fa]`, dintr-o
dat`.
Trebuie s` \nve]i s`-]i aperi pielea. Era el sau noi!
{tiu... dar eu nu sunt att de viteaz`.
{i totu[i, ai tras!
|nchiznd ochii, \i reaminti ea. {i \ncercnd s` m`
conving c` nu este vorba dect de o ]int` din carton!
El oft` adnc, u[urat.
Ei bine, atunci am sc`pat ca prin minune...
Coborr` din postul lor de observa]ie. Dup` ce o
ajut` pe Sandra s` care pn` la caban` tot materialul
folosit \n timpul pndei lor lungi, Mark \[i scoase
cu]itul de vn`toare din teac`.
84
M` duc s` tran[ez fiara.
Din fericire, nu-i ceru fetei s`-l ajute. Ea nici n-ar fi
fost \n stare, de altfel... N-avusese destul snge rece
nici s` priveasc` \n fa]` animalul pe care trebuia s`-l
ucid`. Dar s`-l mai [i jupoaie.
Se a[ez` la ma[ina de scris, ferm hot`rt` s` lucreze
pn` la \ntoarcerea lui Mark.
Dar epuizat`, la cap`tul puterilor dup` aceast`
lung` a[teptare [i acest deznod`mnt dramatic, \[i
d`du seama repede c`-i va fi imposibil s` scrie m`car
o singur` fraz`. A[a c`, f`r` s` mai insiste, \[i acoperi
ma[ina de scris cu husa [i se pr`bu[i pe pat.
*
U[a scr]i; Sandra se trezi tres`rind.
Sandra? Dormi?
Silueta \nalt` se contura \n prag, \n lumina l`ptoas`
a zorilor.
Da, r`spunse ea. Adic`... nu. Ct este ceasul?
Trebuie s` m` scol, sau te culci [i tu?
Eu am s` plec. Trebuie s` duc carnea [i s-o pun
la frigider \nainte de r`s`ritul soarelui. Am s` m`
\ntorc mai trziu...
Bine, murmur` ea cuib`rindu-se sub cuvertur`.
Dormi lini[tit`. N-ai de ce s` te mai temi!
85
Capitolul 6
Se anun]a \nc` de diminea]` o nou` zi frumoas`.
Sandra \[i puse un [ort alb [i o bluz` galben` [i relu`
capitolul \ntrerupt \n ajun.
Soarele b`tea pe pnza de cort [i ea deschise u[a ca
s` vin` un pic de aer. Ardea de ner`bdare s` se \ntind`
la soare pe debarcader, dar n-ar fi fost \n]elept.
Trebuia s` scrie maximum de pagini posibil pn` la
\ntoarcerea lui Mark.
De altfel, la ce or` o fi venind? Nu-i spusese precis.
La fiecare cinci minute, ea ridica ochii spre cer,
pndind hidroavionul galben... Dar acesta nu se ar`ta
[i ea se apuca din nou de lucru, sup`rat` pe lipsa ei de
concentrare.
De obicei, se l`sa \ntr-att absorbit` de scris \nct
aproape c` tr`ia fiecare fraz`. De data asta, mintea ei
refuza s` se concentreze... Se gndea necontenit la Mark.
86
Oh! Nu sunt bun` de nimic ast`zi! exclam` ea furioas`.
|mpinse la o parte manuscrisul [i hot`r\ s`-[i
acorde o pauz`. Tocmai ie[ea cnd un zumzet de
motor \i atrase aten]ia. Aproape imediat, hidroavionul
se a[ez` pe suprafa]a lacului [i ea se repezi spre pon-
ton s`-l \ntmpine.
E[ti deja gata? strig` el.
Gata? repet` ea \ncruntndu-se. Gata pentru ce?
El \[i amara hidroavionul cu gesturi sigure [i ea nu
se putu ab]ine s`-i admire trupul musculos, mulat de
un tricou albastru deschis [i ni[te blugi decolora]i.
Mergem s` pescuim. Nu ]i-am spus?
Nu, nu mi-ai spus!
Poate c` nu, \ntr-adev`r...
El \i zmbi [i inima fetei \ncepu s` bat` nebune[te.
Ascult`, Mark, fii rezonabil! Nu-mi pot permite s`
pierd o dup`-amiaz` \ntreag` mergnd la pescuit. Am
de lucru!
Acest argument nu p`ru s`-l impresioneze deloc pe
tn`r; acesta intr` \n avion, [i ie[i cteva clipe mai
trziu aducnd dou` undi]e, o p`tur` [i un co[.
Vezi, am adus chiar [i co[ul de picnic!
Tu nu m-ai auzit? N-am timp de distrac]ie!
Era furioas`; el p`rea s` nu ]in` seama deloc de
obliga]iile ei profesionale.
El o privi atent f`r` s` spun` un cuvnt, apoi ridic`
din umeri, non[alant.
87
O s` lucrezi mai trziu ca s` recuperezi timpul pierdut.
Sandra se gndi o clip`. La urma urmei, de ce
nu... Cu att mai mult cu ct nu reu[ea s` se concen-
treze ast`zi. Poate c` disear` inspira]ia \i va veni mai
u[or...
B`nuind-o c` [ov`ie, Mark profit` de avantajul lui.
Ghice[te unde mergem. La Cmpia Elanilor. Nu
te tenteaz`?
Sandra rev`zu \n minte imensa \ntindere verde
[i-[i d`du seama c` n-o s` aib` puterea s` mai
refuze mult timp. Ardea de ner`bdare s` mearg`
acolo.
Ai c[tigat! declar` ea bine dispus`.
Acum c` hot`rrea ei era luat`, la naiba cu
regretele! |l ajut` cu \nsufle]ire pe Mark s` \ncarce
uneltele de pescuit [i co[ul de picnic \n barca u[oar`
de aluminiu.
La drum spre aventur`! strig` el tr`gnd de sfoara
micului motor.
Acesta demar` la prima solicitare, dar f`cea un zgo-
mot att de puternic \nct orice conversa]ie era
imposibil`.
Urcnd un ru, trecur` curnd prin fa]a unei alte
cabane. Doi b`rba]i \n picioare pe ponton f`ceau
semne frenetice cu bra]ele [i unul dintre ei,
triumf`tor, \[i ar`ta trofeul zilei: un pe[te lung, argin-
tiu ai c`rui solzi scnteiau \n soare.
88
Sper s` avem [i noi tot atta noroc! strig` Sandra
cu toat` puterea pl`mnilor ei pentru a acoperi zgo-
motul motorului.
Cu siguran]`!
Mark se apropie de mal. Fundul ambarca]iunii
atinse pietrele [i el opri motorul. Lini[tea care
urm` p`rea o binecuvntare dup` zgomotul asurzi-
tor.
Dup` ce leg` solid barca, el \i \ntinse mna
pasagerei ca s-o ajute s` coboare.
Aten]ie, b`rcile astea sunt foarte instabile.
Am aflat [i eu! exclam` ea rznd. Unde este
Cmpia Elanilor?
Acolo...
Urcar` \mpreun` o colin` mic` [i Sandra r`mase
cu gura c`scat`, fascinat`. |n fa]a ei, ct vedea cu
ochii, se \ntindea un imens covor de iarb`. O iarb`
verde, catifelat`, \n care aveai chef s` te rostogole[ti la
nesfr[it...
Crezi c` vom g`si un col] unde s` ne a[ez`m? o
\ntreb` Mark, ironic.
Oriunde! Aici, de exemplu?
Perfect.
|ntinse p`tura [i puse co[ul de picnic.
}i-e foame, sau preferi s` pescuie[ti mai \nti?
S` mergem mai \nti la pescuit!
El zmbi [i, lund-o de mn`, o conduse spre lac.
89
Sandra nu mai pescuise \n via]a ei, [i lucrul se
dovedi a fi mult mai complicat dect \[i imaginase. Cu
r`bdare, Mark o \nv`]` cum s` arunce undi]a [i cum
s-o trag` apoi \ncet, foarte \ncet.
Cnd \n sfr[it reu[i s-o arunce, se a[ez` pe un
trunchi de copac a[teptnd ca un pe[te s` aib`
minunata idee s`-i mu[te momeala.
Dar, nimic...
M` \ntreb ce-o fi att de pasionant s` stai a[a pe
marginea apei! \ncepu ea. Eu...
Se \ntrerupse. Undi]a ei tocmai se \ndoise.
Mu[c`! strig` ea.
|ncerc` s` \nvrt` mulineta, dar aceasta p`rea blo-
cat`.
Mark! Mark! Am prins unul!
El veni s`-i dea o mn` de ajutor, rznd de entu-
ziasmul ei.
Pe[tele urc` la suprafa]` [i, cteva clipe, alunec` pe ap`.
Este enorm! exclam` ea. Absolut enorm! Mult
mai mare dect cel pe care ni l-au ar`tat pescarii
adineauri! N-o s` putem s`-l aducem la mal!
Ai r`bdare, s`-l l`s`m s` oboseasc`.
Sandra \n]elegea acum de ce pescarii sunt att de
pasiona]i de acest sport care, v`zut din afar`, pare att
de plictisitor.
Pentru o \ncep`toare, se poate spune c` ai noroc!
remarc` Mark. Are cel pu]in cinci kilograme!
90
Ah?
Dac` vrei, pot s`-i \mp`iez capul. Cu pielea de
urs pe care am dat-o la tab`cit, o s` ai ni[te
amintiri foarte frumoase din vacan]`. Cei mai mul]i
dintre oamenii care vin aici nu pleac` cu attea
trofee.
E o idee. La urma urmei este vorba despre primul
meu pe[te, [i poate [i ultimul... Nu cred c` voi mai
avea ocazia s` pescuiesc!
El \i arunc` o privire rapid`.
Este \ntr-adev`r un trofeu deosebit, pe[tele `sta!
o asigur` el.
O ajut` s`-l scoat` din ap` [i-l examinar` atent.
Ai zice c` pe[tele `sta a mu[cat deja din
nenum`rate momeli, dar \ntotdeauna a reu[it s` se
elibereze la timp. Se vede treaba c` era un animal care
iubea mult libertatea, coment` el punndu-l \n g`leat`.
O privi din nou, apoi continu`:
Ciudat c` tocmai tu l-ai prins...
Ea nu-i r`spunse, ne[tiind prea bine cum s` inter-
preteze aceast` remarc` cu dublu \n]eles.
Continu`m s` pescuim? \ntreb` el. S-au te-ai
s`turat?
Abia am \nceput!
El izbucni \n rs [i ag`]` \n undi]a Sandrei o nou`
momeal`.
Ia s` vedem dac` \]i surde norocul \n continaure.
91
*
Dup` vreo dou` ore de pescuit, fata se l`s` s` cad`
pe p`tur` al`turi de Mark.
Mor de foame! exclam` ea.
De o ve[nicie \]i propun s`-i venim de hac co[ului
cu mncare.
{tiu... Dar eram mult prea pasionat` de ceea ce
f`ceam! zise ea ajutndu-l s` scoat` farfuriile de carton
[i tacmurile de plastic.
|ncepusem chiar s` cred c` nu mai exist` nimic
altceva \n via]a ta dect afurisita asta de undi]`! glumi
el. {i eu care mi-am petrecut toat` diminea]a \n
buc`t`rie ca s` preg`tesc picnicul!
Spunnd acestea, despachet` un pui la rotisor
cump`rat evident gata f`cut, apoi scoase chiftelu]ele
de legume [i morcovii ra[i. Ea \[i puse din bel[ug \n
farfurie [i \ncepu s` m`nnce cu poft`.
Dup` ce mnc`m va trebui s` m` \ntorc acas`,
declar` ea mai lund un pic de pui. Am pierdut prea
mult timp...
Mark ridic` o sprncean`.
Acum cinci minute nici nu voiai s` auzi s` te
dezlipe[ti de lac, \i aminti el. |mi \nchipuiam c` o s` ai
chef s` mai sci \nc` pe[tii...
92
Mi-ar pl`cea mult, dar nu pot. Am de lucru.
Dup` ce terminar` masa, Mark se \ntinse cu un
oftat de mul]umire, cu minile sub cap.
Cnd Sandra \l v`zu c` \nchide ochii, \l scutur`.
Oh, nu! N-o s` adormi acum! Trebuie s` m`
\ntorc!
Mai avea attea de f`cut... Doar n-o s`-[i petreac`
restul zilei lncezind pe o p`tur` [i privind cum
plutesc norii!
Dup` mas` se impune o minim` relaxare, zise
Mark. Ai chef s` faci un ulcer?
Trebuie s` m` \ntorc la lucru! Am pierdut [i a[a
prea mult timp, repet` ea.
Aici nu suntem la Los Angeles. Aici via]a are un
ritm mai suplu, mai calm... Ofer`-]i un moment de
siest` [i vei vedea ct de bine te vei sim]i dup`
aceea!
Sandra nu mai \ndr`zni s` insiste. La drept vorbind,
se impunea o pauz` dup` risipa de energie din timpul
pescuitului ei miraculos [i copioasa mas` adus` de
Mark...
Al`turi de ea, acesta a]ipise deja. Razele calde ale
soarelui o mole[eau [i pe Sandra [i \ncepu s` se
\ntind` lene[.
Sprijinit` \ntr-un cot, \l contempla pe b`rbatul de
al`turi c`ruia \i cuno[tea acum fiecare detaliu al chi-
pului cu tr`s`turi aspre. Privirea i se opri pe buzele
93
pline [i senzuale, urc` apoi spre pleoapele \nchise cu
gene lungi [i negre ce acopereau ochii cenu[ii care
p`reau s` ghiceasc` totul...
