Orasul de Aur Si Umbra

ELLIS PETERS
Ora[ul
de aur [i
umbr`
Traducerea [i adaptarea \n limba romn` de
MIHNEA COLUMBEANU
ALCRIS
Romance
Capitolul 1
Domnul Stanforth se ridic` de la birou, venind \n
\ntmpinarea vizitatoarei, pe care o instal` cu ceremonie \n
fotoliul rezervat clien]ilor.
Charlotte Rossignol se sim]ea la largul ei; nu trebuia dect
s` se a[eze [i s` a[tepte ca avocatul s`-i spun` de ce o
chemase.
Mademoiselle Rossignol, \ncepu avocatul, permite]i-mi
mai \nti s` v` mul]umesc pentru c` a]i binevoit s` v`
sacrifica]i pu]in din timpul dumneavoastr` pre]ios...
Spune]i-mi miss Rossignol, propuse Charlotte pe un ton
degajat, sunt aproape \n \ntregime englezoaic`, \n pofida
numelui meu [i a timpului pe care l-am petrecut \n Fran]a.
Tat`l meu a p`r`sit-o pe mama cnd aveam doar [apte ani, a[a
c` influen]a britanic` a predominat pe tot parcursul educa]iei
mele.
Perfect! Va fi mult mai simplu, relu` cu c`ldur` domnul
Stanforth, oferindu-i o ]igar` [i foc.
P`rea mai destins, iar Charlotte z`ri \n ochii lui scnteia pe
care frumuse]ea ei o aprindea aproape \ntotdeauna \n privirile
b`rba]ilor de toate vrstele.
Probabil v` \ntreba]i, continu` avocatul, apropiindu-se
pu]in de ea, de ce v-am chemat aici. |ntmplarea a f`cut s`
remarc unul dintre afi[ele care anun]au concertul
dumneavoastr`. Nu putea fi vorba de o alt` solist` cu numele
de Charlotte Rossignol. De asemenea, m-am informat unde
anume ve]i da recitalul. Pe scurt, doream s` [tiu, drag` miss
Rossignol, dac` a]i mai primit \n ultima vreme [tiri despre
unchiul dumneavoastr`, doctorul Alan Morris.
O clip`, Charlotte r`mase mut` de mirare. Pe fa]a ei
fermec`toare se citea o uimire aproape copil`reasc`, iar
avocatul \[i aminti c`, orict de sigur` pe sine p`rea, tn`ra
avea doar dou`zeci [i trei de ani. Totu[i, se reculese repede.
N-am avut niciodat` rela]ii cu unchiul meu Alan. {tiu c`
e un arheolog de renume interna]ional, dar am crescut \n
Fran]a [i n-am avut nici o ocazie s`-l \ntlnesc, toat` via]a.
Juristul \[i frec` b`rbia despicat`, privind-o gnditor pe
tn`ra vizitatoare.
Ce este? Care-i problema? \ntreb` Charlotte, observnd
ct de stnjenit era.
Problema, replic` avocatul, este tocmai c` nu [tim care-i
problema. N-avem idee ce se \ntmpl`, [i suntem nevoi]i s`
facem tot felul de presupuneri. Sunt aproape dou`zeci de ani
de cnd m` ocup de afacerile unchiului dumneavoastr` [i
le-am girat adesea \n timpul \ndelungatelor sale c`l`torii \n
strìn`tate... Anul trecut, \n luna octombrie, s-a hot`rt dintr-o
dat` s` plece \n Turcia, pentru un voiaj de circa un an. |nainte
de a pleca, a luat m`suri ca o menajer` [i o guvernant` s` aib`
6 ELLIS PETERS
grij` de casa lui din Londra. Nu ne a[teptam s` primim ve[ti
\n timpul sejurului \n Turcia, dar iat` c` a trecut un an [i
continu`m s` a[tept`m zadarnic...
Un an [i [ase luni, chiar! remarc` \ngrijorat` Charlotte.
Cred c` salariatele din cas` sunt \n mare \ncurc`tur`. Ce a]i
f`cut \n privin]a lor?
|n lipsa oric`ror instruc]iuni de la clientul meu, mi-am
asumat responsabilitatea de a le re\nnoi contractul pentru
\nc` o perioad` de [ase luni. Nici nu puteam s` fac altceva
amndou` lucreaz` irepro[abil.
A]i procedat foarte bine. Dar iat` c` cele [ase luni au
trecut, [i tot nu s-a primit nici o veste, coment` Charlotte. Nu
vi se pare surprinz`tor, din partea doctorului Morris?
Ba da, foarte surprinz`tor. Cu att mai mult cu ct
afacerile \i solicit` prezen]a aici. Absen]a lui interminabil`
\ncepe s`-mi creeze probleme serioase, m`rturisi domnul
Stanforth.
N-ar fi bine s` cere]i deschiderea unei anchete oficiale?
suger` fata, cu voce nesigur`.
E o lun` de cnd am anun]at poli]ia, dar cercet`rile n-au
dat nici un rezultat [i am r`mas \n continuare la punctul mort,
\ncheie el cu un oftat.
Ce anume se [tie? \ntreb` Charlotte. Nu sunte]i sigur
dect de faptul c` s-a dus \n Turcia? Poli]ia a descoperit ceva
\n acest sens?
|n orice caz, r`spunse avocatul, [tim c` a ajuns la
Istanbul. A luat avionul \n ziua de [ase octombrie am
verificat lista pasagerilor. Rezervase o camer` la hotelul Gul
Bejaze, unde a locuit trei s`pt`mni. {tim chiar [i ce a f`cut \n
tot acel timp. I se ceruse s` scrie o carte despre invazia
ORA{UL DE AUR {I UMBR~ 7
roman` \n Anglia, [i-[i luase manuscrisul cu el. |mi vorbise
despre cartea aceea [i chiar s-a dus s` verifice la fa]a locului un
num`r de detalii. Editura a primit textul finalizat, trimis prin
po[t` de la Istanbul, cam la trei s`pt`mni dup` sosirea lui
acolo. Au trecut peste [ase luni de la apari]ia c`r]ii.
La cteva zile dup` ce expediase manuscrisul, doctorul
Morris i-a telefonat unui coleg pentru a-l anun]a c` se ducea
s` viziteze un sit din Anatolia. A doua zi, a pl`tit nota la hotel
[i a luat un taxi spre gara principal` din Istanbul. E evident c`,
dup` un an, nu se mai poate da de urma acelui taxi. De atunci
[i pn` acum, nimeni nu a mai auzit nimic despre el.
Charlotte nu se a[teptase s` aud` lucruri att de grave.
{i dac` a disp`rut de bun`voie? suger` ea. |n acest caz,
nu ne-ar r`mne altceva mai bun de f`cut dect s`-l a[tept`m.
Cred c` poli]ia nu a \nchis dosarul, [i c` ne va anun]a imediat
ce se va descoperi ceva. Altceva nu cred c` putem face, dect
s` plec`m la Istanbul [i s` pornim pe urmele lui. Iar dac`, din
cine [tie ce motiv, unchiul meu a hot`rt s` dispar` pentru un
timp, nu s-ar bucura deloc de toat` aceast` agita]ie. Nu sunte]i
de aceea[i p`rere?
Ba da. Judeca]i foarte bine [i expune]i situa]ia extrem de
clar, r`spunse domnul Stanforth. Exact aici am ajuns... [i
dumneavoastr`, [i eu!
Eu? se mir` Charlotte, nepl`cut surprins`. |n]eleg c`, \n
calitate de rud`, e firesc s` m` \ngrijoreze dispari]ia unchiului
meu, dar n-am nici un motiv s` intervin cu adev`rat \n aceast`
problem`.
Ba da, drag` domni[oar`, relu` cu r`bdare avocatul.
Dimpotriv`, ave]i toate motivele s-o face]i, c`ci dac` nu-l
g`sim pe doctorul Morris [i din p`cate suntem obliga]i s`
8 ELLIS PETERS
avem \n vedere [i aceast` ipotez` dat fiind c` a]i r`mas
singura lui rud`, dup` decesul mamei dumneavoastr`
sunte]i [i unica mo[tenitoare... Iat` de ce trebuie s` v` consult
\nainte de a \ntreprinde orice ac]iune \n numele lui.
Dac` dori]i s`-mi cere]i s` \mpart responsabilitatea
deciziilor pe care am putea fi determina]i s` le lu`m \n
afacerile unchiului meu Alan, sunt de acord, de[i nu m`
pricep la nimic [i nu v` pot fi de prea mare ajutor. Nu pot nici
m`car s` spun \n ce sens ar fi vrut s` ac]ion`m, pentru c` nu
[tiu aproape nimic despre el. |n ceea ce prive[te eventuala
mea mo[tenire, nici nu poate fi vorba s` m` ocup de ea. Dac`
dori]i, a[ prefera s` nu mai vorbim despre asta. S-ar putea ca
unchiul meu s`-[i lase averea mo[tenire fostului sù colegiu,
ceea ce mi se pare perfect... Pe de alt` parte, \n]eleg c` ave]i
nevoie s` consulta]i pe cineva \n leg`tur` cu angajatele din
cas`. Cred c` cel mai bine e s` le re\nnoi]i contractul pentru
\nc` un an, dac` sunt de acord [i ele. Astfel, casa va putea fi
locuit` [i \ntre]inut`, mai ales dac` sunt att de con[tiincioase
pe ct spune]i. {i chiar dac` unchiul Alan va reveni \ntr-o lun`
sau dou`, nu va avea de ce s` se plng`, de vreme ce totul s-a
\ntmplat din cauza lui. |n rest, aceast` decizie nu prezint`
dect pu]ine inconveniente.
Dup` cte se p`rea din spusele Charlottei, totul era foarte
simplu. Numai c`, \[i spunea domnul Stanforth, fata nu se
gndea la implica]iile acelor lucruri asupra ei, altfel n-ar fi
respins cu atta dezinvoltur` perspectiva mo[tenirii. Desigur,
nu era o avere, totu[i succesiunea nu era neglijabil`, f`r` a
pune la socoteal` drepturile de autor care continuau s`
soseasc` de-a lungul anilor, indiferent dac` Alan Morris mai
ap`rea sau nu.
M` bucur, relu` avocatul, nu f`r` o und` de ironie, c`
judecata dumneavoastr` se potrive[te cu a mea. Exact acela[i
lucru voiam s`-l propun [i eu, ceea ce rezolv` imediat
problema...
Nu ezita]i s` m` cùta]i, adùg` Charlotte sigur` pe sine,
dac` ave]i nevoie de un ajutor sau un sfat.
V` mul]umesc. Acest lucru \mi va u[ura considerabil
sarcina, r`spunse avocatul, cu un surs discret. {i, cum
spune]i, nu putem face altceva dect s` a[tept`m ca doctorul
Morris s`-[i fac` din nou apari]ia... V` pot \ntreba ce planuri
ave]i? V` gndi]i s` mai sta]i un timp \n Anglia?
Am inten]ia s` m` stabilesc aici, anun]` Charlotte. Mi-am
g`sit un post de profesoar` la o [coal`, dar nu voi \ncepe
munca dect din septembrie. De aceea, a[teptnd, mi-am
programat cteva concerte, mai ales \n provincie. Dar voi avea
grij` s` [ti]i \ntotdeauna unde m` pute]i g`si.
|ntrevederea se apropia de sfr[it. Charlotte \[i lu` po[eta,
iar domnul Stanforth se ridic` pentru a o conduce la u[`, la fel
de ceremonios cum o primise. Dar, \n apropierea u[ii,
Charlotte \l \mtreb`:
Mi-a]i putea da lista c`r]ilor pe care le-a scris unchiul
meu Alan? Dac` trebuie \ntr-adev`r s` m` amestec \n aceast`
afacere, am nevoie s`-l cunosc mai bine, iar cel mai bun mijloc
\l ofer` lectura c`r]ilor pe care le-a scris. Sunt convins` c` \n
paginile lor voi g`si o mare parte din personalitatea lui.
Unul dintre pere]ii cabinetului era ocupat de o bibliotec`
vast`. Cea mai mare parte era plin` cu c`r]i legate \n piele [i
doar pe rafturile de jos se g`seau volume bro[ate. Domnul
Stanforth lu` unul [i i-l \ntinse Charlottei. Fata citi titlul:
Romanii \n Marea Britanie, de Alan Morris. Partea \nti:
10 ELLIS PETERS
Aurae Phiala... Coperta reprezenta o vale verde, traversat`
de panglica scnteietoare a unui ru [i \nconjurat` cu o
centur` de pietre [i c`r`mizi vechi. Charlotte contempl`
imaginea, fascinat`.
Ce frumos! exclam` ea \n cele din urm`. Acolo s-a dus
unchiul meu \nainte de a pleca \n Turcia?
Da, r`spunse avocatul. Cuno[tea acest sit de mult`
vreme, \l vizitase de mai multe ori, de[i din cte [tiu nu
organizase niciodat` el \nsu[i s`p`turi. Cred c` aceast` sarcin`
\i fusese \ncredin]at` unui student...
Prin urmare, unchiul Alan locuia la ni[te prieteni, f`r`
\ndoial`, cnd se ducea acolo, nu-i a[a? \ntreb` Charlotte. {i
probabil c` a plecat de la ei direct la aeroport, ca s` ia avionul
spre Istanbul...
La fel cred [i eu.
Unde se afl` aceast` vale? se interes` fata, f`r` s` scape
din ochi fotografia.
Undeva la limita }`rii Galilor, cred, r`spunse domnul
Stanforth. Textul [i h`r]ile v` vor indica mai precis. Numele
vìi \nseamn` ceva gen Valea brizei... Se pare c` e un loc de
vis din punct de vedere al climei. Dar ve]i afla tot ce v`
intereseaz` din cartea unchiului dumneavoastr`.
Era clar c` domnul Stanforth se \ndoia amarnic c`
Charlotte ar fi citit vreodat` acea lucrare auster`. Totu[i, fata
vr\ cartea \n po[et`.
V` mul]umesc mult. Din acest moment, am s` m` cufund \n
domeniul unchiului Alan! anun]` ea, f`r` prea mult` convingere.
Putem pune pariu c`, dac` ar fi avut la \ndemn` o carte
mult mai amuzant` ca s`-[i petreac` serile, Charlotte n-ar fi
deschis niciodat` Aurae Phiala...
Nu-[i cunoscuse niciodat` unchiul [i abia acum, cnd
disp`ruse, devenea \n ochii ei o realitate vie [i apropiat`...
|ncepu lectura cu sentimentul c` se achita de o \ndatorire.
Nu peste mult, afl` c` Aurae Phiala, aflat` pe malul rului
Comer, la marginea }`rii Galilor, fusese o sta]iune de odihn`
pentru ofi]erii [i legiunile garnizoanei romane de la Silcaster.
Textul doctorului Morris era complet lipsit de entuziasm.
Autorul nu recuno[tea dect interesul istoric vag al acelor
locuri, care fuseser` abandonate brusc la sfr[itul secolului al
IV-lea, dup` plecarea legiunilor romane. Adùga c` Aurae
Phiala nu merita cercet`ri mai aprofundate, nici investi]ii
costisitoare, cnd situri mult mai promi]`toare reclamau toat`
aten]ia [i fondurile disponibile.
Dup` care, pagin` cu pagin`, Alan Morris relua concluziile
pe care le publicase deja \n alte articole, discutnd ipotezele
emise despre Aurae Phiala de c`tre al]i exper]i. Pe scurt,
Charlotte \n]elegea c` unchiul ei, g`sind acele locuri mai mult
dect plicticoase, reu[ise s` i le prezinte [i cititorului \ntr-un
mod la fel de plicticos.
Ar fi fost \ntru totul convins` ct de pu]in interes prezenta
situl, dac` n-ar fi existat coperta c`r]ii, care ar`ta att de clar
cum \mblnzise omul acea vale s`lbatic`.
* * *
A doua zi, cnd intr` \ntr-o libr`rie pentru a cump`ra [i alte
c`r]i de-ale unchiului ei, Charlotte g`si un volum al c`rui titlu
\i atrase imediat aten]ia. Se numea tot Aurae Phiala [i era scris
de un anume profesor Vaughan, avnd subtitlul: Str`lucitorul
ora[ din secolul al II-lea. Cump`r` volumul imediat.
12 ELLIS PETERS
|n trenul care o ducea spre un recital modest \n Sussex,
Charlotte \ncepu s` citeasc` lucrarea profesorului Vaughan.
Era firesc, desigur, ca exper]ii, chiar [i cei eminen]i, s` aib`
p`reri diferite. Unchiul ei [i profesorul Vaughan descriau
acela[i loc pe care amndoi \l cuno[teau bine, dup` ce-l
frecventaser` ani de zile. {i totu[i, fiecare dintre ipotezele [i
concluziile respinse de unchiul Alan era reluat` [i acceptat`
de profesorul Vaughan...
Cnd reveni la Londra dup` concert, Charlotte era frnt`
de oboseal`, dar Aurae Phiala o intriga att de tare, \nct
voia s` vad` locurile cu ochii ei. Era un gest cam
nesemnificativ, dar avea s`-i permit` s`-l cunoasc` pu]in mai
bine pe unchiul ei.
|n orice caz, aceast` c`l`torie nu-i \ncurca deloc
programul, de vreme ce avea o serie de concerte la
Birmingham [i \n jur. |i era foarte simplu s`-[i ia o camer`
mobilat` acolo [i s` fac` naveta \ntre Londra [i zona respectiv`.
{i astfel, a doua zi, spre prnz, Charlotte ajunse la Aurae
Phiala. Cump`r` biletul de intrare de la un tn`r. Acesta nu
putea fi paznicul, despre care unchiul ei scrisese c` avea
aproape aceea[i vrst` cu el, ci probabil un student. |n
parcare, Charlotte remarc` un autobuz din care n`v`leau afar`
mai mul]i bìe]i g`l`gio[i, supraveghea]i de un monitor doar
cu pu]in mai matur dect cel mai mare dintre ei.
Cu biletul \n mn`, Charlotte p`trunse \n sfr[it \n incinta
muzeului de la Aurae Phiala. Ocoli pavilionul de la intrare [i
cl`direa muzeului, construit` din prefabricate, [i urc` pn` pe
platoul de lng` drumul spre Silcaster. O dat` ajuns` sus, se
opri. |n fa]a ei se \ntindea, vast` [i lini[tit`, valea de pe coperta
c`r]ii, traversat` de panglica argintie a rului, care marca
totodat` [i limita sitului. Din locul unde ajunsese, Charlotte
vedea apa sclipind \n soare. Prin contrast, pu]in mai departe,
\n amonte fa]` de Somonul auriu, hanul unde-[i re]inuse o
camer`, rul se \ntuneca, forfotind prin strmtori umbrite [i
tumultuoase, cu apele umflate de topirea trzie a z`pezilor
din mun]ii galezi. Fata r`mase nemi[cat`, contemplnd
adev`rata Aurae Phiala. {i-[i d`du seama c` str`vechea
localitate roman`, orict de moart` s-ar fi spus c` era, p`rea
cel mai idilic loc pe care-l v`zuse vreodat`...
Idilic! Ave]i perfect` dreptate, spuse un glas din spatele ei.
Era un glas b`rb`tesc, \n al c`rui ton respectuos se sim]ea
[i o scuz` pentru interven]ia nea[teptat`. Totu[i, Charlotte era
sigur` c` nu-[i exprimase gndurile cu voce tare! Cum i le
putuse ghici? {i cu ce drept se amesteca?
Tocmai de aceea au ales acest loc, continu` glasul,
risipindu-i Charlottei orice urm` de resentiment. Era ora[ul
fericirii, o citadel` aproape ireal`, ca \ntotdeauna \n asemenea
cazuri. Realitatea \nseamn` de fiecare dat` \nceputul unei
tragedii. Cele mai dezmo[enite fiin]e, cele mai nenorocite,
veneau aici s`-[i caute siguran]a, a[a cum facem [i noi, ast`zi...
Dar Istoria a trecut pe-aici [i le-a l`sat s` moar`. Printr-o ironie
a sor]ii, a[a sfr[esc \ntotdeauna paradisurile...
Charlotte era curioas` s`-[i priveasc` interlocutorul, ceea
ce, cu siguran]`, l-ar fi cobort la un nivel mai terestru, dar
n-o f`cu, fiind sigur`, chiar [i f`r` s`-l vad`, c` era tn`rul care-i
vnduse biletul, la intrare. Trebuia s` fie un student recent
promovat care, \ntr-un elan de entuziasm, se l`sa prad`
lirismului pe care i-l inspira peisajul... Bìe]ii din ma[in` se
risipiser` prin Aurae Phiala, a[a c` era liber pentru cteva
momente...
14 ELLIS PETERS
|n orice caz, avea un glas pl`cut, calm [i sc`zut, armonios...
Un timbru baritonal agreabil. {i ct de convins p`rea!
Charlottei \i pl`ceau oamenii care credeau \n ceea ce iubeau,
[i-i respecta. Iar acest om, din moment ce venise acolo ca s`
descopere Aurae Phiala, \i putea fi util.
Face]i cercet`ri aici? \ntreb` ea \n sfr[it, \ntorcndu-se
spre el.
Dar nu era tn`rul de la casa de bilete, care conversa,
aplecat prin ferestruica ghi[eului, cu un b`trn \nc`rcat cu
aparate foto... Nu, era un alt b`rbat, care-[i continua lini[tit
expozeul:
Aurae Phiala a fost la \nceput o sta]iune de vacan]`, unde
romanii veneau s` se odihneasc` [i s` se distreze. Duceau
via]a vesel` [i frivol` obi[nuit` \n asemenea locuri. Apoi,
sta]iunea s-a dezvoltat. Negustorii [i me[te[ugarii au
considerat c` aici aveau un vad bun pentru afaceri, [i au venit
s` se instaleze cu familiile lor. Anumi]i militari romani,
demobiliza]i, au f`cut acela[i lucru, [i treptat sta]iunea s-a
transformat \ntr-un adev`rat ora[. Fiecare locuitor a prins
r`d`cini att de adnci \nct, cnd legiunile romane au
\nceput s` evacueze zona, localnicii au r`mas. Via]a lor era
acum cu adev`rat la Aurae Phiala... Nu, nu fac cercet`ri, am
venit numai ca vizitator, \ncheie el, hot`rndu-se \n sfr[it
s`-i r`spund` la \ntrebare. M` intereseaz` subiectul, atta tot!
{i nu mi-a fost deloc greu s` v` ghicesc gndurile... Este, \ntr-
adev`r, un loc \ncnt`tor.
Era pu]in mai \nalt dect Charlotte, slab dar totu[i
musculos. Purta o pereche de pantaloni de velur gri, un
veston de tweed [i p`rea s` aib` \ntre dou`zeci [i cinci [i
treizeci de ani. |ntreaga lui atitudine atr`gea [i re]inea aten]ia.
Sunte]i foarte amabil c` mi-a]i dat toate aceste informa]ii,
remarc` u[or ironic Charlotte, vrnd s`-l mai re]in` cteva
momente.
Ctu]i de pu]in, r`spunse el, avnd bunul-sim] s`
ro[easc` pu]in iar Charlotte \l b`nui capabil chiar s`
ro[easc` la fa]` cnd voia... Dumneavoastr` a]i avut
amabilitatea de a nu-mi judeca gre[it interven]ia. Sunt la fel ca
to]i amatorii adev`ra]i \mi place s` vorbesc despre subiectul
meu preferat. Trebuie s` spun c` merit` osteneala. Privi]i
pantele acelea, acolo, spre }ara Galilor!
Acoperi]i cu un v`l albastru care devenea mai \nchis la
culoare spre apus, mun]ii coborau \ntr-o pant` lin` spre vale
[i ru.
Nu-i a[a c`-i surprinz`tor, continu` necunoscutul, c`
solda]ii, dup` ce-[i terminau serviciul militar, erau dispu[i s`-[i
investeasc` economiile \n comer]ul de tot felul t`b`c`rie,
vopsele, farduri ca s` se instaleze aici? Erau con[tien]i de
riscuri, [i le-au asumat cu curaj [i au sfr[it prin a pierde pariul
dar miza merita orice.
Da, \ntr-adev`r! Ar fi trebuit s` ghicesc, spuse Charlotte,
prinzndu-se la rndul ei \n joc. F`r` \ndoial`, s-au stabilit la
mic` distan]` de ru. Dar... nu exista riscul inunda]iilor? Privi]i
ce sus a ajuns apa \n acest moment!
Da, \ntr-adev`r, e o \ntrebare interesant`!
Tn`rul conferen]iar \[i relu` explica]iile
Vede]i dumneavoastr`, rul Comer [i-a schimbat cursul
din secolul al III-lea [i pn` acum. Nu [tim exact cnd anume.
S-ar putea s` nu se fi \ntmplat dect \n secolul al XIII-lea.
Veni]i s` coborm pu]in, am s` v` ar`t.
16 ELLIS PETERS
{i, lund-o u[or de bra], prad` entuziasmului, o conduse
spre fundul vìi, printre pietrele ruinelor, vechile dale de
pavaj acoperite de mu[chi [i coloanele forumului. Ajunser`
astfel pe malul rului, unde iarba proasp`t` se \ntindea ca un
covor de smarald.
Ei bine! Acum, privi]i pe malul cel`lalt, continu`
b`rbatul. Urm`ri]i bine direc]ia minii mele [i ve]i observa un
fel de insul` oval`. Pe vremea romanilor, rul curgea prin
cealalt` parte a acelei insule. A[adar, Aurae Phiala se afla
destul de aproape de ap` ca s` se poat` pescui [i trece prin
vaduri, dar nu att de aproape \nct s` fie expus` inunda]iilor.
|n Evul Mediu, rul a sfr[it prin a eroda acea parte a vìi [i a
alunecat treptat pn` \n locul pe unde curge acum. |nc` se
mai poate distinge vechea matc`, marcat` de tufi[uri [i copaci.
S-ar putea ca aici s` se g`seasc` un post de gard`, dac` s-ar
folosi mijloace de cercetare corecte. Tribul nu avea multe
motive de team`, cu excep]ia unor atacuri pe timp de noapte,
atta vreme ct legiunile romane \nc` nu se retr`seser`... E
adev`rat c`, \nainte de a se excava aici, mai exist` [i zeci de
alte situri mai importante. Acest gen de cercet`ri necesit`
mijloace costisitoare, iar autorit`]ile locale din Silcaster nu au
nici bani, nici m`car dorin]a de a se interesa de acest subiect.
Aurae Phiala apar]ine lordului Silcaster. Acesta \ntre]ine
acceptabil situl, care-l cost` mai mult dect \i aduce. {eful
lucr`rilor de conservare locuie[te pu]in mai \ncolo, \ntr-o cas`
aflat` \ntre copaci. Pe lng` el, pare s` nu mai fie dect tn`rul
din ghereta de la intrare, care cred c` e foarte prost pl`tit, dar
\n schimb \[i poate preg`ti lucrarea de diplom`.
Ar trebui s` mai fie [i un gr`dinar, sau un om la toate, adùg`
Charlotte, urm`rind cu privirea cursul tumultuos al rului.
Apele trebuie s` fi urcat [i mai sus, c`ci malul era \n mare
parte ros: o ran` cenu[ie \n covorul verde al paji[tii, pe care
frunzele [i tufi[urile o pansau pudic.
* * *
Charlotte z`rise \n direc]ia aceea un tn`r \nalt [i blond, \n
costum de catifea reiat`, care instala un cordon de protec]ie
sus]inut pe piche]i ro[ii cu alb.
Ei, s-ar spune c` s-a produs o surpare, remarc` omul de
lng` ea, cu interes.
Pornir` \ntr-acolo, ca s` vad` mai bine.
Zona protejat` cu cordonul era mai \ntins` dect
crezuser`. Mai mul]i metri p`tra]i de teren se n`ruiser`,
formnd sp`rturi mari ici [i colo, [i rostogolind \n ru bulg`ri
de p`mnt ro[cat cu smocuri de iarb`.
Gr`dinarul tocmai instala o pancart` enorm` pe care
scrisese cu vopsea ro[ie: ATEN}IE PERICOL!
|n mod foarte firesc, acest avertisment avu efectul de a-i
atrage imediat pe cei mai mul]i dintre bìe]ii cobor]i din
ma[in`. Ace[tia se apropiar` \n fug`, ca mu[tele spre oala cu
miere, condu[i de un adolescent de vreo [aisprezece-[apte-
sprezece ani, c`ruia to]i p`reau s`-i imite atitudinile [i
gesturile.
|n fa]a acestei debandade, tn`rul monitor ridic` glasul,
f`r` prea mare convingere, strigndu-[i grupa:
Bìe]i, \napoi! Veni]i aici [i fi]i aten]i! Boden, [i cu tine
vorbesc!
Bìatul care p`rea s` fie Boden \ncetini pasul, exagerat [i
provocator. Unul sau doi dintre ceilal]i ezitar` pu]in, apoi se
18 ELLIS PETERS
\ntoarser`. Ceilal]i \ncetinir` [i ei, pentru a da impresia c`
erau gata s` se supun`, dar continuar` totu[i s` \nainteze.
Gr`dinarul, dintr-o dat` con[tient de prezen]a lor, se
\ndrept` ct era de lung [i-[i privi inamicul. Boden \i sus]inu
calm privirea. |ntinse de dou` ori mna spre unul dintre
jaloanele care sus]ineau cordonul, cu inten]ia clar` de a-i sci
pe gr`dinar [i pe monitor, apoi [i-o retrase, cu un aer nevinovat.
Gr`dinarul nu f`cu nici un gest, privindu-l atent, cu ochii sì
alba[tri \ngusta]i de furie. Atunci, bìatul \[i strecur` un picior
pe sub cordon [i \ncepu s` se distreze pipìnd cu vrful panto-
fului sù bine lustruit marginea unei gropi. Hot`rt, gr`dinarul
l`s` jos ciocanul pe care-l ]inea \n mn` [i porni spre intrus.
Acesta \nclin` capul cu un aer [treng`resc [i se \ntoarse f`r`
grab`, dar totu[i pu]in mai repede dect venise, sub privirile
admirative ale colegilor sì. Tn`rul monitor \l strig` din nou:
A[a mai merge, Boden! Hai, vino acum. Gr`be[te-te. {i
po]i s` fii mul]umit, ]i-ai f`cut num`rul!
Gr`dinarul mai r`mase un moment pe loc, ca s` se asigure
c` adversarul sù plecase cu adev`rat, apoi se \ntoarse s`-[i
termine treaba. |ntlni privirea Charlottei, iar pe chip \i ap`ru
un zmbet ezitant.
Ce pu[ti obraznici! coment` el cu un glas gros \n care se
sim]ea vag accentul galez.
V` dau \ntotdeauna de furc`? se interes` b`rbatul de
lng` Charlotte.
Eh, nimic serios! r`spunse indulgent gr`dinarul. Totu[i,
`sta e altceva...
|l cunoa[te]i?
Nu, nu l-am mai v`zut niciodat`. Da-i [tiu eu pe
n`zdr`vanii de teapa lui.
Cnd a avut loc surparea asta? \ntreb` ghidul improvizat
al Charlottei.
Azi-diminea]`. |n ultimele zile, apa a crescut [i cred c` a
ros pe dedesubt.
Gr`dinarul cel uria[ st`tea pe marginea sp`rturii, privind
cordonul de protec]ie [i apele \nvolburate ale rului.
V` da]i seama ce se \ntmpla dac` vreunul din
c`po[ii `[tia mici c`dea \n groap` [i era \ngropat de viu?
Pe cine d`deau vina? Pe mine... [i pe domnul Paviour,
administratorul, [i chiar pe proprietar! {i totu[i, suntem
obliga]i s` le permitem accesul peste tot, [i trebuie s`
st`m tot timpul aici, indiferent de orar, din cauza riscului
de inunda]ii.
Glasul gr`dinarului tremura de indignare. Charlotte deveni
dintr-o dat` con[tient` de realitatea lui uman`, de
personalitatea [i chiar de inteligen]a lui. Era un om masiv,
imens, adaptat de minune \n acel decor grandios, [i p`rea s`
\ntruchipeze arhetipul pionierului, a[a cum venise cu secole
\n urm` s` se instaleze \n acea vale, pentru a e[ua \n declinul
localit`]ii de la Aurae Phiala.
Ar fi putut s` fie unul dintre negustorii de cear`, sau olarul,
sau [eful bìlor, sau chiar geamba[ul de cai... Oricare dintre
acei oameni veni]i s` c[tige de pe urma comunit`]ii de
veterani [i petrec`re]i. Fruntea [i nasul \i erau demne de cea
mai rar` frumuse]e greceasc`, dar p`rul blond, celtic, \i tr`da
originea. Avea o gur` \n acela[i timp copil`reasc` [i senzual`,
ale c`rei buze c`rnoase se terminau cu o cut` voluntar`.
Obrajii sì proasp`t b`rbieri]i [i mandibula cam proeminent`
erau acoperi]i cu o piele fin` [i alb`, peste o osatur`
20 ELLIS PETERS
puternic`. Nu-i era greu s` ghiceasc` r`d`cinile adnci care-l
]ineau legat de acel p`mnt. Nu [i-ar fi putut gìsi locul \n nici
o alt` ]ar`.
|mpins` de un imbold pe care nici chiar ea nu-l \n]elese,
Charlotte spuse:
Nu v` face]i griji pentru bìe]a[ul acela; peste o or`, el [i
colegii lui vor fi departe de aici.
|n timp ce spunea aceasta, se \ntorsese s` vad` ce f`ceau
copiii care-l neli[iteau atta pe gr`dinar. Pentru moment,
inspectau \n grupuri mici fostele bì romane, sub privirea
nelini[tit` [i resemnat` dinainte a monitorului. C]iva
r`m`seser` mai \n urm` [i-i gr`beau pe cei \ntrzia]i.
Dar ochiul atent al Charlottei observ` c` din tablou lipsea
un element. Abia peste cteva secunde \[i d`du seama despre
ce era vorba: unde disp`ruse silueta \nalt` [i sub]iratic` a lui
Boden? Cum reu[ise s` se fac` nev`zut? Ceva \i atr`sese
aten]ia, desigur, oferindu-i o nou` ocazie de a crea dezordine.
|n orice caz, nu peste mult vine ora \nchiderii, oft`
filosofic gr`dinarul.
Arunc` o privire spre Charlotte [i cavalerul ei, cu un
zmbet complice, recunoscnd \n persoanele lor doi alia]i.
Apoi se \ndep`rt` pe malul rului, spre partea cu apele cele
mai tumultuoase.
Pa[ii sì, grei [i calmi, evocau mun]ii din jur. D`deau
impresia c` fiecare picior tra \n urma lui r`d`cinile care-l
]ineau legat de acel loc.
Capitolul 2
Hot`rt s` continue vizita la Aurae Phiala, \nso]itorul
Charlottei o trase dup` el cu entuziasm spre malurile rului,
f`cnd-o s` coboare repede imensul taluz.
Deodat`, fata alunec` pe p`mntul umed, dar din fericire
ghidul ei era aproape [i o strnse cu putere lng` el. |n pofida
aparentei sale sub]irimi, era solid, puternic ca un stejar.
Cred c` e timpul s` m` prezint, spuse el cnd ajunser`
jos. John Hambro.
A...! exclam` Charlotte, rec`p`tndu-[i echilibrul. Cred
c` e vorba de eminentul profesor Hambro?
Ea, \ns`, nu se prezent`. Pe moment, nu prea dorea s`-i
spun` numele ei.
Nu sunt \n nici un caz un amator, r`spunse modest
tn`rul savant, ocolind la fel de abil ca ea orice \ntrebare
indiscret`. Ave]i grij` s` nu c`de]i. Iar acum, privi]i aceast`
parte a bìlor romane, rul le-a avariat iremediabil!
Ajunseser` pe mal, chiar la marginea apei, singuri \n fa]a
adnciturii mari pe care rul o s`pase \n coasta colinei. Pu]in
mai sus, la nivelul cordonului de protec]ie, p`mntul se
surpase, l`snd s` se vad` o excava]ie foarte asem`n`toare cu
intrarea \ntr-o cavern`, unde s-ar fi putut strecura u[or un
copil. Partea de sus a acelei s`p`turi era boltit` [i dezv`luia o
zid`rie de c`r`mizi al c`rei vrf era mult mai deschis la culoare
dect laturile, ca [i cum ar fi stat mult timp expus la aer,
ascuns f`r` \ndoial` de vegeta]ia deas`.
{ti]i ce este acesta? \ntreb` John mndru, de parc` el
\nsu[i l-ar fi descoperit. Ei bine, este col]ul unui enorm
hipocaust.
Adev`rat? se mir` cu pruden]` Charlotte, temndu-se s`
nu rd` de ea. {i ce este acela un hipocaust?
A[a se nume[te sistemul de \nc`lzire, care consta \ntr-o
re]ea de ]evi prin care circula aerul cald, instalate sub
caldarium care, \n bìle romane, era un fel de etuv`, sau
saun`, dac` prefera]i. Astfel se \nc`lzeau bìle.
Dintr-o dat`, John Hambro o privi cu un zmbet b`nuitor.
{ti]i toate acestea, nu-i a[a? A]i studiat deja totul \n
leg`tur` cu locurile astea.
Mi-ar fi fost dificil s` m` documentez asupra locului unde
ne afl`m \n acest moment, r`spunse Charlotte, din moment ce
abia azi a fost scos la lumin`! Nu crede]i?
Apoi \ntoarse capul spre excava]ie.
Aceste conducte sunt \ntr-adev`r enorme, constat` ea.
Aproape c` s-ar putea tr\ \nùntru un om.
Erau fabricate astfel ca s` poat` fi cur`]ate din cnd \n
cnd. Importan]a acestei instala]ii este excep]ional`!
O ajut` s` urce panta abrupt`, ocolind locul unde se
produsese pr`bu[irea, apoi \i ar`t` unde se aflau diversele
p`r]i ale bìlor romane, explicndu-i func]ia fiec`reia.
F`r` s` [tie de ce, Charlotte sim]i dintr-o dat` nevoia s` se
\ntoarc` pentru a privi \n urma ei [i a revedea \nc` o dat` locul
pe care-l p`r`siser`. Acea dezv`luire recent`, \ntoarcerea
nea[teptat` \ntr-un trecut att al prosperit`]ii ct [i al
nefericirii, certitudinea c` nimeni nu v`zuse [i nici nu atinsese
lucr`rile acelea, din zilele cnd Aurae Phiala fusese
abandonat`, toate acestea \i stimulau imagina]ia.
Dintr-o dat`, v`zu surprins` un cap brunet ie[ind pe furi[
din surp`tur`, f`r` \ndoial` pentru a-i spiona. Boden, pu[tiul
acela incorigibil, reu[ise s` se strecoare \n zona interzis` [i s`
se ascund` \n tufi[uri, a[teptnd ca Charlotte [i ghidul ei s` se
\ndep`rteze.
Atinse u[or bra]ul lui John Hambro, pentru a-l face s` se
opreasc`.
Iar a ap`rut neastmp`ratul de adineaori, \i explic` ea.
S-a \ntors, dar de data asta e \n interior! La ce bun s` pun`
inscrip]ii cu cuvntul pericol? Nimic nu atrage mai sigur
curio[ii!
John Hambro se \ntoarse pe dat` [i, din c]iva pa[i, ajunse
\napoi la excava]ie.
Ie[i afar` imediat! ordon` el nervos. Da, tu! Vrei s` vin
dup` tine? Hai, mai repede!
Observ` cu ct` dificultate ie[ea bìatul din excava]ie; cnd
trecu pe sub cordonul de protec]ie, se pr`bu[ir` alte
cocoloa[e de p`mnt [i c`r`mizi.
Ai v`zut c` pancarta nu minte! continu` John, mai lini[tit.
Ai merita o mam` de b`taie. Hai, fugi acum, [i s` nu mai apari
pe-aici!
Charlotte \ncepea s` simt` o anumit` admira]ie pentru
ghidul ei.
24 ELLIS PETERS
Iat`! spuse el, privindu-l indulgent pe Boden, care se
\ndep`rta. A plecat definitiv, de data asta. Dar, cum nici unul
dintre colegii lui n-a asistat la scen`, cu mare pl`cere o s` fac`
pe eroul!
Charlotte nu prea era de aceea[i p`rere, dar nu spuse
nimic. |n ciuda repeziciunii cu care se supusese, calmul [i
siguran]a de sine provocatoare a acelui bìat \nalt [i slab,
precum [i obiceiul lui de a nesocoti vorbele oamenilor, nu
anun]au nimic bun. Acel Boden f`cea doar ce [tia el, [i nu
asculta dect dac` n-avea \ncotro. Iar cnd, \ntmpl`tor, se
conforma, era doar de form`.
Voiam s` v` ar`t laconicumul, continu` John, ar`tnd cu
b`rbia spre cteva por]iuni de zid care f`ceau parte din bìle
romane. Vede]i, partea pe care am traversat-o duce aici, la
caldarium, deasupra c`ruia se g`sea celebrul hipocaust.
C`ldura intra prin aceast` gur` de aerisire.
Charlotte se apropie [i v`zu c` gura de aerisire consta
dintr-un ansamblu de pere]i circulari, acum \n ruine, care abia
ajungeau la nivelul genunchilor. P`reau ghizdurile unui pu]
enorm. Se vedea clar c` acel capac de lemn pus deasupra era
de dat` recent`. John \l ridic`, descoperind un horn adnc,
c`ruia nici nu i se z`rea fundul.
Acesta se nume[te laconicum? \ntreb` fata,
\ndep`rtndu-se pu]in de pu]ul din care ie[ea un miros
p`trunz`tor de umezeal`.
Da. Romanii puteau ridica temperatura dup` cum voiau,
ridicnd capacul. Uneori, cnd g`seau de cuviin]`, l`sau ca
fl`c`rile din cuptor s` urce pn` la gura pu]ului. Veni]i, vom
vizita muzeul, dac` mai ave]i timp. Dar poate ave]i de f`cut un
drum lung la \ntoarcere? se interes` el cu amabilitate.
Nu, locuiesc la Somonul auriu. Nici zece minute de
mers. Mi-ar face mare pl`cere s` v`d muzeul.
Acesta era amenajat \ntr-o cl`dire de prefabricate dintr-un
col] al incintei, chiar \n spatele chio[cului de la intrare. Era
plin de vitrine, pietre sculptate [i inscrip]ii foarte frumoase,
gravate pe marmur`. Bìe]ii din ma[in` erau deja acolo [i
st`teau de vorb`, punndu-i \ntreb`ri monitorului care, mai
lini[tit acum, le d`dea explica]ii pe un ton doctoral.
Dar Boden nu se z`rea printre ei, nici \n celelalte trei s`li
ale muzeului. De altfel, ar fi fost [i de mirare s` fie g`sit acolo
unde trebuia s` se afle.
John, pe care colec]ia de vase din ceramic` \l l`sase destul
de rece, se extazia acum \n fa]a altor cteva obiecte.
Privi]i aceast` mic` bro[` \n form` de dragon! exclam` el.
Nu comport` dect o singur` linie dreapt`, toate celelalte
fiind curbe. Reprezentativ` pentru stilul roman, combinat cu
cel celtic.
Dup` ce vizitar` [i celelalte dou` s`li, \n timp ce se
preg`teau s` plece, c`ci era aproape ora \nchiderii, \i v`zur`
pe elevi revenind la autobuz. Fiecare dintre ei ]inuse s`
semneze \n Cartea de Aur a muzeului.
Ar trebui s` semna]i [i dumneavoastr`! \i spuse John
Charlottei.
Fata semn`, Charlotte Rossignol, [tiind prea bine c` John
Hambro \i citea numele pe m`sur` ce-l scria.
|mi permite]i s` v` \nso]esc pn` la hotel? se oferi el, cu
un aer deta[at. Acolo stau [i eu. Sunt cu ma[ina.
* * *
26 ELLIS PETERS
|n parcarea muzeului se mai aflau doar impresionanta
ma[in` a lui John, de un frumos verde cu nuan]e de bronz, [i
autocarul liceenilor, din care se auzea un cor de voci
ner`bd`toare.
H`rm`laia glasurilor tinere sugera c` monitorul nu era
acolo, iar Charlottei nu-i fu greu s` ghiceasc` motivul.
John \n]elesese de asemenea.
Iar a f`cut o boroboa]`! murmur` el, oprindu-se lng`
ma[in`, cu cheile \n mn`. A, uite-l!
|ntr-adev`r, monitorul se apropia agitat prin crepusculul
care se l`sa peste Aurae Phiala, \nv`luind valea argintie \n
penumbra amenin]`toare a unui cer acoperit de nori grei.
Charlotte nu se putu st`pni s` compare acea vale plin` de
vestigii antice cu o cup` de cristal con]innd relicve pre]ioase,
peste care se l`sa \ncet un capac de cositor.
Bietul bìat, murmur` ea, v`znd exasperarea de pe
chipul tn`rului monitor. Cine l-o fi convins s` aib` grij` de
n`zdr`vanii `[tia?
Sta]i lini[tit`, n-a ajuns la cap`tul puterilor, o asigur`
John.
Deodat`, monitorul se repezi spre ei, \ntrebnd:
Nu cumva l-a]i v`zut, \ntmpl`tor, pe unul dintre elevii
mei? Un bìat de vreo [aptesprezece ani, \nalt, brunet,
r`spunde... cnd r`spunde... la numele de Gerry Boden. Are
obiceiul nesuferit de a tot disp`rea.
John [i Charlotte \i povestir` \ntlnirea cu Boden de lng`
laconicum.
Nu s-a \ntors! gemu monitorul. L-am cùtat peste tot.
~sta sigur coace ceva. Nu-i pentru prima oar`. Are bani la el [i
cunoa[te regiunea ca pe propriul lui buzunar. St` la mai pu]in
de cincisprezece kilometri de aici [i se prea poate s` fi luat o
ma[in` pn` acas`, sau chiar un taxi. Ei bine, de data asta,
n-are dect s` se descurce singur. Trebuie s`-i duc pe ceilal]i
\napoi la or` fix`.
{i, \ntmpinat cu glume vesele, se urc` \n autobuz, care
demar` imediat.
Dup` ce se a[ez` \n ma[ina lui John, Charlotte \ntoarse
\nc` o dat` capul pentru a \mbr`]i[a cu privirea valea deja
adormit`. Nimic nu se mi[ca; numai c]iva pesc`ru[i cu
cap negru planau pe deasupra rului. O frumuse]e
s`lbatic` \nv`luia Aurae Phiala, \ncremenit` \n t`cerea ei
de piatr`.
|n ce epoc` au reu[it colonii veni]i din apus s`-i alunge
pe ultimii romani r`ma[i aici? \ntreb` ea.
Destul de trziu, cam pe la sfr[itul secolului al IV-lea,
r`spunse John. Majoritatea legiunilor plecaser` deja, dar
Roma era \nc` suveran` [i protectoare a regiunii, de[i intrase
\n plin` decaden]`. |n sfr[it, cam la dou`zeci de ani dup` ce
a fost cucerit` Aurae Phiala, s-a promulgat un edict care
recuno[tea oficial ceea ce era adev`rat de aproape un secol.
Localnicii erau informa]i c` nu mai aveau de a[teptat nimic
din partea Romei: nici bani, nici trupe, nici ajutoare de orice
alt fel. |ncepnd din acel moment, au fost nevoi]i s`-[i ia
soarta \n propriile mini.
{i atunci au sosit saxonii, adùg` Charlotte.
John surse, deschiznd portiera. |n acel moment, nu s-ar
fi mirat s-o vad` pe Charlotte prelund ini]iativa [i ]inndu-i
un curs despre urm`toarele patru secole.
Nu, spuse el, mai \nti au venit galii. Trecutul era mort,
dar viitorul se ar`ta promi]`tor. Totu[i, \n mod paradoxal,
28 ELLIS PETERS
noua civiliza]ia a venit de la r`s`rit, \n timp ce vechile izvoare
instalate aici se combinau \ntre ele. |n istorie, nimic nu
dispare vreodat` complet.
Charlotte d`du din cap. Privind cerul plumburiu [i lucirea
slab` de [ofran care se stingea la orizont, \n timp ce ma[ina
pornea cu vitez` pe drum, se gndea la anumite persoane
disp`rute accidental, sau de bun`voie. Mai \nti disp`ruse
unchiul ei, b`trnul arheolog \nc`p`]nat, plecat \n Turcia, iar
acum acest adolescent recalcitrant [i nelini[titor, c`ruia i se
pierduse urma cu cteva minute \nainte. Desigur, aveau s`
apar` la un moment dat amndoi...
F`r` \ndoial`, bìatul se \ntorcea deja. Probabil f`cuse
autostopul, [i chiar \n acel moment st`tea \ntr-o ma[in`,
savurnd pl`cerea c`-i pusese pe to]i pe j`ratic...
|n ceea ce-l privea pe doctorul Alan Morris, dispari]ia lui se
putea explica [i mai u[or. F`r` \ndoial`, se l`sase captivat de
pasiunea lui pentru pietre vechi [i pierduse no]iunea
timpului. Undeva, \n Anatolia, era gata s` izbucneasc` vestea
unei mari descoperiri, \ntr-un uria[ tumult de fotografii, filme,
interviuri, dezv`luind o nou` amprent` a domina]iei romane
\n ]`rile din Orientul Mijlociu. Iar unchiul Alan, prizonier al
acelei descoperiri epocale, uitase complet de promisiunea lui
c` avea s` se \ntoarc`, de toate r`spunderile de-acas` [i de
nelini[tile pe care le provoca...
* * *
|n sfr[it, John opri ma[ina \n fa]a hanului Somonul
auriu [i s`ri jos, ocolind capota pentru a-i deschide Charlottei
portiera, cu o grab` care o cam surprinse. Totul sugera c`
\ntlnirea lor avea s` ia sfr[it atunci [i acolo de ce-[i d`dea
atta osteneal`?
|[i lu` cheia, iar John o privi cum urca scara.
Dar nu se duse direct \n camera ei. Se \ntoarse f`r` s` fac`
zgomot [i, oprindu-se pe palierul primului etaj, se aplec`
peste balustrad` ca s` asculte. Nu [tia de ce de ce se temea de
o \ntlnire att de banal`. {i totu[i, \[i ]inea respira]ia.
Doamna Lane, managera hotelului, se afla chiar sub ea, cu o
mn` pe registru [i cealalt` ar`tnd spre panoul cu chei.
Da, spuse ea, v` pot da o camer`, dar numai pentru dou`
nop]i. |n weekend, le avem rezervate pe toate. Pofti]i,
num`rul doisprezece, dac` sunte]i de acord.
Tot e mai mult dect nimic, r`spunse John Hambro.
Primesc, cu mul]umiri.
Charlotte se ridic` [i se duse \n camera ei, cu pa[i de pisic`.
|nùntru, se a[ez` pe marginea patului [i c`zu pe gnduri.
|n]elesese c` John se hot`rse s` se cazeze la acel hotel
cnd \i spusese c` locuia acolo. |[i amintea perfect c` nu
avusese nici o reac]ie cnd \i spusese numele hotelului.
Numai \n momentul cnd semnase \n registrul de la muzeu \i
propusese s-o \nso]easc`, din moment ce [i el st`tea la
Somonul auriu. Dar, \n realitate, nici m`car nu avea camer`.
Ce \nsemna numele ei pentru John Hambro? Ce voia de la
ea? Refuz` s` se lase prad` imagina]iei. Pur [i simplu voia s`
petreac` weekendul \mpreun` cu ea, [i luase aceast` hot`rre
abia cnd sosise momentul s` se despart`. Numele ei nu
avusese nici o importan]`.
|n orice caz, \[i spuse Charlotte, vreau s` fiu cu cugetul
\mp`cat.
30 ELLIS PETERS
Pn` \n acel moment, nu avusese inten]ia s` se schimbe
pentru cin`, dar acum trebuia s` se \mbrace cu grij`. Voia s`
[tie ce \nsemna comportamentul lui John [i, \n acest scop, nu
trebuia s` neglijeze nici o arm`!
Cnd cobor\ \n sfr[it, John st`tea la bar cu un pahar de
bùtur`, citind ziarul. Se duse s`-i comande [i ei un aperitiv,
apoi spuse:
Din moment ce suntem singuri aici, n-ar fi mai pl`cut s`
lu`m cina \mpreun`?
V` mul]umesc. E o idee excelent`, r`spunse calm
Charlotte.
Pu]in mai trziu, trecur` \n salon s`-[i bea cafelele.
Charlotte \[i d`dea seama c` John \ncercase totul pentru a o
face s` vorbeasc`. Spera numai s` nu fi observat c`-i ocolea
inten]ionat \ntreb`rile, pentru a-l chestiona ea \ns`[i mai
bine.
|[i spuse c` ar fi fost mai indicat s`-i vorbeasc` despre
cariera ei muzical`. De altfel, era inevitabil s` remarce, la un
moment dat, publicitatea f`cut` \n jurul turneului de concerte
pe care-l \ntreprindea.
Consider c` e o mare [ans`, s` pute]i trì din ceea ce v`
place s` face]i \n via]`, declar` John cu c`ldur`.
Dar la fel este [i cazul dumneavoastr`, replic` Charlotte.
S` nu-mi spune]i c` nu v` place arheologia! Dar cu ce v`
ocupa]i ca s` v` c[tiga]i existen]a, preda]i la vreo universitate?
Nu, se g`sesc greu locuri, r`spunse el cu triste]e. Unii
dintre noi sunt obliga]i s` stea pe tu[` [i s` accepte numai
sarcini auxiliare.
De exemplu? Ce anume face]i?
Nu avea nici un motiv s`-l abordeze diplomatic.
A, r`spunse John cu un aer vag, sunt un fel de expert \n
art` antic`. Am restaurat, chiar, anumite lucr`ri.
Dar nu e pu]in cam riscant? Dac`, dintr-o dat`, r`mne]i
f`r` clien]i?
Fac parte dintr-o organiza]ie care nu duce niciodat` lips`
de clien]i, r`spunse John cu un surs.
* * *
Aici ajunseser`, cnd \n salon \[i f`cu apari]ia un nou-venit.
Se uit` \n jur, ca [i cum ar fi cùtat pe cineva. Charlotte \l v`zu
\ntorcndu-se spre u[` [i vorbind cu managera hotelului, al
c`rei surs calm sugera c`-l cuno[tea bine pe acel c`l`tor.
Omul era \nalt [i slab, [i purta cu dezinvoltur` un costum
gri \nchis. Avea un chip pl`cut [i p`rul tuns scurt, u[or
grizonant la tmple.
Deodat`, privirea lui se opri asupra Charlottei [i a
comeseanului ei, [i porni spre ei, printre mese.
Domni[oara Rossignol? Domnul Hambro? \ncepu el. V`
rog s` m` scuza]i c` v` deranjez, dar am mare nevoie de
ajutorul dumneavoastr`.
Charlotte \nclin` din cap, \ntr-un gest de confirmare cam
nelini[tit, \n timp ce John r`spundea calm:
Dac` putem face ceva pentru dumneavoastr`... Dar sunte]i
sigur c` nu v` \n[ela]i? Nu suntem dect ni[te simpli turi[ti!
Strìnul zmbi la rndul lui, amabil.
Tocmai ca turi[ti m` interesa]i, r`spunse el. Localnicii nu
viziteaz` aproape niciodat` Aurae Phiala. Am aflat din Cartea
de Aur a muzeului c` a]i fost amndoi acolo, azi dup`-amiaz`.
Din acest motiv v` [i caut. Pot s` iau loc?
{i, tr`gndu-[i un scaun, adùg` mai \ncet:
32 ELLIS PETERS
S` m` prezint: inspector [ef Felse. Precizez c` interven]ia
mea nu are un caracter oficial. Dar, din moment ce a]i fost
adineaori la Aurae Phiala, a]i \ntlnit, f`r` \ndoial`, un grup de
elevi, nu-i a[a?
Ne-ar fi fost dificil s` nu-i \ntlnim, r`spunse John. De
altfel, au plecat aproape \n acela[i timp cu noi.
Prin urmare, poate a]i remarcat un bìat de vreo
[aptesprezece ani, care \[i irita mereu profesorul? continu`
poli]itul.
Da, un anumit Boden, r`spunse John. {i noi am avut un
mic incident cu el. {tim [i c` a lipsit de la apel, \n momentul
plec`rii, iar autocarul a plecat f`r` el.
Vede]i, asta e! declar` inspectorul Felse. Problema e c`
\nc` n-a ap`rut nicìeri.
Apoi, remarcnd schimbul de priviri dintre John [i
Charlotte, continu`:
V` da]i seama c` nu e pentru prima oar` cnd face o
asemenea figur`, dar pn` acum n-a lipsit niciodat` de la
mas`. A[ dori s`-mi spune]i \n ce \mprejur`ri l-a]i v`zut ultima
oar`.
Dup` ce-i povestir` inspectorului incidentul cu cordonul
de protec]ie [i felul \n care John \l alungase pe bìat din zona
excavat`, Felse \ntreb`:
{i \n momentul acela, a plecat spre grupul lui?
Nu, r`spunse Charlotte, noi a[a credeam, dar el s-a dus
pe mal, pn` \n gr`dina administratorului. L-am v`zut ocolind
gardul, apoi nu i-am mai dat aten]ie, fiind convins` c` se va
\ntoarce la ceilal]i.
Am vorbit cu colegii lui, relu` Felse. Nici unul dintre ei
nu l-a rev`zut. Nu s-a \napoiat la ei.
P`rin]ii lui i-au reclamat dispari]ia? \ntreb` John.
|nc` nu, tat`l lui mi-e vecin, la Comerford. A[a am aflat.
Monitorul s-a dus s`-i anun]e pe p`rin]ii lui, imediat ce a sosit
autocarul. Dar so]ii Boden \[i cunosc bine fiul [i sunt obi[nui]i
cu n`stru[niciile lui. Numai c`, v`znd c` s-a f`cut ora opt [i
nu mai venea, au \nceput s` se \ngrijoreze. Tot ce pot face e o
mic` anchet` discret`... Probabil c` Gerry a descoperit ceva
foarte interesant, care l-a f`cut s` \ntrzie...
O fat`? suger` John, nehot`rt.
Poate. Oricum, \l preocup` prea mult propria persoan`
ca s` se \ndr`gosteasc`, r`spunse franc inspectorul. Nu e un
bìat rù, dar este prea r`sf`]at [i prea inteligent.
Nu v` teme]i, \ntreb` \ncurcat` Charlotte, c` s-ar fi putut
s` alunece [i s` cad` \n ru? Curentul este att de puternic,
\nct pn` [i unui \not`tor bun i-ar fi greu s` se descurce.
Nu, n-a[ crede, r`spunse Felse. Gerry Boden este destul
de prudent ca s` se fereasc` de ap`. {i cum, \n acel moment,
nu era \nconjurat de acoli]ii lui obi[nui]i, n-avea nici un motiv
s` se groz`veasc`. Nu, continuu s` cred c` fuga lui se
datoreaz` unui motiv pe care numai el \l [tie.
|n acest caz, se va \ntoarce cnd va g`si el de cuviin]`,
r`spunse Charlotte.
Ceea ce o s` se \ntmple destul de curnd. I se va face
dor de pat, confirm` inspectorul.
{i, cu un surs, se ridic` \n picioare.
V` mul]umesc, domni[oar` Rossignol, [i v` urez noapte
bun`! Noapte bun` [i dumneavoastr`, domnule Hambro.
Porni spre u[` [i ie[i. Peste cteva secunde, \i auzir` ma[ina
\ndep`rtndu-se.
I-auzi! Se duce spre ru, reflect` Charlotte.
34 ELLIS PETERS
Probabil c` poli]istul era mai nelini[tit dect voia s` par`.
{tia bine [i el c` un bìat orict de prudent [i \ndemnatic
poate totu[i s` cad` oricnd \ntr-un ru. {i, f`r` \ndoial`,
prefera s` nu a[tepte pn` diminea]` ca s`-[i \nceap`
cercet`rile.
John Hambro r`mase a[ezat, f`r` s` fac` nici o mi[care.
Sprncenele lui \ncruntate tr`dau o asemenea nelini[te, \nct
Charlotte se sim]i datoare s`-l calmeze.
Nu v` face]i attea griji! Sunt sigur` c` e viu [i nev`t`mat.
Totu[i, nu p`rea prea convinss`.
Da, desigur, r`spunse politicos John.
Apoi o privi o clip` [i se uit` la ceas.
Ei, o s` apar` cnd va dori el. Nu v` mai nelini[ti]i nici
dumneavoastr`... Ce-ar fi s` vedem ce ne ofer` televiziunea \n
seara asta? propuse, conducnd-o pe Charlotte spre salona[ul
cu televizorul. Acolo, o instal` lng` o b`trn` doamn` care-[i
manifest` imediat dorin]a de a sta la taclale.
V` deranjeaz` mult dac` v` las singur`? \ntreb` el. Am de
scris o scrisoare urgent` [i nu-mi d`dusem seama c` s-a f`cut
att de trziu.
V` rog! r`spunse Charlotte f`r` s` clipeasc`. |n orice caz,
sunt destul de obosit` [i am s` m` culc devreme.
Atunci, v` urez noapte bun`!
Noapte bun`...
Cuvintele lor sunau teribil de fals, iar Charlotte avea
senza]ia c` juca o comedie destinat` exclusiv b`trnei.
Dup` ce John se retrase, \nchiznd cu grij` u[a \n urma lui,
ascult` s` afle dac` urca \n camera lui sau se \ndrepta spre
ma[in`... |i r`spunse la \ntrebare scr]itul sc`rii vechi din
lemn de stejar. Camera cu num`rul doisprezece se afla la
primul etaj, iar John mergea \ntr-acolo. Totu[i, Charlotte era
convins` c` n-avea s` \ntrzie prea mult.
O! exclam` ea dintr-o dat`, ca s-o aud` b`trna, \ncepnd
s` caute \n po[et`, cred c` mi-am l`sat bricheta \n sala de mese.
Ierta]i-m` c` v` deranjez, dar m` duc s-o caut, ]in mult la ea.
|nchise u[a \n urma ei la fel de precaut` ca John [i, dup`
ce-[i scoase pantofii, urc` tiptil pn` la etajul doi. Era riscant,
c`ci l-ar fi putut \ntlni pe palierul primului etaj, dar ajunsese
deja la al doilea cnd \l auzi cobornd scara cu pa[i repezi.
|nc` o dat`, Charlotte se aplec` peste balustrad`, pentru
a-l vedea pe John ajungnd la u[a de la intrare. Nu se \n[elase:
avea o treab` care nu putea s` mai a[tepte.
Imediat, Charlotte se repezi \n camera ei, \[i \nc`l]`
pantofii cu toc plat, lu` pe ea un mantou \nchis la culoare [i
scoase din valiz` o lantern`.
Nu mai era o simpl` curiozitate. Trebuia neap`rat s` afle ce
inten]ii avea John Hambro. O abordase, o urm`rise pn` la
micul han, iar acum, din cine [tie ce motive, \ncercase s-o fac`
s` r`mn` acolo, aproape cu grosol`nie. Dar Charlotte nu era
o marionet` care se las` mnuit` de oricine, [i avea de gnd
s` i-o demonstreze!
Se strecur` afar`, unde \ncepu s` se orienteze dup` lucirea
argintie a rului. Mergea cu pruden]`, cùtnd s` se deplaseze
cu cea mai mare precau]ie posibil.
Dintr-o dat`, un trosnet de vreascuri c`lcate \n picioare,
undeva departe \n fa]a ei, o \n[tiin]` cu certitudine c` era \ntr-
adev`r pe urmele lui John. Nu cùta s`-l dep`[easc`, ci numai
s` vad` ce f`cea.
John mergea \n lungul rului, pe c`rarea care ducea direct
la Aurae Phiala.
36 ELLIS PETERS
Charlotte \[i d`du seama c` ajunsese la gardul de incint`,
distingnd \n dreapta ei forma \ntunecat` a marelui taluz. Ca
s` se asigure, risc` s` aprind` lanterna, camuflnd-o cu
propriul ei trup. Recunoscu srma care marca limita localit`]ii
romane.
Dintr-o dat`, \[i d`du seama c` nu se mai auzea nici o
mi[care [i \n acela[i timp \n]elese c` era vital s` vad` unde
punea piciorul, altfel risca s` cad` \n apele n`valnice ale
rului.
Porni iar la drum, extrem de atent` la fiecare pas. Deodat`,
piciorul ei se \mpiedic` de ceva tare, f`cnd-o s` cad` ct era
de lung`. Se ridic` imediat, \ncercnd s`-[i recapete echilibrul.
La picioarele ei z`cea un trup omenesc, scufundat par]ial \n
ru. Charlotte \[i cùt` cu febrilitate lanterna [i o aprinse.
Fasciculul de lumin` \i dezv`lui silueta unui om c`zut cu capul
\n ap`.
|[i \nfipse lanterna \n argil`, ca s` lumineze \n continuare,
apoi \[i afund` ambele bra]e \n ap` [i trase din r`sputeri de
vestonul gros de tweed. Noroc c` terenul mocirlos \i u[ura
sarcina, permi]nd ca trupul s` alunece \ncetul cu \ncetul
pn` \napoi pe mal.
Dup` ce-l scoase complet din ap`, Charlotte se pr`bu[i
lng` el, epuizat`. |n sfr[it, \l \ntoarse spre ea iar \n lumina
lanternei ap`ru chipul livid al lui John Hambro...
Capitolul 3
Charlotte \[i apropie urechea de gura lui John, dar nu sim]i
nici o boare de respira]ie, iar cnd \[i ap`s` degetele pe
pieptul lui nu sim]i nici b`tìle inimii. Atunci, \l trase pe iarb`
[i \ncepu s`-i fac` respira]ie artificial`.
Mai \nti, avu impresia c` storcea un burete inert, dar dup`
circa un minut John re\ncepu s` respire [i, curnd, pulsul sù
\[i rec`p`t` vigoarea. |ns` avea nevoie de un medic, f`r`
\ndoial`, [i de un pat cald, ct mai repede.
Charlotte lu` lanterna [i porni pe c`rarea alunecoas` pn`
la gardul dincolo de care \[i amintea c` se afla casa lui Stephen
Paviour, administratorul sitului de la Aurae Phiala.
I se p`ru c` trecuse o eternitate, \ntre momentul cnd sun`
[i cel cnd auzi pa[i [i v`zu u[a deschizndu-se, dup` ce se
aprinsese o lumin`. Un cap c`runt [i pl`cut se aplec` spre ea.
Paviour avea barbi[on, [i o musta]` cenu[ie.
Scuza]i-m`, spuse el cu glas sonor, dar nu folosim aproape
niciodat` u[a asta. Sper c` nu v-am l`sat s` a[tepta]i prea mult.
Charlotte cl`tin` din cap, gr`bindu-se s` adauge:
Am scos un om din ru, cam la dou` sute de metri
de-aici, \n amonte. I-am f`cut respira]ie artificial`, dar va avea
nevoie de \ngrijiri [i de ad`post. Pute]i s` m` ajuta]i?
Dup` ce o privi cteva secunde cu o uimire lesne de
\n]eles, Paviour se reculese cu o promptitudine
remarcabil`.
Intra]i! spuse el. Am s`-l chem pe colegul meu [i vom
merge s`-l aducem pe bietul om. A[eza]i-v` lng` foc, sunte]i
ud` [i \nghe]at`. Vin imediat.
Dup` ce o instal` \ntr-o camer` mic` [i plin` de c`r]i, porni
spre coridorul unde se afla telefonul. L`sase u[a deschis`, iar
Charlotte \l auzi formnd num`rul, dup` care vorbi scurt,
calm, ca [i cum s-ar fi \ndeletnicit tot timpul cu asemenea
opera]iuni de salvare. Dup` ce \nchise, \l auzi formnd un alt
num`rul [i vorbind din nou.
|n sfr[it, Paviour reveni spre ea, cu un impermeabil pe
bra]. }inea \n mn` un [ezlong de gr`din`, ca s`-l foloseasc`
\n chip de targ`.
Am preferat s` chem poli]ia, \i explic` el. Nu [ti]i, f`r`
\ndoial`, dar \n seara asta a trecut pe la noi un inspector de
poli]ie. Cùta un bìat. Poate c` pe el l-a]i g`sit?
Nu, r`spunse repede Charlotte, nu de el este vorba. Sunt
la curent cu dispari]ia lui, dar acum e altcineva. Un b`rbat
care, la fel ca mine, locuie[te la Somonul auriu.
Aha! Bun... Adic`, rù... Ei, uite c-a venit [i Lawrence!
De afar` se auzea zgomotul unei motociclete. Apoi, tn`rul
pe care Charlotte \l remarcase \n ghereta de bilete de la
intrarea \n Aurae Phiala \[i vr\ capul pe u[`.
Unde e? \ntreb` el, dup` ce arunc` o privire scurt` spre
Charlotte.
Pe c`rare, pu]in mai \n amonte, r`spunse Paviour,
pornind spre u[`.
|nainte de a ie[i, se \ntoarse spre Charlotte [i adùg`:
C`rarea de pe malul rului este foarte periculoas` cnd
e ud`, ca acum. Ce-o fi f`cut acolo omul acela, \n toiul nop]ii?
E ridicol s`-]i asumi asemenea riscuri!
De[i administratorul vorbea pe un ton deta[at [i
impersonal, Charlotte \[i d`duse seama de sub\n]elesul
cuvintelor lui: {i ce cùta]i acolo [i dumneavoastr`...?
A avut mare noroc c-a]i fost \n apropiere! conchise el cu
un surs, ca [i cum, dndu-[i seama de gaf`, ar fi \ncercat s` se
scuze.
Asculta]i! \l \ntrerupse dintr-o dat` Lawrence. Se pare c`
ne mai vine un vizitator nocturn...!
Ajunseser` \n gr`dina lui Paviour, lng` magazia de scule.
Se oprir` s` asculte. Dinspre c`rare se auzeau clar pa[ii
ezitan]i ai cuiva.
L-am chemat pe inspector, murmur` administratorul,
\naintnd pu]in ca s` vad` mai bine. M` gndeam c` s-ar putea
s` fie elevul pe care-l cùta... Dar domnul Felse n-avea cum s`
ajung` att de repede.
|n orice caz, n-ar veni pe jos, [i nici pe c`rare, r`spunse
Lawrence. {i cred c` nici doamna Paviour nu-[i face plimb`rile
chiar pn` la ora asta, nu-i a[a?
|ntr-adev`r, Lesley s-a \ntors acum vreo dou`zeci de
minute [i s-a culcat, replic` Paviour. Sper c` doarme [i c` nu
s-a trezit.