A[adar? \ntreb` deodat` Mark \ncet.
Ea tres`ri.
Credeam c` dormi!
Nu de tot. P`reai foarte gr`bit` s` scapi de
mine!
Da, sunt ner`bd`toare s` m` \ntorc acas`,
recunoscu ea. Dar dac` vrei s`-]i faci siesta...
Numai datorit` perioadelor scurte de somn pe
care mi le acord atunci cnd este cazul, eu n-am avut
nevoie pn` acum de doctor!
Atunci, mai odihne[te-te pu]in, \ncuviin]` ea.
N-a[ vrea s`-]i tulbur obiceiurile!
Ai putea s` vorbe[ti \n cartea ta despre Cmpia
Elanilor, \i suger` el.
Bun` idee! {tii c` deja am consacrat un capitol
\ntreg episodului cu ursul? {i cred c` este un capitol
bun...
|ntotdeauna po]i descrie cel mai bine ceea ce
cuno[ti.
Exact, recunoscu ea.
Deja imagina]ia ei se \nfierbntase.
Nick ar putea s-o duc` pe Sally la pescuit...
Lu` un fir de iarb` [i-l mu[c` \ntre din]i, concen-
trat`.
94
Sunt \ndr`gosti]i unul de altul? \ntreb` Mark.
Cnd el \i lu` mna, ea nici nu b`g` de seam`; att
era de pierdut` \n povestea ei \nct reveni cu greu la
realitate.
Despre cine vorbeai? \ntreb` ea \n sfr[it.
Despre Nick [i Sally, evident.
Ea zmbi.
Oh! Bine\n]eles c` sunt \ndr`gosti]i! |ndr`gosti]i
nebune[te!...
Mark se ridic`.
|n cazul acesta, am s` te ajut s` reprezin]i perfect
scena. Eu [tiu ce se va \ntmpla...
P`i... tu...
El o atrase spre el.
Vezi tu, Nick o va cuprinde pe Sally \n bra]e, \i
[opti Mark la ureche. A[a...
Cu inima ct un purice, ea se str`dui s` par` natural`.
Da, probabil...
Ce experien]` s` pretinzi c` ignori total o fiin]`
real` pentru a studia la rece reac]iile personajelor
imaginare!
Obrazul lui Mark i-l atingea acum pe al ei.
R`suflarea lui cald` \i r`sfira p`rul.
Apoi o va s`ruta...
Probabil, repet` ea, cu r`suflarea t`iat`.
Privirile li se \ntlnir` [i Sandra avu impresia c`
s`ge]ile argintii ale ochilor lui \i p`trundeau pn` \n
95
adncul sufletului. Mark degaja o asemenea for]`
magnetic`, o atr`gea cu atta violen]` \nct ea nu avu
puterea s` reziste.
|ntredeschise buzele, \nchise ochii. S`rutul lor fu
prelung...
Sandra se abandon` \n \ntregime, jucnd rolul
eroinei sale, Sally, \ncercnd s` se conving` c` aceast`
experien]` era indispensabil` derul`rii intrigii c`r]ii.
Se \mbr`]i[ar` cu patim`. Cu un geam`t, ea \[i
\nfipse degetele \n p`rul lui Mark \n timp ce el o
mngia pe spate peste pnza sub]ire a bluzei.
Cnd minile tn`rului alunecar` pe sub bluz` [i
Sandra la sim]i fierbin]i pe piele, se trezi oarecum
brusc din visul ei voluptuos [i se dep`r]`.
Mark \i contempl` pome]ii \mbujora]i, buzele
pline, umflate de s`rut`ri.
... [i tr`ir` ferici]i pn` la adnci b`trne]i [i avur`
mul]i copii, zise el \n [oapt`.
Sandra rse nervos.
Asta nu mai este att de sigur! La drept vorbind,
\nc` nu [tiu deznod`mntul pove[tii mele. Vezi, Nick
[i Sally sunt foarte diferi]i unul de altul. Nu cred c` o
asociere de lung` durat` are vreo [ans` \ntre ei.
Mark \[i \nnod` minile \n jurul genunchilor.
Romanul t`u se va termina prost?
Incapabil` s`-i sus]in` privirea itnens`, ea \[i
\ntoarse capul.
96
Eu nu scriu pove[ti cu zne. |ncerc s` redau un
adev`r autentic.
Dar nu crezi c` dragostea aplaneaz` dificult`]ile?
|n teorie, poate. |n practic`, m-ar mira s` fie a[a,
zise ea cu am`r`ciune.
Mark se ridic` [i scutur` p`tura de firimituri, apoi o
\mp`turi.
Cu pu]in efort [i dintr-o parte [i din alta, cu
cteva mici concesii, totul s-ar putea aranja, o asigur`
el.
Sandra nu-i r`spunse. B`nuia c` micul lui discurs
se adresa la fel de bine eroilor romanului ei ct [i lor,
personaje foarte vii. Ct se poate de vii...
F`r` s` mai insiste, Mark se apuc` s` cure]e pe[tele
\n apa limpede a lacului.
*
Pe durmul de \ntoarcere, \ntlnir` c]iva pescari
c`rora le ar`tar` triumf`tori trofeele lor: captura
enorm` a Sandrei [i c]iva pe[ti[ori de mai mic`
importan]`...
S` \mp`r]im prada, zise Mark. Vrei s`-]i las mon-
strul?
Nu! exclam` ea. Ar \nsemna s` m` hr`nesc din el
zile \ntregi [i eu prefer totu[i o oarecare diversitate ali-
mentar`. D`-mi doar c]iva pe[ti[ori, de poft`.
97
De acord. {i po]i s` fii lini[tit`, o s` \mp`iez capul
victimei tale!
Mul]umesc.
Se \ndreptar` spre caban`.
Dac` e[ti gr`bit, nu-i... nu-i nevoie s` mai \ntrzii
pe aici, bolborosi fata.
De fapt, prezen]a lui o tulbura nespus. Dac` doar o
atingea cu vrful degetelor, era gata s`-i cad` \n bra]e.
El \i zmbi ironic, p`trunz`tor, de parc` i-ar fi citit
gndurile.
A[ vrea s` verific c` n-ai mai avut vreo vizit`
nedorit`.
Oh! Deci asta era... Nimic altceva dect o elemen-
tar` m`sur` de securitate? Sandra se sim]i ciudat de
dezam`git`.
De data asta, totul era \n ordine \n caban`. Mark
\nveli pe[tele \ntr-o folie de aluminiu [i-l puse \n con-
gelator. Apoi se sp`l` pe mini.
|ntrzia s` plece, dar era calm, lini[tit. Pe fat` \n
schimb \ncepu s-o cuprind` o oarecare nelini[te.
Am de lucru...
Am de lucru... repet` el ca un ecou. Astea sunt
cele trei cuvinte preferate ale tale, nu?
O \nl`n]ui cu bra]ele [i-[i puse obrazul pe p`rul ei
cald.
Trebuie... trebuie s` lucrez, zise iar`[i Sandra,
\ncercnd s`-[i st`pneasc` sim]urile.
98
{tiu...
El \i zmbi.
Dar \n acest moment, eu te ajut!
Dimpotriv`, m` tulburi!
|ncerc s`-]i re\mprosp`tez memoria... |]i
aminte[ti cum s-au s`rutat Nick [i Sally \n Cmpia
Elanilor?
Ce romancier bun ai fi! murmur` ea, cu inima
b`tndu-i nebune[te.
El puse st`pnire pe buzele ei [i Sandra nu mai
rezist`, abandonndu-se, cuib`rindu-se la pieptul lui...
Se d`ruia \n \ntregime acestui s`rut devastator. Trupul
i se unduia, se mula pe cel minunat de musculos al
tn`rului. Cnd el ridic` \ncet capul, ea tremura din
tot corpul.
Este timpul s` te apuci de treab`, zise el \ncet.
Ea tres`ri, ca trezit` brusc dintr-un vis.
Poftim? Ce spui? bigui ea.
Mark \i ciufuli p`rul cu tandre]e.
Haide! La munc`, frumoas` scriitoare! \i ordon`
el.
|i d`du drumul [i ea fu ct pe-aci s`-[i piard`
echilibrul.
E[ti incredibil! exclam` ea prinzndu-se de
speteaza scaunului. De obicei, g`se[ti mereu o
mul]ime de motive ca s` m` faci s`-mi abandonez
ma[ina de scris. {i acum...
99
Dac` vreau s` v`d \ntr-o zi romanul faimosului
Nick pus pe hrtie, trebuie neap`rat s`-]i las timp s`
scrii cartea!
Ochii \i scnteiau, mali]io[i.
{i apoi, e[ti legat` prin contract de editorul t`u!
Mi-ai spus c` trebuie s` predai manuscrisul la o dat`
precis`.
|ntr-adev`r.
Dac` pentru tine acest lucru este important,
atunci este [i pentru mine.
P`rea foarte serios. Nu vorbea \n glum`... Sandra se
sim]i inundat` de un val de recuno[tin]` v`zndu-l c`
pune la inim` munca att de important` pentru ea.
|]i mul]umesc c` m` \n]elegi...
Te \ndoiai cumva? \ntreb` el.
Nu... nu [tiu.
{i acum? insist` el.
Acum, am \ntr-adev`r impresia c` m` \n]elegi. Cu
adev`rat!
Ridicndu-se \n vrful picioarelor, Sandra \l s`rut`
u[or.
Mul]umesc, repet` ea.
Mark o \ndep`rt` de el.
A[ face mai bine s` plec \nainte s`...
|n ochii cenu[ii scnteietori, ea descoperi flac`ra
dorin]ei [i b`nui c` el f`cea eforturi s` se ab]in`.
Dac` ar fi f`cut ce [i-ar fi dorit, cu siguran]` c` el ar
100
fi cuprins-o din nou \n bra]e. Dar Mark avea sufi-
cient` voin]` pentru a nu insista; momentul nu era
potrivit...
Cnd am s` te mai v`d? \ntreb` ea.
Nu [tiu. A[ face bine s` nu mai vin s` te plictisesc
cteva zile. |n felul acesta vei putea lucra \n lini[te, f`r`
s` fii deranjat`. Dar dac` ai nevoie de ceva, nu ezita s`
\nal]i steagul!
Drapelul alb!
Drapelul alb dac` este vorba despre o problem`
material`, drapelul ro[u dac` vrei s` m` vezi pe mine.
Nici un pilot nu se va opri v`znd cum flutur` \n vnt
halatul t`u de m`tase stacojie.
Ea d`du din cap zmbind.
Am \n]eles!
El se \ndrept` spre u[`.
Acum, te las...
Te conduc pn` la ponton.
|l ajut` s` desfac` parmele care re]ineau
hidroavionul. |nainte s` se \mbarce, Mark o \nv`lui
\ntr-o prelung` privire enigmatic`.
Nu p`rea deloc gr`bit s` plece... Iar ea, ct de mult
\[i dorea ca el s` r`mn`!
Nu uita... \ncepu el.
{i ea \ncheie fraza:
{tiu. Drapelul alb... sau drapelul ro[u.
101
Capitolul 7
Sandra termin` de scris pagina [i o scoase din
ma[in`. Apoi se \ntinse \ndelung, f`cu vreo cteva
mi[c`ri s` se dezmor]easc` [i respir` adnc.
De obicei, practica numeroase sporturi. Dar atunci
cnd scria, uita de antrenamentele ei cotidiene pentru
a se consacra romanului s`u.
Lucrase de vreo trei zile f`r` \ntrerupere.
Progresase mult.
Privi cu satisfca]ie teancul de pagini dactilografiate,
mul]umit` de sine Personajele prindeau via]`;
nimeni nu va putea spune c` sunt artificiale! Uneori, \i
d`deau impresia c` sc`pau de sub controlul ei, \ntr-att
erau de reale.
|n intriga romanului, mai sentimental` dect o
pl`nuise, reu[ise s` includ` [i episodul cu ursul, pre-
cum [i ziua petrecut` \n Cmpia Elanilor.
102
Pe m`sur` ce munca ei prindea contur, nu putea s`
nu constate o oarecare asem`nare \ntre povestea lui
Sally [i Nick [i cea care se desf`[ura \n realitate \ntre
Mark [i ea \ns`[i...
R`sfoia capitolele terminate, cnd o cuprinse o
senza]ie familiar`.
|mi este foame! constat` ea surprins`, cu voce
tare.
De ct timp nu mncase nimic? N-ar fi fost \n
stare s` spun`... dup` ore [i ore petrecute \n fa]a
ma[inii de scris, dactilografiind pagin` dup`
pagin`...
Deschise frigiderul, plin cu de toate gra]ie grijii lui
Mark.
Mi-e foame, dar nimic nu m` tenteaz`!
Alese totu[i un iaurt cu vanilie pe care-l mnc`
plimbndu-se prin \nc`pere.
Prin ferestruica din plastic se filtrau ultimele raze
de soare. Deja se l`sa \nserarea. Deschise u[a [i con-
templ` priveli[tea lini[tit`.
Lacul luase nuan]e de purpur` [i aur. O pas`re
][ni ca o s`geat` spre cerul care se \ntuneca \ncet.
Ar trebui s` mai pun vreo doi bu[teni \n sob`, \[i
zise ea.
Pentru a lupta cu r`coarea care se l`sa o dat` cu
venirea nop]ii, dar [i pentru a \ndep`rta posibilele
vizite ale unor animale s`lbatice...