Pornir` \n direc]ia din care se auzea zgomotul [i, curnd,
lanterna din mna administratorului dezv`lui o siluet` care
ie[ea din \ntuneric, cl`tinndu-se. Paviour \i lumin` fa]a.
40 ELLIS PETERS
Ud [i plin de noroi, John Hambro ajunse \n mijlocul
salvatorilor sì. Cu o mn` \[i ap`sa fruntea, iar cu cealalt` \[i
masa coapsa dreapt`.
{i-a revenit! exclam` Charlotte. S-a ridicat singur pe
picioare!
Lawrence o d`du u[urel dar ferm la o parte, pentru a se
apropia de John. |l lu` de un bra] [i, cuprinzndu-l pe dup`
umeri, constat` pe un ton admirativ:
Ei, se poate spune c` sunte]i un tip solid! Domni[oar`,
]ine]i dumneavoastr` de chestia asta, s-o folosim ca pe o
brancard`.
Administratorul trecu la cel`lalt cap`t al [ezlongului, apoi
\i d`du Charlottei lanterna ca s` le lumineze drumul.
|mi pare foarte rù c` am cauzat atta deranj, murmur`
John.
Nu-]i face probleme, b`trne, r`spunse Lawrence pe un
ton binevoitor. Vezi p`tratul `la luminat pe peretele de-acolo?
Ei bine, \nùntru te-a[teapt` un ad`post cald.
U[a r`m`sese deschis` [i, \n timp ce se apropiau, v`zur` \n
cadrul ei o siluet`.
Casa avea [i un bec exterior, dar nimeni nu se gndise s`-l
aprind`. Charlotte constat` c` silueta apar]inea unei tinere
femei care ie[ise \n prag. |n sfr[it, aceasta se \ntoarse [i ap`s`
pe comutator, pentru a le lumina drumul, astfel \nct
Charlotte o putu vedea clar.
Se deta[a din umbr` ca o zn` bun` ap`rut` miraculos ca
s` le aduc` lumina, c`ldura [i siguran]a. De[i n-avea nici cea
mai vag` idee ce se \ntmpla, surdea \n noapte, a[teptnd s`
i se explice, cu buzele \ntredeschise, gata s` adreseze cteva
cuvinte de bun venit. R`mase astfel cteva secunde \n zona
luminat`, f`r` s` [tie prin ce momente dramatice trecuse
micul grup care venea spre ea. Avea fa]a senin` [i calm`,
\ncadrat` de [uvi]ele scurte ale p`rului blond ondulat [i
luminat` de ochii larg deschi[i.
Acea femeie nu putea fi dect doamna Paviour numita
Lesley care, cnd i se n`z`rea, se plimba singur` noaptea, a[a
cum f`cuse [i cu o jum`tate de or` \n urm`.
Charlotte nu-[i putea crede ochilor; cum putea fi o femeie
att de frumoas` ca so]ia administratorului care trebuia s`
aib` cel pu]in [aizeci de ani, fiind coleg [i contemporan cu
unchiul ei Alan? Doamna Paviour nu p`rea s` aib` mai mult de
dou`zeci [i cinci de ani.
{i totu[i, nimic nu ar`ta c` ar fi fost decep]ionat` sau
nesatisf`cut`. Avea o \nf`]i[are radioas`, destins`, \mplinit`.
La vederea lui Lesley Paviour, John nu putu s` exclame
dect att:
Doamne!
{i, cu r`suflarea tìat`, nu mai adùg` nimic.
Dintr-o dat`, de pe fa]a femeii disp`ru orice bun`
dispozi]ie. |l v`zuse [i ea pe John.
Ce s-a \ntmplat, Stephen? \ntreb`, cu voce gtuit`.
Apoi, p`rnd s`-[i vin` \n fire, \i chem` \nùntru:
Haide]i, intra]i! Conduce]i-l lng` foc. Repede! M` duc
s`-i preg`tesc ceva de bùt.
{i se r`suci \n loc, cu poalele capotului \nfoindu-i-se \n jur,
ca s` deschid` larg u[a salonului.
Privind-o cum pornea cu pa[i mari spre birou, Charlotte nu
putu s` nu remarce vitalitatea [i energia pe care le degaja, de
\ndat` ce intra \n ac]iune.
42 ELLIS PETERS
Lesley Paviour reap`ru aproape imediat cu o tav`. John
fusese instalat lng` foc, iar Lawrence \l ajuta s`-[i scoat`
vestonul ud.
Nici unul dintre cei cinci nu scoase o vorb`, pn` cnd
John Hambro, revigorat de paharul de alcool pe care i-l
adusese Lesley, \[i veni complet \n fire. Urm`rea cu ochi
obosi]i mi[c`rile gazdei [i, de[i nu spunea nimic, privirea lui
era mai mult dect grìtoare.
Charlotte se a[ezase \ntr-un col], l`sndu-i pe ceilal]i s`-l
\nconjoare cu aten]iile lor. John \nc` nu-i observase prezen]a,
[i nici ea nu se gr`bea s` se fac` remarcat`.
Are nevoie de un medic, declar` Stephen Paviour, lund
paharul gol din minile lui John.
N-am nevoie de nici un medic, replic` acesta din urm`.
Ce-ar putea face el, mai mult dect dumneavoastr`? M` doare
capul de-mi plesne[te, atta tot.
Apoi, ridicndu-se, \[i duse mirat mna \n spatele urechii.
Dup` o clip` de gndire, \ntreb` scurt:
Ce mi s-a \ntmplat?
A]i c`zut \n ru, \i explic` Paviour cu blnde]e. Dar eu, \n
locul dumneavoastr`, nu m-a[ mai gndi la asta. Important
este c` sunte]i aici, viu [i nev`t`mat.
Am c`zut \n ru? repet` indignat John, privind sngele
care-i \nro[ise degetele mnjite de noroi. Aiurea, n-am c`zut \n
nici un ru! Mergeam lini[tit pe iarba de pe mal, [i cnd m-am
trezit, eram \ntins pe jos. Am primit o lovitur` puternic` \n
cap, apoi cineva a s`rit asupra mea, de la spate, [i m-a lovit.
Apoi, privindu-i nedumerit pe cei din jur, \ntreb`:
Dar, de fapt, dac` am ajuns \n ru, cum de m` aflu acum
aici?
V-a tras la mal aceast` tn`r`, r`spunse Paviour, dndu-se
pu]in la o parte pentru ca John s-o poat` vedea pe Charlotte.
Nu numai c` v-a scos din ap`, dar v-a mai f`cut [i respira]ie
artificial`, dup` care v-a l`sat s` v` reveni]i, alergnd s` cheme
\n ajutor. Altfel, cum crede]i c` am fi ajuns acolo la ora asta,
cu o targ` [i lanterne?
Nu-mi mai amintesc nimic... murmur` John a[ezndu-se
la loc, cu o privire recunosc`toare spre Charlotte. Deci,
dumneavoastr` a]i fost...? Dumneavoastr` m-a]i...?
Charlotte \i putea citi gndurile ca \ntr-o carte: Dac` era
acolo, dac` m-a g`sit, \nseamn` c` m` urm`rise... Iar dac`
m-a urm`rit, \nseamn` c` n-a crezut nimic din tot ce i-am
spus... {i dac` nu m-a crezut, reiese c` [tie ceva, sau c` a
descoperit ceea ce \ncercam s`-i ascund...!
Astfel, nu fu surprins` deloc s`-l vad` ro[ind dintr-o dat`,
cuprins de un val de sentimente contradictorii [i violente,
care i se succedau unele dup` altele pe chipul murd`rit de
noroi.
Cnd vorbi din nou, glasul \i devenise r`spicat [i tìos,
f`r` s` mai aminteasc` prin nimic c` tocmai fusese salvat de
la \nec.
Bun, a[a se explic` salvarea mea din ru [i, crede]i-m`,
sunt foarte recunosc`tor, dar m` \ntreb cum am putut s` cad
\n ap`?
Nu avur` timp s`-i spun` c` nici ei nu [tiau; de afar` se
auzir` ro]ile unei ma[ini, scr[nind pe pietri[ul din gr`din`.
Apoi se l`s` lini[tea, \ntrerupt` dup` cteva secunde de
soneria de la intrare.
Inspectorul trebuie s` fie, spuse Paviour. Vrei s`-i
deschizi tu, draga mea?
44 ELLIS PETERS
So]ia lui se ridic` f`r` o vorb` [i reveni \nso]it` de
inspectorul Felse, care se \ndrept` direct spre Paviour.
Am primit mesajul dumneavoastr`. Ce s-a \ntmplat?
* * *
|n sfr[it sp`lat, \nc`lzit, cu un pansament adeziv \n spatele
urechii drepte [i un pahar de whisky \n mn`, John Hambro
era gata s` povesteasc` totul \n am`nunt.
Voiam s` fac o mic` plimbare \nainte de a m` culca, atta
tot, \ncepu el. Mergeam pe c`rarea de lng` ru, nu departe
de aici, cnd un necunoscut m-a atacat de la spate. Nu
auzisem nimic [i nici m`car n-am avut timp s` m` \ntorc. Am
primit o lovitur` \napoia capului [i m-am pr`bu[it. Nu-mi mai
amintesc nimic, dect c` am c`zut pe iarb`, cu fa]a \n jos.
Cnd mi-am revenit, eram \n acela[i loc. Am dedus c` nu m`
mi[casem de cnd c`zusem, [i c` cel care m` lovise fugise,
l`sndu-m` acolo. De cum m-am putut ridica, am plecat s`
caut ajutor. Am v`zut o fereastr` luminat` [i m-am \ndreptat
\ntr-acolo. Aproape ajunsesem \n gr`din`, cnd i-am \ntlnit
pe dumnealor, care veneau s` m` salveze. Astfel, adùg` el pe
un ton sec, am aflat c` fusesem \n pericol de a m` \neca \n ru,
[i c` Charlotte m` scosese din ap`...
Cnd l-am g`sit, complet` Charlotte, z`cea de-a
curmezi[ul potecii.
De-a curmezi[ul? se mir` cineva.
Da, de-a latul! confirm` ea cu convingere. Doar
picioarele \i mai r`m`seser` pe iarb`. Capul [i umerii \i erau
scufunda]i \n ap`.
Charlotte sim]ea c` erau instinctiv reticen]i. Nici unuia
dintre ei nu-i pl`cea s`-[i vad` via]a lini[tit` [i monoton`
tulburat` de acele evenimente f`r` nici un \n]eles.
Poate c` exist` o explica]ie mult mai simpl`, suger`
Stephen Paviour, cu speran]`. O piatr` s-a desprins din ruine
[i a c`zut, lovindu-l \n cap, astfel \nct a c`zut \n ru. La urma
urmei, noi nu [tim nimic, nu eram acolo s` vedem cu
exactitate ce s-a \ntmplat.
Dar eu eram acolo! r`spunse scurt John. {i pot s` v`
spun cu certitudine c` n-a c`zut nici o piatr`.
{i eu am fost acolo, adùg` Charlotte. {i-n plus, mai e [i
altceva. Cnd prime[ti o lovitur` \n cap [i cazi pe burt`,
indiferent dac` e[ti atacat sau izbit de o piatr`, nu cred c` te
po]i afunda \n noroi att de adnc cum era domnul Hambro.
Inspectorul Felse, care pn` atunci ascultase f`r` o vorb`,
\ntreb` calm:
|n ce pozi]ie \i st`teau bra]ele?
Asta e! exclam` Charlotte. De fapt, cnd omul cade la
p`mnt, \ntinde instinctiv bra]ele \nainte, ca s` amortizeze
[ocul. Or, bra]ele domnului Hambro st`teau pe lng` trup.
Nimeni nu cade a[a. Chiar [i incon[tient fiind, omul nu cade
cu bra]ele pe lng` trup! {i totu[i, a[a l-am g`sit.
|n timp ce vorbea, \l privea pe inspector \n fa]`, [i v`zu c`
o credea.
So]ii Paviour, \ns`, nu se jenau s`-[i arate ne\ncrederea, iar
Lawrence scoase [i el un mic oftat de \ndoial`.
John p`rea perplex. F`r` \ndoial`, ar fi preferat s` nu dea
crezare acelor explica]ii care deschideau orizonturi deloc
\mbucur`toare.
George Felse, \ns`, se ridic` [i porni spre Charlotte.
46 ELLIS PETERS
V` da]i seama ce sugera]i? obiect` Paviour.
Nu sugerez nimic, r`spunse Charlotte, afirm. Spun clar
c` cineva, dup` ce l-a lovit cu snge rece pe domnul Hambro,
l-a trt pn` la ru [i l-a l`sat cu capul \n ap`, \nfundndu-l
adnc \n noroi.
Se l`s` o t`cere de ghea]`. George Felse travers` camera
spre vestonul lui John, care fusese pus la uscat pe sp`tarul
unui scaun. |l lu` \n mini [i-l ridic` \n lumin`, pentru a-l
examina cu aten]ie.
Era aproape uscat mai jos de umeri, declar` Charlotte,
care-i urm`rea fiecare mi[care. Dar cred c` i l-am udat [i eu
pu]in, \n timp ce-i f`ceam respira]ie artificial`.
Felse se \ntoarse spre ceilal]i, ridicnd vestonul \n v`zul
tuturor.
Uita]i-v` bine! Ce vede]i \n partea din spate, la mijloc?
\ntreb` el, adresndu-i-se \n special lui John.
O pat` umed`, r`spunse acesta. Sau, mai degrab`, dou`
pete care se unesc la mijloc.
|n acel loc, materialul era \ntunecat de dou` pete umede
mari, desp`r]ite printr-o linie uscat`. Zona p`tat` era
delimitat` de pu]in noroi uscat.
{i ce crede]i c` sunt acestea? insist` Felse.
S-ar zice c` este urma unui picior, r`spunse John, cu
buzele dintr-o dat` uscate de team`. |n]eleg, da... \n]eleg.
Agresorul nu s-a mul]umit s` m` trasc` la ru dup` ce m-a
lovit, ci mi-a pus un picior pe spate [i a ap`sat, \ncercnd s`
m` scufunde ct mai adnc \n ap`. Apoi a fugit, convins c`
aveam s` m` \nec...
To]i erau prea obosi]i [i tulbura]i ca s` mai reac]ioneze, dar
continuar` totu[i s` se revolte la adresa ideii c` Aurae Phiala
putea fi scena unor asemenea violen]e ba mai mult, a unei
tentative de crim`.
Priveau fascina]i pata dubl` de pe vestonul de tweed, [i cu
ct se uitau mai mult, cu att recuno[teau mai clar urma
inconfundabil` a unui picior.
Apoi Lawrence \ntreb`, cu un glas sufocat pe care \ncerca
s` [i-l controleze:
Dar de ce? De ce s` vrea cineva s`-l ucid` pe domnul
Hambro? A venit aici doar ca simplu turist...
Eu m` duc s` pun de cafea, anun]` Lesley Paviour. O s`
ne fac` bine la to]i.
{i ie[i din camer`, cu un calm [i o siguran]` de sine absolut
fire[ti.
|n orice caz, relu` John, e absolut clar c` stnjenesc pe
cineva. Dar de ce, dac`-l interesa att de mult s` dispar, [i-a
asumat riscul de a m` l`sa a[a, cu [ansa de a-mi rec`p`ta
cuo[tin]a [i a reac]iona \n continuare?
Nu \ncape nici o \ndoial`, confirm` George Felse, c` era
periculos, date fiind constitu]ia [i rezisten]a dumneavoastr`.
Ar fi trebuit s` v` arunce \n mijlocul rului, unde curentul e
att de puternic \nct nici chiar un \not`tor excelent n-ar mai
putea ajunge la mal. Adùga]i la asta [i [ocul apei reci ca
ghea]a, [i v` da]i seama c` n-a]i mai fi avut nici o [ans` de
sc`pare.
Foarte reconfortant! exclam` John cu o mic`
strmb`tur`, dar atunci de ce n-a f`cut treaba pn` la cap`t?
Cu siguran]`, asta era inten]ia lui, dar n-a mai avut timp,
conchise poli]istul.
48 ELLIS PETERS
...Pentru c` m-a auzit pe mine venind, complet` Charlotte.
F`r` nici o \ndoial`, \ncuviin]` din nou inspectorul.
Mai avea nevoie doar de un minut, dou`, dar v-a auzit
apropiindu-v` [i a preferat s` fug`... dup` ce-l trse pe
domnul Hambro pn` la marginea apei [i-l \nfundase cu
piciorul ct mai adnc posibil.
{i toate astea, f`r` nici un motiv! Numai un nebun poate
face a[a ceva! bomb`ni domnul Paviour.
Metoda folosit` nu denot` un nebun, replic` Felse. De
fapt, agresorul domnului Hambro a ac]ionat cu snge rece,
metodic. {i din moment ce greu se poate recunoa[te un motiv
personal, nu ne r`mne s` credem dect c` orice persoan` ar
fi trecut pe-acolo \n acel moment ar fi avut aceea[i soart`.
Domnule Hambro, sunt sigur c` a]i descoperit, din
\ntmplare, ceva ce nu trebuia s` vede]i.
Dar n-am descoperit nimic, replic` John cu am`r`ciune,
absolut nimic. Nu era nevoie s`-mi dea-n cap!
Agresorul dumneavoastr` nu putea s` v` \ntrebe [i s` v`
cread` pe cuvnt, nu-i a[a? E clar, a crezut c` v`zuser`]i ceva
ce el dorea s` r`mn` ascuns... iar atta lucru i-a fost suficient.
Numai c` domni[oara Charlotte nu era departe [i se apropia
f`r` a \ncerca s`-[i ascund` zgomotul pa[ilor...
Felse arunc` o privire spre Charlotte [i, cnd \i \ntlni ochii
limpezi, \ntre ei se sim]i o und` de complicitate, c`ci poli]istul
ghicise motivul care o \mpinsese s`-l urm`reasc` pe John
Hambro. |ns` erau singurii care \mp`rt`[eau secretul.
Prin urmare, uciga[ul n-avea de ce s` se team` de
domni[oara, continu` inspectorul, [i n-a fost att de nebun
\nct s` comit` o crim` gratuit`. A preferat s` fug`, f`r` a-[i
asuma riscuri suplimentare.
Chiar atunci intr` Lesley cu tava [i o puse pe o m`su]`
joas`, \nainte de a le \mp`r]i tuturor ce[tile de cafea.
Ar fi foarte util, domnule Hambro, suger` Felse
amestecnd cu linguri]a \n cea[c`, s` \ncerca]i s` v` aminti]i
tot ce a]i v`zut.
John \[i lu` capul \n mini, \ncercnd s` se concentreze
mai bine.
O dat` ce am ajuns la gardul care \nconjoar` Aurae
Phiala, de unde puteam vedea bine drumul care duce la
Silcaster, am remarcat una sau dou` ma[ini care treceau pe
[osea. Lumina farurilor m`tura cotitura... La prima ma[in`
n-am v`zut nimic deosebit, dar cnd a sosit a doua, am
observat clar, \n momentul cnd farurile au trecut peste
vechile ziduri, un om care st`tea nemi[cat la cel`lalt cap`t al
ruinelor. Nu l-am z`rit dect o secund`, dar sunt sigur c`
individul era acolo!
Individul? \ntreb` Felse.
Da, \n sens general, r`spunse John. Nu mi-am putut da
seama dac` era b`rbat sau femeie.
{i altceva? Cum era \mbr`cat?
Of, nu fi]i ridicol! exclam` John, agasat. L-am v`zut doar
o secund`, att ct s`-i disting silueta... Totu[i, sunt aproape
sigur c` era un b`rbat.
{i ct timp a trecut de atunci pn` a]i fost atacat?
A[ spune c` aproape trei minute, poate patru. N-am fost
prea atent. |n fond, [i omul acela avea dreptul s` se plimbe
pe-acolo, la fel ca mine!
Nu [i la Aurae Phiala! se r`sti indignat Stephen Paviour.
La ora aceea? Muzeul se \nchide la orele optsprezece, nimeni
nu are voie s` intre \n incint` dup` ora...
50 ELLIS PETERS
Da, \ntr-adev`r, consim]i John. Dar c`rarea de pe malul
rului trece prin apropiere. Doar o srm` o separ` de incinta
sitului. Oricine poate trece pe dedesubt...
Cred, interveni Lesley, f`cndu-[i de lucru \n jurul t`vii,
c` [i eu am fost afar` cam la aceea[i or` [i prin acelea[i locuri.
Evident, nu m-am dus pe malul rului, ci \n apropiere de
drum, pe partea cealalt`. Numai c` m-am \ntors acas` cu mult
\nainte de orele zece. Nu m-am uitat la ceas, [i eram \n baie
cnd am auzit agita]ia de jos.
L-a]i v`zut [i dumneavoastr` pe omul acela dintre ruine?
\ntreb` Felse.
Nu. |mi amintesc \ntr-adev`r c` am v`zut dou` sau trei
ma[ini trecnd pe drumul spre Silcaster, dar n-am z`rit nimic
deosebit \n lumina farurilor.
Apoi ezit` o clip`, cu cafetiera \ntr-o mn` [i vasul cu lapte
\n cealalt`. |n sfr[it, adùg`:
S` nu crede]i c` sunt nebun`, dar m` \ntreb dac` nu
cumva domnul Hambro a v`zut fantoma de la Aurae Phiala.
N-a[ vrea s` rde]i de mine, vorbesc foarte serios, insist` ea.
N-ave]i dect s`-i \ntreba]i pe localnicii din sat. Au s` v` spun`
ce-au v`zut.
Te rog, draga mea, o \ntrerupse so]ul ei pe un ton
contrariat, e complet ridicol ce spui. Astea nu sunt dect
supersti]ii locale. {i, din p`cate, \n acest moment ne ocup`m
de fapte reale...
Nu e nimic ridicol, relu` cu convingere Lesley, fantoma
exist` \n realitate. Toat` lumea din sat recunoa[te. Uite, Orrie
de pild`, continu` ea, adresndu-se so]ului ei. De dou` ori a
v`zut fantoma santinelei romane. {i totu[i, greu g`se[ti un om
mai \ntreg la minte dect Orrie!
Cine e Orrie? \ntreb` Felse.
Gr`dinarul nostru, \i explic` Lesley. Cel mai frumos
specimen din neamul local, preciz` ea, \ntr-un acces de
voio[ie. |n veci n-a]i putea s` ghici]i de la ce nume i se trage
diminutivul... Ei bine, de la Orlando! Orlando Benyon.
Numele `sta exist` \n familie de genera]ii.
{i Orrie a v`zut [i el santinela roman`? \ntreb` Felse.
Asculta]i, relu` Lesley, redevenind dintr-o dat` serioas`,
am v`zut-o chiar [i eu, de dou` ori. Cu ambele ocazii, st`tea
lng` zidurile \n ruine, de cealalt` parte a sitului. {i n-am g`sit
nimic straniu \n asta. |n secolul al IV-lea, se f`cea de gard`
astfel \n fiecare noapte. F`r` \ndoial`, este santinela care a fost
ucis` \n timpul celebrului atac al galilor.
Paviour era tot mai exasperat, [i nu se ascundea.
Nu ne-am adunat aici ca s` discut`m despre halucina]ii
colective, spuse el pe un ton acid, ci despre o tentativ` de
omor. Cnd izbucnesc violen]e, e mai bine s` recurgem la
altceva dect la imagina]ie.
Ceea ce ne-a]i spus este foarte interesant, doamn`
Paviour, declar` calm Felse. Vom vedea ce p`rere au cei din
sat.
|[i puse cea[ca la loc pe tav`, adùgnd cu un oftat:
Bun, nu ne mai r`mne dect s` ne retragem,
mul]umindu-v` din toat` inima pentru ospitalitate. E timpul
s` v` l`s`m s` v` odihni]i... Domnule Hambro, dac` v` sim]i]i
destul de bine ca s` v` \ntoarce]i la han, \mi va face pl`cere s`
v` duc cu ma[ina mea, precum [i pe domni[oara Rossignol.
Lesley \ncepuse s` strng` ce[tile, dar cnd auzi numele
Charlottei, puse brusc tava la loc pe mas` [i se \ntoarse spre
ea, cu un surs larg:
52 ELLIS PETERS
Rossignol? Charlotte Rossignol? Celebra cnt`rea]`? Ai
auzit, Stephen? Dar dumneavoastr` sunte]i nepoata
doctorului Morris, nu-i a[a?
Charlotte d`du din cap, cu un aer surprins.
Nu [tiam c` unchiul meu a vorbit despre mine. Familia
noastr` este foarte dispersat` [i nu-l cunosc. Dar este adev`rat
c` vizita mea aici nu se datoreaz` unei coinciden]e. I-am citit
cartea despre Aurae Phiala [i am vrut s` v`d locurile cu ochii
mei. De altfel, g`sesc c` a fost foarte nedrept fa]` de acest loc,
c`ruia \i admir frumuse]ea.
Da, Stephen este de aceea[i p`rere [i nu \mp`rt`[e[te
opinia unchiului dumneavoastr`, r`spunse zmbind Lesley.
Este adev`rat c` Aurae Phiala face parte din via]a noastr`. Ve]i
r`mne aici cteva zile?
Trebuie s` ]in cteva concerte \n regiune, [i m` gndeam
s` stau la han dou` zile sau trei.
|n nici un caz \n hanul acela de pescari! exclam` Lesley.
|n nici un caz! Tot ceea ce e-n leg`tur` cu Alan Morris \[i are
locul aici. V` ve]i muta la noi, avem mai multe camere de ct
ne sunt necesare. Casa e prea mare pentru noi doi. Veni]i, v`
rog! De ce n-a]i r`mne chiar din seara asta? V` pot
\mprumuta eu toate cele de care ave]i nevoie pentru noapte,
iar mine vom merge s` v` aducem lucrurile de la hotel.
Sunte]i foarte amabil`, r`spunse cu \nsufle]ire Charlotte,
[i voi fi \ncntat` s` petrec cteva zile la dumneavoastr`. Dar
pentru noaptea asta prefer s` m` \ntorc la hotel... \mpreun`
cu domnul Hambro.
Pn` \n acel moment, nu-l privise pe Paviour \n timp ce
vorbea. Tn`ra lui so]ie lansase invita]ia cu atta entuziasm [i
siguran]` de sine, \nct era clar c` se a[tepta ca
administratorul s` fie \ntru totul de acord. Dar cnd se
\ntoarse spre el, Charlotte v`zu c` pe chipul lui lung [i trist
ap`ruse o expresie de marmur`. Ochii adnci]i \n cap aveau
luciul unei oglinzi mate... Pe un ton neutru [i lipsit de
convingere, Stephen Paviour repet` invita]ia so]iei sale.
Da, ne-ar face pl`cere s` accepta]i. Avem cea mai aleas`
stim` pentru doctorul Morris, iar nepoata lui nu poate fi dect
binevenit`. De altfel, Lesley se va bucura mult de compania
dumneavoastr`, adùg` el pe un ton mai cald, ca [i cum acest
gnd l-ar fi consolat dintr-o dat`.
Intui]ia \i spunea Charlottei c` prezen]a unei vizitatoare
reprezenta \n ochii administratorului un deranj foarte
inoportun.
Dar, \[i spuse ea, faptul e consumat; nu mai pot s` bat
\n retragere.
A[a cum propusese, inspectorul Felse \i duse pe John [i
Charlotte cu ma[ina la Somonul auriu. {i abia \n clipa cnd
ma[ina se opri \n curtea hanului, Charlotte se hot`r\ s`-i pun`
\ntrebarea care-i st`tea pe limb`.
|nc` nu l-a]i g`sit pe tn`rul Boden, nu-i a[a? se interes`
ea \ncet, ca [i cum s-ar fi temut s` aud` r`spunsul.
Nu, r`spunse Felse cu acela[i aer preocupat. |nc` nu l-am
g`sit.
54 ELLIS PETERS
Capitolul 4
A doua zi diminea]a, la ora nou` [i jum`tate, cnd se
prezent` la locuin]a administratorului, George Felse le aducea
so]ilor Paviour ve[ti dramatice. |n timp ce se apropia de cas`,
\l v`zu pe John Hambro sco]nd din porbagajul ma[inii
valizele Charlottei. Prin urmare, sfr[ise prin a accepta
invita]ia lui Lesley.
So]ii Paviour \i ie[iser` amndoi \n \ntmpinare. Stephen
afi[a, ca de obicei, o min` trist` [i ab`tut`, \n timp ce so]ia lui
deborda de via]` [i tinere]e.
|n spatele lor, pe treapta de la u[`, st`tea Bill Lawrence,
studentul care vindea bilete de intrare \n muzeul ruinelor
romane de la Aurae Phiala. Felse \[i spuse c` aveau tendin]a s`
uite de el. Totu[i, trebuia s` fie interogat, la fel ca to]i ceilal]i,
cu att mai mult cu ct era liber s` vin` [i s` plece cnd dorea,
din moment ce locuia singur, \ntr-un mic pavilion de la
marginea drumului spre Silcaster.
Tn`rul Lawrence avea un aer de indiferen]` nemul]umit`,
ca de obicei. Respectnd cu stricte]e imperativele modei,
purta favori]i lungi, dar nu avea musta]`. |n ciuda dispre]ului
sù suveran fa]` de aparen]e, considera probabil c` avea o
gur` prea expresiv` [i de o form` prea perfect` ca s` [i-o
ascund`. Ochii lui languro[i, m`rgini]i de gene lungi, nu
pierdeau nimic din tot ceea ce vedeau... \n ciuda dispre]ului
pe care-l exprimau.
Da, ar fi o gre[eal` enorm` s`-l neglij`m pe acest tn`r!
reflect` poli]istul.
Lesley \i ie[i \n cale, exclamnd:
Domnule inspector Felse! Nu ne a[teptam s` v` revedem
att de curnd! Ne aduce]i vreo veste?
Am considerat c`, dup` ce v-am deranjat toat` seara cu
anchetele mele, se cuvenea s` v` ]in la curent cu cercet`rile
\ntreprinse pentru a-l g`si pe tn`rul Gerry Boden, elevul
disp`rut. Unul dintre oamenii mei l-a scos din ru azi
diminea]` spre orele [ase, la doi kilometri distan]` de aici, \n
aval... Era mort.
Ce nenorocire! strig` Lesley, cu o expresie
dezn`d`jduit`. Bie]ii p`rin]i! |mi pare att de rù pentru ei...!
Stephen \[i umezi pu]in buzele palide, \nainte de a vorbi.
Se afla \n incita muzeului Aurae Phiala cnd a c`zut \n
ru? \l \ntreb` el pe Felse. Dac` da, m` simt r`spunz`tor! Dar
c`rarea este un drum comunal [i nimeni nu poate fi acuzat,
chiar dac` s-ar dori asta.
E prea devreme, r`spunse Felse dnd din cap, ca s`
spunem cum anume a c`zut \n ap`. Laboratorul criminalistic
\i va examina hainele [i, desigur, i se va face autopsia.
Barbi[onul \ngust al administratorului tremura, ca efect al
tensiunii necontrolate care-i cuprinsese mu[chii f`lcilor. Parc`
ar fi fost b`trnul Don Quijotte f`cnd eforturi s` respire
adnc, \nainte de a spune cu un oftat resemnat:
56 ELLIS PETERS
Chiar este necesar? {tiu c` nu trebuie s` neglija]i nimic,
dar gndi]i-v` ct de distru[i sunt p`rin]ii lui! Ar putea fi pus`
la \ndoial` cauza decesului? E clar c` s-a \necat!
A[a se pare, la prima vedere, afirm` \n]eleg`tor Felse, dar
o certitudine valoreaz` mai mult dect o supozi]ie, [i cum
chiar dumneavoastr` spunea]i, nu trebuie s` neglij`m nici o
ipotez`.
Inspectorul tocmai ajunsese \napoi la ma[in`, cnd se
\ntoarse pentru a adùga pe un ton degajat:
Era s` uit... S` nu v` mira]i dac`-i ve]i vedea pe unii
dintre oamenii mei patrulnd pe malul rului sau prin
\mprejurimi... O simpl` opera]iune de rutin`!
Apoi demar` [i, \n timp ce se \ndep`rta, arunc` o privire
\n oglinda retrovizoare. So]ii Paviour nu se clintiser` din
loc, [i nici ceilal]i din jur nu f`cuser` vreo mi[care. To]i
st`teau \ncremeni]i, privindu-l cum pleca... Chiar dac` nu
aflase mare lucru de pe urma acelei \ntrevederi, cel pu]in
reu[ise s` arunce cu precizie un bolovan \n apele calme din
Aurae Phiala, iar valurile strnite \ncepeau deja s`-l
nelini[teasc`.
La ie[irea de pe aleea care ducea la casa administratorului,
Felse \ntlni un uria[ tn`r [i blond care plivea de buruieni
rondurile de flori. La auzul motorului, tn`rul se ridic`,
privind ma[ina care trecea.
~sta trebuie s` fie Orlando Benyon cel c`ruia i se spune
Orrie... gr`dinar [i om la toate pentru familia Paviour!
presupuse inspectorul.
Prad` unei inspira]ii nea[teptate, frn` [i trecu \n
mar[arier. Orrie se ridic` din nou, \ntorcndu-se spre
vizitator, ro[u la fa]` de efort.
Bun` ziua, \l salut` Felse. Ce flori frumoase ave]i aici!
Da, nu sunt urte, recunosc! \i d`du dreptate gr`dinarul.
Felse \i oferi o ]igar` [i foc, apoi \ncepu s`-l chestioneze, pe
un ton de conversa]ie.
V` ocupa]i singur de toat` proprietatea? Cred c` ave]i
mult de lucru!
Eh...! Fac fa]`!... Sunte]i de la poli]ie, nu-i a[a? V-am
recunoscut din ziua cnd l-a]i arestat pe acel tn`r incendiator
care aprindea focuri peste tot prin vale.
Serios? Da, posibil. Probabil a]i aflat c` \n diminea]a asta
a fost pescuit un bìat din ru. F`cea parte dintr-un grup de
elevi veni]i s` viziteze situl. Chiar dumneavoastr` l-a]i alungat
dintr-o zon` interzis`, unde instalaser`]i un cordon de
protec]ie. Atunci l-a]i v`zut ultima oar`?
Ba bine c` nu! r`spunse Orrie, aruncndu-i poli]istului o
privire lung` [i piezi[`. Dar pot s` spun, adùg` el pe un ton
mai confiden]ial, c` [tiu unde s-a dus pe urm`. Sau, dac` nu
el, altul \n orice caz a fost acolo... |n magazia mea de scule,
mai \n jos pe paji[te. |mi dau seama \ntotdeauna cnd \[i bag`
cineva nasul pe-acolo...!
Informa]iile oferite de Orrie erau foarte interesante, dac`
nu cumva inventa. Dar, \n fond, de ce ar fi f`cut-o?
Paji[tea era departe de malul rului, desp`r]it` de cas` de
doi copaci b`trni. Or, ultima oar` cnd fusese v`zut \n via]`,
Gerry Boden d`dea trcoale gardului gr`dinii... Imediat dup`
aceea, disp`ruse.
Dar poate c` se furi[ase printr-o sp`rtur` sau deschiz`tur`
\ngust` practicat` \n gard, atras de ad`postul pe care-l oferea
acea magazie din fundul gr`dinii?
58 ELLIS PETERS
Nu o \nchide]i cu cheia? \ntreb` Felse.