103
Cnd \ntunericul cuprinse totul, Sandra resim]i cu
intensitate singur`tatea. Ziua, parc` era altfel. Nu se
plictisea nici o clip`. Dar dup` apusul soarelui, o
cuprindea o profund` nostalgie.
La Los Angeles, era mereu \n alert` din cauza
numeroaselor pericole care bntuiau ora[ul. Aici, \n
ciuda capriciilor naturii, nu exista totu[i acest senti-
ment. Se sim]ea \n perfect` siguran]` acum c` ursul nu
mai avea nici o [ans` de \ntoarcere.
Am un mic acces de indispozi]ie, pur [i simplu,
recunoscu ea.
Se \ncrunt`, sup`rat` c` se l`sa s` alunece spre
melancolie.
Adora, totu[i, acest loc [i, pn` \n prezent, nu avu-
sese timp s` regrete Los Angeles-ul. Fire[te, \i lipsea
confortul extraordinar al apartamentului s`u. Dar se
putea lipsi foarte bine de via]a citadin` trepidant` \n
care se credea integrat` \n totalitate.
Cnd se va \ntoarce \n California, [tia c` va evoca
adesea cabana ei de vn`toare, pierdut` \n inima
p`durii...
Se auzi un zgomot de motor... Imediat \n alert`,
Sandra ascult` cu aten]ie. S` fie oare hidroavionul gal-
ben?
Da! |n sfr[it! Farurile m`turar` suprafa]a lacului [i
curnd aparatul se a[ez` pe ap`. Apoi se f`cu iar`[i
bezn`...
104
Sandra a[tepta f`r` s` se mi[te. Cineva b`tu \n u[`.
Intr`!
Se auzi o a doua b`taie. Surprins`, se duse s`
deschid`, a[teptndu-se s` se afle \n fa]a vreunui pilot
necunoscut... Dar era chiar Mark, cu o cutie mare de
carton \n bra]e.
Se \nclin` reveren]ios \n fa]a ei.
Bun` seara, doamn`! Dumneavoastr` a]i coman-
dat dou` pizza?
La rndul ei, Sandra intr` \n rol.
Oh! Trebuie s` v` fi \n[elat, domnule. Poate c` a]i
gre[it etajul?
Nicidecum! exclam` el, pref`cndu-se indignat. Eu
\nsumi am notat comanda: cabana de pe malul lacului.
Cea cu num`rul dou`zeci [i opt. N-am cum s` m` \n[el!
Ea izbucni \n rs.
Eu n-am comandat nimic, dar a[ mnca o pizza
cu pl`cere. Mi-e o foame de lup.
Privirea lui c`zu pe paharul de iaurt abia \nceput.
Ce noroc! Muream de foame dar nimic nu-mi
f`cea poft`.
Nici chiar o pizza?
Asta este exact ce-mi trebuia! \l asigur` ea cu o
evident` bun` dispozi]ie.
|l invit` \n`untru, \i oferi ceva de b`ut [i se a[ezar`
la masa pe care ea o debaras` de ma[ina de scris [i
teancul de hrtii.
105
Cum de ai ghicit c`-mi place la nebunie pizza? \l \ntreb` ea.
Cnd e vorba despre tine, am un al [aselea sim]...
Ia te uit`...
Tocmai \mi cump`rasem o pizza ca s` cinez sin-
gur, \i explic` el, cnd mi-a venit ideea s` cump`r dou`
[i s` m` reped pn` aici.
Ce idee grozav`!
|ncepur` s` m`nnce cu poft`.
{i apoi, \mi era dor de tine, declar` Mark \ntre
dou` \nghi]ituri.
{i mie, murmur` fata.
Parc` prin preajm` pluti un \nger... Fondul
sonor oferit de micul aparat de radio era o muzic`
roamntic` [i Sandra se sim]i dintr-o dat` nespus de
fericit`.
Aveai de gnd s` mai lucrezi ast` sear`? \ntreb`
Mark.
Sandra ezit` s` r`spund`; el f`cuse o c`l`torie
lung` ca s` vin` s-o vad`... {i, de fapt, [i ea dorea cu
pasiune s`-l vad` c` r`mne...
Da, \nc` vreo cteva ore, m`rturisi ea cu sinceri-
tate. Dar...
Perfect! exclam` el ridicndu-se [i \ncepnd s`
debaraseze masa.
Perfect? Vrei a[adar s` lucrez ast`-sear`?
Da.
Ce tiran! \l acuz` ea.
106
Dar contractul t`u cu editorul?
N-am uitat de el, fii sigur! Dar pot totu[i s`-mi
ofer o mic` recrea]ie, nu?
De obicei, el era cel care trebuia s-o conving` s`
mai lase ma[ina de scris. {i iat` c` acum o \ndemna la
treab`.
S-a \ntors lumea pe dos! exclam` ea. De obicei,
tu...
El o cuprinse \n bra]e [i-i mngie p`rul cu tan-
dre]e.
Mi-ar pl`cea s` r`mn cu tine... Dar sunt nevoit s`
plec.
|[i privi ceasul.
Exact peste o or` [i jum`tate trebuie s` fiu \n ora[
ca s` particip la o important` \ntlnire de afaceri.
Ea oft`.
O or` [i jum`tate? P`i \nseamn` c` trebuie s`
pleci imediat!
{tiu... Am timp doar pentru un s`rut!
Buzele li se contopir`. Impulsiv, Sandra \[i arunc`
bra]ele pe dup` gtul lui, ag`]ndu-se de parc` s-ar fi
\necat.
Cnd \n sfr[it el se desprinse, ea suspin`
tremurnd toat`.
Trebuie s` plec, insist` el. Chiar dac` nu-mi convine...
S`rutul acesta plin de \nfl`c`rare abia \i trezise \ns`
pofta Sandrei.
107
Ai venit doar s`-mi aduci o pizza? \ntreb` ea mirat`.
El \i atinse \nceti[or obrazul.
N-a meritat?
Deja, el ie[ise pe u[`.
La revedere, Sandra...
Se opri [i spuse:
Uitasem... Pielea ta de urs va fi gata mine!
Da?
Sandra f`cu o mic` strmb`tur`.
Nu pari prea entuziast`! remarc` el. Totu[i, ar
trebui s` fii mndr` c` po]i ar`ta un asemenea trofeu!
|ntr-adev`r... recunoscu ea. Dar nimeni n-o s`
cread` vreodat` c` eu l-am omort! Mai ales prietenii
mei.
Chipul lui Mark se \ntunec`. Oare pentru c` vor-
bise despre prietenii ei?
Am s` ]i-l aduc data viitoare, zise el pe un ton
rece.
Mark! \l strig` ea.
El o privi \ntreb`tor.
|]i mul]umesc c` ai venit...
Mark zmbi [i chipul i se mai \ndulci pu]in apoi,
f`r` un cuvnt, disp`ru. Cteva minute mai trziu,
motorul hidroavionului porni. {i curnd lini[tea se
l`s` din nou asupra p`durii...
108
*
Mark se \ntoarse a doua zi la ora prnzului. Imediat
ce auzi zgomotul avionului, Sandra se repezi afar`.
El \i aducea blana de urs...
Bun` ziua!
Bun` ziua, r`spunse ea zmbind, nespus de
u[urat`.
Dup` desp`r]irea lor un pic cam \ncordat` din
ajun, ea se temuse \ntr-adev`r c` el va sta \mbufnat
cteva zile lungi...
El \ntinse blana pe jos.
Musafirul t`u s-a \ntors! Dar, de data asta, n-o s`
mai distrug` nimic pe aici!
|ncruntat`, Sandra examin` prada.
Parc` era mai mare, remarc` ea.
{i, \nfiorndu-se u[or, continu`:
Cnd s-a ridicat \n picioare, gata de atac, mi s-a p`rut uria[.
|ngenunche [i mngie blana care i se p`ru mai
moale dect [i-o imaginase la prima vedere.
Ai lucrat azi-diminea]`? \ntreb` pilotul privind
spre foile de hrtie \mpr`[tiate pe mas`.
Da.
Atunci, crezi c` ai dreptul la un pic de odihn`?
O privi intens. Ast`zi ea se \mbr`case \n blugi [i o
bluz` de bumbac crem.
109
Ai mncat de prnz? mai \ntreb` el.
Tocmai m` gndeam s-o fac.
Deschise frigiderul [i privi \ngndurat`
con]inutul.
Ce ]i-ar pl`cea s` m`nnci? \ntreb` ea.
Ce-ar fi s` frigem dou` fripturi mari de urs?
Sandra se crisp` [i, reflex, privirea i se a]inti pe
blana animalului.
Nu... nu sunt \n stare! bigui ea, foarte palid`
dintr-o dat`.
Mark \ncepu s` rd`.
Nici eu, recunoscu el. Dar am adus o friptur`
\n`bu[it` de vac`, foarte bun`, f`cut` \n cas`! Este de
ajuns doar s-o \nc`lzim...
Tu e[ti autorul acestei capodopere? se mir`
Sandra, adulmecnd mirosul pl`cut \n timp ce el
golea \ntr-o crati]` con]inutul unei cutii de alu-
miniu.
Oh! Nu! exclam` el. Vei gusta una din operele
culinare ale lui Molly Louden.
Molly Louden? repet` Sandra.
Numele acesta nu-i era chiar necunoscut.
Oh! So]ia lui Peter?
Exact! \ncuviin]` Mark.
Ea d`du din cap.
Cu siguran]` prefer o friptur` de vac` uneia de
urs!
110
Dup` ce mncar`, se a[ezar` pe canapeaua
improvizat` din cele dou` saltele. Cu blana de urs
\ntins` \n fa]a sobei, cabana p`rea mult mai confortabil`.
|n timp ce-[i sorbeau cafeaua, contemplau fl`c`rile
din sob` care lingeau micile p`trate din mic` trans-
parent`.
Parc` am fi \ntr-un film, murmur` Mark.
|ntr-un film? \ntreb` ea, nedumerit`.
P`i da! O blan` de urs aruncat` neglijent \n fa]a
focului, o cea[c` bun` de cafea... [i o fat` frumoas`!
Sandra rse u[or ca s`-[i mascheze tulburarea.
|ntr-un film, realizatorul ar fi \nlocuit cu sigu-
ran]` soba cu un [emineu adev`rat!
E[ti prea exigent`! exclam` el ridicnd bra]ele
spre cer. Atunci hai s` zicem c` asta seam`n` cu
romanul t`u... Dac` Sally a omort ursul, [i eroii t`i au
o blan` pe care s-o \ntind` pe jos, nu?
Sandra scutur` din cap.
Imposibil! Nu uita c` Nick trebuie s` se ascund`!
Este un infractor c`utat de poli]ie... el n-ar \ndr`zni s`
se duc` \n ora[ ca s` dea pielea la t`b`cit.
{i, cu o oarecare nostalgie, ad`ug`:
Se vor mul]umi [i cu o p`tur` veche!
Ah! |n cazul acesta...
Ea \l \ntrerupse, pe un ton aproape sfid`tor:
Nick nu intervine \n aceast` scen`.
El se pref`cu c` nu \n]elege.
111
Care scen`?
Asta. A noastr`. Acum.
Foarte bine! exclam` el desennd cu vrful
degetului conturul buzelor Sandrei. |n cazul aces-
ta, inutil s` ne mai prefacem! Nick [i Sally sunt
departe... Aici n-au mai r`mas dect Sandra [i
Mark.
Atmosfera deveni dintr-o dat` \ncordat`. F`r`
grab`, el duse ce[tile de cafea \n chiuvet` apoi se
\ntoarse [i cuprinse chipul fetei \n palme.
Prive[te-m`, Sandra.
Ea \nghi]i cu dificultate; trebuia s` pun` cap`t aces-
tei situa]ii f`r` \ntrziere... Pentru c`, dac` Mark o
s`ruta f`r` ca ea s` pretind` c` este Sally, situa]ia risca
s` scape de sub control.
F`r` voia ei \ns`, \i sc`p` un geam`t surd.
Mark...
El o trase cu pasiune spre sine, att de violent \nct
ea uit` de toate. Dintr-o dat`, erau singuri pe lume.
Nimeni [i nimic nu mai conta, [i ea se pr`bu[i f`r` s`
reziste \ntr-un ocean clocotind de voluptate, de
\nfl`c`rare [i de senzualitate.
Buzele lui Mark r`t`ceau pe chipul ei, pe gt, pe
umeri, trezindu-i mii de senza]ii neb`nuite.
Cnd \i scoase bluza, ea se l`s` \n voia lui, arznd
de dorin]a de a-i sim]i minile pe pielea cald`...
Dorin]a o sufoca, o mistuia \n totalitate.
112
Mark, gemu ea pierdut`, \ntinzndu-[i buzele
spre el.
El \i mngia snii acum, acoperindu-i \n acela[i
timp cu s`rut`ri p`tima[e. Sandra se abandon` \n
totalitate...
{i, brusc, un gnd \i trecu prin minte... Ce
f`cea ea aici, pe jum`tate goal` \n bra]ele acestui
b`rbat? Nu-[i alesese ea pentru totdeauna drumul
\n via]`? O alegere pe care nimeni nu i-o va schim-
ba?
|l \mpinse cu toat` puterea.
Nu, Mark! Te rog, d`-mi drumul.
Mark, cu r`suflarea t`iat`, o privi stupefiat.
Nu complica [i mai mult lucrurile, te rog!
El oft` adnc.
Sunt deja destul de complicate!
Sandra apel` la toat` luciditatea care-i mai
r`m`sese, se a[ez` [i-[i \ncheie nasturii cu mini
tremurnde.