Am de gnd s` pun un lac`t, dar \nc` n-am avut timp...
~l`lalt, continu` Orrie, ar`tnd cu b`rbia spre casa lui Paviour,
se teme mereu s` nu-i [terpeleasc` cineva cte ceva, dar pe-aici
oamenii sunt cinsti]i, iar mie nu mi-e fric` de nimic.
N-a]i observat dac` lipsea ceva? continu` poli]istul.
N-a disp`rut nimic, cel pu]in din cte am v`zut eu. Nu!
~la care-a intrat s-a uitat doar la toate, le-am mutat de colo-
colo, probabil ca s` le vad` mai bine [i ca s`-[i omoare timpul
cu ceva. Cred c-a [i-ncercat s` le pun` la loc, da' nu putea s`
m` p`c`leasc` pe mine, care intru acolo \n fiecare zi! Nu-i a[a?
Tare a[ mai dori s`-mi ar`ta]i [i mie magazia aceea,
declar` inspectorul.
Magazia lui Orrie era ad`postit` \ntr-un spa]iu dintre
boschete. La \nceput, inspectorul r`mase \n prag, studiind
interiorul cu o privire circular`. V`zu c` pardoseala de p`mnt
b`t`torit era acoperit` cu un strat gros de praf. Prin urmare,
s-ar fi putut g`si u[or urme, ob]inndu-se indicii pre]ioase, cu
condi]ia ca gr`dinarul s` nu le fi stricat deja, involuntar, cnd
f`cuse ordine.
A]i intrat s` pune]i lucrurile la loc, cnd v-a]i dat seama
c` se atinsese de ele un intrus? \l \ntreb` Felse.
N-am avut timp, r`spunse Orrie. Mi-am luat doar
foarfecele de gr`din`rit, care era pe raftul de lng` u[`... Da,
da! |mi amintesc! M-am apropiat de fereastr` [i am aruncat o
privire, a[a, \n mare... Asta a fost tot.
Dar atunci, de unde v-a]i dat seama c` venise cineva aici?
De-acolo! r`spunse scurt Orrie, ar`tnd cu un gest
acuzator spre col]ul din dreapta sus al ferestrei.
|ntr-un mic triunghi de praf, se distingeau clar dou` litere,
urmate de un punct: GB.
Gerry Boden \[i scrisese ini]ialele cu vrful degetului
ar`t`tor al minii drepte. Amprenta se vedea clar... Gerry
Boden, sau altcineva! Inspectorul spera s` descopere ct mai
repede cine anume.
Mai vine [i altcineva pe aici, de obicei? \ntreb` el \n
continuare.
Se mai \ntmpl`, r`spunse nep`s`tor Orrie. Nu prea des,
[i nu \n ultima vreme... De ce s` vin`, la urma urmei?
Bun! A[ dori s` nu intra]i azi aici. Se poate? Dac` ave]i
nevoie de vreo scul`, lua]i-o acum.
N-am nevoie de nimic, r`spunse Orrie. Pute]i s` face]i tot
ce vre]i.
* * *
|n acel timp, Lesley Paviour o ducea pe Charlotte la
cump`r`turi, \n ora[ul vecin.
Instalndu-se la volanul ma[inii sale vechi, tn`ra femeie
declar` pe un ton de scuz`:
|n general, eu sunt o persoan` foarte calm`. De altfel,
nici n-am \ncotro. Totu[i, uneori simt nevoia s` m` destind,
dar n-am \ntotdeauna ocazia. A[a c`, v` da]i seama, profit ct
pot! Sper c` nu v` e team` cu mine \n ma[in`, nu?
Nu, deloc. Conduce]i foarte bine.
Lesley accept` complimentul cu un surs \ncntat.
O, dac-a[ fi avut eu ma[ina prietenului dumneavoastr`,
\n locul rablei `steia hodorogite! oft` ea cu invidie.
Charlotte nu mu[c` momeala...
John plecase aproape imediat dup` ce o ajutase s`-[i aduc`
valizele. De atunci, nimeni nu mai pomenise de el. |ncercase
60 ELLIS PETERS
s` lege o conversa]ie dup` plecarea inspectorului, dar f`r` nici
un rezultat. A[a c`, abandonnd orice speran]` de a fi invitat
s` mai r`mn`, pn` la urm` plecase.
Acest John Hambro pare s` aib` mult timp liber,
continu` gnditoare Lesley. Oare cu ce s-o fi ocupnd, de se
poate elibera a[a la mijlocul s`pt`mnii? |l cunoa[te]i de mult?
De fapt, nu-l cunosc deloc, r`spunse Charlotte. Ne-am
\ntlnit ieri la Aurae Phiala [i am descoperit c` locuiam la
acela[i han. Parc` am \n]eles c` e un fel de expert \n art`
antic`, poate lucrnd pe lng` muzee sau colec]ionari... dar
nu [tiu prea bine.
Prefera s` nu dezv`luie ce aflase despre John, [i cu att mai
pu]in ce b`nuia.
Pare foarte competent, adùg` ea. Cel pu]in, a[a am avut
impresia. E adev`rat c` eu sunt o neofit` \n materie.
Nici nu s-ar zice c` sunte]i nepoata doctorului Morris!
glumi Lesley Paviour, izbucnind \n rs, \n timp ce conducea cu
\ndemnare ma[ina pe str`zile aglomerate ale ora[ului. E
adev`rat c` nu l-a]i \ntlnit niciodat`? Ce p`cat! Nici nu [ti]i ce
pierde]i!
Pentru moment, m` \ntreb cum s`-l reg`sesc! Se pare c`
a disp`rut pe undeva prin fundul Turciei, c`znd prad`
interesului irezistibil pe care i-l trezeau cine [tie ce cercet`ri,
pn` cnd a uitat s` se mai \ntoarc`. Nimeni n-a mai auzit
vorbindu-se despre el, de peste un an. Pn` [i avocatul lui a
\nceput s` se nelini[teasc`!
Nu spuse mai mult, avnd grij` s` nu se refere la propriile
ei temeri, nici m`car \n fa]a acestei femei exuberante, a c`rei
compasiune [i putere de \n]elegere p`reau totu[i pu]in cam
for]ate.
Vorbi]i-mi despre el! \i ceru ea lui Lesley. Cum este \n realitate?
Lesley coti la stnga [i, dup` ce parcurse cteva str`du]e
\nguste, intr` cu ma[ina \n parcarea centrului comercial. Abia
atunci r`spunse:
Despre doctorul Morris m` \ntreba]i? De fapt, \l cunosc
destul de bine. A stat la noi de dou` ori. Dar Stephen \l cunoa[te
mult mai bine dect mine. {i-au f`cut studiile \mpreun` [i au
r`mas \n rela]ii destul de strnse... N-a[ vrea s` v` par
rùt`cioas`, dac` v` spun c` Stephen \i nutre[te sentimente att
admirative, ct [i ostile... |n]elege]i, au pornit de la acela[i nivel,
dar \n timp ce unchiul dumneavoastr` urca mereu treptele
ierarhiei profesionale, so]ul meu, \n pofida unei munci \ndrjite,
a r`mas la baza sc`rii. Totu[i, trebuie s` recunoa[tem, spre
cinstea lor, c` au r`mas \n cei mai buni termeni.
G`si un loc de parcare, unde opri ma[ina, deschise
portiera [i cobor\.
Dac` sunte]i att de bun` s` lua]i dumneavoastr` co[ul
pentru cump`r`turi... o rug` ea pe Charlotte. A alunecat \n
partea aceea... S` lu`m mai \nti o cafelu]`. Apoi, am s` m`
duc la banc` s` scot bani [i s` depun un colet, dup` care vom
merge s` facem pia]a.
Charlotte lu` co[ul, care p`rea gol. Dar, cnd \l ridic`, avu
surpriza s` constate c` era destul de greu! Arunc` o privire
\nùntru [i v`zu pe fundul lui un fel de cutiu]` \nvelit` \n hrtie maro.
V`zndu-i mirarea, Lesley izbucni \n rs.
Da, tocmai pachetul `sta vreau s`-l pun la ad`post,
explic` ea. De fapt, e al lui Orrie. Oamenii de la ]ar` au
ciud`]eniile lor! Strig` din r`sputeri c` n-are nici o \ncredere
\n b`nci [i refuz` s`-[i deschid` un cont, dar i se parte foarte
logic s` ne cear`, mie [i lui Stephen, s` depunem diverse
62 ELLIS PETERS
obiecte \n seiful nostru!... Se pricepe s` scoat` unele c[tiguri
\n timpul liber, numai c`, din cnd \n cnd, probabil se teme
pentru ele [i ni le \ncredin]eaz` nou`.
Acum, c` ajunsese departe de Aurae Phiala, Lesley \[i l`sa
voia bun` fireasc` s` se manifeste \n voie. |n timp ce-[i beau
\mpreun` cafeaua \n barul complexului comercial, vorbi
\ncontinuu, despre tot felul de nimicuri: despre Aurae Phiala
[i despre Orrie, despre oamenii din sat, chiar [i despre Bill
Lawrence [i aspira]iile lui. De[i \i pl`cea s` se declare deta[at`
de toate aceste lucruri, vorbea cu p`trundere [i f`cea critici
binevoitoare.
Bietul Bill Lawrence! oft` ea. Cea mai fierbinte dorin]` a
lui e s`-[i continue studiile! Poate c` m` \n[el, dar nu cred c`
e suficient de \nzestrat. Pentru moment, preg`te[te o tez`
interminabil` despre siturile frontaliere, motiv pentru care
conteaz` s` mai r`mn` la noi \nc` un an, cel pu]in. Nu c[tig`
mare lucru, bietul de el! Dar e un bìat att de dr`gu],
continu` ea pe un ton protector, p`rnd s` uite c` avea doar
cu vreo doi ani mai mult dect el. Numai c`, [ansele lui de
reu[it` nu-mi inspir` prea mare \ncredere. |[i petrece via]a
scotocind peste tot, cu visul de a face o mare descoperire, care
va revolu]iona lumea arheologiei... Din partea mea, team` mi-e
c` va ajunge ca Stephen, pe linie moart` [i mult prea con[tient
de asta, \ncheie ea, cu o voce plin` de regret candid.
|n continuare, Lesley vorbi pe un ton deta[at [i lipsit de
rùtate despre mediocritatea so]ului ei. Charlotte \[i imagina
cu u[urin]` cum ar fi evocat, cu aceea[i precizie rece [i
indiferent`, propriile ei imperfec]iuni, dac` i s-ar fi ivit ocazia.
Banca se g`sea chiar \n fa]a barului. Lesley cotrobì \n
adncurile po[etei, cùtnd cheia seifului, care era cea mai
mic` din toate.
Nu v` deranjeaz` s` m` a[tepta]i un minut, nu-i a[a? Fac
atta caz ca s` autorizeze accesul la seifuri... Totu[i, al nostru
nu con]ine dect titluri de proprietate [i hrtii f`r`
importan]`, acte de familie [i testamentul lui Stephen, cred.
Nu mi-a vorbit niciodat` despre el, dar e genul de om care
vegheaz` ca totul s` fie \n ordine, pentru orice eventualitate.
Aceasta este o calitate, r`spunse cam sec Charlotte.
Da, dar o calitate pe care eu n-o s-o am niciodat`,
m`rturisi Lesley. Stephen face \ntotdeauna totul \n ordine [i
cu metod`; eu nu [tiu dect s` improvizez.
Imediat ce tn`ra femeie retrase banii [i depuse faimosul
colet, \[i f`cur` cump`r`turile [i revenir` s` le pun` \n ma[in`.
Apoi, pornir` s` viziteze cartierul vechi al ora[ului.
M-am n`scut aici, declar` Lesley, r`spunznd la
\ntrebarea nerostit` a Charlottei. Nu \n oa[ul propriu-zis, ci
\ntr-un sat, la c]iva kilometri. Cnd l-am cunoscut pe
Stephen, eram secretara lordului Silcaster. Aveam obiceiul s`
copiem la ma[in` articolele [i publica]iile lui Stephen despre
Aurae Phiala. F`r` \ndoial`, eu \i masacram cel mai mult
textele, [i sunt sigur` c` datorit` acestui lucru m-a remarcat.
M` \ndoiesc! r`spunse Charlotte cu un surs.
Dar nu glumesc! F`ceam \ntr-adev`r o mul]ime de
gre[eli, insist` Lesley, rznd la rndul ei. La drept vorbind,
subiectele nu-mi trezeau nici un interes. {i ca s` pun` capac la
toate, nu reu[eam s`-i descifrez scrisul, [i nu [tiam nimic
despre Roma, nici despre invaziile [i cuceririle ei... De-asta s-a
sim]it dator s` m` instruiasc`. Dar a fost o ac]iune de lung`
durat`.
Charlotte nu prea [tia dac` tn`ra femeie glumea sau
vorbea serios.
64 ELLIS PETERS
Cred c` v` pune]i o mul]ime de \ntreb`ri \n leg`tur` cu
mine [i Stephen, relu` Lesley. E [i firesc s` vi le pune]i, nu-i a[a?
Da, \ntr-adev`r, r`spunse cu sinceritate Charlotte.
Trebuie totu[i s` [ti]i, continu` ea, c` acum trei ani
Stephen era complet altfel, ca alur` [i stil de via]`. Vrsta ne
rezerv` uneori adev`rate surprize... Anumi]i oameni, cnd
ajung la [aizeci de ani, par s` aib` doar patruzeci [i cinci [i pe
urm`, dintr-o dat`, f`r` s` [tie nimeni de ce, se trezesc \ntr-o
diminea]` ar`tnd de optzeci...! Pe de alt` parte, Stephen s-a
interesat de mine chiar \n perioada cnd treceam printr-o
mare decep]ie sentimental`, genul acela care-]i r`v`[e[te nu
numai via]a, ci [i toat` fiin]a. S-a ar`tat blnd, atent,
\n]eleg`tor. Nu mai voiam s` am de-a face cu pasiunile, [i
m-am m`ritat cu el ca s`-mi g`sesc siguran]a [i confortul, ca s`
nu mai fiu singur` [i vulnerabil`... {i, f`r` \ndoial`, [i din
pu]in` vanitate, adùg` ea pe un ton de amuzament autocritic.
Eram dintr-o familie de oameni simpli, iar Stephen avea o
bun` reputa]ie \n domeniul lui, de[i \n acea perioad` i-o
supraestimasem. A[a c`, din toate aceste motive, l-am luat de
b`rbat... Nu cred c` am de ce s` regret!
Tocmai ajunseser` la ultima cotitur` \nainte de Aurae
Phiala, iar \n fa]a lor se deschidea toat` valea, aureolat` de
verdele delicat al copacilor tineri.
Fetele instabile, declar` cu seriozitate Lesley, sunt
adeseori mai fericite cu b`rba]i mult mai \n vrst` dect ele. Se
simt mai \n siguran]`.
Dintr-o dat`, izbucni \n rs, destins`, mul]umit` de mica
plimbare pe care o f`cuser`.
Dar nu trebuie, oricum, s` facem o regul` general` din
asta, continu` ea. Da! Ar trebui s`-l cunoa[te]i pe unchiul
dumneavoastr`! Acum e un vulpoi b`trn, ce mai! Dar a
trebuit s` fie extrem de abil [i lipsit de scrupule ca s` poat`
r`mne atta timp celibatar, distrndu-se totodat` ct poftea!
{tiu eu ce vorbesc, c` [i mie mi-a f`cut curte. A, o curte
absolut inocent`, desigur! Din p`cate de[i e destul de
normal Stephen e de o gelozie maladiv`, a[a c` n-a fost prea
pl`cut [i a trebuit s` pun cap`t acelui mic joc care putea
deveni periculos, orict ar p`rea de absurd.
Presupun, interveni Charlotte pe un ton neutru, c` n-a]i
primit nici o veste de la unchiul meu de cnd a plecat \n Turcia?
Mi s-a spus c` de la Aurae Phiala s-a dus direct la aeroport.
Da, a[a e. Dar n-am primit nici o scrisoare de la el, nici
Stephen [i nici eu. Probabil a considerat c` era mai bine s` nu
ne scrie. |n orice caz, nu a[teptam [tiri de la el. Stephen [i
Alan sunt prieteni destul de vechi ca s`-[i poat` permite s`-[i
scrie numai cnd au chef, r`mnnd t`cu]i cnd sunt prea
ocupa]i. |n pofida tuturor, s-au \n]eles \ntotdeauna bine, mai
pu]in \n ceea ce prive[te Aurae Phiala. Trebuie s` spun,
declar` \n continuare Lesley, c` acest sit este via]a lui Stephen
[i c` niciodat` nu l-a putut cerceta a[a cum ar fi trebuit, din
lipsa mijloacelor financiare. Nimeni nu accept` s` investeasc`
fonduri suficiente. Trìe[te aici cu speran]a c` aceast` situa]ie
se va schimba, \ntr-o bun` zi...
Ma[ina ajunsese pe aleea cu pietri[ care ducea spre casa
so]ilor Paviour, cnd Charlotte \ntreb`:
N-a]i avut niciodat` regrete?
Eu? exclam` Lesley, cu ochii m`ri]i de uimire amuzat`.
Eu nu regret niciodat` nimic.
* * *
66 ELLIS PETERS
La mic` distan]` de acolo, [i aproape \n acela[i moment,
inspectorul Felse primea prin telefon raportul asistentului
sù, sergentul Smith.
Nu e vorba dect despre rezultatul unui mic examen.
Robert Goodwin acesta era medicul legist ata[at spitalului
din Comerbourne, un vechi prieten al lui Felse \nc` n-a
terminat. O s` v` sune el mai trziu, pe sear`. |n orice caz,
confirm` a priori diagnosticul medicului local. Pentru
celelalte, va trebui s` a[tept`m sfr[itul autopsiei. S` v` citesc
raportul medicului local?
George Felse afl` astfel c` medicul f`cuse mai mult dect s`
confirme moartea lui Gerry Boden: atr`sese aten]ia asupra
anumitor detalii [i propusese o prim` estima]ie a intervalului
de timp pe care cadavrul \l petrecuse scufundat \n ap`.
Acestea erau indicii pre]ioase, dar nu puteau fi folosite dect
dup` ce [i medicul legist \[i \ncheia sarcina.
|n ceea ce prive[te magazia gr`dinarului, continu`
sergentul Smith, am trecut-o prin ciur. |ntr-adev`r, Boden a
fost acolo. I-am g`sit amprentele, [i a]i avut dreptate: [i-a scris
ini]ialele cu degetul ar`t`tor al minii drepte. De altfel, am
reg`sit acelea[i amprente cam peste tot prin magazie. Probabil
a stat destul de mult, dac` a avut timp s` se ating` de toate,
dar n-a luat [i nici n-a stricat nimic... Voia doar s`-[i omoare
timpul cu ceva, probabil!
Prin urmare, Boden a fost singur, coment` Felse. Singur [i
\n via]`, cnd a intrat \n magazie! {i cum se poate explica faptul
c` s-a dus acolo, dat fiind locul unde a fost v`zut ultima oar`?
Foarte simplu! r`spunse sergentul. Pe toat` lungimea,
gardul viu este dens ca un zid, cu excep]ia unui loc unde
cndva a existat un mic grilaj, iar deschiz`tura \nc` nu a fost
astupat`. Nu \ncape nici o \ndoial` c`, v`znd magazia, s-a
furi[at \ntr-acolo, \ntr-un scop pe care \nc` nu-l [tim. Altfel, ar
fi fost v`zut [i dup` aceea...
...[i a[teptat, \ncheie inspectorul, pe un ton gnditor.
Totu[i, nu \n]eleg! Avem, deci, un bìat care vine cu colegii lui
\n vizit` la Aurae Phiala. |n cea mai mare parte a dup`-amiezii,
face tr`snì, iritndu-[i profesorul, pe gr`dinar [i pe to]i cei
care vor s`-l potoleasc`. {i apoi, dintr-o dat`, f`r` s` spun`
nim`nui, se repede \n cabana gr`dinarului [i-i las` pe ceilal]i
s` plece f`r` el...
Poate c` tocmai asta a fost, c` nu se a[tepta s` plece f`r`
el! obiect` Smith. Niciodat` nu-l mai l`saser` astfel \n urm`.
F`r` \ndoial`, voia ca profesorul [i colegii s` porneasc` \n
cùtarea lui, nu...?
Nu, n-a[ crede, r`spunse Felse. Magazia n-avea nimic
tentant, iar pe Boden \l interesa \n primul rnd s` se simt` bine
[i s` strneasc` admira]ia celorlal]i. Dac` voia s`-i enerveze,
s-ar fi ascuns pentru vreo zece minute, nu mai mult, [i \n nici
un caz n-ar fi r`mas absent atta vreme. Cel mai probabil, s-a
refugiat acolo de bun` voie, ca s` le a[tepte plecarea. De altfel,
aceasta \nseamn` [i c` avea ceva de f`cut \n magazie altfel,
dup` ce plecau ceilal]i, ar fi ie[it din ascunz`toare [i ar fi f`cut
ceea ce-[i pusese \n cap. Or, nu s-a \ntmplat deloc a[a. A
r`mas acolo [i a a[teptat. Ce anume a a[teptat?
Ora \nchiderii, poate? suger` Smith. Ca s` fie sigur c` nu
va mai \ntlni pe nimeni...?
Cred c` e[ti pe-aproape, Smith, dar `sta \nc` nu-i
r`spunsul exact. N-ai g`sit \n magazie nici o urm` de lupt`, a[a
e? Nici vreun semn care s` arate c` cineva a \ncercat s` fac` iar
ordine?
68 ELLIS PETERS
Nu, absolut nimic. Nici m`car praful n-a fost deranjat din
loc, mai pu]in \n locurile pe unde a trecut Boden. Pot s` v`
asigur c` n-a avut loc nici o lupt`.
{i n-ai g`sit nici ceva care s` indice c`, dup` ce intrase
singur \n magazie, Boden e plecat fiind constrns?
Tocmai asta voiam s` v` spun, r`spunse sergentul Smith
pe un ton mul]umit. A ie[it f`r` nici o problem`. Am g`sit
vreo dou` urme de pa[i \n noroi, chiar \n fa]a magaziei. Nu
aveam la mine pantofii pe care-i purtase atunci, ci pe cei pe
care-i \nc`l]a ca s` se duc` la [coal`. Am verificat, [i sunt \ntr-
adev`r urmele lui. Prin urmare, dac` asta v` nelini[tea,
pute]i fi sigur c` a intrat [i a ie[it din magazie viu [i
nev`t`mat.
M`rturisesc c`, dup` tot ce-am aflat, \mi puneam
\ntrebarea asta...
* * *
Trei ore mai trziu, inspectorul se \ntorsese la Aurae Phiala,
dup` ce telefonase la spital, la sec]ia de poli]ie [i la laborator.
Adusese cu el lista complet` a obiectelor g`site \n buzunarele
lui Gerry Boden, printre care remarcase unul absolut
nea[teptat, care-l determinase s` fac` un mic ocol pe la
Somonul auriu, hanul pesc`resc unde locuiser` Charlotte
Rossignol [i John Hambro.
Cnd sun` la u[a so]ilor Paviour, \i deschise Lesley.
Dori]i s` vorbi]i numai cu Stephen, sau prefera]i s` ne
adun`m cu to]ii? \l \ntreb` ea.
Felse r`spunse c` ceea ce avea de spus \i privea pe to]i, a[a
c` era mai bine s` fie prezen]i.
Prin urmare, se reunir` cu to]ii, inclusiv Stephen Paviour,
a c`rui polite]e des`vr[it` ascundea str`veziu un aer de
profund` dezaprobare determinat` f`r` \ndoial` de o anumit`
nervozitate.
Cred, \ncepu administratorul, c` v-am r`spuns la toate
\ntreb`rile care puteau s` v` intereseze. Oamenii
dumneavoastr` au avut acces peste tot unde voiau s` mearg`.
Ce putem face mai mult dect att?
|n seara asta n-am venit ca s` v` interoghez, r`spunse
Felse, ci numai pentru a v` spune c` va trebui s` mai lucr`m
pe-aici timp de o zi sau dou`. Cred c` ar fi preferabil ca \n
acest timp s` \nchide]i Aurae Phiala. Dac` permite]i \n
continuare accesul publicului, vom fi nevoi]i s`-l interzicem
prin lege. Sunt dezolat c` v` fac asemenea probleme, dar n-am
\ncotro. Va trebui s` facem s`p`turi [i s` cùt`m \n zona
vechilor bì romane, unde s-a produs surparea, [i \n jurul
c`reia a]i instalat un cordon de protec]ie.
B`trnul administrator tres`ri \ngrozit [i se \ndrept` ct era
de \nalt, sem`nnd mai mult ca oricnd cu Don Quijotte.
Cnd vorbi, glasul sù de tenor r`sun` ca o trompet`.
Nu pute]i face a[a ceva! Nu ave]i dreptul! V` da]i seama
ce stric`ciuni ve]i pricinui? Ni[te scotoceli ca astea, cnd nu v`
pricepe]i, \nseamn` un adev`rat dezastru. Proprietarul sitului
n-ar permite-o niciodat`.
Lordul Silcaster mi-a dat deja aprobarea, r`spunse calm
inspectorul.
Nu-mi vine s` cred! strig` Paviour. Orict de tragic` ar fi
toat` aceast` sita]ie, nu e vorba de o crim`, din cte [tiu eu! {i
atunci...?
70 ELLIS PETERS
Tocmai, m` tem c` nu [ti]i totul, \l \ntrerupse Felse.
Gerry Boden nu numai c` s-a \necat, c`znd \n ap`, ci a fost
lovit \n cap [i aruncat \n ru, la fel ca domnul Hambro,
noaptea trecut`.
La auzul acestei ve[ti, Stephen Paviour r`mase t`cut,
\ncremenit, la fel ca to]i ceilal]i.
Da, a fost aruncat \n ru, foarte aproape de aici... adùg`
inspectorul, studiind pe rnd chipurile consternate care-l
\nconjurau. Bìatul acela manifestase foarte mult interes
pentru surparea din acel loc, a[a c` era normal s` se
gndeasc` s` revin` la un moment dat, cnd nu mai risca s`
\ntlneasc` pe nimeni. Mai pot s` v` spun, cel pu]in cu
aproxima]ie, ora la care a fost aruncat \n ap`: trebuie s` fi fost
cam orele dou`zeci [i dou`... {i cred c` nu v` e greu s` v`
aminti]i ce se \ntmpla aici, cam la aceea[i or`...
Nu, nu le era deloc greu s`-[i aminteasc`... Charlotte f`cu
cea dinti leg`tura. Ochii i se luminar`, dar Felse \i arunc`
scurt o privire, dndu-i de \n]eles s` tac`. Paviour fu ultimul
care s` \n]eleag`, iar cnd \[i d`du seama, chipul sù, de
obicei cenu[iu, dobndi o paloare de moarte.
|n noaptea trecut`, ne \ntrebam ce anume a putut
descoperi domnul Hambro att de important \nct cineva a
\ncercat s`-l reduc` la t`cere, chiar [i cu pre]ul unei crime. Ei
bine, acum \ntrebarea se pune cu [i mai mult` acuitate...
Capitolul 5
Dup` ce-i p`r`si pe so]ii Paviour, inspectorul Felse cobor\
spre ru ca s` reflecteze pu]in la modul \n care avea s`-[i
traseze \n continuare planul de ac]iune.
Revenea \ncet la ma[in`, pe lng` gardul care-l desp`r]ea
de proprietatea administratorului, cnd v`zu o siluet` ie[ind
din umbr` [i apropiindu-se de el.
Dumneavoastr`, domni[oar` Rossignol?! exclam` Felse,
recunoscnd-o. Ce face]i aici?
Am s` v` vorbesc, murmur` precipitat Charlotte. Nu v`
nelini[ti]i, le-am spus c` voi parcurge o parte din drum cu Bill
Lawrence, ca s` v`d unde e pavilionul lui... Mi-a venit o idee
nea[teptat`, care nu-mi place deloc...
Ce idee? \ntreb` inspectorul.
M` aflam \n apropierea lui John Hambro, noaptea trecut`
cnd a fost atacat. Am \ncercat s` fac ct mai pu]in zgomot
posibil, dar m` \ntrebam dac` nu cumva \[i d`duse seama c`
veneam pe urmele lui. |n]elege]i, se purtase \ntr-un mod
destul de ciudat, ieri sear`, dup` ce ne-a]i p`r`sit... M-a l`sat
pe nea[teptate singur` ca s` ias`, sub un pretext cusut cu a]`
alb`. {i asta nu e tot! Dup`-amiaza, \mi spusese c` [i el locuia
la Somonul auriu; or, nu re]inuse nici o camer`, c`ci l-am
auzit cernd una \n timp ce urcam scara. Sunt sigur` c` ideea
i-a venit cnd a aflat cum m` numesc.
{i chiar crede]i c` toate astea pot avea leg`tur` cu crima?
\ntreb` Felse, cam sceptic.
S-ar putea ca John s` fi fost atacat pentru c` descoperise
cadavrul lui Boden! E o ipotez` plauzibil`, nu? Dar mai exist`
[i alta, continu` Charlotte. A putut simula acel atentat contra
lui \nsu[i, cu ajutorul unui complice. Astfel, avea triplul
avantaj de a se disculpa, de a m` re]ine pe loc destul de mult
timp pentru ca acel complice s` fug`, [i de a-l l`sa pe Gerry
Boden s` se \nece. |n orice caz, sunt sigur` c` John Hambro
nu e ceea ce \ncearc` s` par`. N-a venit aici din \ntmplare [i
a fost suficient s` vorbi]i despre cercet`rile \ntreprinse pentru
a-l g`si pe Boden, ca s` se repead` spre ru...
Prin urmare, dup` p`rerea dumneavoastr`, John Hambro,
sim]indu-se cu con[tiin]a \nc`rcat` dup` ce-l ucisese pe Boden
[i-i ascunsese cadavrul, s-a \ntors s`-l arunce \n ru, dup` ce a
aflat c` poli]ia \l cùta pe bìat?... Asta crede]i, nu-i a[a?
Nu, \n nici un caz! replic` Charlotte. Oricum, s-ar putea
s` m` \n[el, de-asta doream s` v` aflu p`rerea. Spune]i-mi,
Gerry Boden era deja mort cnd a fost aruncat \n ap`?
|nc` nu suntem siguri. Abia mine vom primi raportul
medicului legist... dar eu personal a[a cred.
Prin urmare, nu s-a \necat? insist` Charlotte.
|ntre noi fie vorba, am impresia c` nu... Ceea ce-mi
spune]i m` intereseaz` foarte mult, continu` Felse, pentru c`
a]i asistat \nc` de la \nceput la toat` povestea, [i \n plus, am
\ncredere \n dumneavoastr`... Cu siguran]`, ieri dup`-amiaz`
tn`rul Boden a f`cut o descoperire. Cred chiar c` tocmai o
f`cuse, cnd domnul Hambro l-a alungat din zona surp`turii.
N-ar fi \ndr`znit s` mai revin` acolo, pn` nu plecau to]i
ceilal]i. De asemenea, a a[teptat ca \n incinta sitului s` nu se
mai afle nimeni. |n acel moment, cineva l-a surprins
inspectnd zona interzis` [i a hot`rt s` se debaraseze de el,
dar nu s-a gndit s`-l scotoceasc` prin buzunare, c`ci ceea ce
g`sise \nc` se mai afla acolo, cnd a fost adus la morg`.
|ntr-un murmur abia perceptibil, Charlotte \ntreb`:
{i ce anume era?
O simpl` moned` de aur. O moned` datnd de pe
vremea |mp`ratului Commodus, adic` de la sfr[itul secolului
al II-lea, r`spunse calm Felse.
Dar, s` fim serio[i, nimeni nu omoar` un om pentru o
biat` moned` de aur! exclam` Charlotte, indignat` [i
\ngrozit`. A[a ceva nu e posibil!
Pentru o moned`, nu. Dar cel care l-a ucis [tia c` acolo
mai existau [i altele, c`ci venise el \nsu[i s` le ia ca s` le pun`
la ad`post, locurile nemaifiind deloc sigure, dup` pr`bu[ire. E
clar c`, dac` acea persoan` a ascuns o comoar` \n vechile bì
romane, st`tea ca pe j`ratic, a[teptnd s`-[i poat` duce prada
la loc sigur. {i atunci, v`znd c` Boden o descoperise [i el,
criminalul a ales o solu]ie definitiv`.
Aceasta e doar o ipotez`, \ntreb` Charlotte cu voce
neutr`, sau... ave]i certitudinea?
Este o ipotez`. Dar o ipotez` care se sus]ine, r`spunse
inspectorul. Exper]ii sunt de acord c`, \n ultima perioad` a
a[ez`rii de la Aurae Phiala, nu se mai b`teau dect monede
74 ELLIS PETERS
f`r` valoare, dar cea g`sit` de Boden este un magnific
specimen de aur, absolut inestimabil la ora actual`.
Romanilor le pl`cea s` adune bog`]ii. Este posibil ca una
dintre familiile care locuiau la Aurae Phiala s` fi vrut s`-[i
\ngroape aurul, cu ocazia atacului galilor, \n speran]a de a-l
recupera mai trziu.
Dar o singur` moned` nu dovede[te mare lucru!
coment` Charlotte.
Este o moned` cu totul aparte, c`ci pare aproape nou`.
Aceasta \nseamn` c` a fost conservat` \n condi]ii bune [i, cu
siguran]`, n-a fost singura probabil \ntr-un ulcior. Cnd
taluzul s-a n`ruit, ulciorul s-a spart. iar p`mntul,
rostogolindu-se, a antrenat \n c`dere [i o moned` de aur...
Moneda pe care a g`sit-o Gerry Boden.
Dar dac` cineva [tia de existen]a comorii, de ce n-a pus-o
la ad`post pn` acum? \ntreb` Charlotte.
Acolo unde se afla, comoara era \n deplin` siguran]`.
Nimeni nu putea s` prevad` c` malul avea s` se surpe, \i
explic` inspectorul. Cred c` pe sub tufi[uri exist` o galerie [i
este posibil ca surparea, sco]nd-o la iveal`, s-o fi [i astupat
par]ial. De asemenea, mai cred c` tezaurul nu const` numai \n
monede de aur, ci [i \n bijuterii [i alte obiecte. Se [tie c` acest
loc a fost pr`dat timp de peste un an de zile!
Dar de unde s-a aflat asta?
Nu se [tie sigur, \ns` pe pia]a interna]ional` au ap`rut
dintr-o dat` anumite piese, datnd din ultima perioad` a
ocupa]iei romane \n Anglia. Anul trecut s-au remarcat patru
asemenea cazuri. Prin urmare, putem presupune c`, pentru
patru obiecte care au ie[it la lumina zilei, mai exist` \nc` vreo
patruzeci sau chiar mai multe, a[teptnd \n culise.
Iar aceasta are vreo leg`tur` direct` cu Aurae Phiala?
\ntreb` cu interes Charlotte.
Pn` \n prezent, nu avea, recunoscu poli]istul, dar faptul
c` o singur` moned` de aur g`sit` aici a putut duce la
comiterea unei crime att de abjecte trebuie s` ne dea de
gndit...
O conduse pe Charlotte spre porti]a de la gr`dina
administratorului.
S` nu sufla]i o vorb` nim`nui despre toate astea [i s`
deschide]i bine ochii! Dac` ave]i nevoie de mine, sunt prin
apropiere. {i chiar dac` lipsesc, n-am s` v` las f`r`
protec]ie.
* * *
Aurae Phiala a fost \nchis` pentru public timp de cteva
zile, iar cercet`rile poli]iei au \nceput imediat.
Locatarii din casa administratorului \nc` nu terminaser`
micul dejun, cnd Orrie veni s`-i anun]e c` \ncepuser`
excava]iile [i cùt`rile.
Paviour \[i l`s` cafeaua pe mas` [i se repezi afar`, ca s` sar`
\n ajutorul sitului sù drag. So]ia sa [i Charlotte \l urmar`,
mnate de o curiozitate nu lipsit` de nelini[te.
Trei oameni \n uniform`, \narma]i cu cazmale [i
trn`coape, [i \nc` trei sau patru \n civil, cu George Felse \n
frunte, discutau ce aveau de f`cut \n continuare. Cea mai
surprinz`toare era prezen]a lui John Hambro, care ]inea \n
mini ni[te planuri printre care, pe o hrtie cu p`tr`]ele, era
marcat` zona pe care urmau s-o cerceteze.
76 ELLIS PETERS
Cred, interveni Paviour, c` nu v` deranjeaz` cu nimic
dac` v` va \nso]i Bill Lawrence, studentul care vinde bilete la
intrare. L-am rugat s` v` dea o mn` de ajutor. Cunoa[te bine
locul unde ave]i de lucru.
Oamenii degajar` rapid intrarea \n galeria care ducea la
camera de \nc`lzit a bìlor romane. |n fa]a lor ap`ru o
conduct` rectangular` strmt`, \nchis` \n partea de sus printr-un
fel de bolt`. Interiorul era gol, \ntunecos [i obstruc]ionat doar
de o ridic`tur` de p`mnt. Felse arunc` o privire spre echipa
lui. To]i erau tineri solizi, de la ]ar`, \nal]i [i bine f`cu]i. Dintre
to]i cei prezen]i, John Hambro era cel mai slab. Pentru
moment, era ocupat cu ni[te calcule savante pe care le f`cea
pe planuri.
A]i avea vreo obiec]ie s` arunca]i o privire \n conducta
aceasta? \l \ntreb` inspectorul. Nu v` duce]i prea departe, ca
s` v` putem trage \napoi \n caz de necesitate. Uita]i-v` numai
\n jur [i aminti]i-v` ce anume ve]i vedea... dac` e ceva de v`zut.
Da]i-mi o lamp`, r`spunse John.
{i, \ngenunchind pe p`mnt, \[i strecur` capul [i umerii
prin deschiz`tur`.
Dintr-o dat`, cei care-l priveau v`zur` plafonul cednd. Se
produse un trosnet \ngrozitor, iar John Hambro disp`ru sub o
avalan[` de p`mnt [i c`r`mizi. Felse se repezi [i-l trase din
r`sputeri de picioarele care i se agitau. Totu[i, fur` nevoi]i s`
scormoneasc` nebune[te, cu minile goale, prin p`mntul
care \ngropase capul [i umerii lui John.
Peste cteva minute, \l culcar` pe iarba umed`, ca pe un
delfin e[uat pe plaj`. C`zuser` peste el toate pnzele de
pìanjen, praful [i funinginea adunate de-a lungul
genera]iilor, o dat` cu bolta conductei, dar \[i ap`rase cu
bra]ul capul [i fa]a, [i nu numai c` respira, dar mai [i scuipa
toate mizeriile care-i intraser` \n gur` [i \n nas.
|nainte de a-l examina, trebui s` \nl`ture un strat gros de
murd`rie. Felse trecu \ntr-o parte, iar asistentul sù \n cealalt`.
|i palpar` mai \nti craniul, care p`rea nev`t`mat, apoi \i
scoaser` vestonul umed [i-i examinar` bra]ele [i umerii. Din
fericire, nu g`sir` nici o fractur`.
|n acel timp, Stephen Paviour, care r`m`sese la oarecare
distan]`, striga ct \l ]ineau puterile c` era o ru[ine s`
\ntreprind` cercet`ri \n asemenea condi]ii, cnd era clar c`
cineva risca s`-[i piard` via]a.
Gata, gata, n-a p`]it nimic! \i r`spunse asistentul lui Felse.
E doar pu]in [ocat. |n cinci minute, va fi proasp`t ca un
tandafira[. Noroc c` l-au lovit mai mult gunoaie dect
c`r`mizi.
M` duc s`-i aduc un pahar de alcool, propuse Lesley.
Da]i-mi vestonul \ncoace, \n halul `sta nu mai poate s`-l ia pe
el. Am s`-l duc la uscat, [i-i voi aduce un sacou al so]ului meu.
John \[i venea \n fire cu repeziciune. |i privi pe cei care-l
\nconjurau.
Ei, ce face]i aici? Ce s-a \ntmplat? \ntreb` el strmbndu-se,
\n timp ce scuipa ]`rna [i funinginea care-i mai r`m`seser` \n
gur`.
A]i intrat \n conduct` ca s` arunca]i o privire [i jum`tate
din bolt` s-a pr`bu[it peste dumneavoastr`, \i explic` Felse.
Serios? se mir` John, care-[i revenea cu o iu]eal`
surprinz`toare. S-ar putea zice c` m` urm`re[te ghinionul!
Sau atrag asupra mea tot felul de accidente, sau cineva mi-a
pus gnd rù...
78 ELLIS PETERS
Peste cteva minute, se restabilise complet. Profitnd de un
moment cnd r`mase singur cu Felse, \i strecur` la ureche:
Cineva a sabotat zid`ria de c`r`mizi din interiorul
conductei. N-a fost un accident.
Sunte]i sigur? \l \ntreb` inspectorul.
Absolut sigur. Toat` partea de sus a zidului a fost cur`]at`
recent de tencuial`. E vorba de zidul dinspre nord. Am
remarcat o scobitur` adnc`, foarte vizibil`. O pute]i vedea
chiar [i acum, s`pnd cu pruden]`, de sus \n jos. Cineva a
\ncercat s` demoleze conducta.
Dar de ce? \ntreb` Felse. Ca s` atenteze pentru a doua
oar` la integritatea dumneavoastr` corporal`? Nimeni nu
putea ghici c` v` voi cere s` arunca]i o privire \nùntru.
Tocmai! confirm` John. N-a putut dori dect s` distrug`
conducta, pur [i simplu.
Ca s` ascund` mai bine ceea ce se g`se[te acolo? suger`
inspectorul.
Mai degrab` ca s` ascund` urmele celor ce erau ascunse
acolo! afirm` cu convingere John Hambro.
Lesley Paviour tocmai revenea, cu un mantou de tweed pe
bra] [i o sticl` de bùtur` \n mn`.
Ce-a]i zice s` face]i o baie bun`? \i propuse ea lui John,
pe un ton u[or tachin`tor. |n halul \n care sunte]i, nu prea v`
pute]i \ntoarce la han... Asculta]i, r`mne]i s` lua]i prnzul cu
noi. Va r`mne aici Bill Lawrence, a[a c` ve]i avea tot timpul
s` v` reveni]i.
Aceast` ie[ire din rutina cotidian` era pentru Lesley o
adev`rat` man` cereasc`, de[i nimeni nu i-ar fi putut repro[a
motivele. Pentru a doua oar` \n cteva ore, se afla \n centrul
unei drame [i era lesne de \n]eles c`, \n asemenea situa]ii,
reac]iona \n modul cel mai tipic feminin.
V` sim]i]i destul de bine ca s` veni]i cu mine, domnule
Hambro? \l \ntreb` ea pe John. Trebuie s` m` duc s` preg`tesc
masa. Charlotte, nu te-ar deranja s` m` aju]i, te rog?
Pornir` to]i trei, John cu destul regret c` trebuia s`
p`r`seasc` echipa care \ncepuse s` cerceteze \n partea de sus.
Ajunseser` la cafea, cnd Paviour declar`, privindu-l pe
John cu mai mult` bun`voin]`:
Cred c` [i dumneavoastr` dori]i \n secret ca aceste
scotoceli s` se limiteze la strictul necesar, nu-i a[a? Consecin]ele
risc` s` fie dezastruoase! Cred, adùg` el, vizibil umilit c`
trebuia s` formuleze ceva ce suna aproape ca o cerere, c` nu
ave]i nici o influen]` ca s`-i opri]i, a[a-i? {tiu totu[i c` autorit`]ile
respect` uneori dolean]ele universitarilor eminen]i...
M` \ndoiesc c` ni[te autorit`]i care nici chiar pe
dumneavoastr` nu v` ascult` mi-ar acorda cea mai mic`
aten]ie, r`spunse trist John. Dar nu cred, dup` ceea ce am auzit
azi diminea]`, c` poli]ia va s`pa mai mult dect e necesar.
V` gndi]i s` asista]i \n continuare la opera]iuni? \l
\ntreb` Lawrence pe John.
A[ fi vrut tare mult s` le urm`resc pn` la cap`t, dar nu
cred c` voi putea r`mne. Am re]inut camera doar pentru
dou` nop]i, iar hanul Somonul auriu pare s` fie \ntotdeauna
plin \n weekend. A[a c` va trebui s` plec azi.
O, nu! exclam` Lesley, dezolat`. Ce p`cat! Cnd ne-a]i fi
putut fi de atta folos!... Stephen, nu crezi c` am putea s`...
|n clipa urm`toare, dndu-[i seama ce gaf` f`cuse, se
\ntrerupse brusc, la vederea aerului profund dezaprobator al
so]ului ei.
Bill Lawrence profit` de ocazie ca s` propun` pe un ton
nevinovat:
80 ELLIS PETERS
Dac` a]i veni la mine? Sunt burlac [i am o garsonier`
unde locuiesc singur. Dac` vre]i, v` primesc cu cea mai mare
pl`cere. Nu trebuie dect s` v` aducem lucrurile de la han.
De acord, r`spunse John cu c`ldur`, [i v` mul]umesc de
mii de ori! A[ fi regretat mult s` fiu nevoit s` plec \nainte de
sfr[itul pove[tii.
Dup` ce se urcar` \n ma[in`, pornind spre han, Bill declar`
senten]ios:
Via]a \n acest mic cerc de oameni poate fi foarte pl`cut`,
dar trebuie s`-i [tii regulile [i s` le respec]i cu stricte]e. |]i
spun din proprie experien]`, b`trne! Prima regul` e s` nu
\ncerci niciodat` s` te apropii prea mult de doamna Paviour...
De ce-mi spui asta? \ntreb` John. E[ti foarte amabil c` m`
previi, dar..
Nu vreau s` m` \n]elegi gre[it, \l \ntrerupse Bill. Lesley e
o femeie loial`, iar invita]iile ei nu ascund nimic necurat. Dar
b`trnul `la nesuferit de b`rbatu-sù...! E nebun de gelozie.
Mai bine s` p`strezi distan]a [i s` locuie[ti pu]in mai departe,
a[a ca mine.
I-ai sim]it gelozia pe pielea dumitale? se interes` John cu
diploma]ie.
Bill r`spunse pe un ton sec:
Chiar Lesley m-a prevenit, imediat ce am ajuns aici.
John remarc` \n treac`t am`r`ciunea din tonul lui Bill.
{i-[i spuse c` sentimentele tn`rului student la adresa lui
Lesley erau departe de a fi indiferente.
* * *
|n aceea[i sear`, inspectorul Felse ]inu \nc` o conferin]` \n
salonul familiei Paviour.
}innd seama de toate \mprejur`rile, declar` el \n fa]a
auditoriului, cred c` e firesc s` v` ]in la curent cu desf`[urarea
[i progresele anchetei. M-am v`zut nevoit s` \ncalc regulile
profesiunii dumneavoastr`, a[a c` ave]i dreptul s` [ti]i de ce
nu pot proceda altfel. Permite]i-mi mai \nti s` justific
interven]ia noastr` pe terenul sitului Aurae Phiala. |n primul
rnd, autopsia lui Gerry Boden a ar`tat c` n-a murit \necat. Nu
i s-a g`sit nici o urm` de ap` \n pl`mni. A fost sugrumat, \n
timp ce z`cea lipsit de cuno[tin]`, f`r` \ndoial` \n urma unei
lovituri primite \n cap. Avem motive \ntemeiate de a
presupune c` a murit \ntr-un moment cu mult anterior celui
cnd a fost aruncat \n ap`. Probabil a fost asasinat \ntre orele
[ase [i opt seara, adic` pe la jum`tatea intervalului dintre
momentul cnd a fost v`zut ultima oar` [i a celui cnd a fost
atacat domnul Hambro. Exist` mari [anse ca asasinul s` fi vrut
s`-l ucid` pe domnul Hambro pentru c` se temea c` acesta din
urm` \l putuse vedea aruncnd \n ap` cadavrul lui Gerry
Boden.
Stephen Paviour \[i umezi buzele palide, \nainte de a
declara pe un ton ezitant:
Dac` a trecut att de mult timp \ntre cele dou`
evenimente, bìatul ar fi putut s` se duc` oriunde [i s` nu se
mai \ntoarc` din proprie ini]iativ` la Aurae Phiala, nu-i a[a?
N-a plecat de la Aurae Phiala, r`spunse inspectorul pe un
ton destul de dur. {tim c` s-a ascuns aici ca s` a[tepte ora
\nchiderii [i s` poat` explora lini[tit locurile. {tim chiar [i
unde a stat [i unde i-a fost ]inut ascuns trupul dup` crim`. Am
g`sit un anumit num`r de indicii, azi diminea]`, s`pnd sub
tufi[urile din zona pr`bu[it`. Pentru \nceput, am descoperit
capacul spart al unui pix ro[u pe care Boden \nc` \l mai avea
82 ELLIS PETERS
\n buzunar, \n momentul cnd a fost g`sit, [i care probabil
fusese strivit cu piciorul. Apoi, am constatat c` fuseser` rupte
[i \ngr`m`dite mai multe crengi, f`r` \ndoial` pentru a acoperi
cadavrul dup` crim`. |n sfr[it, am g`sit printre r`d`cinile
tufi[urilor un smoc de p`r care nu-i poate apar]ine dect lui
Boden. Uciga[ul a trebuit s`-l ascund` acolo provizoriu,
a[teptnd c`derea nop]ii, c`ci la ora cnd a fost asasinat era
\nc` prea mult` lumin` ca s` se aventureze cu cadavrul pn`
la ru.
Dar, protest` administratorul, prad` unei agita]ii
puternice, a]i scotocit prin Aurae Phiala peste tot, de cum a]i
aflat de dispari]ia lui, la sfr[itul dup`-amiezii! Dac` era acolo
atunci, l-a]i fi g`sit!
N-am scotocit prin Aurae Phiala, din p`cate! Am aruncat
doar cte o privire gr`bit`, pe ici, pe colo. Era deja aproape
noapte [i, \n plus, nu cùtam un cadavru, cu att mai pu]in
pe uscat. M-a[ fi a[teptat s` fie mai degrab` \n ru... {i totu[i,
era acolo, sub tufi[uri. Raportul de la laborator ne va spune
mai mult, mai ales \n leg`tur` cu hainele. Acestea ne-au
dezv`luit deja un fapt de maxim` importan]`: motivul pentru
care Gerry Boden a r`mas \n muzeu, dup` ora \nchiderii.
Inspectorul arunc` o privire impenetrabil` spre ceilal]i,
apoi continu` calm:
Gerry avea la el un portmoneu. Iar \n acest portmoneu,
pe care asasinul nu s-a gndit s`-l deschid`, printre banii de
buzunar se g`sea o moned` de aur, datnd de pe vremea
|mp`ratului Commodus. O moned` \n stare aproape perfect`.
N-a putut-o g`si dect \n timpul vizitei aici, [i numai \n
apropierea conductei de \nc`lzire, \n zona recent pr`bu[it`.
Dar e absolut imposibil! strig` Paviour cu glas r`gu[it. Nu
poate fi vorba dect de o moned` fals`! O juc`rie, sau cine [tie
ce... Cum vre]i ca o bucat` de aur s` arate ca nou`, dup` ce a
z`cut secole de-a rndul \n p`mnt?
Felse \i explic` punctul sù de vedere [i pe cel al exper]ilor,
limpede [i precis, la fel cum \i vorbise [i Charlottei, \n seara
trecut`.
Prin urmare, \ncheie el, credem c` cineva a furat
sistematic de la Aurae Phiala, timp ce peste un an, sustr`gnd
toate obiectele de valoare pe care le-a putut g`si.
Se l`s` o t`cere prelungit`, pe care Bill Lawrence o
\ntrerupse brusc, \ntr-un trziu,
V` gndi]i la unul dintre noi? \l \ntreb` el pe Felse.
Nu neap`rat, r`spunse zmbitor inspectorul. Exist` mul]i
oameni \n sat, care locuiesc aici de mult mai mult timp dect
dumneavoastr` [i cunosc locurile ca pe buzunarul lor, \nc`
dinainte de a se fi permis vizitarea de c`tre public. |n plus,
situl e accesibil din toate direc]iile, pentru cine cunoa[te ct
de ct regiunea, ceea ce e valabil nu numai pentru locuitorii
satului, ci [i pentru numero[i pescari.
Dar, interveni cu aprindere Bill Lawrence, numai un
specialist poate profita de pe urma unor asemenea
descoperiri!
Exact! r`spunse Felse. |ns` aurul r`mne aur. {i, \n
anumite zone ale lumii, reprezint` mult mai mult dect
valoarea lui comercial`... Se poate s` fie vorba [i de alte
lucruri dect monedele, obiecte mult mai importante,
voluminoase, care-i pot cauza probleme serioase unui
profan... Casca, de exemplu! spuse el cu nevinov`]ie.
Paviour se \ndrept` de spate, \n fotoliu.
84 ELLIS PETERS
Casca? repet` el mirat, privindu-l lung pe poli]ist.
Da, casca despre care se spune c` a fost v`zut` pe capul
fantomei, preciz` Felse. V` aminti]i, desigur, ce ne-a spus \n
acest sens doamna Paviour, despre ceea ce a v`zut ea \ns`[i [i
alte persoane sau \[i \nchipuie c` au v`zut...? E posibil s` nu
fie o legend`, ci un mijloc ingenios, folosit de vinovat pentru
a-i speria pe oamenii supersti]io[i [i a alunga curiozitatea pe
care ar putea-o trezi drumurile sale nocturne.
F`cnd un efort vizibil s` se st`pneasc`, administratorul
declar` ferm:
Ca s` poat` desf`[ura un asemenea trafic att de mult
timp, individul trebuie s` fie nu numai specialist \n antichit`]i,
ci [i excep]ional de abil.
Ca dumneavoastr`? suger` Felse.
Dac` aceast` insinuare \l [oc`, Paviour nu se tr`d` prin
nimic. Cu o am`r`ciune plin` de demnitate, r`spunse simplu:
Eu sunt doar un expert de mna a doua [i n-am nimic
excep]ional. V-o poate confirma toat` lumea!
Stephen! murmur` Lesley cu compasiune, punndu-i o
mn` pe bra]. Dragul meu...!
Netulburat, Felse \[i continu` expunerea:
Dar mai exist` [i alte somit`]i care au vizitat Aurae Phiala.
Unele dintre ele chiar au efectuat anumite cercet`ri.
|n timp ce-[i punea \nsemn`rile \napoi \n buzunar, \i
arunc` Charlottei o privire pe care fata n-o \n]elese, \nainte de
a o \ntreba:
Chiar nu v` da]i seama cine a venit aici, acum un an, doi,
pentru a face unele s`p`turi?
Aproape ajunsese la u[`, cnd mai arunc` \n urm`, pe un
ton neutru:
Este un nume pe care \l cunoa[te]i cu to]ii foarte bine...
A trecut un an [i [ase luni, cred, de cnd doctorul Alan Morris
a plecat de la Aurae Phiala, pornind spre Turcia...!
* * *
A doua zi diminea]a, la cererea poli]iei, se deschise oficial
ancheta asupra mor]ii lui Gerry Boden.
|n continuare, Felse se duse acas`, pentru a reflecta pu]in
[i a studia mai \ndeaproape rapoartele laboratorului
criminalistic, pe care abia avusese timp s` le citeasc`.
Ajunsese la jum`tatea dosarului, cnd so]ia lui veni s`-l
anun]e c`-l cùta o anumit` domni[oar` Rossignol.
Dumneavoastr` aici?! se mir` Felse. Nu m` a[teptam la o
asemenea pl`cere... Pofti]i, lua]i loc [i spune]i-mi cu ce v` pot
fi de folos.
A[ dori s`-mi spune]i, r`spunse Charlotte privindu-l
drept \n ochi, ce anume au ascuns aluziile dumneavoastr` de
asear`. M-am tot gndit, [i nu-mi place deloc ce \ntrez`resc.
De asemenea, dac` nu e secret, v-a[ ruga s`-mi spune]i tot ce
[ti]i despre unchiul meu, Alan.
* * *
Spre prnz, muncitorii \ns`rcina]i cu s`p`turile de la Aurae
Phiala, ajunseser` la bolta pr`bu[it` [i \ncercau s` \nl`ture
gr`mada de c`r`mizi pentru a degaja enorma conduct` de
\nc`lzire care se afla dedesubt.
86 ELLIS PETERS
Astfel, puteau ie[i la lumin` relicve pre]ioase, [i era vital ca
Stephen Paviour s` aib` grij` s` nu fie deteriorate. De
asemenea, el [i Bill Lawrence \ncepur` s` \nregistreze [i s`
numeroteze cu febrilitate tot ce g`seau.
|n ce-l prive[te pe John Hambro, el luase o trus` de
muzeologie [i, cu mnecile suflecate, \narmat cu un \ntreg
arsenal de periu]e de unghii, [tergea [i cur`]a zeci de obiecte
m`runte g`site \n p`mnt.
Trecuse pu]in de amiaz`, cnd u[a camerei unde lucra
John se deschise, iar Lesley \l anun]`:
Prnzul va fi gata \n mai pu]in de o or`.
Apoi, apropiindu-se de mas`, \ncepu s` examineze mai de
aproape obiectele g`site recent.
Vre]i s` v` ajut? \l \ntreb`.
Nu, sunte]i foarte amabil`, dar v-a]i murd`ri.
Dup` cteva clipe, John \i puse \ntrebarea care-l chinuise
toat` diminea]a:
{ti]i cumva unde este Charlotte? |nc` n-am v`zut-o pe
ziua de azi.
Da. Mi-a cerut cu \mprumut ma[ina, dup` micul dejun.
Avea o \ntlnire cu cineva, \n ora[, dar a promis s` se \ntoarc`
pn`-n prnz. I-am propus s-o duc eu, \ns` a refuzat. Am
\n]eles c` voia s` fie singur`. Abia a[tept s` revin`, mi-e foarte
dor de ea! E att de bine c` am [i eu cu cine s` schimb o
vorb`...! Aici, rareori am parte de un asemenea lux!
Nu [ti]i unde s-a dus? \ntreb` \n continuare John.
Nu mi-a spus nimic, [i nici eu n-am \ntrebat-o,
bine\n]eles. Da]i-mi mie peria aceea... Am s` [terg [i eu grosul
prafului. Mai am o jum`tate de or` pn` trebuie s` m` \ntorc
la buc`t`rie.
Se a[ez` lng` el [i se apuc` de lucru. Dintr-o dat`, ca din
\ntmplare, atinse cu mna bra]ul lui John. |l sim]i frem`tnd
[i-l privi lung. John era con[tient de privirea ei [i, peste cteva
clipe, nu mai putu rezista tenta]iei de a \ntoarce capul spre ea,
privind-o la rndul lui \n ochi.
Cred c` Bill te-a prevenit \n privin]a noastr` a lui
Stephen [i a mea, nu-i a[a? \ntreb` ea \ncet, cu un aer u[or
rùt`cios.
De ce? \ntreb` John, intrnd dintr-o dat` \n defensiv`.
Din cte-am \n]eles, chiar dumneata l-ai pus \n gard`!
Lesley ridic` din umeri.
E mai bine s` [tii ce te a[teapt`. Nu cred c` e[ti prea
surprins. Ar trebui s` fii complet idiot ca s` nu \n]elegi. Iar
dumneata nu e[ti deloc idiot, nu-i a[a?
Uneori, m` [i \ntreb... replic` John.
U[a e deschis`, remarc` Lesley zmbind. Dac` ]i-e fric`,
po]i s` pleci!
Mul]umesc mult. Dar, \n cazul `sta, de ce ai venit? {i de
ce ai mai r`mas?
John ar fi trebuit s`-[i dea seama c` discu]ia devia
periculos, dar nu oberva. Dimpotriv`, se sim]ea perfect st`pn
pe sine \nsu[i, [i nu vedea nimic echivoc \n toat` situa]ia.
Pentru c` [i eu sunt o fiin]` vie! izbucni dintr-o dat`
Lesley, prad` unei agita]ii puternice. Dac` Stephen are chef s`
fie gelos, treaba lui! Dar eu vreau s` trìesc [i n-am s`-mi
schimb firea, sub pretextul c` so]ul meu vede \n tot ce fac sau
spun inten]ii care nu-mi apar]in. N-are dect s` r`mn`
convins de infidelitatea mea, dac` a[a vrea, eu una sunt cu
con[tiin]a curat`. N-am nici un motiv s` m` simt vinovat` de
ceva. Dar \nc`p`]natul `sta b`trn pur [i simplu nu vrea s`
88 ELLIS PETERS
\n]eleag`, [i pace! Dac` l-am prevenit pe Bill Lawrence, n-am
f`cut-o ca s`-l scap pe el de complica]ii, ci ca s` le evit eu... |n
fond, Stephen m-a luat de so]ie a[a cum sunt, [i nu v`d de ce
m-a[ schimba!
Intrnd [i el \n joc, John declar` cu aceea[i fals` candoare
ca a ei:
Oricine poate \n]elege de ce te-a luat de so]ie, dar
misterul r`mne: cum a avut ocazia?
A ap`rut la momentul potrivit, declar` Lesley cu
gravitate. Tocmai fusesem p`r`sit` de un b`rbat pe care-l
iubisem la nebunie. O brut` seduc`toare care m-a l`sat balt`
cnd s-a s`turat de mine, stricndu-mi complet via]a [i
dezgustndu-m` pentru totdeauna de dragoste. Stephen mi-a
p`rut atunci singurul colac de salvare. Circula prin birouri, cu
manuscrisele sub bra], att de distins [i, mai ales, delicat [i
r`bd`tor! {i astfel, \ntr-o zi, i-am povestit ce mi se \ntmplase,
iar el a f`cut tot posibilul s` m` ajute s` las \n urm` pasul
gre[it pe care-l f`cusem. Bietul de el! Pe urm`, a ajuns s` m`
cear` \n c`s`torie. Era un gest foarte frumos din partea lui, iar
mie mi s-a p`rut singura ie[ire posibil`. A[a c` l-am luat de
b`rbat ca s` am parte de toate celelalte, din moment ce
dragostea \mi fusese refuzat`. Toate celelalte, adic`: siguran]a,
o situa]ie respectabil` [i, mai ales, un obstacol solid \n fa]a
tuturor tinerilor Don Juani care mai bntuie prin lume. M-am
m`ritat, a[adar, iar roata a \ncetat s` se mai \nvrteasc`. Numai
c`, uite unde m` aflu acum!...
Capitolul 6
|ntorcndu-se spre Lesley, John o \ntreb` de-a dreptul:
Dac` spui c` aceast` c`snicie e ratat`, de ce mai r`mi cu
Stephen Paviour? Te a[teapt` o lume \ntreag`, dac` o mai
dore[ti!
Prefer s` a[tept [i eu, replic` Lesley.
Ce s` mai a[tep]i? \ntreb` tn`rul arheolog.
Pe b`rbatul viselor mele, r`spunse ea cu o voce \n care
ardea o dorin]` att de fierbinte, \nct John \ntinse bra]ul [i o
cuprinse de talie.
Femeia se retrase speriat`, cu ochii plini de o dezn`dejde
cumplit`.
Lesley...! Nu te teme! Nu voiam... \ncepu John cu
blnde]e.
Dintr-o dat`, Lesley se arunc` asupra lui, ag`]ndu-se din
r`sputeri, cu capul ascuns lng` um`rul lui [i fa]a \ntoars`
c`tre el. {i, \n timp ce se apleca s-o s`rute, John sim]i minile
tinerei femei cuprinzndu-l pe dup` gt.
|n acel moment, John z`ri pe fereastr`, peste um`rul lui
Lesley, o siluet` care se apropia. Noul sosit tres`ri, apoi se
aplec` \nainte, ezit` o clip` [i se opri complet.
Stephen Paviour surprinsese scena din camera muzeului \n
timp ce venea s` aduc` noi trofee smulse din ruinele ora[ului
roman.
Timpul se opri \n loc. Pre] de cteva secunde stranii, John
[i Stephen se privir` \n ochi, dup` care so]ul lui Lesley se
r`suci pe c`lcie [i, cu pas demn, porni \napoi spre cas`.
John tremura de team` ca Lesley s` nu se \ntoarc` spre
fereastr` \nainte ca silueta slab` [i jalnic` a so]ului ei s`
dispar`. Norocul f`cu s` nu observe nimic.
Se desprinse de ea, aproape regretnd [i cu o nem`rginit`
ging`[ie, de team` s` nu se piard` cu firea ca atunci cnd o
\nl`n]uise.
Scuz`-m`, spuse el jenat, n-am vrut s` te sperii.
Lesley se \ndep`rt` pu]in, la rndul ei, ciudat de calm`, ca
dup` un [oc.
Te rog s` m` scuzi. Am fost surprins`... Nu m` a[teptam,
[i nu mi-am putut st`pni panica... Poate c` ar fi mai bine s`
plec. M` a[teapt` mncarea.
Numai la gndul mesei de prnz [i al atmosferei ap`s`toare
care avea s` domneasc` negre[it acolo, John avea senza]ia c`-l
a[tepta un supliciu.
F`cnd un mare efort s` se st`pneasc`, \[i compuse o fa]`
nevinovat`, iar cnd \[i reg`si calmul, se \ndrept` spre sala de
mese. |n prag, o \ntlni pe Charlotte.
A, iat`-v` \n sfr[it! exclam` el pe un ton de repro[. A]i
lipsit toat` diminea]a!
Am fost nevoit` s` m` duc \n ora[ cu o problem`
personal`, r`spunse ea rece. A]i f`cut vreo descoperire
interesant`?
Chiar \n clipa aceea, John avu impresia c`, dac` s-ar fi \ntors,
Charlotte ar fi putut s` vad` prin tweedul gros al vestonului
sù urmele l`sate de dou` mini crispate [i p`tima[e...
Dac` n-ave]i nimic \mpotriv`, spuse ea pe un ton mai
blnd, voi veni cu dumneavoastr` azi dup`-amiaz` [i v` voi
ajuta s` v` pune]i \n ordine toate minunile g`site.
Cu cea mai mare pl`cere! r`spunse John, pl`cut surprins.
Voi fi \ncntat.
Prezen]a Charlottei ar fi fost pentru el cea mai bun`
fortifica]ie... Dar de cine \ncerca s` se apere de Lesley? Nu.
C`ci, dac` st`tea s` se gndeasc`, nu se a[tepta ca tn`ra
femeie s`-l provoace din nou, chiar dac` ar fi vrut... {i atunci?
Cùta o ap`rare contra lui \nsu[i?
Mor de foame, spuse Charlotte.
Erau \nc` la mas`, cnd poli]i[tii terminar` cea mai mare
parte a cercet`rilor la bìle romane. Nu g`siser` nici urm` de
aur. Nu mai \nc`pea nici o \ndoial` c` toate piesele fuseser`
luate dup` moartea lui Gerry Boden. R`m`sese numai
moneda descoperit` \n portmoneul bìatului, prob` unic` a
existen]ei unei comori.
* * *
|n seara aceea, studiosul [i nu mai pu]in ambi]iosul Bill
Lawrence se duse s` ia cina \n sat, unde se \ntlnea cu un grup
de studen]i, a[a c` so]ii Paviour \i aveau la mas` numai pe
Charlotte Rossignol [i John Hambro.
92 ELLIS PETERS
John era de p`rere c` Bill nu pierdea mare lucru. Eforturile
vizibile pe care le f`ceau cu to]ii s` se poarte normal [i firesc,
zmbetele politicoase pe care [i unii [i al]ii se considerau
datori s` le afi[eze, nu \ntrziar` s` creeze o ambian]`
insuportabil de ap`s`toare.
A[a c`, imediat ce putu s-o fac` f`r` s` dea o impresie
proast`, John ceru permisiunea s` se retrag` \n pavilionul lui
Bill, unde se instalase. |i p`rea bine s` poat` sta singur [i s` se
plimbe pu]in \nainte de culcare. O lun` lene[` arginta
noaptea blnd` [i \nstelat`.
Dintr-o dat`, Lesley Paviour ap`ru \n stnga lui, de-a lungul
c`r`rii, ca o siluet` sub]ire [i s`lbatic`, z`mislit` de umbrele
din jur.
Totul e-n regul`, declar` ea calm`. Nimeni nu-mi va
observa lipsa... Poate nu crezi, dar eram att de obosit` \nct
am urcat s` m` culc imediat dup` ce ai plecat.
Nu trebuia s` m` urm`re[ti, \i repro[` John.
Cine zice c` te-a urm`rit? \ntreb` Lesley cu un aer ironic.
{tiu foarte bine c` a[a ai f`cut, replic` el brutal. Altfel, de
ce ai fi luat-o tocmai pe-aici?
Nu caut s` te \n[el, relu` ea cu o voce surd`, ce p`rea s`
apar]in` \ns`[i nop]ii din jur. |n orice caz, de unde [tii dac`
am ie[it mai trziu, sau \nainte? Pur [i simplu am vrut s` te
g`sesc. Dar se pare c` mi-am gre[it calculele, dac` asta te va
face s` m` dete[ti!
De ce s` te detest? \ntreb` John cu glas r`gu[it.
Ei bine, a[a am impresia, dup` felul cum discu]i cu mine,
r`spunse femeia cu un aer de fals` dezolare.
F`cu un pas spre John. |n noapte, fa]a ei era palid` [i
senin`, cu ochi imen[i. John v`zu c` zmbea.
Par mai agreabil, v`zut de aici? \ntreb` el, pe un ton din
nou calm.
John! murmur` ea, adresndu-i-se pentru prima dat` pe
nume. Te temi c`, dac` m` atingi, am s` ]ip? Nu [tiu ce m-a
apucat azi diminea]`, nu mi s-a mai \ntmplat niciodat` a[a
ceva. Dar s-a terminat, John!
Fa]a ei se afla foarte aproape de a lui. John ar fi vrut s-o
cread` pe cuvnt. Totu[i, chiar \n timp ce se strngea lng` el,
\[i p`str` sngele rece.
Cu o voce pe care \ns` nu i-o mai auzise, ca un murmur
mngietor, John \i rosti numele de cteva ori la rnd,
modulndu-l \n tonalit`]i diferite, ca o adev`rat` melodie a
dragostei.
Tu e[ti! |l recunosc \n tine pe b`rbatul vie]ii mele.
Niciodat` n-am mai sim]it asta, nici chiar cu el!
|[i puse u[or minile pe pieptul lui, apoi \l \ncercui strns
cu bra]ele.
St`teau att de strns \nl`n]ui]i, \nct nu-l v`zur` pe Stephen
Paviour dect cnd acesta ajunse la un metru de ei. John privi
peste um`rul lui Lesley [i z`ri \n \ntuneric silueta sub]iratic` [i
ascu]it` a so]ului gelos, care a[tepta t`cut s` intervin`.