S` nu ne \mb`t`m cu iluzii, declar` ea cu o voce
r`gu[it` pe care nici nu [i-o recuno[tea. Peste cteva
zile, eu voi pleca... S` r`mnem cum am fost pn`
acum!
El vru s-o cuprind` din nou \n bra]e.
Dar lucrurile evolueaz`, draga mea! Oamenii,
evenimentele, sentimentele...
Buzele lui alunecar` de pe tmpl` pe obraz.
113
Prima oar` cnd te-am v`zut, mi-am dat seama c`,
pentru mine, nimic de acum \ncolo nu va mai fi ca
\nainte. Credeam c` [i tu ai ajuns la acelea[i concluzii.
Sandra sim]i un nod \n gt.
Nu! min]i ea.
Ba da! protest` el. Ai m`car onestitatea [i
recunoa[te.
Ea se \ndep`rt`. De \ndat` ce el o s`ruta, o
mngia, nu se mai sim]ea \n stare s` judece lucid.
Sunt atras` de tine, recunosc. Dar e vorba doar
despre... o simpl` atrac]ie fizic`.
{i continu`:
Pentru mine, nu este de ajuns!
Urm` o t`cere. Lung`, ap`s`toare... Sandra \l privea
pe Mark printre gene; chipul acestuia r`mnea impene-
trabil. Doar o tres`rire u[oar` de-a lungul maxilarului...
Ochii lui p`reau mai \ntuneca]i, mai duri, mai reci...
Nu, nu este vorba despre o simpl` fantezie fizic`!
o asigur` el.
Deodat`, privirea i se lumin`.
Te iubesc, Sandra.
Ea r`mase t`cut`, \ncremenit` parc` de aceast`
m`rturisire pe care o spera dar de care se [i temea \n
acela[i timp.
Te iubesc, repet` el. {i sunt sigur c` [i tu m`
iube[ti.
Ea scutur` din cap.
114
Nu, nu este posibil... murmur` ea. }i-am spus de
o mie de ori! Munca mea \nainte de toate. B`rba]ii nu
au nici un loc \n via]a mea.
Nu po]i face nimic \mpotriva dragostei. Soarta a
vrut s` ne \ntlnim [i toate hot`rrile tale frumoase se
spulber`, nu mai au nici o ra]iune de a exista.
M`rturise[te, iubito!
El \i lu` mna cu tandre]e.
La ce bun s` lup]i cu dragostea, Sandra? M`
iube[ti... O simt atunci cnd te cuprind \n bra]e, cnd
\mi r`spunzi la s`rut`ri, cnd m` prive[ti...
Boabe de lacrimi umezir` genele fetei. De ce s` mai
ascund` adev`rul? Da, \l iubea...
Dar descoperirea aceasta nu-i aducea nici o
bucurie. Dimpotriv`, resim]ea mai degrab` o
infinit` triste]e. Triste]e [i o am`r`ciune pro-
fund`.
Da, te iubesc, confirm` ea.
Atunci, r`mi cu mine, Sandra. Pentru totdeau-
na...
Ea r`mase nemi[cat` \n vreme ce sensul cuvintelor
lui i se deslu[ea \ncet. El voia deci s-o fac` s` spun`
adio \ntregii ei vie]i de pn` acum, speran]elor ei, cari-
erei sale. De la bun \nceput, tonul lui fusese ferm...
Toate concesiile trebuiau s` vin` din partea ei... Din
partea lui, nimic.
Foarte \ncet, ea d`du negativ din cap.
115
Nu pot, reu[i s` spun` \ntr-un suspin.
Mark, dintr-un salt, se \ndep`rt`.
|n cazul acesta, plec.
Cu ochii \nce]o[a]i de lacrimi, ea \l v`zu \ndreptn-
du-se spre u[`. Ar fi vrut att de mult s`-l opreasc`, s`-i
spun` o mul]ime de lucruri... Dar nu era \n stare s`
scoat` nici un sunet.
Ce nedreapt` este via]a! De ce naiba trebuia s` fac`
o alegere att de dureroas`?
Privirea \i c`zu pe manuscrisul s`u [i strnse din
din]i \n fa]a acestui roman care conta att de mult pen-
tru ea [i care, deodat`, i se p`rea lipsit de importan]`.
*
Se \nsera, [i ea tot nu era \n stare s` se apuce de
lucru; se plimba \n sus [i-n jos prin caban` ai c`rei
pere]i i se p`reau acum a fi aceia ai unei \nchisori...
Trebuia s` plece de aici, altfel va \nnebuni!
Se hot`r\ s` \nal]e drapelul alb. Mine diminea]` \l
va vedea vreun pilot [i va ameriza. Ea \i va cere atunci
s-o duc` \n ora[.
|i va face mult bine o zi petrecut` \n afara p`durii...
116
Capitolul 8
Cnd pe lac ameriz` un hidroavion, Sandra se
repezi, gata de plecare...
|[i puse ochelarii de soare \n cre[tetul capului, \[i
a[ez` bine geanta pe um`r [i-[i verific` ]inuta, \n timp
ce aparatul se apropia de debarcader.
Pentru aceast` expedi]ie \n ora[, se \ngrijise mai
mult de toaleta ei: pantaloni de catifea reiat` de
culoare maro, cu o curea lat` din piele, bluz` din
m`tase groas` alb`, o jachet` ruginie de tweed, arun-
cat` neglijent pe umeri...
Pilotul s`ri pe ponton [i-i f`cu prietene[te cu mna.
|l recunoscu pe Peter Louden.
Bun` ziua, Peter! zise ea zmbitoare.
Bun`, Sandra. Ce s-a \ntmplat?
A[ vrea s` dau o rait` prin ora[. Ai putea s` m`
duci, te rog?
117
Cu pl`cere. Cteva minute mai trziu,
hidroavionul se desprinse de suprafa]a apei. Peter
tr`nc`nea, volubil, verzi [i uscate... Despre ultimele
vn`tori cu clien]ii s`i, despre programele de televi-
ziune... |n mod ciudat, nu spunea nimic despre Mark,
ceea ce o mir` pe pasagera sa.
Urm` o perioad` lung` de t`cere [i Sandra se
\ntoarse spre el. |l surprinse privind-o \ngndurat [i,
f`r` voia ei, ro[i.
Mark este \ntr-o dispozi]ie \ngrozitoare ast`zi,
zise el.
Ah, da?
Nu cred c` este neap`rat nevoie s`-i faci o vizit`.
Nici n-am de gnd! exclam` ea.
V-a]i certat cumva? \ntreb` Peter. Vreo mic`
ceart` \ntre \ndr`gosti]i?
Ce idee!
Sandra, cu sufletul greu, afirm`:
Nu exist` nimic \ntre noi. Absolut nimic!
Peter ridic` din umeri.
M` crezi orb? Eu \l cunosc pe Mark... De cnd e[ti
tu aici, parc` nu mai este acela[i om.
{i, cu un oftat, continu`:
Dac` v` pot ajuta s` v` \mp`ca]i, nu ezita s` apelezi
la mine! A[ fi fericit s` v`d c` lucrurile se aranjeaz`!
Te \n[eli, zise Sandra cu un efort. Mark [i cu mine
suntem... buni prieteni, pur [i simplu.
Reu[i s` zmbeasc`, apoi continu`:
118
|]i mul]umesc totu[i c` pui la suflet toate astea!
Pentru c` nu m` amuz` deloc s`-l v`d att de
dezagreabil cu pilo]ii lui ca azi diminea]`! morm`i el.
Curnd \ns` schimb` subiectul discu]iei, spre
u[urarea interlocutoarei sale.
Oh! exclam` ea brusc. Apropo! Trebuie neap`rat
s`-i spui so]iei tale c` friptura ei de vac` a fost exce-
lent`. Mark [i cu mine ne-am desf`tat cu ea ieri sear`...
Se \ntrerupse; hot`rt lucru, numele lui Mark \i
venea pe buze \n fiecare clip`... Dar nu era normal? |n
ultimele s`pt`mni, absorbit` de munca ei, nu mai
\ntlnise oameni interesan]i, \n afara tn`rului pilot.
Complimentul ei \i f`cu pl`cere lui Peter.
Am s`-i spun lui Molly c` i-a]i apreciat friptura.
{i apoi, cu mndrie \n glas:
So]ia mea este un adev`rat maestru \n arta culi-
nar`.
Curnd ajunser` la baz` unde, imediat, Sandra
arunc` o privire s` vad` dac` nu cumva hidroavionul
galben... Dar nu, acesta nu se afla la chei.
A[adar, Mark plecase s` lucreze! Aceast` constatare
o irit` profund pe Sandra. Deci, el \[i vedea \n conti-
nuare de treab` absolut normal, \n timp ce ea nu se
sim]ea \n stare s` scrie dou` rnduri!
Peter, [tii cumva unde a[ putea \nchiria o ma[in`
pentru toat` ziua? \ntreb` ea.
Unde vrei s` mergi?
|n ora[. Am de f`cut cteva cump`r`turi...
119
|n realitate, n-avea nimic special de cump`rat. Dar
gndul c`-[i va cump`ra o rochie nou` parc` \i mai
ridica moralul. |n fine, aproape... |n general, chestia
asta se dovedise infailibil`.
Pot s`-]i \mprumut ma[ina mea, \i suger` el. N-am
nevoie de ea ast`zi.
E[ti prea amabil! Nu \ndr`znesc s` accept...
El o \ntrerupse.
De ce nu? {i mai am o idee! Vino s` cinezi cu noi
disear` cnd aduci ma[ina. Molly o s` te r`sfe]e cu o
mncare grozav`...
O \nv`lui cu o privire aproape patern`.
Cteva kilograme \n plus n-o s`-]i fac` r`u! E[ti
sigur` c` m`nnci ca lumea acolo, la caban`?
Ea ro[i \n fa]a intui]iei lui Peter; de obicei, mnca
orice, la orice or`, complet aiurea... Dar, pe de alt`
parte, era mai degrab` mndr` de silueta ei.
N-a[ vrea s` v` deranjez, \ncepu ea.
Insist! \i t`ie el vorba. Dac` refuzi, m` sup`r!
|i \ntinse cheile ma[inii [i spuse:
Vezi ma[ina aceea albastr`?
Da.
Ei bine, ia-o. Cnd te \ntorci, mai mergi cteva
sute de metri dup` baz`. Casa mea este prima pe
dreapta, o cas` galben`. N-ai cum s` n-o g`se[ti.
{i, cu bra]ul \ntins, \i ar`t` \n ce direc]ie trebuia s-o
ia. Sandra r`sufl` u[urat`. Peter locuia \n direc]ia
opus` fa]` de Mark...
120
*
|n drum spre ora[, Sandra se sim]i dintr-o dat` mai
relaxat`. Oh! Nu-[i f`cea iluzii... Recuno[tea c` \ncerca
s` fug` de problemele ei, nefiind \n stare s` [i le
rezolve. De \ndat` ce se va \ntoarce la caban`, ele vor
ap`rea din nou. Dar deocamdat` nu dorea dect s`
evadeze, s` pun` provizoriu o oarecare distan]` \ntre
ea [i ele.
Era \nc` foarte devreme [i nu-i fu deloc greu s`
parcheze pe strada principal`. Se plimb` toat`
diminea]a din magazin \n magazin.
Prob` chiar [i o rochie de sear` din crep negru,
foarte extravagant` [i sexy. Dar imediat \l rev`zu \n
minte pe Mark, att de sobru, \n smoching... {i ie[i din
magazin f`r` s` cumpere nimic.
La prnz, se opri \ntr-un mic restaurant, mai mult
s` se odihneasc` dect pentru c` i-ar fi fost \ntr-adev`r
foame.
|n timp ce ciugulea f`r` poft` din salata cu [unc`,
privirea \i r`t`cea pe fereastr`. La un moment dat, \[i
l`s` jos furculi]a [i oft`.
Trebuia s`-l uite pe Mark! Dup` ce se va \ntoarce la
Los Angeles, nimic mai u[or... Mark, la fel ca Nick [i
Sally, i se va p`rea la fel de abstract ca [i cum ar fi f`cut
parte dintr-o alt` lume.
121
Oft` din nou. {i deodat` \ncremeni. B`rbatul acela
care traversa strada... Mark!
|[i \ncle[t` din]ii [i scutur` din cap. Ce idioat`!
Necunoscutul nu sem`na dect vag cu b`rbatul care-i
ocupa toate gndurile...
Dac` \ncep s`-l v`d peste tot, o s` \nnebunesc! \[i
zise ea cu am`r`ciune.
Dup`-amiaz`, se r`sf`]` ducndu-se la coafor [i la
cosmetic`. Dup` toate zilele acestea petrecute \n
inima p`durii f`r` s` se \ngrijeasc`, era [i cazul!
Spre sear`, lu` ma[ina lui Peter [i se \ntoarse spre
baz` de unde nu avu nici o dificultate s` g`seasc`
locuin]a pilotului. Aceasta se afla pe malul lacului,
\nconjurat` de brazi.
Sun` la u[` [i auzi un zgomot de trop`ial`. Dup`
doar o clip`, un b`ie]el de vreo trei-patru ani \i deschise.
O privea cu ochii lui mari alba[tri, f`r` s` scoat` un
cuvnt. Amuzat`, Sandra \i ciufuli p`rul morcoviu.
Bun` ziua! zise ea.
Bun` ziua...