Lesley \l sim]i pe John devenind rigid [i se \ntoarse s`
vad` ce se \ntmplase. Urm` un moment straniu, \n care
amndoi \l privir` fix pe Paviour, ca [i cum ar fi r`mas brusc
f`r` grai.
Apoi, foarte \ncet, se desp`r]ir` [i se \ndep`rtar` unul de
altul. Numai minile le r`maser` unite.
V` rog s` m` scuza]i c` v` deranjez, \ncepu
administratorul pe un ton \nghe]at, dar mi-era greu s` fac
altceva.
94 ELLIS PETERS
O privea pe Lesley f`r` urm` de mnie \n ochi. John nu
putea recunoa[te \n glasul b`trnului dect descurajare [i
triste]e.
|ntoarce-te \n cas`, draga mea, spuse el, [i culc`-te. Am
s`-i vorbesc domnului Hambro.
Lesley ridic` din umeri, resemnat`. |i arunc` o privire lui
John [i, dup` o scurt` ezitare, se r`suci pe c`lcie [i pieri \n
noapte.
N-am vrut s` v` pun \ntr-o situa]ie penibil`, declar`
Paviour, cnd pa[ii tinerei femei se stinser`.
Glasul lui nu tr`da nici o du[m`nie. St`tea pu]in aplecat
\nainte, ca [i cum s-ar fi deta[at de toate.
Dar, continu` el, trebuia s` intervin.
Sunte]i mult prea indulgent, nu se putu ab]ine John s`-i
r`spund` cu sinceritate. Nu am inten]ia de a \ncerca s` m`
justific, dar v` pot asigura cel pu]in c` lucrurile n-au ajuns mai
departe dect a]i v`zut.
Nu mi-e deloc greu s` cred, replic` Paviour, schi]nd un
mic zmbet amar. Pot ghici destul de simplu ce s-a \ntmplat.
De-a lungul anilor, am avut timp destul s` m` familiarizez cu
asemenea incidente... Crezi poate, scumpe domnule Hambro,
c` dumneata e[ti primul? Te \n[eli, [i pot s` te asigur c` nu vei
fi nici ultimul.
Nu \n]eleg... se blbi John, descump`nit.
Vei \n]elege. |mi permi]i s` fac c]iva pa[i \mpreun` cu
dumneata? Dac` st`m nemi[ca]i, ne va p`trunde frigul, [i
putem conversa la fel de bine [i plimbndu-ne.
Nedumerit, John porni al`turi de el. Apoi, administratorul relu`:
Cred c` Lesley ]i-a povestit despre leg`tura ei amoroas`
[i felul cum a luat sfr[it, ducnd la c`s`toria noastr`, nu-i a[a?
Prin urmare, n-am s` insist asupra acestui subiect. Nu voi
insista nici asupra faptului c` Lesley e frumoas` [i inteligent`.
Din p`cate, este bolnav`. Nu [i-a revenit niciodat` de pe urma
[ocului pe care i l-a cauzat acea grav` decep]ie \n dragoste [i
nu exist` aproape nici o speran]` ca starea ei s` se amelioreze
vreodat`... Aventura prin care tocmai am trecut este ceva
firesc, continu` el pe un ton obosit. Cu siguran]`, ]i-a povestit
c` sunt de o gelozie maladiv` [i c` nu accept prezen]a nici
unui b`rbat \n apropierea ei... Chiar \]i \nchipui c` sunt a[a?
Am eu aerul unui om gelos? Crezi c` nu v-am v`zut, azi-
diminea]`, \n anexa muzeului?
{tiu foarte bine c` ne-a]i v`zut, recunoscu John. Mi-am
dat seama imediat. Dar nu s-a \ntmplat a[a cum, probabil,
b`nui]i... A fost aproape un accident.
A[a crezi dumneata, r`spunse Paviour cu un surs amar.
Crede-m`, dragul meu, Lesley are o tendin]` sup`r`toare de a
\ncerca s`-[i re\nnoiasc` dezastruoasa idil` cu to]i b`rba]ii care
se apropie de ea, cu condi]ia s` fie ct de ct seduc`tori. Cu
fiecare dintre ei se poart` cam la fel cum a f`cut azi cu
dumneata. Dumnezeu s`-l fereasc` pe bietul bìat care-i va
c`dea \n plas`! Jocul ajunge repede prea departe, iar semnalul
de alarm` nu \ntrzie s` r`sune... Ai \ncredere \n ce-]i spun,
am toate motivele s`-]i dau acest sfat. Am luat-o de so]ie ca
s-o ap`r [i s-o reabilitez \n fa]a acestui gen de nebunii... Da, o
iubesc destul de mult ca s` fac asta pentru ea! recunoscu el,
ca [i cum ar fi \ncercat s`-[i apere onoarea de b`rbat. |n orice
caz, era cam trziu ca s` caut \n c`snicie [i o alt` form` de
pasiune. A[a stau lucrurile...
Se vedea clar c` administratorul spunea ceea ce considera
el c` era adev`rul, cu o demnitate [i o pudoare nu lipsite de o
96 ELLIS PETERS
anumit` m`re]ie. John i-ar fi dat cu u[urin]` dreptate, dac`
sngele n-ar fi continuat s`-i clocoteasc` \n vene. Nu putea
uita chiar att de u[or \mbr`]i[area lui Lesley... {i totu[i,
trebuia s` recunoasc` faptul c` ea luase ini]itiva.
Se \ntreba care dintre ei era mai nebun, el, pentru c` se
l`sase prins \n plas` ca un bìe]andru, sau administratorul,
c`ruia \i f`cea pl`cere s`-[i apere so]ia cum ar fi f`cut un tat`
cu fiica lui care c`lca pe de l`turi...?
De asemenea, relu` Paviour, \]i va fi u[or s` \n]elegi c`
e esen]ial ca so]ia mea s` nu te mai vad`. Sper c` nu crezi c`
s-a \ndr`gostit de dumneata, nu-i a[a?
|ntr-adev`r, r`spunse John, nu-mi fac nici un fel de iluzii.
{tiu prea bine c` nu va regreta deloc plecarea mea.
Nu-i mai r`mnea altceva de f`cut dect s` se supun`
dorin]ei lui Paviour, indiferent care aveau s` fie dezavatajele.
Voi pleca, declar` el, imediat [i definitiv. N-o s` m` mai
vad`. M` duc chiar acum s`-mi fac bagajele [i s` plec \nainte
de \ntoarcerea lui Bill. Am s`-i las cteva cuvinte pe o hrtie,
spunndu-i c` am primit un telefon urgent. Voi g`si eu un
pretext: probleme de familie, de afaceri, de s`n`tate n-are
importan]`... Cred c` a[a e cel mai bine.
|]i voi fi sincer recunosc`tor, r`spunse Paviour. Eram
sigur c` pot s` contez pe dumneata.
* * *
John scrise cteva rnduri scurte, afirmnd c` un client \l
anun]ase, prin intermediul familiei sale, c` voia s`-l
\ntlneasc` de urgen]`.
Puse hrtia pe [emineul din camera lui Bill, gndindu-se c`
acesta nu avea s` se mire prea mult de plecarea lui, dup` tot
ce-i spusese \n leg`tur` cu c`snicia so]ilor Paviour. |n ceea ce
o privea pe Lesley, obi[nuit` f`r` \ndoial` cu plec`rile de acest
gen, avea s` uite repede [i s` porneasc` \n cùtarea altor
aventuri.
Totu[i, acea plecare era extrem de iritant`. Se putea ca
superiorii lui s`-i retrag` misiunea pe care i-o \ncredin]aser`.
Dar n-avea ce face. Pentru moment, nu-i mai r`mnea dect s`
dispar`.
|[i arunc` valiza \n ma[in` [i demar`. |n timp ce se
\ndep`rta de pavilion, \[i spuse c`, pentru a reveni din sat, Bill
Lawrence trebuia s-o ia pe c`rarea de lng` ru [i, cu pu]in
noroc, nici m`car n-avea s` aud` motorul ma[inii. Cu att mai
bine.
Pe drum se afla numai el. Luna, cu razele filtrate printr-o
cea]` str`vezie, lumina palid ruinele ora[ului roman, dar era
de-ajuns pentru a distinge lucirea ciudat` a unui obiect
metalic care se deplasa \ncet de-a lungul unui zid, ap`rnd [i
disp`rnd confom cotiturilor drumului. Obiectul p`rea s` se
mi[te cu viteza unui om la pas. Cnd ajunse la col]ul zidului,
coti [i cobor\ pe panta colinei. Sosi curnd \n zona unde zidul
ajungea doar pn` la nivelul genunchilor. Atunci, John
distinse o siluet` vag`, avnd deasupra un fel de creast`
lucioas` care se contura ca o secer` pe cerul aproape negru.
Cea]a se risipise pu]in, iar luna sc`lda scena \ntr-o lumin`
mai vie. John v`zu c` obiectul lucitor era un coif care acoperea
complet capul siluetei. Un coif complet, cu vizier`, urechi [i
restul accesoriilor. Fantoma cu casc` roman` de la Aurae
Phiala ie[ise \n patrulare!
98 ELLIS PETERS
Tn`rul arheolog se opri [i cobor\ din ma[in`. Pornind pe
furi[ pe lng` gard, intr` \n incint` [i ajunse imediat \n
apropierea bìlor romane. Noaptea devenise mai \ntunecoas`,
iar prin vale sufla acum un vnt rece.
O noapte ideal` pentru stafii! reflect` John.
El [i fantoma aveau toate ruinele la dispozi]ie!
Distinse clar lucirea c`[tii printre dou` blocuri de piatr`, \n
locul unde descoperise enormele conducte de \nc`lzire. Apoi,
nu mai v`zu nimic. Se apropie prudent de gura de aer care
sem`na cu un pu].
Norii se risipir` pentru cteva clipe din dreptul lunii, iar
lumina trecu peste partea de sus a zidurilor.
Chiar \n fa]a lui John, silueta cu casc` sclipea cu o str`lucire
nelini[titoare [i, sub privirea lui, se \ntoarse. Umerii [i
trupul disp`rur` \n umbr`, doar capul lucitor r`mnnd
deasupra tenebrelor, pentru a-l sfida nemi[cat.
John era fascinat de acel splendid chip de aur, cu orbitele
goale [i \ntunecate sub viziera de bronz. |n clipa urm`toare,
sim]i o adiere nea[teptat` atingndu-i ceafa...
Se r`suci brusc. Prea trziu. Z`ri o clip` o umbr`
amenin]`toare, cu bra]ul ridicat. Piatra \l lovi \n tmpl`.
Imediat, dou` mini \l apucar` de picioare [i-l ridicar`, pentru
a-l trnti brutal pe un teren pietros [i instabil, unde se
rostogoli gemnd. Pe jum`tate le[inat, \n]elese c` fusese
aruncat \n fundul pu]ului de aerisire. Ceva c`zu lng` el cu un
zgomot \nfundat, urmat de un clinchet metalic. Vru s` se
ridice pentru a \ncerca s` fug`, dar se lovi puternic cu capul
de bolt`.
Durerea fu att de vie, \nct c`zu \n genunchi, cu capul
\ntre bra]e [i r`suflarea tìat` de o grea]` cumplit`. |nc` nu
avusese timp s`-[i revin` din [oc, cnd auzi pr`v`lindu-se \n
hruba unde ajunsese o ploaie de pietre [i p`mnt, iscnd un
nor de praf care-l f`cea s` se sufoce. Se repezi \nainte,
\ncercnd s` scape de pietrele care-i atingeau picioarele.
Continuau s` cad`, tot mai mari [i mai multe, pietroaie
enorme smulse din ruinele ora[ului Aurae Phiala... John
\n]elese c` cineva \ncerca s` astupe gura de \nc`lzire.
Vacarmul pietrelor care se izbeau de c`r`mizi mai dur` cteva
minute, pn` cnd \ntre John [i mijlocul pu]ului se form` un
strat att de gros \nct nu se mai auzea dect un huruit surd,
ce sc`dea treptat.
Domnea un \ntuneric total. John era \ngropat de viu \ntr-o
galerie subteran`, la cinci metri sub solul romanticei vì de la
Aurae Phiala...
Peste cteva minute, creierul sù \ncepu s` func]ioneze cu
furie.
Paviour \l prinsese \n curs`!
Desigur, to]i aflaser` \ntre timp de plecarea lui, a[a c`
nimeni n-avea s` se alarmeze, nici s` se gndeasc` s`-l caute.
Valiza [i tot ceea ce-ar fi putut s` atrag` aten]ia sau s` dea de
b`nuit z`cea al`turi de el, sub p`mnt \[i auzise bagajele
c`znd lng` el, dup` ce fusese aruncat \n pu]ul de \nc`lzire.
Nu-i era greu s` ghiceasc` ce aveau de gnd cu ma[ina lui.
Un martor care poate fi \ndep`rtat cu viteza de o sut`
patruzeci de kilometri pe or` nu deranjeaz` cu nimic!
Cine altul dac` nu administratorul putuse ticlui totul? Cu
siguran]`, o trimisese pn` [i pe fermec`toarea lui so]ie s`
pun` momeala \n crlig!
Totu[i, John \[i spunea, plin de furie, c` avea cel pu]in
cteva avantaje necunoscute de Paviour: era viu, avea un ceas
100 ELLIS PETERS
cu cadran fosforescent, care din fericire r`m`sese \n
func]iune, [i o valiz` c`zut` nu departe. Numai dac-ar fi
putut-o g`si!
Evident, nici nu se gndea s` \ncerce o evadare prin partea
de sus, gura de aerisire fiind complet astupat` cu pietre [i
p`mnt. Mai u[or ar fi urnit din loc Himalaya! Nu, \n direc]ia
aceea drumul era blocat. Dar prin alte p`r]i...?
|ntr-adev`r! John \[i aminti dintr-o dat` c` un mic tronson
din conduct` se deschidea la cap`tul circuitului de \nc`lzire,
chiar pe malul rului. Cap`tul era \nfundat, dar \n partea
superioar` r`m`sese un mic spa]iu liber, ct s` se poat`
strecura o pisic`. Zidul nu putea fi prea gros [i ar fi trebuit
s`-l poat` str`punge u[or, acum cnd acea parte a conductei
fusese descoperit`.
John \[i reg`sise complet luciditatea [i gndea intens. Ar fi
putut s` reconstituie \n minte, cu ochii \nchi[i, planul
\ntregului circuit. Putuse constata el \nsu[i, \n zilele trecute,
ct de simetric era tot ansamblul. O simetrie tipic roman`!
Re]eaua e dreptunghiular`, \[i spuse el. S` lu`m ca baz`
una dintre laturile scurte. Pu]ul \n care am c`zut poate fi
localizat \n col]ul de jos, stnga, al dreptunghiului, iar partea
descoperit` de lng` ru e situat` \n col]ul de sus, stnga, al
aceluia[i dreptunghi. Ceea ce \nseamn` c` se afl` \n cap`tul
opus al laturii unde m` aflu.
Doar la gndul distan]ei pe care o avea de parcurs prin
acele interminabile bì romane sim]i c`-l cuprindea din nou
descurajarea. Avea impresia c` trebuia s` fac` ocolul
P`mntului.
Nu te mole[i, John Hambro! \[i impuse. Hai, ia-o
\nainte!
Putea m`car s` se trasc` pn` la zidul care marca limita
galeriei subterane. O dat` ajuns acolo, trebuia s` coteasc` la
dreapta [i s`-[i continue drumul \nainte, pn` cnd g`sea
zona pe care poli]i[tii o l`saser` descoperit` \n apropierea
rului, cu condi]ia de a avea destul aer ca s` ajung` pn`
acolo, de a putea s` traverseze gr`mezile de c`r`mizi, [i ca
ultimul perete s` nu fie prea gros. Altfel, risca s` moar` \nainte
de a apuca s`-l str`pung` cu unghiile.
Oricum, era mai bine s` \ncerce, dect s`-[i a[tepte pasiv
moartea.
Micile lighioane care forfoteau pe la picioarele lui [i de-a
lungul tunelului pe unde voia s` mearg` \l dezgustau, dar \n
acela[i timp \l [i \ncurajau. Din moment ce existau [obolani,
\nsemna c` undeva era o sp`rtur`, altfel n-ar fi putut nici s`
intre, nici s` ias` cum voiau.
Numai dac`, descoperind acea sp`rtur`, orict de mic`, ar
fi putut s-o l`rgeasc`... Numai dac` d`dea \n exterior...!
Nimic nu-i p`rea prea dificil lui John pentru a \ncerca s`
ias` de acolo [i a sc`pa de oroarea unei mor]i \ngropat de viu.
Acum \n]elegea toate riscurile... Deja \l treceau fiori, iar aerul
st`tut, umed [i rece \l f`cea s` tremure, dndu-i senza]ia c`
acela \i putea fi mormntul.
Nu putea s` se ridice \n picioare, plafonul fiind prea jos.
C`lca printr-un strat gros de praf, adunat de-a lungul
secolelor. Tot ceea ce atingea era resping`tor de murdar [i, la
cea mai mic` mi[care, ag`]a cu capul sau cu umerii pnzele de
pìanjeni care atrnau din tavan.
Pe pipìte, \[i cùt` valiza printre pietre, c`r`mizi [i bulg`ri
de ]`rn`.
102 ELLIS PETERS
|n cele din urm`, \i sim]i mnerul. |ncepu s` scormoneasc`
din r`sputeri ca s-o dezgroape. Era deschis`, iar con]inutul se
\mpr`[tiase. Orbecìnd \n continuare, John \[i cùt` lanterna.
Se g`sea chiar lng` valiz`. Totu[i, se hot`r\ s` n-o foloseasc`
\nc`, pentru a eonomisi bateria de care putea avea nevoie mai
trziu. Atta vreme ct nu trebuia dect s` se trasc` prin
conducte, se putea lipsi de lumin`. Mai greu \i fu s`-[i
g`seasc` m`nu[ile, dar se str`dui, c`ci [tia c` aveau s`-i fie de
mare folos. Dup` mult timp, sfr[i prin a ag`]a una, apoi [i pe
cealalt`. {i le vr\ \n buzunar.
|n sfr[it, porni prin conducta pe care o alesese. Nu
parcursese nici trei metri, trndu-se pe coate [i genunchi,
cnd mna lui stng` \ntlni ceva neted [i rece. Recunoscu
dup` pipìt formele unei fe]e rigide [i, stupefiat, se opri s`
examineze mai \n am`nunt ceea ce g`sise.
Aprinse \n fine lanterna, care-i dezv`lui \n \ntuneric un
chip de bronz. Era o casc` roman` autentic`, a[a cum purtau
notabilit`]ile la ceremonii, cu toate accesoriile, inclusiv o
masc` de o rar` frumuse]e.
John ]inea \n mini faimoasa casc` a c`rei lucire \n lumina
lunii \l atr`sese spre moarte, [i care acum z`cea lng` el,
aruncat` ca un accesoriu ce nu mai folosea la nimic...
Capitolul 7
So]ii Paviour [i invitata lor tocmai \[i luau micul dejun
duminical, cnd Bill Lawrence veni s`-i anun]e c` oaspetele lui
plecase \n timpul nop]ii.
Lesley citi micul mesaj al lui John [i, dup` ce arunc` o
privire spre so]ul ei, \l mototoli [i-l arunc` \n c`min cu furie,
f`r` o vorb`.
Charlotte examin` cu aten]ie toate fe]ele. Deducea c`, din
moment ce plecase att de brusc, John trebuia s` fi avut o
disput` cu Lesley. Se sim]ea stnjenit` [i \ncerca s` \n]eleag`...
G`si o scuz` s` nu-i \nso]easc` \n sat [i, imediat ce plecar`, se
duse la telefon [i-l sun` pe inspectorul Felse.
Indiferen]a ar`tat` de acesta cnd auzi despre plecarea
inopinat` a lui John o revolt` [i mai mult.
Dar, dac` a plecat din proprie ini]itiv`, trebuia s`
g`seasc` un motiv de a ne anun]a, pe oricare dintre noi!
protest` ea.
|n cele din urm`, Felse se \nduplec`.
Bine, spuse el, am s` m` ocup de problema asta. Dar
\nainte mai am cteva chestiuni de rezolvat. Pn` una alta,
John Hambro pare s` fi plecat de bun`voie... Oricum, pute]i
s` face]i dou` lucruri pentru mine. |nainte, \ns`, spune]i-mi
de unde vorbi]i.
De la so]ii Paviour, dar sunt singur`, r`spunse ea. Au
plecat \n sat.
Perfect, \ncuviin]` poli]istul. Atunci, cùta]i-l pe
sergentul Price, care e la fa]a locului, \n apropiere de s`p`turi,
[i spune]i-i ce-am discutat. Pe de alt` parte, ce s-a \ntmplat cu
scrisoarea lui Hambro? A fost distrus`? \ntreb` \n continuare
Felse.
Nu, r`spunse Charlotte, am v`zut-o pe Lesley cnd a
f`cut-o ghemotoc [i a aruncat-o \n [emineu, dar focul nu
ardea. Cred c` a fost dus` la gunoi, o dat` cu cenu[a.
Cùta]i neap`rat prin lada de gunoi [i recupera]i-o,
ordon` inspectorul Felse. Sunte]i capabil` s` recunoa[te]i
scrisul prietenului dumneavoastr`?
Nu l-am v`zut niciodat`, recunoscu ea.
|n acest caz, p`stra]i biletul. Voi ajunge acolo \naintea
so]ilor Paviour.
* * *
|n acela[i timp, jos \n galeria subteran`, John \ncepea s`-[i
piard` cuno[tin]a.
De dou` ori trebuise s`-[i croiasc` drum printre pietrele [i
c`r`mizile care blocau conducta pe unde \ncerca s` \nainteze
tr[. Tremurnd de team` s` nu provoace o surpare, reu[ise
s` treac` mai departe. Dar, de ast` dat`, se \n]epenise de-a
binelea. Galeria era astupat` complet de o aglomerare enorm`
de resturi. Nu mai avea nici o speran]`. Mersese prea bine
pn` atunci!
Conducta era prea strmt` ca s` se poat` \ntoarce, a[a c`
nu-i mai r`mnea dect s` se trasc` de-a-nd`ratelea pn`
cnd g`sea bifurca]ia cu o alt` conduct`, \n dreapta.
Dac` nu pot s` trec, spuse el vorbind de unul singur,
trebuie s` g`sesc alt drum.
Porni a[adar prin canalul din dreapta, \n]elegnd c` greul
abia urma. Se opri o clip`, ca s` se gndeasc` la tactica pe care
trebuia s-o foloseasc`.
La ce putea servi sim]ul de orientare \ntr-un asemenea
labirint? Singura lui speran]` de salvare era preferin]a
romanilor pentru simetrie; toate construc]iile lor formau
unghiuri drepte.
Dar, se gndi el, s-ar putea s` g`sesc [i alte conducte
\nfundate. |n cazul `sta, mai bine s` nu m` bazez pe memorie.
Voi aduna \n buzunar buc`]i de ]igl`, [i-am s` pun cte una ca
semn \n stnga fiec`rei conducte \nfundate. A[a, n-am s-o iau
de dou` ori pe acela[i drum f`r` nici un rost.
Jalonase astfel patru conducte succesive, dar \ncepea s`
\n]eleag` mai bine topografia locurilor [i \n curnd \i fu clar c`
se g`sea chiar \n centrul instala]iei de \nc`lzire a bìlor
romane, sub zona care, cu mai multe secole \n urm`, fusese
degajat` de romani. |n acel loc, p`mntul, b`t`torit [i
str`b`tut \n toate sensurile, se tasase, formnd o mas`
compact` [i solid`, foarte rezistent`.
Nu mai ezit`; porni pe calea care p`rea cea mai sigur`, de[i
[tia c` nu ducea spre nici un spa]iu deschis. Dar nu avea
\ncotro [i se ruga ca \ngerul lui p`zitor s`-i preg`teasc` o ie[ire
la cap`tul drumului.
106 ELLIS PETERS
|ncerc` printr-un prim canal din direc]ia aceea, dar foarte
repede fu nevoit s` bat` \n retragere din fa]a unei baricade de
pietre de netrecut.
|n a doua conduct`, c[tig` pu]in mai mult teren, dar \[i
for]` prea tare norocul, \ncercnd cu disperare s` treac` de o
alt` gr`mad`, pn` cnd declan[` o avalan[` care i se rostogoli
peste bra]ul stng.
Cnd reu[i s` [i-l dezgroape, constat` c` unul dintre acele
fosforescente ale ceasului disp`ruse. Sim]i cu vrfurile
degetelor c` geamul se sp`rsese. Timpul se oprise \n loc la
orele unsprezece [i jum`tate diminea]a, [i nimic nu mai putea
s`-i indice durata de cnd se chinuia.
Cu m`nu[ile f`cute ferfeni]`, cu degetele \nsngerate, John
\[i spuse c` f`cuse o nebunie \nc`rcndu-se [i cu casca
roman`, pe care o tra dup` el ag`]at` de cravat`. Dar un
arheolog r`mne arheolog \n orice \mprejur`ri! Iar casca
reprezenta una dintre cele mai frumoase piese pe care le
v`zuse vreodat` [i mai degrab` s-ar fi l`sat osndit la focurile
iadului dect s-o abandoneze.
* * *
La ora aceea, Felse tocmai sosise la casa so]ilor Paviour [i
examina cu mare aten]ie micul bilet al lui John, pe care
Charlotte reu[ise s`-l recupereze din lada de gunoi de la
buc`t`rie.
Dup` cte-mi pot da seama, declar` inspectorul, nu a
scris acest mesaj sub constrngere. Asta v` mai lini[te[te? o
\ntreb` el pe Charlotte.
Fata \l privi drept \n ochi.
Nu m` lini[te[te deloc! r`spunse ea cu fermitate.
Ave]i ceva s`-mi repro[a]i?
Dup` p`rerea dumneavoastr`, se revolt` Charlotte, ar
trebui s` st`m cu minile-n sn pn` cnd primim un semn de
la John?
|n nici un caz! Oricum, eu am f`cut tot ce trebuia s` fac.
L-am dat \n urm`rire, inclusiv ma[ina. Dar, ct a[tept`m, s` nu
vorbi]i cu nimeni despre asta.
* * *
|n timp ce Charlotte \l zorea pe Felse s` ac]ioneze, John
\ncepea s` se team` c` aerul din tunel era pe terminate. Avea
tot mai des accese de ame]eli [i c`dea \n st`ri de semi-le[in, \n
timpul c`rora continua s` se trasc`, f`r` a [ti prea bine
\ncotro se \ndrepta. Genunchii pantalonilor i se rupseser`
[i-[i pierduse talpa unui pantof. Dar, cu toate acestea, se
\nver[una s` \nainteze, ajutndu-se cu minile ale c`ror palme
erau de mult carne vie.
Pe lng` aceste momente de incon[tien]`, mintea continua
s`-i func]ioneze cu aceea[i luciditate.
Mai \nti, \ncercase s`-[i organizeze metodic evadarea;
acum nu mai \ncerca dect s` avanseze ct mai repede posibil.
* * *
Dac`, \n acea sear` de duminic`, \ntmplarea n-ar fi \mpins
doi \ndr`gosti]i s` caute un col]i[or lini[tit, spre o carier`
dezafectat`, inspectorul Felse n-ar fi primit att de curnd
ve[ti despre ma[ina verde-bronz a lui John Hambro.
Vino pe-aici, e formidabil! strig` tn`ra fat` spre prietenul
ei, care ezita la volanul ma[inii, cu c]iva metri mai \n spate.
108 ELLIS PETERS
Apoi adùg`, ar`tnd o urm` de pneuri \n iarba umed`:
Au mai trecut [i al]ii, putem s` mergem!
Dar bìatul abia avansase c]iva metri, cnd fata exclam`:
Jimmy, stai! Nenorocitul a c`zut peste margine!...
|ntr-adev`r, urmele de ro]i duceau drept spre marginea
rpei, disp`rnd \n gol.
Se aplecar` s` vad` mai bine [i z`rir`, ie[ind pe jum`tate
din ap`, lucirea metalizat` a unei carcase de ma[in`.
O, Jim! murmur` tn`ra. Drept \n ap` s-a dus!
N-a[ prea crede! se \ndoi iubitul ei. Ia uit`-te la urmele astea.
|ntr-adev`r, printre drele l`sate de ro]i pe p`mntul reav`n
se distingeau urme de pa[i... Urmele cuiva care \mpinsese din
r`sputeri, c`ci fiecare pas s`pase o groap` destul de adnc`.
S-ar putea s` m` \n[el, declar` Jim cu \ndoial`, dar sunt
aproape sigur c` tipul care a l`sat urmele astea \mpingea
ma[ina \n pr`pastie.
De ce? se mir` fata. Ca s` scape de-o rabl` veche?
Mie nu mi se pare deloc c` arat` ca o rabl` veche!
r`spunse Jimmy, aplecndu-se \nc` o dat` pentru a privi forma
metalic` din ru. Dac` nu gre[esc, tipul a furat-o, [i pe urm` a
vrut s` scape de ea... Nu se [tie niciodat`... Mai bine s`
anun]`m poli]ia.
* * *
Imediat ce tn`rul \[i f`cu declara]ia, o ma[in` a poli]iei se
duse s` exploreze cariera. Un om-broasc` se scufund` \n ru,
\nainte de a se \nnopta complet, iar raportul lui puse \n alert`
toat` poli]ia.
Era aproape de ora [apte seara, cnd Felse primi primul
apel telefonic.
Am ve[ti despre ma[ina dumneavoastr` verde-bronz,
anun]` comisarul din Silcaster. {i bune, [i rele...
|ncepe]i cu cele rele, \i ceru Felse.
Am g`sit o ma[in` \n fundul rului, chiar la baza unei
cariere. Un scafandru s-a scufudat s-o identifice, [i este \ntr-
adev`r cea pe care o cùta]i. Chiar acum e scoas` la suprafa]`
cu macaraua. Dar scufund`torul nostru ne asigur` c` a v`zut
bine \n interior, [i c`...
... Hambro nu era acolo! \ncheie u[urat Felse. Asta-ntr-
adev`r e o veste bun`!
Depinde cum o iei, r`spunse comisarul, c`ci nici vreo
valiz` n-am g`sit. A[a c` avem pe cap o problem` destul de
grea, c`ci dac` Hambro nu e \n ma[in`, atunci unde e?
* * *
Prizonier \n subteranele din Aurae Phiala, John pierduse
orice speran]` de a-[i croi drum prin centrul labirintului.
Toate conductele erau blocate, [i nu-i mai r`mnea dect s` le
\ncerce pe cele de pe margini...
Acele re]ele de canalizare pe care romanii le construiser`
pentru a-[i \nc`lzi perimetrul bìlor aveau cele mai mari [anse
de a fi rezistat \n fa]a probei timpului, pentru c`, pe de o
parte, aveau al`turi p`mnt ferm, iar pe de alt` parte, zid`ria
de c`r`mizi nu era sl`bit`, ca aceea a altor conducte, de
numeroasele ramifica]ii.
Canalul exterior mai avea \nc` un avantaj pentru un om
extenuat: se termina \n form` de T, avnd \n fa]` un perete.
Prin urmare, John nu risca s`-[i piard` sim]ul direc]iei.
De fiecare dat` cnd c[tiga cte un metru de teren, John
\ntindea mna, spernd s` \ntlneasc` faimosul perete al
110 ELLIS PETERS
intersec]iei \n form` de T... dar nu-l g`sea niciodat`. |n sfr[it,
ajunse, [i mna lui atinse zidul de c`r`mizi. U[urat, se relax`
o clip`, \nvins de efort [i de lipsa de aer. Pe dibuite, porni apoi
spre stnga, unde [tia c` era direc]ia cea bun`, dar \ntlni
imediat un zid solid ca stnca.
Atunci, \ncepu s` se trasc` spre dreapta, cu casca roman`
legat` \n continuare de cravat` acea casc` din cauza c`reia
ajunsese \n mormnt, dar pe care refuza totu[i s-o
abandoneze.
|n partea aceea drumul era liber, \ns` aerul devenise att
de viciat, \nct John avu impresia c` urma s`-[i piard`
cuno[tin]a definitiv.
|ncepu s` avanseze cu hot`rre, cùtndu-[i drumul fie cu
ajutorul boltei, fie cu al solului. Dintr-o dat`, mna i se afund`
\n ni[te zdren]e putrede.
Scotocind pu]in mai mult cu degetele, \ntlni un schelet
conservat ca prin miracol, dup` cte se p`rea. Pipì cu mna
\ntins` un os pe care-l recunoscu ca fiind un femur.
Uitnd de orice oboseal`, atinse cu degetele apofiza rotunjit`
de deasupra genunchiului, dup` care cobor\ spre glezn`. Era
posibil ca timpul s` fi cru]at sandala de piele, la fel ca oasele.
Dar piciorul scheletului nu purta o sandal` roman` din
secolul al IV-lea; era \nc`l]at cu un pantof absolut clasic, din
Anglia secolului XX...
* * *
Trecuse cu pu]in de ora [apte [i jum`tate, cnd inspectorul
Felse se prezent` la Stephen Paviour, administratorul
muzeului de la Aurae Phiala. Nu cùt` s` fac` nici o
introducere, nici nu se pret` la polite]urile obi[nuite; se a[ez`
\ntr-un loc mai retras, a[teptnd sosirea lui Bill Lawrence, pe
care ceruse s`-l cheme cineva.
|mi pare rù c` trebuie s` v` deranjez, \ncepu Felse
imediat ce Lawrence intr` \n camer`, dar ceea ce am de spus
v` prive[te [i pe dumneavoastr`, din moment ce locui]i tot la
Aurae Phiala, [i n-am timp s` m` repet. {ti]i cu to]ii c` domnul
Hambro a plecat noaptea trecut`, l`snd un mic mesaj de
r`mas-bun... Cu regret v` anun] c` este trecut pe lista
persoanelor disp`rute, [i avem motive \ntemeiate s` credem
c` motivul pe care l-a invocat ca s` plece era o inven]ie pur`.
Tot ce se [tie e c` a plecat asear`, trziu, dup` un apel
telefonic, pentru a se \ntlni cu un client, \n cel`lalt cap`t al
]`rii. Se mai [tie c` [i-a luat cu el toate lucrurile, dup` ce a
l`sat un bilet prin care-[i explica plecarea, [i a pornit la drum
cu pu]in \naintea orelor dou`zeci [i trei [i treizeci de minute,
cam \n perioada cnd domnul Lawrence se \ntorcea acas`. Or,
ma[ina domnului Hambro a fost \mpins` \n ru, de pe o
carier` \nalt` din apropiere de Silcaster. A fost g`sit` [i
examinat`... Domnul Hambro nu era \nùntru, [i nici valiza lui.
Charlotte t`cea \ncremenit`, cu inima strns` de nelini[te.
Dac` pn` atunci refuzase s` recunoasc` locul ocupat \n gndurile
ei de John Hambro \ncepnd din seara cnd \i salvase via]a, de ast`
dat` era nevoit` s` recunoasc` adev`rul: da, \l iubea pe John!
|n ceea ce-l privea pe Paviour, el p`rea att de \mb`trnit [i
bolnav, \nct nimic nu putea s`-i accentueze mai mult
paloarea fe]ei [i dezn`dejdea din privirea r`t`cit`.