Atunci, ap`ru un alt copila[, ceva mai mic, cu fa]a
plin` de pistrui [i \mbr`cat ca [i fratele lui \n blugi
sufleca]i deasupra unor pantofiori robu[ti.
Mama voastr` este aici? \i \ntreb` Sandra.
Nu, r`spunser` amndoi.
Aici locuie[te familia Louden, nu?
Sigur c` da! r`spunse o femeie de vreo cincizeci
de ani, foarte binevoitoare.
122
Trecu peste cteva juc`rii \mpr`[tiate pe jos \n timp
ce-[i [tergea minile de [or].
Molly Louden, se prezent` ea. Intr`, domni[oar`
Farraday.
Spune-mi Sandra, te rog!
De acord. Cu condi]ia s`-mi spui Molly.
O invit` pe fat` s` intre \ntr-o camer` de zi foarte
confortabil`.
Imediat, Sandra se sim]i \n largul ei \n aceast`
\nc`pere foarte vesel`, mobilat` simplu dar cu gust.
Cei doi copila[i se [i instalaser` pe canapeaua
acoperit` cu o ]es`tur` \nflorat` [i, cu gura c`scat`, o
contemplau pe noua-venit`.
Molly izbucni \n rs.
I-ai cucerit deja pe nepo]eii mei! Fata mea mi i-a
l`sat s` am grij` de ei \n dup`-amiaza asta. Ea pred`
ni[te cursuri de desen...
Oh! A[adar sunt nepo]ii dumitale...
Da, copii Janei.
Sunt adorabili, murmur` Sandra privindu-i \n
timp ce ace[tia se \ntorceau la juc`riile lor.
|n general, nu-i greu s` am grij` de ei. Din feri-
cire! Dar, ca to]i copiii de vrsta asta, uneori sunt
neastmp`ra]i.
Zmbi, \nv`luindu-i pe copii cu o privire plin` de
tandre]e.
Ce ai vrea s` bei, Sandra? Ceai? Cafea?
N-am s` refuz o cea[c` de cafea.
123
Vino s-o bem \n buc`t`rie, dac` asta nu te
deranjeaz`. |n timpul `sta, eu am s` preg`tesc
cina.
Cu ce pot s` te ajut?
Cu nimic. La drept vorbind, totul este gata, sau
aproape! De \ndat` ce se \ntoarce Peter, trecem la
mas`.
A fost foarte dr`gu] c` m-a invitat, zise Sandra
amestecnd cu linguri]a \n cea[ca de cafea. Sper s` s`
nu v` incomodez prea mult.
Nicidecum! Se zice doar c` atunci cnd este mn-
care pentru doi, este [i pentru al treilea.
|n ciuda afirma]iilor sale, se vedea bine c` Molly
se str`duise s` prepare o cin` mai deosebit`.
Buc`t`ria r`spndea arome \mbietoare... Tacmurile,
a[ezate cu grij` \n sufrageria al`turat`, ar`tau o pre-
ocupare mai rafinat` dect ca pentru o mas` de
fiecare zi.
Am vrut s` te invit \mpreun` cu Mark \n una din
aceste seri, zise Molly. Dar nu \ndr`zneam s` te der-
anjez... {tiu c` ai venit aici ca s` lucrezi.
Sandra se sim]i dintr-o dat` stnjenit` auzind-o pe
Molly vorbind despre Mark. Era evident c` Peter nu-[i
prevenise so]ia c` num`rul dou`zeci [i opt se certase
cu marele patron...
Friptura pe care mi-ai trimis-o a fost o adev`rat`
minune, zise ea ca s` schimbe subiectul.
Se auzi o u[` trntit` [i Molly ciuli urechea.
124
Cred c` este Jana...
O tn`r` femeie n`v`li \n buc`t`rie, sem`nnd cu
cei doi copii ca dou` pic`turi de ap`... Acela[i p`r,
aceia[i ochi, acela[i nas crn pres`rat cu pistrui.
Oh! Ce bine miroase! exclam` ea cu bun` dis-
pozi]ie.
Molly f`cu prezent`rile.
Fiica mea Jana... {i Sandra Farraday.
Te cunosc deja! exclam` Jana entuziasmat`. Cel
pu]in, din vedere... Ai fost regina petrecerii de zilele
trecute!
Petrecere? repet` Sandra nedumerit`.
Da, bine\n]eles! Acea faimoas` petrecere la care
Mark a fost declarat omul anului! Eram [i eu acolo, [i
ardeam de ner`bdare s` te cunosc. Dar de fiecare dat`
cnd m` apropiam de masa voastr`, Mark te r`pea [i te
ducea pe ringul de dans! Nici nu [tiam c`-i place att
de mult s` danseze...
Sandra ro[i. Imediat, Jana \i deveni simpatic`. {i
p`rin]ii ei, de altfel... Simpli, deschi[i, calzi, i se p`reau
aproape mai familiari dect p`rin]ii ei.
Jana \[i turn` o cea[c` de cafea [i se a[ez` lng`
Sandra. Cei doi copii se jucau \n camera de zi.
A[adar, tu e[ti autoarea Regatului? \ntreb` tn`ra
femeie.
Da, l-ai citit?
Mi-a pl`cut la nebunie!
O privea pe Sandra cu curiozitate.
125
E[ti primul scriitor pe care-l cunosc personal!
Pare-mi-se c` [i tu e[ti artist`?
Exact! V`d c` mama ]i-a povestit deja despre
mine! Izbucnir` amndou` \n rs [i \ncepur` s`
p`l`vr`geasc` verzi [i uscate, f`r` re]ineri. Jana fu
prima care introduse \n discu]ie numele lui
Mark...
|l consider ca pe un frate mai mare, declar` ea.
Face \ntr-adev`r parte din familie.
Unde sunt p`rin]ii lui? \ntreb` Sandra, profitnd
de ocazie ca s` afle mai multe despre el.
Mama lui a murit cnd Mark era \nc` un bebelu[.
Nu-mi mai amintesc de ce boal`...
De poliomielit`, o complet` Molly.
Iar tat`l s`u s-a pr`p`dit \n urma unei crize car-
diace, acum cinci ani. Lui Mark i-a fost foarte greu s`
dep`[easc` aceast` pierdere... |[i adora tat`l! Amndoi
conduceau afacerea pe care azi o conduce Mark sin-
gur.
N-am [tiut nimic despre toate astea, murmur`
Sandra. Bietul om, via]a n-a fost blnd` cu el!
{i totu[i, Mark era \ntotdeauna optimist [i bine dis-
pus...
S-a jurat s` nu se mai \ncurce cu vreo fat` dup`...
dup`...
Jana se \ntrerupse.
Dup` desp`r]irea de fata din New York? suger`
Sandra.
126
Oh! A[adar, e[ti la curent! exclam` Jana, u[urat`.
Da.
Suntem cu to]ii \ncnta]i s` constat`m c` \ncepe
s`-[i uite jur`mintele. |n fiecare clip` nu vorbe[te
dect despre tine! Numele t`u este permanent pe
buzele lui...
Sandra se str`dui s` zmbeasc`. Ce putea s` spun`?
C` \ntlnise b`rbatul vie]ii sale [i c` \n curnd va pleca
pentru a nu-l mai revedea vreodat`?
{i asta, numai pentru a se consacra \n \ntregime
carierei sale. O carier` care, de cnd Mark lua o impor-
tan]` din ce \n ce mai mare \n sufletul ei, i se p`rea tot
mai pu]in esen]ial`... Lucru care o \ngrozea. Nu-[i
jurase ea s` se d`ruiasc` trup [i suflet scrisului?
Atunci, ce naiba i se \ntmpla? De ce, dintr-o dat`,
i se zdruncinau astfel toate certitudinile existen]ei?
Ap`ru \n sfr[it Peter [i Jana s`ri de pe scaun.
Este deja att de trziu?
Ce primire! glumi tat`l ei.
Jana \i s`ri de gt.
Bun` seara, tat`! Eu trebuie s-o [terg! Probabil c`
so]ul meu devine ner`bd`tor [i se uit` \ntruna la ceas.
M` duc s`-i preg`tesc una din cinele acelea gustoase
din conserve sau semipreparate...
Din p`cate, nu semeni cu mama ta! oft` Peter.
Recunosc c`-mi petrec foarte pu]in timp \n
buc`t`rie. Cu toate acestea, nici dragul meu so] nici
copiii mei nu mi-au f`cut nici cel mai mic repro[!
127
Se \ntoarse spre Sandra [i-i strnse prietene[te mna.
M` bucur c` am putut vorbi cu tine. Sper s` avem
ocazia s` ne revedem ct de curnd.
Era pu]in probabil pentru c`, peste trei zile, Sandra
va fi plecat`... Se feri \ns` s` pomeneasc` de asta [i se
mul]umi s` r`spund`:
A[a sper [i eu.
Cinci minute mai trziu, Jana plec` \mpreun` cu
copiii s`i. Sandra se apuc` atunci s-o ajute pe Molly s`
serveasc`. Friptura aceasta gustoas` cu garnitur` de
legume [i salat` va \nsemna o schimbare apreciabil` la
eternul ei regim din conserve.
M` \ntrebam dac` trebuie s` pun trei farfurii sau
patru, zise Molly.
{i, \ntorcndu-se spre so]ul ei, continu`:
Credeam c` poate vei veni \mpreun` cu Mark.
Are foarte mult` treab`.
Din fericire, Peter fu destul de discret \nct s` nu se
lanseze \n explica]ii stnjenitoare.
Molly rse u[or.
Ar fi trebuit s`-i spun c` Sandra cineaz` cu noi!
Sunt sigur` c` [i-ar fi l`sat imediat micile lui treburi [i
s-ar fi repezit aici!
Poate, morm`i Peter.
Excelenta mas` fu \ncheiat` cu o tart` cu
cire[e. Apoi Molly servi cafeaua. Sandra \[i \nce-
pea cea de a doua cea[c` \n momentul cnd Peter
se ridic`.
128
Te duc \nainte s` se fac` prea trziu.
Seara abia \ncepea de fapt, dar pentru Peter, dusul
[i \ntorsul pn` la caban` reprezenta aproape dou`
ore [i jum`tate de zbor.
Fata se ridic` la rndul ei. Dac` se \ntorcea
devreme, poate c` va mai putea s` lucreze un pic...
De ce nu vii [i tu cu noi, Molly? \i propuse Peter
so]iei sale.
Nu, nu, pleca]i f`r` mine! Eu trebuie s` strng pe
aici [i s` sp`l vasele.
Te ajut [i eu! se oferi Sandra.
|n nici un caz! Duce]i-v` repede. M` ocup eu de toate.
|i \ntinse fetei un pache]el \nvelit cu grij`.
Aici este ce a mai r`mas din tarta cu cire[e!
|]i mul]umesc de o mie de ori, Molly! {i felicit`ri
pentru aceast` excelent` cin`. A]i fost att de dr`gu]i
c` m-a]i invitat...
Se \mbr`]i[ar` afectuos. Sandra se sim]i cuprins`
de un sentiment de melancolie; era convins` c` toc-
mai \[i f`cuse ni[te adev`ra]i prieteni. Prieteni pe care,
din p`cate, nu va mai avea ocazia s`-i vad`!
Cnd ajunse la baz`, \nso]it` de Peter, z`ri o lumin`
la ferestrele birourilor.
Zgomotul pa[ilor lor r`suna pe cheiul pustiu la ora
aceea, trezind ecouri ciudate, cnd se deschise o u[` [i
Mark ap`ru \n prag.
Inima Sandrei tres`ri \n piept. Nu se a[teptase
deloc s`-l vad` \n seara asta...
129
Bun` seara, Mark! zise Peter. |nc` mai lucrezi?
Nu, v` a[teptam. O duc eu pe Sandra...
Fata \[i strnse mai tare jacheta \n jurul ei. Aerul era
c`ldu] dar ea se \nfiorase dintr-o dat`... De nervi?
Probabil...
Peter p`rea \ncntat s` scape de aceast` lung`
c`l`torie \n plin` noapte [i nu insist` deloc ca s`-l fac`
pe Mark s` se r`zgndeasc`. Se mul]umi doar s` le fac`
semn cu mna.
Foarte bine! La revedere, feti]o. Pe mine, Mark.
Cteva clipe mai trziu, el pornea deja \nspre casa
lui galben` la volanul ma[inii..
Urm` o t`cere ap`s`toare...
Am trecut pe la tine azi-diminea]`, zise \n sfr[it
Mark.
Am fost \n ora[, r`spunse ea incapabil` s`-[i
desprind` privirea de a lui.
Inima \i b`tea nebune[te [i avea ciudata impresie c`
nu-l mai v`zuse de secole pe Mark...
Sandra... Trebuie s` vorbim.
Ea r`mase nemi[cat`, tulburat` profund de mag-
netismul lui.
Se topea de dorin]a de a mngia chipul acesta fru-
mos turnat parc` \n bronz, sub lumina unui felinar
care-i accentua tr`s`turile; ochii \i scnteiau...
Trebuie s` vorbim, repet` el.
F`cu un pas \nainte [i o cuprinse \n bra]e. Ca hipno-
tizat`, ea ridic` imediat fa]a spre el [i buzele li se \ntlnir`.
130
Se \mbr`]i[ar` frem`tnd de dorin]`, se s`rutar`
p`tima[, ag`]ndu-se unul de altul ca ni[te \neca]i...
|n sfr[it, Mark se \ndep`rt` de ea [i o contempl`
cu o emo]ie infinit`.
S` mergem, murmur` el. O s` discut`m la bord.
O cuprinse de umeri [i o conduse spre aparat.
Ea se sprijinea de el, lipindu-[i fiecare contur al
trupului ei de trupul puternic [i musculos al
b`rbatului.
Ghemuit` astfel \n bra]ele lui, ar fi vrut s` mearg`
pn` la cap`tul lumii. Toat` noaptea, toat` via]a...
Sandra?
Da?
Mai e[ti aici?
Visam, murmur` ea.
El o strnse pu]in mai tare apoi \i d`du drumul ca
s` poat` desface parmele hidroavionului. Ea s`ri la
bord cu acea agilitate pe care ]i-o d` obi[nuin]a. Da,
era de acum pe deplin obi[nuit` cu via]a aceasta...
Curnd, zburar` deasupra p`durii. |n \ntunericul
total care \nv`luia natura, Sandra se \ntreba cum
reu[ea Mark s` se orienteze. |n timpul zilei, avea
repere, dar noaptea?
A[adar, ai cinat la familia Louden? Molly ]i-a spus
multe lucruri rele despre mine?
Ce idee!
Am fost totu[i un copil greu de suportat! De
fiecare dat` cnd ea f`cea pr`jituri, un al [aselea sim]
131
parc` m` anun]a, alergam la ei [i \nfulecam cea mai
mare parte din pr`jituri.
Nu mi-a vorbit despre asta, zise Sandra rznd.
{tii c` am cunoscut-o pe Jana? Mi se pare foarte sim-
patic`.
Chiar este! L-ai cunoscut [i pe so]ul ei?
Nu. Ea venise doar s`-[i ia copiii de la Molly. Am
\n]eles c` pred` ni[te cursuri de desen.
Da. Ce p`rere ai despre copii?
Sunt adorabili!
I-am dus o dat` la pescuit pe lng` Cmpia
Elanilor. Am stat acolo pn` ce a prins fiecare cte un
pe[te, ceea ce a cerut un oarecare timp... Dar s-au dis-
trat de minune!
Chipul lui fu luminat de un zmbet. Sandra \i
descoperea o fa]et` nea[teptat`. Aceea a unui b`rbat
\nduio[at de copil`rie, de familie...
}i-ar pl`cea s` ai copii? \ntreb` el dintr-o dat`.
Sandra [ov`i. Nu se a[teptase la aceast` \ntrebare.
P`i... mai trziu, poate.
Apoi, cu uimire, se auzi declarnd:
Mi-ar pl`cea s` am un b`iat [i o fat`. Cnd va veni
momentul...
A[adar, cnd va veni momentul... te vei c`s`tori?
P`i... da.
{i cnd va veni acel moment, Sandra?
Ea \[i feri privirea.
Nu [tiu...
132
Capitolul 9
Luna plin` \nv`luia lacul [i copacii \ntr-o lumin`
argintie. Se distingea cu u[urin]` debarcaderul de la
malul apei. Mark manevr` u[or aparatul.
Sandra era uimit` s` se simt` att de fericit` s`-[i
revad` cabana, ea care, azi-diminea]`, n-avea dect un
gnd: s` plece.
Dar, cnd Mark o \nso]ea aici, nimic nu mai era la fel.
|mpreun`, fixar` bine parmele aparatului. Fata
f`cuse att de des aceste gesturi \nct acum le f`cea
aproape automat.
Mark remarc` asta [i d`du din cap.
Bravo! Treab` de adev`rat` profesionist`! Tare
am chef s` te angajez pentru totdeauna...
Nici unul nici cel`lalt nu zmbi la aceast` glum`.
Amndoi se gndeau la plecarea Sandrei, att de
apropiat`...
133
Se \ndreptar` spre caban` f`r` s` mai scoat` un
cuvnt. Ajun[i \n`untru, Mark se ocup` s` aprind`
felinarul cu gaz, apoi umplu soba cu lemne [i
c`rbuni. Curnd, fl`c`rile lic`rir` \n spatele u[i]ei cu
p`trate transparente \n fa]a c`reia Sandra visase de
attea ori.
Vrei o cafea? propuse ea.
Cu pl`cere.
Ea puse apa la fiert [i scoase dou` ce[ti. |n caban` era
\nc` frig, [i Sandra \[i \ntinse minile deasupra sobei.
Mark o cuprinse de talie.
O s` se \nc`lzeasc` repede, \i promise el.
Dar c`ldura care o cuprindea pe ea nu avea nimic
de-a face cu cea a sobei...
Credeam c` vrei s` vorbim! protest` ea slab.
Da....
Totu[i, el nu-i d`du drumul.
Dar dac` s`rut`rile mele te vor convinge mai bine
dect un discurs lung? \ntreb` el \n [oapt`.
Mark! exclam` ea.
Cnd el o ]inea astfel \n bra]e, Sandra nu mai era \n
stare s` judece limpede.
Eu cred c` este o idee bun`, nu? murmur` el
apropiindu-[i fa]a de a ei.
Ea reu[i s` se elibereze.
|nceteaz` s` te joci, Mark!
El f`cu un gest cu mna.
134
Cum vrei tu!
|n ochii cenu[ii lic`rea o lumini]`.
Cowboy caraghios ce e[ti! M` \ntreb de ce ]in eu
att la tine...
El \i lu` fa]a \n mini [i o privi cu intensitate.
Singurul lucru important pe lume este c` tu ]ii la
mine, Sandra! zise el cu gravitate.
Da, dar...
Se \ntrerupse brusc [i-[i ascunse fa]a \n um`rul lui.
Mark! zise ea cu o voce gtuit` de emo]ie.
El o strnse la piept mai tare [i un s`rut senzual,
pasionat le contopi buzele. Cnd Sandra d`du capul
pe spate, universul \ntreg nu mai era dect un haos
clocotitor. Niciodat` pn` acum nu mai avusese un
asemenea sentiment de \mplinire. Nici nu [tiuse
m`car c` exist`. Ce nume s`-i dea acestei emo]ii
neobi[nuite? Nu putea fi altul dect dragoste...
Da. Dragoste. O dragoste imens` care nu se va
stinge dect o dat` cu ea.
Aroma cafelei o readuse pe p`mnt.
Oh! D` pe din afar`!
Se repezi s-o dea la o parte \n timp ce el izbucni \n
rs.
Hot`rt lucru, nici unul dintre noi nu-i prea pri-
ceput. |ntr-o buc`t`rie, nu facem dect prostii!
Sandra turn` cafeaua, bucuroas` de aceast` diversi-
une. O clip`, fu ispitit` s` se lase s` cad` pe canapeaua
135
improvizat` de Mark, r`mas` acolo unde o instalase el.
Dar prefer` s` se a[eze la mas`.
Vrei o bucat` de tart` cu cire[e la cafea? \i oferi
ea. Este f`cut` de Molly.
F`r` s` mai a[tepte r`spunsul, deschise pachetul
pe care-l scosese din geant`.
Mark f`cu ochii mari.
Tart` cu cire[e? Asta?
Tart` cu cire[e f`cut` terci... Oh! |ntr-adev`r sunt
sub orice critic`!
Nu te nec`ji numai pentru atta. Eu ador tarta cu
cire[e f`cut` terci!
M` duc s` aduc farfuriile de por]elan [i
argint`ria!
Aduse dou` farfurii de carton [i tacmuri din plas-
tic [i \mp`r]i terciul apetisant, dup` ce d`du la o parte
dic]ionarele [i hrtiile care umpleau masa.
Cu un gest din b`rbie, Mark ar`t` spre manuscrisul
care, pe zi ce trecea, devenea mai gros.
Ce se mai aude cu bunii mei prieteni Nick [i
Sally?
Ast`zi i-am cam l`sat balt`, recunoscu ea.
Sim]eam nevoia s` schimb aerul... Aproape c` am ter-
minat. Dar nu reu[esc s` aleg sfr[itul.
Este att de greu?
Nu. Mai degrab` scitor.
Se termin` bine pentru Nick [i Sally?
136
|nc` nu [tiu. Tocmai asta m` preocup`... O s`
\nchei cartea pe o not` fericit`? Sau va trebui s` provoc
o desp`r]ire \naintea cuvntului sfr[it?
Mark o \nv`lui \ntr-o privire \ngndurat`.
Am o idee! exclam` el.
Ia s` vedem...
Din moment ce Nick [i Sally tr`iesc \ntr-o oare-
care m`sur` o poveste asem`n`toare cu a noastr`, de
ce n-am a[tepta s` afl`m evolu]ia pove[tii noastre? |n
felul acesta vei avea un epilog gata servit, perfect
autentic!
Este \ntr-adev`r o idee, recunoscu ea. {i cel pu]in
ultimul meu capitol va fi realist.
|[i cobor\ privirea, incapabil` s` mai sus]in`
privirea lui Mark.
Ce excelent terci din tart` cu cire[e, zise ea \n
sfr[it str`duindu-se s` m`nnce.
C`uta cu disperare s` fac` o figur` bun` dar, \n
realitate, sim]ea c` este gata s` vomite. Mncase foarte
bine la familia Louden. Acum \ns`, stomacul \i juca
feste...
Se for]` s`-[i termine partea ei din cteva
\nghi]ituri. Mark, f`r` grab`, \[i puse cea[ca de cafea
pe mas`.
Am vorbit verzi [i uscate, f`r` s` atingem \ns`
subiectul care m` aduce aici.
Sandra \ncremeni, din ce \n ce mai \ncordat`.
137
Da? f`cu ea cu o voce nesigur`.
Seara trecut` am fost mult prea ner`bd`tor. Ai
vrea s` m` scuzi, te rog?
Mark, nu-i... nu-i nevoie s`-]i ceri scuze, bol-
borosi ea. Tu doar ai...
El o \nterupse.
D`-mi voie s` termin ce am de spus!
Respir` adnc \nainte s` continue.
Am gre[it insistnd. Ar fi trebuit s` discut lini[tit
cu tine [i s` te las s` te gnde[ti.
|i lu` minile [i o privi drept \n ochi. Ochii lui
deveniser` de un cenu[iu \nchis. P`reau aproape negri
pe chipul lui \ncordat.
Sandra... vrei s` te m`ri]i cu mine? \ntreb` el cu o
voce \nc`rcat` de emo]ie.
Inima Sandrei aproape c` se opri s` mai bat`.
Oh! Mark! zise ea \n sfr[it \ntr-un suspin tremurat.
Ochii i se umplur` de lacrimi.
Te rog! S` nu vorbim despre asta acum! \l
implor` ea.
Nu-]i cer s`-mi dai un r`spuns ast`zi. |n princip-
iu, tu ar trebui s` pleci peste dou` zile. |n momentul
acela ai s`-mi spui... da sau nu.
Vrei ca \n dou` zile s` iau o hot`rre care \mi va
influen]a \ntreaga via]`?
Ne cunoa[tem deja de o lun`, \i reaminti el. Ai
avut timp s`-]i faci o idee despre modul meu de via]`...
138
Am... am nevoie s` m` gndesc. {i nu numai
dou` zile!
Se sim]ea dintr-o dat` \ncol]it` [i se zb`tea cu dis-
perare s` scape.
Haide, Mark! Los Angeles-ul nu-i la cap`tul lumii.
Vom avea ocazia s` ne mai revedem, s`...
Dac` \n aceste dou` zile nu iei o hot`rre, n-o vei mai
face niciodat`, declar` el pe un ton aproape \nsp`imnt`tor.
R`gazul acesta sem`na foarte bine cu un ultima-
tum. Sandra presim]ea c`, dac` nu-i d`dea un r`spuns
\n urm`toarele patruzeci [i opt de ore, \l va pierde
pentru totdeauna...
|[i eliber` minile [i \ncepu s` m`soare \nc`perea
\ngust` \n lung [i-n lat.
|mi ceri prea mult, Mark! zise ea agitat`. De ce
insi[ti astfel?
Pentru c` te iubesc. {i pentru c` [tiu c` m`
iube[ti [i tu. Orice alt discurs este inutil.
Eu...
Se \ntrerupse, \ncurcat`. Fire[te, \l iubea pe Mark.
Fire[te, ardea de dorin]a de a-[i petrece restul vie]ii
al`turi de el...
Dar unde mai era loc aici pentur munca ei, pentru
cariera ei? Nu-[i jurase ea c` acestea vor fi prioritare
\nainte de orice? Or, dac` se c`s`torea cu Mark, \[i
sacrifica via]a profesional`, toate speran]ele. A[adar, con-
cesiile, toate sacrificiile vor trebui f`cute numai de ea!
139
|nghi]i \n sec. Ar putea vreodat` s` fie fericit` \n
asemenea condi]ii? {i va fi \n stare s`-l fac` fericit pe
acest b`rbat?
Am... am nevoie s` m` mai gndesc, mur-
mur` ea dndu-[i p`rul pe spate cu un gest ner-
vos.
{tiu. De aceea nici nu te oblig s`-mi r`spunzi ime-
diat.
Cu aceste cuvinte, Mark se ridic`. Ea crezu c` el o
s` plece... Se \n[ela. El se apropie [i o cuprinse \n
bra]e.
Sandra!
O oblig` s`-[i ridice capul.
M` iube[ti?
Da, r`spunse ea f`r` [ov`ire.
Din nou, ochii i se umplur` de lacrimi. Da, \l iubea
din tot sufletul... [i acum, iat`, era trist`. De ce s`
sufere atta cnd, de fapt, ar fi trebuit s` danseze de
bucurie?
Mark continua s-o strng` la piept.
M` iube[ti destul \nct s` ai \ncredere \n mine?
mai insist` el.