Bill Lawrence st`tea a[ezat, gnditor, cu minile
\mpreunate \n jurul genunchiului.
Numai Lesley strig` cu voce ascu]it` [i cu ochii m`ri]i de
consternare:
112 ELLIS PETERS
Dar cine s` vrea s`-i fac` ceva, [i de ce? Cine a putut face asta?
Apoi se \ntrerupse brusc [i r`mase t`cut`, ne\ndr`znind s`
priveasc` spre so]ul ei.
V-a[ r`mne foarte \ndatorat, declar` Felse, dac`-mi ve]i
povesti, fiecare pe rnd, tot ce a]i f`cut asear`, spunndu-mi
mai ales cnd [i \n ce \mprejur`ri l-a]i v`zut ultima oar` pe
John Hambro... Domnule Paviour, \mi permite]i s` folosesc
biroul dumneavoastr`?
S`rind \n picioare, Paviour consim]i imediat.
A[ dori s` v` r`spund primul, adùg` el.
Pare cam gr`bit, \[i spuse Felse. De ce ]ine neap`rat s`
vorbeasc` \nainte de nevast`-sa?
A[ prefera, r`spunse inspectorul, s-o ascult mai \nti pe
doamna Paviour, dac` nu ave]i nimic \mpotriv`.
Dar, protest` nefericit administratorul, cred c` ea a fost
ultima persoan` care l-a v`zut pe domnul Hambro...
Ceea ce voi [i \ncerca s` clarific, decret` imperturbabil
Felse. Voi face tot posibilul s` nu v` re]in prea mult, nici pe
unii, nici pe ceilal]i.
Cu f`lcile crispate, Paviour se pr`v`li la loc \n fotoliu,
privindu-[i p`trunz`tor so]ia peste birou.
Cu mult calm, Lesley \i povesti inspectorului cum ie[ise din
cas`, pentru a se \ntlni cu John Hambro.
Nu a fost \ntru totul vina mea, \i explic` ea lui Felse.
Uneori, ne pierdem capul f`r` s` vrem cu adev`rat. Sunt
de-ajuns doar cteva minute... Dar so]ul meu ne-a surprins
acolo. Sufer` mult din cauza diferen]ei de vrst` dintre noi...
adùg` ea discret, f`r` s` mai continue.
T`cerea ei sp`[it` era cum nu se putea mai grìtoare.
Prin urmare, v-a trimis \napoi acas`, conchise Felse, care
\n]elegea totul foarte bine, iar dumneavoastr` l-a]i l`sat singur
cu domnul Hambro?
|n ochii lui Lesley se aprinse o str`lucire mai vie, dar f`r`
ca o singur` tr`s`tur` a fe]ei s` i se clinteasc` din loc.
La ce bun s` mai fi r`mas? \ntreb` ea. N-aveam chef s`
strng cioburile... Pu]in \mi p`sa ce aveau s` fac`.
{i ce-au f`cut? \ntreb` Felse. Ce s-a \ntmplat \ntre ei,
dup` p`rerea dumneavoastr`?
O, sta]i lin[tit! replic` ea. Nu s-au luat la p`ruial`, dac` la
asta face]i aluzie.
Nu fac nici o aluzie, r`spunse sec poli]istul. V` \ntreb
numai ce s-a putut \ntmpla \ntre ace[ti doi oameni, dintre
care unul e acum dat disp`rut, \n \mprejur`ri neclare.
Asculta]i relu` Lesley dup` cteva momente de t`cere, pe
un ton rug`tor, m-am c`s`torit cu un b`rbat mult mai vrstnic
dect mine [i nu e prima oar` cnd m` izbesc de gelozia lui.
Dar niciodat` nu s-a \ntmplat nimic grav, [i nici nu se va
\ntmpla vreodat`. E un fel de joc doar, nimic mai mult!
adùg` ea cu o voce spart` [i cu ochii plini de lacrimi.
Sunte]i foarte loial`! aprecie delicat Felse.
Lesley se reculese [i r`spunse la rndul ei, cu un zmbet
trist:
{i so]ul meu e loial, dac` vrem s` fim obiectivi.
{i la ce or` s-a \ntors \n cas` so]ul dumneavoastr`? se
interes` \n continuare inspectorul.
Lesley p`ru din nou cam descump`nit`. Dup` cteva clipe,
r`spunse cu o voce surd`:
Avem camere separate, a[a c` nu pot [ti ct era ceasul
cnd s-a \ntors.
114 ELLIS PETERS
Pe scurt, conchise Felse, nu l-a]i mai v`zut pn` azi-
diminea]`?
Da... r`spunse Lesley \ntr-o [oapt` abia auzit`.
Cnd \i veni rndul lui Paviour, Felse declar` imediat:
Prin urmare, Hambro a plecat pentru c` i-a]i cerut-o
dumneavoastr`?
N-a fost nevoie s` i-o cer, replic` Paviour pe un ton
ab`tut, l-am f`cut doar s` \n]eleag` c` era de preferat ca so]ia
mea s` nu-l mai revad`. Mi-a propus din proprie ini]iativ` s`
plece f`r` \ntrziere. Nu i-am f`cut nici un repro[ [i nu-i port
ranchiun`... c`ci sunt aproape sigur c` ini]iativa a apar]inut
so]iei mele.
Fruntea administratorului era \mbrobonat` de sudoare. Nu
putea dect s` spun` adev`rul, convins c` Lesley povestise
deja totul, dar faptul de a-[i expune astfel infernul conjugal
era pentru el un adev`rat supliciu. Un chip pe care Felse \l
g`sea \n acela[i timp emo]ionant [i conving`tor.
Prin urmare, nu ave]i nici un mijloc de a o \mpiedica pe
so]ia dumneavoastr` s`-[i urmeze aceast` tendin]` penibil`? se
interes` inspectorul, pe un ton \n]eleg`tor.
V-am spus deja c` are un caracter maladiv. Dar nu
dep`[e[te niciodat` anumite limite. O \mpiedic` propria ei
repulsie.
{i totu[i, asear` a]i spionat-o [i a]i urm`rit-o, cu scopul
de a pune cap`t aventurii. Nu vre]i s`-mi spune]i tot adev`rul?
insist` Felse.
Sunt dator s` o protejez, r`spunse Paviour, [i de
asemenea s` previn suferin]ele unor parteneri nevinova]i.
Categoric, administratorul d`dea dovad` de prea mult`
m`rinimie, nu se putu \mpiedica Felse s` reflecteze.
Prin urmare, v-a]i desp`r]it de domnul Hambro \n fa]a
pavilionului lui Bill Lawrence [i de-atunci nu l-a]i mai v`zut.
A[a este?
Da. Nu aveam nici un motiv s`-i pun cuvntul la \ndoial`,
conchise mai ferm Paviour.
{i n-ave]i idee ce i s-a putut \ntmpla \n continuare? nu
se l`s` poli]istul.
V-am mai spus o dat`: m-am \ntors direct acas` [i m-am
culcat, \i r`spunse administratorul, care \ncepea s`-[i piard`
r`bdarea.
Singur, dac` am \n]eles bine, complet` cu menajamente
Felse.
|n t`cerea care se l`s`, adùg`:
Cred c` v` da]i seama c` nimeni nu poate confirma
faptele [i ac]iunile dumneavoastr`, \ncepnd din momentul
cnd so]ia v-a l`sat singur cu Hambro, nu-i a[a?
* * *
A treia persoan` pe care o interog` inspectorul Felse fu Bill
Lawrence. Tn`rul nu se l`s` mult rugat s`-[i depene
povestea.
E un an de cnd sunt aici, [i am ajuns s` cunosc situa]ia
destul de bine ca s` m` ]in la distan]` de orice nepl`ceri. Nu,
domnul Paviour nu mi-a vorbit niciodat` despre so]ia lui, dar
nu e greu de observat ct de nefericit e cnd vreun alt b`rbat
se apropie de Lesley, mai ales dac` e vorba de unul tn`r [i
atr`g`tor.
{i doamna Paviour? Ea v-a vorbit despre so]ul dumneaei?
\ntreb` poli]istul. V-a dat de \n]eles c` era mai bine, pentru
lini[tea tuturor, s` p`stra]i distan]a?
116 ELLIS PETERS
Da, \ntr-adev`r. Mi-a spus ceva \n sensul `sta, r`spunse
calm Lawrence.
{i a ac]iont [i ea \n acela[i sens? continu` Felse.
N-am avut niciodat` probleme cu ea. Po]i \nv`]a foarte
repede s` nu dep`[e[ti limitele unei simple amici]ii...
Rostise aceste cuvinte pe un ton ciudat de neutru, con-
trastnd cu intensitatea cu care vorbise despre John Hambro.
{i cu domnul Hambro s-a comportat la fel?
V`znd c` obrajii interlocutorului sù se \nro[eau,
poli]istul deduse cu u[urin]` c` administratorul nu era
singurul care suferea de chinurile geloziei.
Nu am c`derea s` comentez atitudinea doamnei Paviour,
r`spunse aspru Lawrence. A]i avut ocazia s-o interoga]i, nu-i
a[a?
|ntr-adev`r, confirm` inspectorul. V` mul]umesc, pute]i
s` v` duce]i al`turi de ceilal]i... Sau, nu, \nc` o clip`, v` rog!
{i, \n timp ce Lawrence, care ajunsese deja la u[`, se
\ntorcea cu o u[oar` team`, Felse \ntreb`:
|ntmpl`tor, i-a]i vizitat pe so]ii Paviour \n perioada cnd
locuia la ei doctorul Alan Morris, acum doi ani, \n octombrie?
Da, r`spunse Lawrence, u[urat de \ntors`tura pe care o
luase conversa]ia. M-au invitat la ei \ntr-o sear`, ca s` facem
cuno[tin]`. Atunci am avut singura dat` ocazia s` vorbesc
despre subiectul meu preferat cu un expert de prim` m`rime.
De fapt, coment` Felse, cred c` v-a]i dus [i v-a]i \ntors pe
jos din sat, asear`, nu-i a[a? N-a]i mers cu motocicleta. {i
constat c` nici acum n-a]i venit cu ea.
A[a e, nu merita s-o scot, cnd locuiesc att de aproape!
r`spunse Lawrence. Am cur`]at-o [i am b`gat-o \n garaj
alaltìeri sear`, [i de atunci n-am mai scos-o.
Avea benzin` \n rezervor?
Da, i-am f`cut plinul \n seara cnd am cur`]at-o, [i cum
de-atunci n-am mai folosit-o... Dar ce leg`tur` are motocicleta
mea cu toate astea? \ntreb` el mirat.
M` tem c` cineva v-a luat-o cu \mprumut pentru o or`,
dou`, f`r` s` v` cear` permisiunea, declar` inspectorul.
Rezervorul este aproape gol, iar dac` e s` ne lu`m dup`
noroiul care-o acoper`, a f`cut un drum destul de lung, prin
ploaie sau pe drumuri noroioase...
Lawrence \l privi consternat pe Felse, apoi izbucni:
Dar nici nu m-am atins de ea! Ce \nseamn` toate astea?
S` ne imagin`m, \i explic` Felse, c` cineva de aici a dorit
s` duc` ma[ina domnului Hambro pn` la carier`, [i a avut
motive temeinice de a dori s` vin` \napoi \nainte de apari]ia
zorilor, ceea ce impunea s` aib` un mijloc de transport... De
preferin]`, f`r` s` foloseasc` transportul \n comun. {i atunci,
cu pu]in` \ndemnare, a reu[it s` introduc` motocicleta
dumneavoastr` \n ma[ina domnului Hambro. Oamenii mei v`
examineaz` motocicleta chiar \n acest moment. Ne vor putea
spune cu certitudine dac` a fost la carier` sau nu, conchise el.
V`znd aerul \nspìmntat al lui Lawrence, adùg`:
Fi]i lini[tit, s-ar putea s` ne spun` [i cine a mers c`lare pe ea!
La scurt timp dup` aceast` \ntrevedere, pe cnd Felse se
preg`tea s` plece, auzi o b`taie puternic` \n u[`, [i-l v`zu
intrnd pe Orrie Benyon, gr`dinarul so]ilor Paviour, \n ]inut`
de lucru, cu cizme de cauciuc.
118 ELLIS PETERS
Capitolul 8
Domnul Paviour e aici? \l \ntreb` Orrie Benyon pe
inspector, care se afla cel mai aproape de el. Ruga]i-l s` vin`
un minut!
Intrarea gr`dinarului \i pusese pe to]i \n alert`, fiecare
temndu-se c` venise s` anun]e o nou` dram`.
Vin de la rezervor, \i spuse el lui Paviour. Poteca e
inundat` \n trei locuri, iar rul continu` s` creasc`. A ajuns
pn` la paji[te, chiar \n locul unde v-a]i f`cut s`p`turile alea
faimoase, [i malul \ncepe s` se surpe. Va trebui s` consolida]i
toat` zona de acolo, altfel o s` r`spundem de toate
accidentele care-au s` li se-ntmple celor ce vin pe c`rare. Mai
bine veni]i s` arunca]i o privire acum...
Imediat, toat` lumea \l \nconjur` pe Orrie, urmndu-l \n
crepusculul care se l`sa afar`.
Charlotte, cunoscnd bine c`rarea de lng` ru [i
parcurgnd-o din nou, avea impresia c` f`cea un pelerinaj
spre acele locuri care i se \ntip`riser` pentru totdeauna \n
memorie, unde-l g`sise pe John Hambro c`zut la picioarele ei,
cu capul [i umerii scufunda]i \n apa rului.
{i cnd se gndea c` nici m`car nu [tia unde se afla acum,
nici dac` mai era viu, sau murise... Cu toate acestea, era mai
important ca orice pe lume ca acea via]` pe care o salvase o
dat` s` nu-i scape acum printre degete...
Ajunser` \n locul de pe mal unde avusese loc prima
pr`bu[ire, iar str`vechea conduct` de \nc`lzire se vedea cu
ochiul liber. Partea ini]ial n`ruit` era scufundat` \n ap`
complet, iar dac` poteca \nc` mai era practicabil`, nici aceasta
n-avea s` \ntrzie s` fie acoperit`, din moment ce nivelul
rului continua s` se \nal]e.
Dintr-o dat`, Orrie f`cu un salt \napoi, strignd:
Uita]i! Bucata aia de p`mnt de-acolo e gata s` cad`!
|ntr-adev`r, cam la doi metri \n stnga conductei
dezgropate, din taluz se desprindeau pu]in cte pu]in bulg`ri
de ]`rn` care se rostogoleau \n josul pantei, cu un huruit surd.
Parc` ar fi gata s` ias` o fantom` de-acolo! \[i spuse
Charlotte.
Dac` tot suntem aici, s` ne uit`m mai de aproape,
propuse inspectorul Felse. Orrie are dreptate, ar trebui s`
pune]i ni[te pancarte, pentru propria dumneavoastr`
securitate, precum [i pentru a celorlal]i.
Gr`dinarul porni din nou \n fruntea cortegiului, plescìnd
prin ap` cu cizmele lui ct toate zilele, \n timp ce restul
grupului \l urma pe marginea c`r`rii.
Charlotte \ncheia coloana. N-avea s` [tie niciodat` ce
anume o f`cuse s` se \ntoarc`. Poate c`, la urma urmei, o
atr`sese numai zgomotul nelini[titor al p`mntului care se
rostogolea \n urma ei...
Nu mic`-i fu mirarea cnd v`zu o sp`rtur` ivindu-se ca prin
miracol chiar sub marginea malului. Dintr-o dat`, observ`
ceva albicios care scormonea febril marginile gùrii... O mn`
omeneasc`.
120 ELLIS PETERS
Charlotte r`mase \mpietrit`, cu ochii a]inti]i spre mna
aceea, \n timp ce mintea ei func]iona cu o repeziciune [i o
precizie de care nu se crezuse \n stare.
Acea mn`, era convnis`, nu putea s`-i apar]in` dect lui
John Hambro.
Prin urmare, cineva \i aruncase \ntr-adev`r ma[ina \n gol [i
\ncercase, \nc` o dat`, s`-l fac` disp`rut... Nu putea fi dect
unul dintre oamenii care mergeau \n fa]a ei de-a lungul
potecii... John st`tuse sub p`mnt mai mult de dou`zeci de
ore! Cu siguran]`, asasinul nu se a[tepta s`-[i vad` victima
ie[ind chiar acum la suprafa]`!
|nc` un minut, dou`, spuse fata \n sinea ei, [i te voi ajuta
s` ie[i de-acolo, John, dar \nainte vreau s` [tiu cine a f`cut asta
[i s`-l tr`sc mort la picioarele tale...
Apoi se \ntoarse [i strig` cu voce puternic`:
A[tepta]i o clip`! Veni]i s` vede]i, v` rog... Privi]i, am g`sit ceva...
Vorbise pe tonul cel mai potrivit: suficient de persuasiv ca
s`-i opreasc`, dar nu att de insistent \nct s` le dea de b`nuit.
Se \ntoarser` cu to]ii. |n continuare, Charlotte strig`:
Veni]i to]i aici, e foarte important...
Uitndu-se pe rnd la to]i, \n timp ce se apropiau, \i
interoga din priviri.
Mna, urmat` acum de \ncheietur` [i de antebra], continua
s` scurme cu chin cu vai p`mntul, m`rind deschiz`tura...
Charlotte a[tept` ca to]i s` ajung` lng` ea. Atunci, cu
degetul \ndreptat spre gaura din p`mnt, ordon` scurt:
Privi]i!
Chiar \n acel moment, dou` bra]e se repezir` afar` din
]`rn`, dislocnd ultimul obstacol, [i un trup acoperit \n
\ntregime de noroi [i praf se tr\ afar` din mormnt, pentru a
c`dea, cu o ultim` tres`rire, pe malul alunecos.
Charlotte nu pierduse nici un am`nunt al spectacolului.
|ntorcndu-se dinspre John, c`tre inspectorul care s`rise s`-l
ajute, cercet` toate fe]ele.
Bill Lawrence st`tea ]intuit locului, cu gura c`scat`.
Lesley Paviour \[i ridicase minile la fa]`.
Orrie, t`cut [i nemi[cat, se uita cu ochii miji]i.
|n ceea ce-l prive[te pe Stephen Paviour, acesta scoase un
geam`t \n`bu[it, \ntinznd minile \nainte, ca [i cum ar fi
vrut s` izgoneasc` acea apari]ie nea[teptat`. |ncerc` apoi s-o
ia la fug`, dar se opri brusc, cu minile crispate pe piept,
\nainte de a se pr`bu[i cu fa]a la p`mnt, ca o marionet`
dezarticulat`...
John Hambro se ag`]` de iarba taluzului, declan[nd \n
acela[i timp o avalan[` de p`mnt [i pietricele, [i \n cele din
urm` ateriz` \n bra]ele lui George Felse [i ale unui alt poli]ist.
Apoi se apropie \ncet de Paviour, pe care ]ip`tul Charlottei \l
doborse la picioarele lui, dac` nu mort, \n orice caz lipsit de
cuno[tin]`...
Cineva, Felse f`r` \ndoial`, d`duse ni[te ordine, c`ci
grupul se \mpr`[tie \n toate direc]iile: Lesley, \nso]it` de
un agent, plec` s` cheme un medic; Charlotte alerg` s`
aduc` ni[te p`turi, Bill Lawrence [i Orrie Benyon se
duser` s` ia dou` scnduri pentru a le folosi pe post de
targ`. Ct prive[te inspectorul, el \ncepu s` se ocupe de
cei doi oameni c`zu]i la p`mnt, cu ajutorul unuia dintre
asisten]ii lui.
|l duser` \ncet pe Paviour acas` [i-l culcar` pe canapeaua
din salon, \nvelit cu p`turi. Livid, respira cu mare greutate, iar
din piept i se auzeau horcìeli prelungi.
122 ELLIS PETERS
Lesley se a[ezase lng` el. |i r`corea tmplele [i-i [tergea
sudoarea care-i curgea pe frunte [i deasupra buzei de sus.
John Hambro fu condus discret la baie, unde-[i scoase
hainele murdare [i se sp`l`.
Bill Lawrence fugi pn` acas`, dup` o pijama [i un rnd de
haine curate.
Orrie, din partea lui, r`m`sese jos, \n pragul u[ii, ne[tiind ce
s` fac`, dar [i refuznd s` plece \nainte de a afla ce se \ntmpla.
|n timp ce a[tepta sosirea medicului, fuma ]igar` de la ]igar`.
Doctorul Braby, medicul poli]iei, sosi curnd, cu o
ambulan]`. |l \nso]ea [i un infirmier.
Lesley se ridic` de pe canapea f`r` o vorb` [i r`mase lng`
medic, f`r` a-l sc`pa din ochi, \n timp ce acesta \ncepea s`-l
examineze minu]ios pe Stephen Paviour. La vederea culorii
p`mntii a acestuia [i cnd \i auzi respira]ia \ngreunat`,
doctorul Braby ridic` ochii spre ea [i o \ntreb`:
N-a]i vrea s`-i ar`ta]i infirmierului unde este telefonul, v`
rog? Sun` la spital [i anun]`-i c` le aducem un caz de atac cardiac.
Vreau s` vin cu so]ul meu, spuse apoi Lesley. A[tepta]i-m`
un minut, dou`, pn`-i preg`tesc lucrurile.
Dup` care, privindu-l pe medic \n fa]`, \ntreb`:
Pute]i s`-mi spune]i adev`rul... Mai are vreo [ans` s` scape?
Pentru moment, nu v` pot spune nimic, r`spunse
doctorul Braby. E \ntr-o stare foarte grav`, adev`rat, dar s-ar
putea s`-l salv`m! Nu v` pierde]i speran]a!
Oare era posibil ca Lesley s` spere cu totul altceva...?
Vorbea pe un ton att de indiferent, [i avea fa]a a[a de
destins`, \nct \ntrebarea se punea de la sine.
La fel de adev`rat era c`, dac` Stephen Paviour \[i revenea
de pe urma atacului de cord, risca s` fie inculpat pentru
tentativ` de omor.
Vrei s` vin [i eu cu voi? se oferi Charlotte.
Dar Lesley refuz`, ghicind f`r` \ndoial` ct de pu]in
entuziasm st`tea la baza propunerii.
Nu, mul]umesc, r`spunse ea. R`mi aici [i ocup`-te de
oaspe]i \n locul meu. F`-le un ceai, o cafea, sau vezi tu... Eu
m` duc s` preg`tesc o valiz` pentru Stephen.
Urc` gr`bit` scara, dnd clar de \n]eles c` n-avea nevoie de
nimeni. Peste cteva minute, reap`ru cu o geant` de voiaj [i
porni dup` infirmierii care-l duceau pe so]ul ei, cu o
brancard`, prin holul unde Orrie \nc` mai a[tepta.
Uria[ul gr`dinar arunc` o privire spre targ`, apoi se uit` la
Lesley [i la valiz`, [i \n]elese.
Cum o s` v` \ntoarce]i? \ntreb` el.
Nu a[tept` r`spunsul.
{tiu, hot`r\ Orrie, am s` vin cu ma[ina dumneavoastr`
pn` la spital. A[a, am s` v` pot aduce \napoi.
La \ntoarcerea \n salon, doctorul Braby \ntreb` scurt, \n
timp ce to]i priveau pe urmele ambulan]ei care se
\ndep`rta:
{i acum, unde-i cel`lalt?
Cnd ajunse la primul etaj, medicul poli]iei privi cu mirare
trupul slab scufundat \n cad`, cur`]it complet de mizerie. Din
cap pn`-n picioare, John era acoperit de julituri [i vn`tì;
avea amndoi genunchii zgria]i pn`-n carne, iar minile \i
erau numai o ran` vie. Avea dureri peste tot [i nu [tia dac` s`
le[ine sau s` adoarm`.
Pn` la urm`, \l fur` un somn adnc, iar respira]ia \i deveni
mai regulat`, aproape normal`.
Acum, v` rog, spune]i-mi ce i s-a \ntmplat, \i ceru
doctorul Braby inspectorului Felse.
124 ELLIS PETERS
E o poveste lung` [i interesant`, \ncepu acesta. O
poveste pe care am inten]ia s` v-o spun, dac`-mi pute]i acorda
cteva clipe. Cred, chiar, c` ne-a]i putea fi de folos din mai
multe puncte de vedere.
V` ascult! r`spunse medicul. |n orice caz, bìatul `sta are
nevoie \n primul rnd de odihn`, a[a c` am s`-l pansez pu]in
mai trziu.
Felse \ncepu s`-i povesteasc` toat` t`r`[enia, \n timp ce-l
ajutau pe John s` ias` din cad` [i s` ia pe el un halat de baie,
cu mult` precau]ie, c`ci avea tot trupul acoperit de r`ni.
Tocmai ie[eau din baie, cnd Charlotte b`tu la u[`,
anun]nd:
I-am preg`tit un pat, iar Bill i-a adus o pijama. |n noaptea
asta o s` se culce aici. Cred c` prezen]a unui b`rbat \n cas` o
va mai lini[ti pe Lesley. M`car atta lucru putem s` facem
pentru ea.
Sunte]i un \nger! \i declar` Felse cu un surs larg. Ar`ta]i-mi
camera pe care a]i preg`tit-o pentru domnul Hambro.
Charlotte i-o indic`, trecnd sub t`cere faptul c` alesese
\nc`perea cea mai apropiat` de a ei. Felse, \ns`, le ghicea pe toate.
O privi cu un aer complice, dar Charlotte \i sus]inu privirea
f`r` s` ro[easc`, \ntruct hot`rrea ei avusese motive de
securitate serioase.
|n]eleg de ce a]i preferat s`-i repartiza]i aceast` camer`,
decret` inspectorul, dar v` voi cere s` alege]i alta, dac` nu
ave]i nici o obiec]ie. S` analiz`m pu]in diversele posibilit`]i...
Dup` ce vizit` toate \nc`perile, o desemn` pe cea aflat` cel
mai departe de oricare [i care nu era folosit` practic niciodat`.
U[a d`dea pe scara de serviciu, iar fereastra r`spundea spre
nord, \n spatele casei. Nu avea alt` panoram` dect vegeta]ia
de pe paji[te.
|n plus, camera mai con]inea un [ifonier imens, care d`dea
de \n]eles c` pe vremea Reginei Anne servise drept odaie de
\mbr`cat.
Iat`! Aici va sta foarte bine! declar` \ncntat Felse. Fi]i
bun` [i f`ce]i-i patul, o s`-l aducem imediat.
Dar camera asta este mult prea izolat`! protest`
vehement Charlotte. Cum \l ve]i putea supraveghea? N-o s`
auzim nici m`car dac` ne cheam`, sau dac` are nevoie de
ceva...
Nu v` face]i griji, r`spunse poli]istul, cu un aer
impenetrabil. Haide]i, aduce]i cear[afurile, v` voi ajuta s`-i
face]i patul.
Charlotte oft` [i se supuse, f`r` a mai cùta s` \n]eleag`.
* * *
Cnd Lesley Paviour reveni de la spital, seara trziu, avea
fa]a palid` [i descompus`. Orrie Benyon, care o urma, se opri
o clip` \n prag, [ovìtor.
Mi-au spus s` dau telefon mine diminea]` la prima or`,
anun]` Lesley pe un ton plat. Atunci \mi vor putea spune mai
mult. Pentru moment, starea lui Stephen e sta]ionar`.
Dup` care, privind \n jur, se \ntoarse spre Felse, pentru a-l
\ntreba cu o voce nelini[tit`:
Cum se simte domnul Hambro?
Sper s` nu ne-o lua]i \n nume de rù, r`spunse
inspectorul, dar l-am instalat \n camera cu fereastr` spre
gr`din`. Va fi mai lini[tit acolo. |nc` nu poate s` se mi[te, dar
sper s` se restabileasc` repede.
{i-a revenit? \ntreb` so]ia administratorului, cu o u[oar`
ezitare \n glas. A putut s` spun` ceva?
126 ELLIS PETERS
Nu, r`spunse grav Felse, e \nc` incon[tent [i f`r` \ndoial`
nu-[i va reveni pn` diminea]a. |n rest, doctorul Braby v`
poate da mai multe am`nute.
Domnul Hambro sufer` de o epuizare profund`, fizic` [i
mintal`, declar` calm medicul, de[i r`nile nu sunt grave.
Le[inul lui s-a transformat, mai mult sau mai pu]in, \ntr-un fel
de somn, [i cum \n primul rnd are nevoie s` se odihneasc` [i
s`-[i refac` for]ele, i-am administrat un sedativ. Va dormi
ne\ntrerupt toat` noaptea, poate chiar mai mult.
Dar \[i va putea aminti ce s-a \ntmplat, cnd o s` se
trezeasc`? se interes` Bill Lawrence.
Da, \[i va aminti, r`spunse doctorul Braby. |ns` nu [tiu
dac`-[i va putea identifica agresorul. Tot ceea ce [tiu e c`, \n
mod normal, n-ar avea nici un motiv s`-[i fi pierdut memoria.
Trecnd prin fa]a lui Lesley, medicul \i zmbi cu
compasiune, apoi le ur` tuturor noapte bun` [i ie[i.
Cred, spuse Felse la rndul lui, c` e mai bine s` plec`m cu
to]ii, ca s` v` l`s`m s` v` odihni]i. E bine ca domnul Hambro s`
doarm` pn` diminea]`, voi reveni atunci ca s`-l chestionez.
Nu crede]i c` ar fi indicat s`-l veghem? propuse Lesley.
Am putea sta cu schimbul. Nu se [tie niciodat`, dac` se
treze[te [i se simte pierdut, mai ales dup` o asemenea
aventur`... [i pe \ntuneric, pe deasupra!
Inspectorul cl`tin` din cap.
Nu se va trezi, r`spunse el. Dup` ceea ce i-a dat doctorul
Braby, va dormi cel pu]in dou`sprezece ore, v` pot spune cu
toat` certitudinea.
{i cu aceasta plec`, \nchiznd \ncet u[a \n urma lui. Dar
nici nu ajunsese la ma[in`, cnd Charlotte \l prinse din urm`.
Nu pute]i face asta! spuse ea indignat`. John e singurul
care-l poate recunoa[te pe omul care a \ncercat s`-l ucid`!
Toat` lumea [tie c` \nc` n-a putut s` vorbeasc`, dar f`r`
\ndoial` mine diminea]` va putea. Dac` vinovatul nu este
domnul Paviour? Omul poate suferi un atac de cord [i f`r` s`
aib` nimic pe con[tiin]`! Ar \nsemna c` \n zon` se afl` o
persoan` care are tot interesul s`-l suprime! Dac` seara
trecut` a ]inut neap`rat s`-l omoare, \nseamn` c` acum nevoia
e de dou` ori mai urgent`.
T`cerea nep`s`toare a inspectorului o [oca pe Charlotte.
Dintr-o dat`, \i distinse chipul prin \ntuneric [i observ` c` o
privea cu un aer amical [i amuzat.
Deci, asta urm`rea]i! [uier` ea printre din]i. Vre]i s` v`
folosi]i de el ca momeal`, \n speran]a c` uciga[ul va \ncerca
s`-l atace din nou!
|n orice caz, r`spunse Felse cu blnde]e, pute]i fi sigur`
de un lucru: n-am inten]ia s`-l las nesupravegheat, nici s`
permit ca lucrurile s` ajung` prea departe...
{i eu ce pot s` fac? \ntreb` Charlotte, mai \mbunat`.
Ei bine, dac` tot insista]i, cobor]i s` trage]i z`vorul u[ii
din spatele casei, imediat ce ve]i fi sigur` c` toat` lumea s-a
culcat, \i ceru Felse.
{i, cu un surs \ncurajator, porni ma[ina.
* * *
Se opri la prima cabin` telefonic` pe care o g`si \n drum,
pentru a lansa dou` apeluri. Primul, c`tre asistentul lui, care-i
a[tepta ordinele, iar al doilea, surorii de gard`, care tocmai
intrase \n schimb la spital.
Orict \i repugna faptul c` trebuia s`-[i calce pe con[tiin]`,
c`lug`ri]a \l cuno[tea pe Felse destul de bine pentru a
consim]i la ceea ce-i cerea, dac` lui \i era de folos.
128 ELLIS PETERS
Pu]in mai trziu, cnd casa era cufundat` complet \n
\ntuneric, inspectorul Barnes se strecur` \nùntru pe u[a de
serviciu. Trase z`vorul \n urma lui, f`r` nici cel mai mic
zgomot, apoi se duse s` se ascund` \n camera de toalet` de
lng` a lui John, unde se instal` ct putea de comod.
Dar petrecu o noapte dezam`gitoare, c`ci nu se \ntmpl`
nimic...
* * *
A doua zi diminea]a, Lesley se trezi \n zori, pentru a
telefona la camera de gard` \nainte ca sora de noapte s` ias`
din schimb.
Domnul Paviour este \n continuare incon[tient, r`spunse
sora, cu acea voce lini[titoare pe care o folosesc infirmierele
cnd au de dat ve[ti proaste. Dar nu se poate spune c` se
simte mai rù...
Ceea ce \nseamn` c` starea lui nu s-a ameliorat cu nimic!
conchise Lesley.
La drept vorbind, relu` sora, mari schimb`ri nu s-au produs.
Dup` o u[oar` ezitare, Lesley o \ntreb`:
E nevoie s` vin, \n dup`-amiaza asta? |n starea-n care e,
nici m`car n-o s` m` observe!
M` tem \ntr-adev`r, r`spunse sec sora de gard`, c` so]ul
dumneavoastr` nu [i-a venit \n fire... Dar eu, \n locul dum-
neavoastr`, a[ veni oricum... M`car ve]i putea spune c` a]i f`cut
tot ce-a]i putut. |n rest, dac` \ntreba]i la birou, cu siguran]` vi
se va aproba s`-l vizita]i oricnd dori]i, \n situa]ia \n care se afl`!
Mul]umesc, \ncheie Lesley gnditoare, \nchiznd
telefonul.
Privi cum se lumina de ziu`, amintindu-[i convorbirea
telefonic` pe care tocmai o avusese... |n situa]ia \n care se
afl`... spusese sora. Orele de vizit` la spital erau strict
limitate, a[a c` ar fi fost inutil s` se \ntrebe care era situa]ia
care-i permitea s` vin` cnd voia ea.
St`tea astfel pe gnduri, cnd \l auzi pe unul dintre
vizitatori ie[ind din baie. Atunci, se gr`bi s` preg`teasc` micul
dejun. Tocmai punea capacul peste platou, cnd Charlotte
ap`ru pe scar`, scuzndu-se:
{i eu, care voiam s` m` trezesc \naintea ta!... Ai preg`tit
deja totul! Sper totu[i c` te-ai odihnit pu]in, nu?
Am dormit foarte bine, afirm` Lesley.
|nc` n-ai telefonat la spital?
Ba da. Starea lui Stephen e sta]ionar`, anun]` tn`ra
femeie cu voce sc`zut`. Sora m` asigur` c` nu s-a agravat, dar
nu sunt foarte convins`...
Terminar` de preg`tit micul dejun, iar cnd Bill Lawrence
ap`ru la rndul lui, Lesley \ntreb`:
Ai fost s` vezi ce face John?
Da. |nc` mai doarme.
Chiar \n acel moment, deasupra lor se dezl`n]ui un vacarm
asurzitor. Se auzi un urlet, urmat de zgomotele unei lupte.