Da...
Vreau s` te fac fericit`, Sandra. Pentru asta, sunt
gata de orice!
Ea izbucni \n plns. De fapt, ce-[i dorea ea? Pe
Mark. Dar [i romanele ei. |n acela[i timp! {i dintr-o
140
dat`, se temea c`-l va pierde [i pe Mark [i pofta de
scris, c` nu va avea parte dect de un vid imens.
Eu m` tem \ns` c` nu voi [ti s` te fac fericit, zise
ea.
El [terse, cu vrful degetului, o lacrim` de pe
obrazul fetei.
De ce crezi asta?
Munca mea \mi r`pe[te att de mult timp! A[ fi o
so]ie execrabil`...
Vrei s` spui de fapt c` nu te sim]i a fi o perfect`
femeie de cas`, ca mama ta, de exemplu?
Da...
Sau ca Molly Louden?
Da, repet` ea abia auzit.
Mark o \nv`lui \ntr-o privire \ngndurat`.
Jana, fiica lui Molly nu seam`n` deloc cu mama
ei. Este exact contrariul unei femei de cas` clasice!
Este adev`rat, recunoscu Sandra. Totu[i, are
copii, un so]...
... o carier`, ad`ug` Mark. Ceea ce n-o \mpiedic`
s` le duc` pe toate cu bine [i cu bun` dispozi]ie. Mica
ei familie pare s` fie fericit` la fel de fericit`, sunt
convins, ca [i dac` ea [i-ar petrece zilele f`cnd
dulce]uri [i tricotnd.
Sandra r`mase t`cut`. Totu[i argumentele lui Mark
erau conving`toare. Pentru prima oar`, \ntrez`rea o lumi-
ni]` la cap`tul acestui tunel pe care-l credea f`r` ie[ire.
141
De ce n-o fi \n]eles asta mai devreme? Mark era att
de diferit de ceilal]i b`rba]i... Era autonom.
Independent. Nu sem`na deloc cu acest Peter Louden
att de cumsecade. Iar \n privin]a ei, nu putea exista
deosebire mai mare cum era cea dintre ea [i mama ei
sau Molly Louden.
El \i lu` din nou minile \ntr-ale lui.
|i cer Sandrei Farraday, scriitor, s` devin` so]ia
mea.
{i cu o voce plin` de entuziasm, ad`ug`:
M-am \ndr`gostit de tine, Sandra... De tine a[a
cum e[ti. N-a[ vrea pentru nimic \n lume s` te schim-
bi. |]i iube[ti munca, admit asta f`r` s` m` sup`r. Mie
\mi place s` pilotez, iubesc p`durea, dar n-am de gnd
s` tr`iesc ca un pustnic. Sandra, aici este destul loc
pentru doi. Eu voi pilota, tu vei scrie... [i ne vom iubi.
Via]a noastr` va fi formidabil`!
Sandra nu mai [ov`i; toate \ndoielile ei, toate
temerile se spulberaser`. |i apar]inea lui Mark. Pentru
totedeauna...
Se arunc` \n bra]ele lui, inundat` de dragoste, de
pasiune, de dorin]`... Cnd Mark \i cuprinse \n palm`
un sn, ea gemu de pl`cere. Prin vene parc` \i curgea
numai foc.
Pot s`-]i dau r`spunsul chiar acum, murmur` ea
cu buzele lipite de gura lui.
El avu o clip` de ezitare.
142
Nu, se hot`r\ \n sfr[it.
{i, l`sndu-[i bra]ele s` cad`, ad`ug`:
Peste dou` zile.
Sandra d`du din cap.
Cum vrei...
N-aveai de gnd s` lucrezi \n noaptea asta?
Ba da, dar...
Nici un dar! \i t`ie el vorba. Te-ai distrat toat` ziua
[i ar cam fi timpul s` te instalezi \n fa]a ma[inii de
scris. Ai uitat cumva c` editorul t`u a[teapt`
ner`bd`tor manuscrisul?
Sandra zmbi.
Nu numai c` nu m` \mpiedici s` scriu, dar m` [i
obligi chiar!
|]i va fi mai u[or acum cnd cuno[ti epilogul, nu?
|i f`cu un semn amenin]`tor cu degetul.
Cred c` eu am contribuit substan]ial la povestea
lui Nick [i a lui Sally. |mi datorezi un comision!
Te-ar interesa un comision?
|n loc de r`spuns, el o cuprinse \n bra]e [i o s`rut`
cu pasiune.
Peste dou` zile, \i murmur` el la ureche \nainte
s` plece.
*
143
Sandrei \i fu cumplit de greu s` se apuce
serios de treab`. Cine ar fi crezut c` va \ntlni
b`rbatul vie]ii sale \n inima acestor imense
p`duri pustii?
O adev`rat` poveste cu zne, murmur` ea.
|[i r`sfoi \n grab` manuscrisul. Nu mai avea de
redactat dect ultimul capitol...
Dac` pn` acum se pierduse \n ezit`ri, \n c`ut`ri,
acum nu mai exista nici cea mai mic` \ndoial` \n
privin]a epilogului. De altfel, cum ar fi putut s`
existe? Lucrurile erau evidente, orbitor de evi-
dente...
Pentru ca povestea ei s` fie \ns` verosimil` pn`
la cap`t, romanul nu trebuia s` se termine opti-
mist!
Sally se va \ntoarce acas` iar Nick va r`mne la
periferia societ`]ii, gndi ea cu voce tare. Pentru ei, nu
exist` pove[ti cu zne...
F`r` s` mai piard` o clip`, \ncepu s` scrie epilogul.
Cuvintele \i veneau f`r` efort [i b`tea la ma[in` pagin`
dup` pagin`, degetele \i zburau pe clape. Totul i se
p`rea u[or!
*
Mark s`ri la bordul hidroavionului galben.
144
Trec s-o v`d pe Sandra, \i spuse el lui Peter
Louden care tocmai coborse din avionul lui dup` ce
fusese s`-i aprovizioneze pe c]iva vn`tori.
Ah, da?
{i, \ncruntndu-se u[or, ad`ug`:
De fapt, ce pune]i voi doi la cale? \l \ntreb` cu
franche]ea lui obi[nuit`.
Mark f`cu pe nevinovatul.
Cum adic`?
Oh! Mark, te rog! exclam` Peter. Doar nu sunt
orb.
Fie, pot s`-]i spun, zise Mark \n [oapt`. Dar te rog
s` p`strezi secretul... |n curnd vei auzi b`tnd
clopotele pentru nunt`!
|[i dorea prea mult s` anun]e marea veste!
Atitudinea de ieri a Sandrei nu l`sa nici o \ndoial`
asupra r`spunsului ei. Ar fi vrut s` fie mai discret pn`
la expirarea celor dou` zile fatidice dar, ner`bd`tor,
nu mai putuse a[tepta.
Pe chipul lui Peter ap`ru un zmbet larg.
C`s`torie? Tu [i Sandra?
Bine\n]eles. Dar... sst! \l avertiz` Mark cu bun`
dispozi]ie.
Porni motorul hidroavionului [i decol` aproape
imediat. O or` mai trziu, zbura deasupra cabanei
Sandrei. {i imediat, remarc` lipsa b`rcii. Ea ple-
case...
145
Unde s-ar fi putut duce, dac` nu \n Cmpia Elanilor?
F`r` s` mai coboare, el porni \n direc]ia aceea [i o
z`ri aproape imediat. |ntins` \n iarb`, \n costum de
baie, p`rea c` doarme.
Mark f`cu mai multe cercuri cu aparatul pe dea-
supra ei. |n sfr[it, ea s`lt` capul, \l recunoscu [i-i f`cu
semne cu mna.
La rndul lui, Mark \ncerc` s`-i explice prin semne
c` se \ntoarce la caban` unde o va a[tepta cu masa.
Ce-o fi \n]eles ea din acest mesaj? Habar n-avea...
Totu[i se \ntoarse [i, curnd, ameriz` \n dreptul
pontonului. Apoi lu` co[ul cu provizii aflat pe scaunul
de lng` el [i se \ndrept` cu un pas vioi spre caban`.
Mai \nti, umplu gr`tarul cu c`rbuni. Cnd Sandra
se va \ntoarce, va trebui doar s` pun` fripturile
cump`rate din ora[ pe c`rbunii aprin[i...
F`cu apoi salata [i o puse la frigider. Ca desert,
adusese o tart` cu mere caramelizate una dintre spe-
cialit`]ile lui Molly.
|n sfr[it, lipi \ntr-o scrumier`, cu ajutorul unui
strop de cear` topit`, o lumnare mare. Ast`zi, vor
mnca la lumina lumn`rilor... Pentru a s`rb`tori
logodna!
Nu mai r`m`sese dect de aranjat masa. Cu mult`
grij`, aranj` foile deja scrise la ma[in` pe un scaun.
Apoi duse ma[ina de scris pe una din cu[ete, dup`
care aranj` tacmurile [i farfuriile de carton.
146
Totul era gata... Dar Sandra se l`sa a[teptat`!
Cu un gest reflex, Mark lu` manuscrisul [i-l r`sfoi.
Cnd, \ntmpl`tor, recuno[tea unele scene la care el
contribuise, un zmbet larg \i lumina fa]a.
Sandra era \ntr-adev`r foarte dotat`. Talentul
viitoarei sale so]ii \l umplea de mndrie.
Ajunse la sfr[itul manuscrisului [i, \mpins de curi-
ozitate, parcurse ultimul capitol.
Citi de dou` ori paragraful sub care Sandra scrisese
de mn`, cu litere mari, cuvntul SFR{IT.
Nick [i Sally tr`iau \n lumi diferite. Ea \l iubea. Dar
era destul de lucid` \nct s`-[i dea seama c` niciodat`
nu vor fi ferici]i \mpreun`. Se \ntoarse a[adar \n lumea
ei.
Mark strnse pumnii [i se frnse \n dou` de parc`
ar fi primit o lovitur` cumplit`.
Cu gesturi lente, aproape incon[tiente, lu` o foaie
de hrtie, o introduse \n ma[ina de scris [i \ncepu s`
bat`. Doar cteva rnduri...
Chipul \i \ncremenise [i ochii lui nu mai exprimau
nimic. Doar maxilarele \ncle[tate erau m`rturie a
dramei care-l sf[ia pe din`untru.
147
Capitolul 10
Sandra cobor\ din barc` cu prosopul de plaj`, cu
tubul de crem` solar` [i carnetul de noti]e \n mn`.
Apoi leg` bine barca de ponton.
Sperase s`-l g`seasc` pe Mark la caban`, a[a cum
\n]elesese din semnele lui. Unde putea s` fie? Poate c`
se va \ntoarce mai trziu.
Pu]in dezam`git`, se \ndrept` spre caban` ca s` se
spele [i s` se schimbe.
Fredonnd o melodie, \mpinse u[a [i r`mase
nemi[cat` \n prag, \ncruntndu-[i sprncenele.
Gr`tarul, c`rbunii... Mark venise deci aici!
F`cu ochii mari \n fa]a mesei aranjate pentru dou`
persoane, cu lumnarea mare, ro[ie pus` \ntre cele
dou` farfurii.
Oh! Exist` chiar [i o tart` cu mere! exclam` ea cu
pl`cere. S-a gndit la toate... Probabil c` nu va mai
\ntrzia prea mult...
148
|n aceea[i clip` z`ri mesajul dactilografiat...
Iat` explica]ia, murmur` ea lundu-l.
|n timp ce descifra cele cteva cuvinte b`tute \n
grab`, zmbetul \i \ncremeni pe buze.
Sandra,
|mi pare r`u pentru Nick [i Sally. Ar fi putut forma
\mpreun` o pereche minunat`, dac` li s-ar fi dat
m`car o jum`tate de [ans`.
Adio.
Mark
Adio... Cuvntul acesta \i juca \n fa]a ochilor
nedumeri]i. Adio... Dar de ce?
Manuscrisul! R`m`sese deschis la ultima pagin`!
|ntr-adev`r, era o dezastruoas` ne\n]elegere, de-a
dreptul prosteasc`!
Trebuie s`-l v`d! Ct mai repede posibil! strig` ea
apucnd pnza alb` pe care alerg` s`-o fixeze pe
catargul de la ponton.
Spera din tot sufletul ca un avion s` zboare pe aici
ct mai curnd.
|n a[teptare, \[i puse ni[te blugi vechi [i o bluz`
ecosez pe care [i-o \nnod` \n talie, apoi \[i lu` geanta
[i se duse s` a[tepte pe ponton.
|i era o ciud` teribil` c` nu ascunsese de ochii lui
acest ultim capitol. Dar nici o clip` n-a b`nuit c` Mark
\l va g`si, \l va citi [i-l va \n]elege aiurea!
149
Povestea lor nu sem`na deloc cu cea a personajelor
romanului ei!
Scruta cerul limpede cu o ner`bdare, cu nervozi-
tate crescnd`. Minutele i se p`reau ore...
|n sfr[it, un aparat ameriz`. Pilotul lui lucra ca
independent dar \l cuno[tea pe Mark [i accept` cu
pl`cere s-o duc` pe fat` la baza Daniels.
Ajuns` aici, Sandra remarc`, descump`nit`,
absen]a hidroavionului galben...
Dup` ce-i mul]umi c`lduros pilotului, se \ndrept`
spre biroul de primire unde o \ntmpin` b`trnul chel
care o primise \n prima zi.
{ti]i cumva unde este Mark? \l \ntreb` ea direct.
El o examin` atent, f`r` s` scoat` o vorb`, \nct ea
trebui s` repete \ntrebarea.
L-am v`zut acum vreo dou` ore, r`spunse el \n
sfr[it.
Unde s-a dus? insist` ea.
Habar n-am.
Sandra strnse din din]i.
{ti]i cnd se va \ntoarce? mai \ntreb` ea, str`duin-
du-se s`-[i ascund` nelini[tea.
Nu.
Fata oft`, exasperat`.
Mul]umesc...
Acum, ce era de f`cut?
Dac`-l vede]i, pot s` v` rog s`-i transmite]i un
mesaj?
150
Ce mesaj? \ntreb` func]ionarul, f`r` entuzism.
Spune]i-i doar c` r`spunsul Sandrei este da.
R`spunsul Sandrei este da? repet` el dnd din
cap.
Apoi, ridic` nep`s`tor din umeri.
Conteaz` pe mine.
Cu aceste cuvinte, se cufund` din nou \n registrul
de cheltuieli. Sandra nu mai avea ce face aici. Se hot`r\
s` se \ntoarc` la caban`...
*
Cteva ore mai trziu, un pilot care ducea ni[te
pescari prin \mprejurimi, o l`s` la ponton.
Se \ndrept` \ncet spre caban`. Ct de pustie p`rea
aceasta f`r` b`rbatul pe care ea \l iubea! Mai ales cu
masa asta aranjat` cu dragoste [i \mpodobit` cu o
lumnare romantic`!
Ca s` mai uite de singur`tate, Sandra deschise
radioul, dup` ce-l fix` pe sta]ia local`. Poate c` muzi-
ca o va ajuta s`-[i umple timpul...
|ncerca s` se conving` c` Mark nu va \ntrzia s`
apar`. De \ndat` ce b`trnul func]ionar \i va transmite
mesajul, el va alerga \ncoace.
L`s` a[adar masa a[ezat`. {i \ncepu o lung`
a[teptare... dup`-amiaza trecu cu o \ncetineal` \ngro-
zitoare.
Mark tot nu se \ntorcea...
151
Amurgul cuprinse p`durea, [i \ntunec` locul [i
primele stele \ncepeau s` se aprind` pe cer. Lini[tea
era total`. Nu se auzea nici un zgomot de motor.
Nimic dect lini[te... {i singur`tate.
Sandra \[i f`cu valiza. Chiar mine diminea]`, va
trebui s` plece spre Los Angeles unde avea de pus la
punct o mie de m`run]i[uri... Definitiv. Pentru c` era
ferm hot`rt` s` se \ntoarc` aici ct mai repede cu
putin]`. Pentru a nu mai pleca niciodat`...
Se \nnoptase deja de mult` vreme. Sandra se mai
uit` o dat` la ceas. Era ora zece...
D`du mai tare aparatul de radio pentru a ascul-
ta informa]iile locale; prinse doar sfr[itul unei
fraze:
... [i poli]ia se teme de pierderea hidroavionului.
Dup` o pauz`, crainicul ad`ug`:
Mai mul]i martori l-au v`zut pr`bu[indu-se \n
p`dure [i c`ut`rile au \nceput. S-ar p`rea c` este
vorba despre aparatul pilotat de Mark Daniels, pro-
prietarul unei baze importante, aflat` pe lacul
Rainy.
Sandra \ncremeni, cuprins` de groaz`.
Oh! Dumnezeule! murmur` ea.
Cu ochii m`ri]i, fixa micul tranzistor care difuza
acum o muzic` lent`.
Imposibil... Se zb`tea probabil \ntr-un teribil
co[mar! Mark era cel mai bun, cel mai experimentat
pilot. Nu-i spusese ei asta Peter?
152
Speriat`, mai \nvrti butonul aparatului ca s`
\ncerce s` mai prind` ni[te [tiri. Dar, la aceast` or`
trzie din noapte, cele mai multe posturi difuzau doar
muzic`.
O n`p`deau viziuni \ngrozitoare: aparatul lui Mark
zdrobit [i cuprins de fl`c`ri... Iar pe Mark [i-l imagina
grav r`nit. Poate chiar mort...
Nu! gemu ea.
Nu i se putea \ntmpla nimic acestui b`rbat
att de plin de vitalitate. {i \n nici un caz un acci-
dent!
El era invulnerabil...
Tremurnd u[or, Sandra se \ntinse pe cu[eta ei f`r`
ca m`car s` se mai dezbrace.
Cu ochii mari deschi[i \n \ntuneric, a[tepta. {i pe
m`sur` ce orele treceau, o cuprindea o pace infinit`,
o certitudine de nezdruncinat. Mark era teaf`r! N-ar fi
fost \n stare s` explice ra]iunea unei asemenea certitu-
dini. Dar a[a era...
*
Dup` o noapte alb`, se ivir` [i zorile. Se auzi la un
moment dat zumzetul unui motor. Sandra se ridic` [i
ciuli urechea.
Zgomotul motorului se apropia... Se repezi afar`.
Dar nici urm` de hidroavionul galben! Poate c` era
cel al lui Peter?
153
|ntr-adev`r. Cu pa[i mari, prietenul ei se \ndrept`
spre caban`. Ea \i ie[i \n \ntmpinare. Avea ceva
ve[ti?
Expresia lui tulburat` o sperie \ntr-att \nct nici
m`car nu \ndr`zni s`-i pun` \ntreb`ri...
F`r` nici o introducere, el o \ntreb`:
Ai ascultat [tirile?
Da.
E[ti a[adar la curent cu... cu...
Sandra suspin` \n`bu[it.
Da... Mai ai [i alte m`nunte?
|nc` nu. Am f`cut cercet`ri \n zona accidentului,
pn` la ora dou` noaptea. Nici un rezultat pn`-n
prezent.
Peter \[i \ncovoie umerii.
Cu ct trece timpul, cu att sunt mai pu]ine sper-
an]e.
Sandra \l privi drept \n ochi.
Nu poate fi Mark, sunt sigur`. Nu poate fi avionul
lui! \l asigur` Sandra cu o convingere care o surprinse
chiar [i pe ea.
Oare dragostea era aceea care-i d`dea aceast` sper-
an]`, aceast` viziune?
A[ vrea att de mult s` ai dreptate, zise Peter cu
un aer obosit. Dar m` tem c`...
El scutur` din cap, ne\ncrez`tor.
Nu spera prea mult!
Ce au spus mai exact martorii?
154
Trei pescari au v`zut un aparat galben
pr`bu[indu-se ca o s`geat` \n p`dure. {i asta, cam la o
or` dup` ce Mark a plecat de la baz`... De atunci n-a
mai dat nici un semn de via]`. Am \ncercat s` d`m de
el prin radio. F`r` nici un rezultat...
Vocea i se frnse [i certitudinile Sandrei fur` pen-
tru o clip` zdruncinate. Totu[i, pn` la proba con-
trarie, era ferm hot`rt` s` se \ncread` \n intui]ia ei.
Te las, zise Peter. M` duc s` m` al`tur echipelor
de c`utare. Un pilot de la baz` o s` treac` peste pu]in
timp s` te ia de aici.
Mul]umesc, Peter.
*
Cnd Mark ameriz` pe lacul Rainy [i se \ndrept`
spre chei, fu surprins s` constate absen]a tuturor
celorlalte hidroavioane. Totu[i, dup` planificarea pe
care avusese grij` s-o verifice ieri \nainte s` plece, pro-
gramul de ast`zi nu prevedea nimic special.
De altfel, acest singur motiv \l \ndemnase s`-[i
acorde cteva ore de vacan]`. Absen]a lui nu-i deranja
cu nimic pe ceilal]i pilo]i, suficient de numero[i ca s`
efectueze munca planificat`.
Preferase s` fug`, s` nu fie aici \n momentul
plec`rii Sandrei. Era mai bine a[a... Acum, ea trebuie
s` fi fost departe! Totul se sfr[ise; va trebui s` \ncerce
s-o uite. Va fi oare cu putin]`?
155
Fusese att de aproape de fericire \nct acum se
pr`bu[ea \n cea mai profund` disperare. |[i petrecuse
noaptea umblnd prin baruri, \ncercnd s`-[i \nece
suferin]a \n whisky. Din p`cate, f`r` s` reu[easc`.
Cu gesturi lente bine cunoscute, \[i amar`
hidroavionul la locul lui obi[nuit. Cnd se ridic`, \l
v`zu pe b`trnul func]ionar de la recep]ie alergnd
spre el.
Unde naiba ai fost, Mark? Po]i s` te lauzi c` ne-ai
tras o spaim` grozav`!
Mark se \ncrunt`, nedumerit.
Cum adic`? De ce a plecat toat` lumea?
S-a semnalat un accident de avion. Un avion gal-
ben! Pu]in mai la nord de Cmpia Elanilor. Au plecat
cu to]ii \n c`utarea pilotului. Am crezut c` e[ti tu!
exclam` b`trnul cu sufletul la gur`.
Mark nu mai z`bovi nici o clip`. A[adar, un pilot
era \n dificultate? Datoria \i cerea s` porneasc` imediat
\n ajutorul lui.
*
Curnd, Mark localiz` avionul albastru cu alb al lui
Peter [i-l chem` prin radio.
Nimic nou, Peter? \ntreb` el.
Mark!
Peter fu ct pe-aci s` se sufoce de surprindere, de
u[urare.
156
Unde e[ti?
La cteva sute de metri \n spatele t`u.
Unde ai disp`rut?
Mi-am acordat cteva ore de odihn`.
La ce bun s` mai dea [i alte am`nunte? Noaptea
asta fusese cea mai \ngrozitoare din via]a lui.
Nu mi-a[ fi imaginat nici pe departe c` v` face]i
attea griji pentru mine, declar` el pe un ton de scuz`.
A fost localizat aparatul accidentat?
Nu \nc`. Dar o s` ne continu`m c`ut`rile mai
spre est. Poate c` a planat \nainte s` cad`.
C`ut`rile continuar` pn` cnd Mark, primul,
z`ri o arip` galben`. |[i lu` binoclul [i scrut` \mpre-
jurimile. Cteva clipe mai trziu, \l reper` [i pe
pilot.
Acesta, aparent teaf`r, \[i agita bra]ele f`cnd
semne cnd v`zu aparatul rotindu-se deasupra
lui...
Mark \i anun]` prin radio [i pe ceilal]i pilo]i,
l`sndu-i pe ace[tia s` mearg` \n ajutorul accidentatu-
lui, [i el se \ntoarse la baz` f`cnd un ocol pe deasupra
cabanei Sandrei... Puterea obi[nuin]ei!
Cnd \[i d`du seama ce f`cea, zmbi amar. O clip`,
fu ispitit s` se \ntoarc`, dar \[i impuse s` continue dru-
mul. Dac` la caban` nu mai era nimeni, va [ti cel pu]in
cum stau lucrurile!
Peter era \naintea lui la o distan]` apreciabil`.
Deodat`, \i auzi vocea \n casc`:
157
Cred c` pe aici este zi de sp`lat rufe!
Mark \n]elese repede sensul cuvintelor lui. Sim]i
un nod \n gt cnd z`ri pontonul din fa]a cabanei
Sandrei...
Aproape peste tot fluturau drapele. De toate culo-
rile curcubeului...
Mark \[i scoase ochelarii de soare, \ntrebndu-se
dac` nu cumva viseaz`.
Mai exista oare un pic de speran]`?
|i venir` \n minte cuvintele Sandrei:
Dac` voi avea nevoie de tine, voi \n`l]a
drapele!
|n vrful catargului flutura halatul de m`tase ro[ie.
M` duc s` v`d ce se \ntmpl`, \i zise el lui Peter.
|[i scoase casca [i \ncepu s` coboare spre lac. Nu
apucase \nc` s` a[eze aparatul pe suprafa]a apei, c`
Sandra se [i repezise pe ponton agitnd frenetic
bra]ele.
Mark ameriz` mult mai pu]in blnd ca de obicei.
Era mult prea gr`bit ca s` mai mig`leasc` amerizarea...
Cteva clipe mai trziu, s`ri afar` din aparat. Sandra
se arunc` \n bra]ele lui, rznd [i plngnd \n acela[i
timp.
El o \mbr`]i[` [i o strnse la piept gata s-o sufoce.
Iubitul meu cowboy! exclam` fata aruncndu-[i
bra]ele pe dup` gtul lui.
|nchise ochii, fericit`. Aici era locul ei... |n bra]ele
lui Mark. Pentru totdeauna!
158
Se s`rutar` nebune[te, apoi Mark o contempl` cu o
privire \nfl`c`rat`.
Credeam c` Sally s-a \ntors definitiv la ea acas`,
zise el cu o voce r`gu[it`.
Da, Sally s-a \ntors la ea acas`. Dar eu r`mn!
Ochii i se umplur` de lacrimi.
Dac` m` mai vrei, fire[te... Sally [i Nick n-au
existat niciodat`. Nu mai suntem pe lume dect noi!
El \i zmbi.
Cu fripturi la ora zece diminea]a [i mic dejun la
miezul nop]ii?
Ochii lui cenu[ii erau din nou plini de lumin`.
Crezi c` vei putea s` te adaptezi acestui regim?
\ntreb` ea, un pic nelini[tit` f`r` voia ei.
El o \mbr`]i[` cu pasiune.
Sunt gata s` m` adaptez la orice. Din moment ce
tu e[ti cu mine. N-o s` ne mai desp`r]im niciodat`!
Niciodat`! \l asigur` ea dintr-o r`suflare.
Sfr[it
159