Pn` urcar` to]i trei \n camera ocupat` de John, se l`s` din
nou lini[tea.
Charlotte deschise precipitat u[a [i r`mase ]intuit` locului, \n
timp ce Lesley [i Bill se oprir` \n spatele ei, stupefia]i la rndul lor.
Pe pat z`cea de-a curmezi[ul un individ masiv, cu o pern`
mare \n mn`. Fusese ct pe ce s`-l sufoce pe John Hambro.
Noroc c` acesta se trezise [i evitase atacul, r`sucindu-se brusc
\ntr-o parte. Dar, \n pofida eforturilor sale, nu putea ie[i de
sub trupul atacatorului, care-l ap`sa cu toat` greutatea.
130 ELLIS PETERS
Capitolul 9
Inspectorul Barnes fu acela care, cu un redutabil cro[eu \n
b`rbie, \l debaras` pe John de uciga[, pe care-l scoase definitiv
din lupt` printr-o nu mai pu]in teribil` direct`, suficient` s`
ame]easc` un taur.
Orlando Benyon, declar` Felse pe un ton solemn, dup`
ce-i puse c`tu[ele, te arestez pentru tentativ` de omor asupra
persoanei lui John Hambro.
Interogarea lui Orrie Benyon se v`di la \nceput o
\ntreprindere dificil`, dac` nu chiar imposibil`. Firea lui era
taciturn` de la natur` [i nu-i era deloc greu s` se refugieze \n
propriile lui t`ceri. Fu condus \n micul cabinet [i, cnd \ncet`
s` se mai zbat`, i se scoaser` cu pruden]` c`tu[ele.
De ce nu vrei s` vorbe[ti? \ntreb` Felse pe un ton ct se
putea de persuasiv. Suntem [ase care te-am surprins \n timp
ce-l atacai pe domnul Hambro, [i se poate spune c` inten]iile
dumitale erau clare. Voiai s`-i omori. Pentru c` te temeai ca
domnul Hambro s` nu te recunoasc` drept autor al celorlalte
agresiuni? {i de ce ai ales cariera aceea veche ca s` arunci
ma[ina \n ap`? E[ti la fel de sigur c` ]i-ai [ters bine amprentele
[i de pe motocicleta domnului Lawrence? De-acum \ncolo, nu
vei mai avea ocazia, s` [tii...! A[a c` f` bine [i vorbe[te, nu mai
ai nimic de pierdut!
Orrie st`tea a[ezat pe scaun cu spatele drept [i capul sus,
aruncnd din ochi s`ge]i pline de ur` spre cei din jur. Totu[i,
continua s` tac`.
{i mai spune-mi, Orrie, de ce ai a[teptat att de mult
timp? nu se l`sa inspectorul. De ce ai preferat s` comi]i crima
\n plin` zi, cnd ai fi putut-o face lini[tit la ad`postul
\ntunericului, noaptea? Sperai s` nu ai de \nfruntat acest risc?
Sperai c` cineva sau ceva \]i va da posibilitatea s-o evi]i? {i
atunci, v`znd c` nu se mai \ntmpla nimic, ai luat o hot`rre
disperat`?
Orrie privea drept \nainte, nemi[cat ca o stnc`.
|ncepem s` ne plictisim, nu ]i se pare? coment` Felse pe
un ton amabil. Poate c`, dac` extindem dezbaterea, va deveni
mai interesant!
{i, \ntorcndu-se spre unul dintre oamenii lui, \i ordon`:
Spune-le celorlal]i s` intre [i s` stea cu noi, da?
Dup` ce toat` lumea intr` \n birou, Felse continu`:
Din moment ce Orrie refuz` s` vorbeasc`, v` propun s`
ascult`m cealalt` parte \n cauz`... M` tem c` ne-am cam
\n[elat cu privire la starea domnului Hambro. Desigur, era
extenuat, dar nu i s-a dat nici un somnifer, iar memoria lui
n-a suferit nici o v`t`mare. A reu[it s`-mi vorbeasc` \n timpul
nop]ii trecute, [i mi-a spus ceea ce-i cer s` v` dezv`luie acum
[i dumneavoastr`.
John era \nc` palid [i sl`bit, cu minile ascunse \n ni[te
pansamente enorme, dar era totu[i lucid [i st`pn pe sine.
132 ELLIS PETERS
Cnd \ncepu s` descrie apari]ia fantomei cu casc`, cel
pu]in dou` persoane din auditoriu \l privir` nelini[tite,
temndu-se totu[i s` nu fi avut de suferit [i creierul lui de pe
urma \ncerc`rilor prin care trecuse.
A, nu! \i asigur` John zmbitor. N-am fost victima nici
unei halucina]ii. Am ]inut casca \n mini [i este ct se poate de
real`. {tiu unde este [i putem s-o recuper`m la momentul
potrivit. |n privin]a persoanei care o purta, n-am v`zut-o dect
de la oarecare distan]`. Dar nu era Orrie. Era o persoan` mult
mai scund`. Dimpotriv`, cel care m-a lovit pe la spate putea
foarte bine s` fie Benyon.
Descrise [i ploaia de pietre care fuseser` rostogolite peste
el pentru a astupa pu]ul de \nc`lzire.
Restul \l [ti]i, \ncheie el. Pn` la urm` am ajuns la ru,
pe singura cale posibil`. A trebuit s`-mi croiesc drum cu
minile, ceea ce mi-a luat toat` noaptea [i toat` ziua
urm`toare.
Crede]i c` l-a]i putea identifica f`r` nici un dubiu pe
omul care v-a atacat [i aruncat \n pu]ul de \nc`lzire? \ntreb`
Felse. Spune]i-ne exact ce anume a]i v`zut.
Era noapte, dar luna lumina, povesti John. Omul pe care
l-am z`rit era mai \nalt dect mine, de statura lui Orrie sau a
domni[oarei Parker. Nu i-am distins dect silueta, a[a c` mi-e
greu s` spun dac` avea barb`, ca domnul Paviour, sau era
b`rbierit, ca Orrie. |n orice caz, for]a lui indic` mai degrab` un
tn`r. Asta-i tot ce [tiu.
{i ne pute]i spune sigur c` era un om pe care-l
cunoa[te]i? continu` Felse, dornic s` ajung` la fondul
problemei.
Nu, r`spunse John privindu-l ]int` pe Orrie, n-a[ putea s`
spun asta.
|n ochii gr`dinarului luci un moment o lic`rire de
inteligen]`, \nainte de a o \nlocui din nou expresia stins` [i
goal` dinainte.
De aceea i-am \ntins o capcan` uciga[ului, explic` Felse.
Nu ne mai r`mnea dect s` a[tept`m s` \ncerce din nou.
Nu pot s` cred toate astea! protest` dintr-o dat` Lesley,
b`tndu-se cu mna ei fin` pe genunchi. Sunt ani de zile de
cnd \l cunosc pe Orrie. N-ar face rù nici unei mu[te. De ce
s` fi \ncercat a[a ceva? Da, [tiu, am asistat [i eu la scena de
adineaori... Dar ce dovede[te asta? Nimic mai mult dect c`
[i-a pierdut min]ile, atta tot! {i c` nu mai e st`pn pe faptele
sale! Altfel, ce motiv putea s` aib`?
Motivul obi[nuit, r`spunse inspectorul principal: dorin]a
de c[tig! {i era un motiv suficient, crede]i-m`, pentru a dori
s`-l suprime pe domnul Hambro, care nu este altul a sosit
momentul s` v-o destìnuiesc dect inspectorul Hambro de
la brigada de Arte [i Antichit`]i a Scotland Yard-ului, o
autoritate \n materie de istorie romanic`. Avea misiunea de a
da de urma anumitor piese de valoare, ap`rute dintr-o dat` pe
pia]a interna]ional`, \n \mprejur`ri stranii, [i care nu puteau
proveni dect din situri cum este [i Aurae Phiala.
Dar, l`snd la o parte atentatul din diminea]a asta, nu-l
pute]i acuza pe Orrie de nimic, insist` Lesley. Cum ar fi putut
s` cunoasc` motivul prezen]ei domnului Hambro? Nimeni
dintre noi nu-l [tia. {i nici m`car nu ave]i certitudinea c`
obiectele acelea proveneau de aici! Dac` Orrie avusese posibili-
tatea s` comercializeze asemenea comori, de ce ar fi continuat
s` lucreze pentru noi ca gr`dinar? N-are nici un sens!
Ba eu g`sesc c` are foarte mult sens, replic` Felse, pentru
c` a[a putea dispune \n voie de comorile ascunse la Aurae
Phiala comori pe care le cùta tot timpul.
134 ELLIS PETERS
Da, \ntr-adev`r, recunoscu Lesley f`r` tragere de inim`. Dar
atunci, ce-a putut face cu banii pe care i-a c[tigat? Nici m`car nu
are cont \n banc`. Stephen [i cu mine i-am decontat anumite
cecuri, primite \n schimbul unor mici treburi f`cute \n sat.
Pn` atunci, Charlotte t`cuse, nednd prea mult` aten]ie
acelor dezv`luiri, u[urat` doar c`-l vedea pe John teaf`r, \n
timp ce agresorul lui era arestat. Deodat`, o amintire r`s`rit`
din str`fundurile memoriei o f`cu s` se ridice din picioare,
ie[ind din camer` \n mod misterios. Urc` scara pn` \n
dormitorul lui Lesley.
Cnd reveni, tn`ra femeie continua s`-l apere pe Orrie cu
toat` convingerea. Acesta \i arunca din cnd \n cnd cte o
privire scurt`, f`r` a \ntoarce capul.
Dar, s` fim serio[i, a]i putut observa conduita lui Orrie
pe tot parcursul acestei pove[ti, spunea Lesley. Niciodat` n-a
f`cut un gest, n-a rostit un cuvnt suspect! Dimpotriv`! Chiar
el v-a condus la magazia unde se ascunsese Boden.
Da, \ntr-adev`r, r`spunse calm Felse. A fost o manevr`
deosebit de inteligent`! Astfel, nu numai c` \ncetam s`-l mai
b`nuiesc, ba chiar dimpotriv`, trebuia s`-l laud pentru zelul
de care d`dea dovad`!
Iar noaptea trecut`, relu` Lesley pe un ton persuasiv, tot
el ne-a dus s` vedem stric`ciunile produse de ru vestigiilor
de la bìle romane! V` imagina]i c` ne-ar fi chemat acolo, dac`
ascunsese \n zon` ceva de valoare?
Nu risca nimic, c`ci toate fuseser` \ndep`rtate, f`r`
\ndoial` \n seara zilei de miercuri, cnd a fost omort Gerry
Boden, replic` poli]istul. Cu acea ocazie, bietul bìat a fost
strangulat, \nainte de a fi aruncat \n ru.
Dar atunci, unde este comoara asta faimoas` despre care
tot vorbi]i? se interes` Lesley pe un ton ironic. Din moment ce
n-a]i g`sit nimic, nici m`car cteva monede, cum vre]i s`
dovedi]i c` exist`, [i c` Orrie a furat-o? Sunt absolut convins`
c` Orrie nu va avea nici o obiec]ie s`-i perchezi]iona]i casa, [i
sunt la fel de sigur` c` nu ve]i g`si acolo nimic compromi]`tor.
|n acel moment, Charlotte se aplec`, ar`tndu-le tuturor o
chei]`... Cheia seifului lui Lesley.
Iar eu sunt sigur` c` nu vei avea nici o obiec]ie s`-]i
deschidem seiful de la banc`, unde ai depus joi un pachet mic
[i curios. Mic... dar deosebit de greu! Nu mi-ai spus cu acea
ocazie c` era al lui Orrie?
To]i se \ntoarser` spre Charlotte. Lesley o privi cu ochi
mari de uimire. Charlotte aproape se a[teptase ca tn`ra
femeie s`-i smulg` indignat` cheia din mn`, dar aceasta abia
dac` arunc` o privire \ntr-acolo. |ncruntat`, de uit` de la
Charlotte la Orrie [i \napoi. I se citea pe fa]` neputin]a de a
\n]elege [i o stare de r`t`cire, ca [i cum s-ar fi temut s`
descopere adev`rul.
Apoi se \ntoarse spre Felse, exclamnd cu o voce sufocat`:
Eu nu mai \n]eleg nimic! Nici nu mai [tiu ce s` cred!
Doamn` Paviour, declar` inspectorul, dac` nu vede]i nici
un inconvenient, a[ dori s`-mi \ncredin]a]i provizoriu aceast`
cheie [i s` m` \nso]i]i la banc` pentru a-mi ar`ta con]inutul
seifului dumneavoastr`. Ca s` clarific`m [i acest punct. Ce
p`rere ave]i?
De acord...! murmur` Lesley.
Cu voce [i mai sc`zut`, adùg`:
Dac-a[ fi [tiut...! Dac-a[ fi [tiut...!
|n momentul cnd cheia trecu din mna Charlottei \n cea
a lui Felse, Orrie ridic` privirea [i-l str`b`tu un fior perceptibil.
Strnse att de puternic din f`lci, \nct Charlotte se a[tept` o
clip` s`-l vad` scuipnd fl`c`ri.
136 ELLIS PETERS
Bine\n]eles, continu` Felse la fel de netulburat, ipoteza
mea are totu[i [i cteva puncte slabe. C`ci Orrie n-a plecat din
Marea Britanie \n via]a lui, iar dou` dintre obiectele g`site au
ap`rut pe pia]` \n Turcia, unul, [i \n Italia, cel`lalt.
Gr`dinarul clipi iar din ochi, dovedind astfel c`, \n pofida
aparen]elor, nu pierdea nici un cuvnt din conversa]ie.
Alesese o mu]enie absolut` ca tactic` defensiv`, creznd c` a[a
\[i putea dovedi nevinov`]ia.
Cu un oftat, Lesley se rezem` de sp`tarul scaunului, \nvins`.
P`rea s` ezite \ntre dou` cì posibile: s` vorbeasc` sau s` tac`.
Domnule inspector, relu` ea \n sfr[it, a]i spus deun`zi
c` aceast` ac]iune nu putea fi dect opera unui specialist. |n
acel moment, nu v-am dat aten]ie, dar \ncep s` \n]eleg ce a]i
vrut s` spune]i. A]i men]ionat chiar [i numele unchiului
Charlottei: doctorul Morris. A locuit un timp aici, chiar \nainte
s` plece \n Turcia, [i a luat cu el cartea pe care tocmai o scria.
Trebuie s` v` spun c`, pn` atunci, nu-l auzisem niciodat`
denigrnd Aurae Phiala. A mai lucrat la carte trei s`pt`mni, \n
Turcia, dup` care a trimis-o la editur`. {i [ti]i cum se termina
lucrarea? Ei bine, cu o interminabil` diatrib` contra sitului de la
Aurae Phiala. E clar c` n-a putut-o face dect cu un anumit scop.
Dar care anume? Poate c` [i asta ar explica totul continu`
ea, Alan Morris f`cuse o descoperire fabuloas`, pe care nu
voia s-o mai dezv`luie nim`nui? |[i putuse ascunde tezaurul
\ntr-un loc secret, a[teptnd o ocazie de a putea reveni s`-l ia?
{ti]i c` de aici a plecat direct \n Turcia, iar Charlotte mi-a spus
c`, de atunci, nimeni n-a mai primit nici o veste de la el.
|n acest caz, o \ntrerupse Charlotte, m` \ntreb de ce
unchiul meu nu [i-a luat comoara cu el, \n strìn`tate.
Orice persoan` avizat` [tie c` exist` riscuri pe care nu ni
le putem asuma, replic` John. Sunt sigur, totu[i, c` anumite
obiecte m`runte dintre cele mai pre]ioase s-au infiltrat pn`
pe pia]a interna]ional`. Credem c` restul tezaurului a fost
ascuns \ntr-o conduct` de \nc`lzire a bìlor romane. Acolo era
\n deplin` siguran]`, pn` cnd cre[terea cotelor rului a
\nceput s` surpe malul.
Dar, interveni din nou Charlotte, una e s` fii expert \n
antichit`]i dobndite cinstit, [i alta s` te transformi \n
contrabandist de comori furate! Cum ar fi putut face unchiul
meu s` aib` [i el de c[tigat de pe urma descoperirii lui?
|ntr-o sear`, cnd Alan Morris era aici, vorbiser`m despre
unele aspecte mai ambigue ale profesiunii lui. A fost seara
cnd te invitaser`m [i pe tine, Bill \]i mai aduci aminte?
Da, r`spunse Bill Lawrence, cu un aer ab`tut. P`rea s` [tie
multe pe tema asta [i ne-a dat un num`r considerabil de detalii.
Nu m` mir, declar` John. Lucra din cnd \n cnd [i pentru
poli]ie, \n calitate de consilier, [i cuno[tea toate sforile marilor
re]ele de antichit`]i furate. {i avea destul` influen]` ca s`
practice escrocheria pe scar` mare, reputa]ia lui fiind
cunoscut` att \n mediile oficiale, ct [i \n cele clandestine.
Bun, s` admitem c` unchiul Alan st` la baza acestei afaceri,
relu` Charlotte. |n orice caz, trebuia s` aib` la fa]a locului un
agent care s`-i transmit` unul cte unul obiectele pe care voia s`
le plaseze Iar acesta nu putea fi dect un om de \ncredere, c`ci
fiecare dintre ei putea s`-l distrug` pe cel`lalt. Prin urmare, se
prea poate ca acest complice s`-l fi omort pe Gerry Boden,
v`znd c` bìatul le descoperise secretul, [i chiar s` fi \ncercat s`-l
elimine pe detectivul care \ncepea s` miroas` adev`rul. {tim
cine e vinovat de ultima agresiune la adresa domnului Hambro,
dar cine e adev`ratul complice al unchiului Alan?
Toate privirile se \ntoarser` spre Orrie. Atunci, Lesley
declar` rar:
138 ELLIS PETERS
Eu \l cunosc.
Ochii tuturor celorlal]i, inclusiv cei ai lui Orrie, se
\ndreptar` c`tre ea. Pentru prima dat`, gr`dinarul se r`suci
complet spre tn`ra femeie, privind-o fix. Lesley \i sus]inu
privirea la rndul ei, f`r` ascunzi[uri. Fa]a ei p`rea de
nep`truns, dar \n ochi i se citeau surescitarea [i dezgustul.
Acum circa o lun`, \ncepu ea, \ntorcndu-se spre Felse,
am descoperit un lucru important. Dar, ca s` \n]elege]i, sunt
nevoit` s` v` povestesc \mprejur`rile \n care am f`cut aceast`
descoperire. {i cum e foarte probabil ca toat` aceast` poveste
s` ajung` \ntr-o bun` zi \n instan]`, nici m`car nu v` pot cere
s` p`stra]i secretul.
|ntr-adev`r, nu pot s` v` promit nimic, r`spunse
inspectorul. Nu voi face nimic care s` v` cauzeze prejudicii
inutile, dar nici nu v` pot garanta p`strarea secretului.
Nici nu v-o cer, replic` Lesley. Dar cel care risc` s` aib`
de suferit e so]ul meu, [i nu merit`.
Inspir` adnc, apoi continu` pe un ton mai sigur:
De un an [i jum`tate, sunt amanta lui Orrie. M`
\ndr`gostisem de el. O dragoste pasional` [i oarb`. Nici o
clip` nu mi-am \nchipuit c` se folosea de mine ca de un
paravan pentru a sustrage comoara de la Aurae Phiala. Nu
v-am crezut nici cnd l-a]i acuzat. Acum, [tiu c` a[a este.
To]i cei din jur erau fascina]i de Lesley, [i nimeni nu
observ` c` Orrie s`rise de pe scaun. |nainte ca detectivii s`
aib` timp s`-l imobilizeze, o apuc` pe Lesley de gt, iar
Charlotte \i v`zu unghiile l`snd pe beregata femeii o dr`
ro[ie prelung`.
Lesley nici nu clipi. Se mul]umi s`-l urm`reasc` pe gr`dinar
cu o privire plin` de ur`, \n timp ce acesta era adus cu for]a
\napoi pe scaun.
Nu puteau dect s` admire atitudinea mndr` [i demn` a
tinerei femei, care nici m`car nu duse mna la ran`. Iar cnd
Orrie explod` \n sfr[it, \l ascult` cum o f`cea \n toate
felurile, f`r` s` se clinteasc`, f`r` a \ncerca s`-l \ntrerup`
m`car.
N-o asculta]i pe mincinoasa asta! mugi gr`dinarul. Vrea
s` m` nenoroceasc`, la fel cum a \ncercat s`-l distrug` [i pe
b`rbatu-sù, cnd n-a mai avut nevoie de el! Da' cu mine, n-o
s`-i ]in`! Uita]i-v` la ea, cum face pe mironosi]a! Ea le-a pus la
cale pe toate, [i nu numai cnd e vorba de comoara aia
afurisit`. Crede]i c` l-ar fi luat de so] pe b`trnul Paviour, altfel
dect ca s` aib` o acoperire? Frumos l-a mai tras pe sfoar`, cu
povestea ei disperat` [i cu via]a distrus`! L-a avut la cheremul
ei. Mincinoasa! Eram gata s` lichid`m totul [i s` fugim
\mpreun`. Cel pu]in, a[a m-a l`sat s` cred. |nc` [ase
s`pt`mni, [i toate erau gata pentru plecare. Da' a trebuit ca
rul `sta blestemat s` se umfle [i s` surpe malul.
Nimeni nu-l mai ]inea \n loc pe Orrie, care \ns` se ]inea de
bra]ele fotoliului ca [i cum ar fi fost legat \n lan]uri.
Da' am s` i-o fac eu! url` el. Am s` le dovedesc la to]i c`
minte! Cu femeile de teapa `steia n-ai cum s` te \n]elegi. Nu
po]i dect s` le omori, [i-am s-o omor, am s-o...!
Glasul tun`tor al uria[ului gr`dinar amu]i brusc, [i se l`s`
o t`cere adnc`. |n]elesese c` pronun]area anumitor cuvinte
putea fi prea periculoas`.
Vei avea ocazia de a \ncerca s`-]i dovede[ti afirma]iile,
declar` Felse, nep`s`tor. Continua]i, doamn` Paviour, ceea ce
\ncepuser`]i s` ne spune]i.
|n]eleg, continu` lini[tit` Lesley, c` e vorba de cuvntul
meu contra celui al lui Orrie... iar ceea ce l-a determinat s` m`
\njoseasc` att de mult este dispre]ul meu la adresa lui. Dar s`
140 ELLIS PETERS
[ti]i c` v` spun adev`rul. N-am [tiut nimic despre furturile
comise la Aurae Phiala, nu recunosc dect c` am fost aman]i.
A[ fi preferat s` nu fiu nevoit` s-o fac, c`ci n-a fost cea mai
fericit` leg`tur`... V` spuneam, a[adar, c` ne \ntlneam uneori
\n pavilionul lui.
Oft` adnc. P`rea mai calm`, mai destins`, acum cnd
spusese ce era mai rù.
Ultima dat` cnd m-am dus s`-l \ntlnesc pe Orrie,
continu` ea, acum vreo lun`, nu-mi mai amintesc data exact`,
dar trebuie s` fi fost pe la sfr[itul lui martie, am remarcat pe
noptiera lui o scrisoare cu timbru din strìn`tate. Mirat`, am
luat-o ca s-o v`d mai bine, c`ci nu m` a[teptam s` aib`
cuno[tin]e \n alte ]`ri. Era un timbru turcesc, iar [tampila
po[tei avea data de dou`zeci martie. Cnd Orrie a v`zut c`
luasem scrisoarea, mi-a smuls-o din mn` [i a \ndesat-o \ntr-un
sertar. Dar scrisul \mi amintea de ceva... [i, dintr-o dat`, mi-am
amintit: era scrisul lui Alan Morris.
Minte! r`cni gr`dinarul. N-am primit nici o scrisoare...
Vre]i s` spune]i, \ntreb` brusc Felse, c` [tampila era din
dou`zeci martie? Sunte]i sigur` c` era de anul `sta, nu de anul
trecut, de exemplu?
Absolut sigur`! declar` Lesley. Era din data de dou`zeci
martie, anul acesta.
Prin urmare, relu` inspectorul, acum [ase s`pt`mni,
doctorul Morris era \nc` viu, \n Turcia?
F`r` nici o \ndoial`, c`ci el scrisese adresa, afirm` Lesley
cu convingere. Sunt sigur`.
Dar unde anume, \n Turcia? N-a]i remarcat numele
localit`]ii? insist` Felse.
Nu, cl`tin` din cap Lesley. Nu-mi amintesc dect data.
Apoi, ar`tndu-l pe Orrie cu capul, adùg`:
Dar el v` poate spune mai multe! E clar c` [tie unde se
g`se[te doctorul Morris. Tot timpul a [tiut.
Inspectorul Felse [i John Hambro schimbar` o privire
scurt`. Apoi John declar`:
M` \ndoiesc c` [tie. Pe cnd noi, dimpotriv`, [tim... Este
\ngropat \ntr-o conduct` de \nc`lzire a bìlor romane, cu
valizele lui, portofelul cu acte [i chiar [i ma[ina de scris. Zace
acolo din ziua cnd ar fi trebuit s` ia avionul spre Turcia, acum
un an [i [apte luni.
Pentru prima oar`, intui]ia lui Lesley Paviour nu mai
func]ion`, c`ci s`ri de pe scaun, strignd:
Nu-i adev`rat! Era imposibil s`-l g`seasc` cineva acolo
unde l-am ascuns...
Atta fu suficient. Doar cteva cuvinte \n plus!
Se \ntrerupse brusc, transfigurat` de groaz`. Atunci, John
spuse cu blnde]e:
|ntr-adev`r, nu e \ntr-un loc prea accesibil, dar micul
meu sejur sub p`mnt mi-a dat posiblitatea s`-l g`sesc, c`ci
acum cunosc tot labirintul acela metru cu metru, inclusiv
acolo unde l-a]i ascuns... Am l`sat \n grija scheletului
doctorului Morris [i casca dumitale roman`. Vom merge s` le
lu`m pe toate, nu peste mult timp.
T`cerea ap`s`toare care se l`sase fu risipit` de rsul
homeric al lui Orrie Benyon. Era r`zbunat.
Iar Lesley Paviour, cople[it` de enormitatea gafei, se
rezem` de sp`tar [i \ncepu s` rd` \mpreun` cu gr`dinarul, ca
un partener \nvins la sfr[itul unei cumplite partide de [ah...
142 ELLIS PETERS
Capitolul 10
F`r` s` piard` timpul, inspectorul Felse o duse pe Lesley
Paviour, sub escort`, la cartierul general al poli]iei. Cnd
r`maser` singuri \n biroul lui, o \ntreb`:
Cum face]i s` ave]i \ntotdeauna nu una, ci cel pu]in dou`
solu]ii alternative, \n caz de necesitate? {i nu vi se pare c` e
pu]in cam riscant s` v` tot schimba]i povestea pe parcurs?
Lesley izbucni \n rs, r`spunzndu-i cu o candoare
dezarmant`:
Nu fac niciodat` planuri. Cel pu]in, nu \n mod con[tient.
Improvizez la libera inspira]ie.
Felse era nevoit s` recunoasc`, din partea lui, c`
improviza]iile lui Lesley Paviour erau, \n majoritatea cazurilor,
reu[ite. Izbutise s`-i ]in` \n [ah pn` la cap`t, cnd c`zuse \ntr-o
plas` c`reia nici m`car nu-i b`nuia existen]a. Un instinct foarte
sigur pe sine \i furniza chiar mai multe porti]e se salvare [i
solu]ii de urgen]` dect \i erau necesare. {i atunci cum, \n
aceste condi]ii, comisese impruden]a de a o l`sa pe Charlotte
nu numai s` vad`, ci [i s` mnuiasc` micul colet care continua
s` stea depus \n seiful de la banc`? Cum de fusese att de
incon[tient` \nct s`-i spun` c` era al lui Orrie [i c` nu se
\ntmpla pentru prima dat` cnd depunea \n seif asemenea
obiecte? Doar dac` nu cumva o f`cuse ca s`-l compromit` pe
Orrie, \ncercnd astfel s`-[i dovedeasc` nevinov`]ia [i
naivitatea? |ncercase chiar, dup` cum spunea Charlotte, s`
planteze cteva jaloane [i pentru a-l compromite pe Bill
Lawrence, vorbind despre cercet`rile lui pe furi[ prin Aurae
Phiala. C`ci astfel avea o arm` \n plus, pentru orice
eventualitate. Dup` cte se p`rea, Lesley Paviour colec]iona
oameni care-i puteau fi de folos, dup` care se debarasa de ei
f`r` nici un scrupul.
Nu sunt prea sigur, declar` dintr-o dat` Felse, c` a fost o
manevr` foarte inspirat` s`-l tr`da]i pe Orrie Benyon. M`
\ntreb \n care moment a]i hot`rt s`-l arunca]i \n groapa cu lei.
Cnd v-a adus \napoi de la spital, asear`? Era clar c` st`tea pe
j`ratic, a[teptnd ocazia s` v` vorbeasc` \ntre patru ochi. Voia
s` v` juca]i rolul? V` afla]i \n cas`, deci dumneavoastr` v`
revenea sarcina de a s`vr[i urm`toarea agresiune contra lui
John Hambro. Chiar [i o femeie fragil` [i slab` poate ucide un
om sufocndu-l cu perna, \n timp ce doarme, epuizat [i sub
efectul calmantelor. Dar dumneavoastr` nu avea]i de gnd s`
v` risca]i via]a pentru Orrie. De ce nu i-a]i spus-o atunci? E clar
c` a]i t`cut, c`ci altfel n-ar fi a[teptat atta timp pn` la
tentativa de crim`. Probabil a avut r`bdare toat` noaptea,
spernd c` ve]i face treaba \n locul lui... {i sunt sigur c`, \n tot
acel timp, dumneavoastr` dormea]i ne\ntoars`.
|n via]a mea n-am mai dormit att de bine! recunoscu Lesley.
Prin urmare, era att de amuzant s`-l l`sa]i s`-[i fac` griji?
\ntreb` poli]istul. Sau voia]i s` fi]i sigur` c` va rata \ncercarea
144 ELLIS PETERS
[i va fi prins? Ori, poate v` temea]i c` dac`-i spunea]i \nc` de
ieri adev`rul, risca]i s` nu v` mai \ntoarce]i vie de la spital?
Nu mi-e team` de nimic, declar` Lesley cu un surs calm.
Nu-mi asum riscuri inutile, dar nici team` nu mi-e.
Lui Felse nu-i era greu s-o cread`.
F`r` \ndoial`, v` gndea]i c` se vor pune \n balan]`
m`rturiile, reflect` el cu glas tare, din moment ce so]ul
dumneavoastr` urma s` moar`... Iar \n cazul cnd a]i fi ie[it \n
avantaj, \ntreaga r`spundere a crimelor dumneavoastr` ar fi
c`zut \n sarcina lui Orrie, nu-i a[a? Dar ce-a]i fi f`cut dac`
refuza s` se lase prins \n capcan` [i se hot`ra s` se retrag` din
joc, l`sndu-i o [ans` lui John?
|mi preg`tisem o porti]` de ie[ire, declar` Lesley pe un
ton \ncrez`tor.
{i totu[i, pn` la urm` tot a]i f`cut un pas gre[it, mormì
Felse.
Da, dar altul nu voi mai face... {tiam c` ghearele
dumneavoastr` aveau s` se strng` \n jurul meu, spuse ea
f`r` ostilitate, din momentul cnd mi-a]i oferit posiblitatea de
a demonstra c` bietul meu Stephen nu avea nici un alibi
pentru noaptea care urmase discu]iei lui cu John. Dar nu
puteam s` profit de acea ocazie f`r` ca totodat` s` dezv`lui
faptul c` nici eu nu aveam vreun alibi, a[a c` n-am c`zut \n
cursa pe care mi-a]i \ntins-o... |n fond, de ce anume vre]i s`
m` acuza]i?
De tìnuire a unei crime pentru \nceput va fi de-ajuns,
replic` Felse.
Izbucnind \n rs, Lesley spuse:
N-o ve]i putea dovedi niciodat`. Cel pu]in, f`r` m`rturia
lui Stephen. {i nu cred c` o pute]i ob]ine prea u[or!
Am s-o ob]in cu siguran]`, mult mai curnd dect crede]i,
r`spunse calm poli]istul. Se mai \ntmpl` ca, atunci cnd
\ncerc`m s` citim printre rnduri, s` ne mai [i \n[el`m.
Desigur, nici doctorul Braby [i nici sora medical` nu v-au
min]it, dar nici nu v-au spus tot adev`rul. Sora v-a declarat \n
mai multe rnduri c` so]ul dumneavoastr` nu se sim]ea mai
rù, dar nu v-a spus c` se sim]ea mai bine... |n realitate, se
simte mult mai bine e chiar \n afar` de orice pericol.
Dar, izbucni Lesley, ar`tndu-se pentru prima oar`
indignat`, mi-a spus c` era pe moarte!
Nici m`car n-a sugerat a[a ceva, replic` Felse, v-a spus
numai c`, \n situa]ia existent`, pute]i veni s`-l vizita]i oricnd
dori]i, chiar [i \n afara orelor de vizit`. Dumneavoastr` a]i
\n]eles ceea ce dorea]i s` \n]elege]i, asta a fost tot! Dar \nc` v`
mai pute]i duce s`-l vede]i sub escort`, desigur.
Tn`ra femeie trecu \ntr-o clip` peste [ocul pe care-l
suferise. Cu obi[nuita ei putere de adaptare, r`spunse pe un
ton cump`tat:
Mul]umesc. Dar cred c`, \n aceste \mprejur`ri, ar fi o
lips` de tact [i nu i-ar face nim`nui nici o pl`cere. |n orice caz,
chiar dac` \ncerca]i s`-l convinge]i pe Stephen s` vorbeasc`,
sunt sigur` c` nu va spune nimic \mpotriva mea, afirm` ea cu
certitudine.
Poate c`, replic` Felse \nc`lzindu-se pu]in, \i cam
supraestima]i r`bdarea! Cum crede]i c` ve]i mai sc`pa [i de
data asta?
Am s` m` gndesc, r`spunse Lesley cu toat` seriozitatea.
* * *
146 ELLIS PETERS
Au mai avut de a[teptat \nc` dou` zile pn` cnd Stephen
Paviour a fost \n stare s` primeasc` vizite. La recomandarea
medicilor, Felse a[tept` \nc` dou`, pentru a nu risca s`-i
provoace un nou [oc.
|n sfr[it, joi seara, s-a considerat c` s`n`tatea pacientului
era destul de bun` pentru a putea fi interogat.
Via]a lui fusese att de plin` de e[ecuri, priva]iuni, decep]ii
[i iubiri pierdute, \nct Stephen Paviour nu se mai a[tepta
dect la ve[ti proaste.
Ascult` totul, culcat, f`r` s` fac` nici o mi[care, f`r` un
singur cuvnt de protest. Suferea, f`r` \ndoial`, dar nu l`sa s`
se vad` nimic. Ceea ce i se dezv`luia nu constituia pentru el o
adev`rat` surpriz`. Cnd Felse termin`, b`trnul st`tu un
minut sau dou` pe gnduri. Respira]ia lui p`rea mai regulat`
[i mai profund`. Aproape aveau impresia c` i se luase o mare
piatr` de pe inim`.
Au m`rturisit amndoi? \ntreb` el \n cele din urm`. De
cnd dureaz`... leg`tura lor?
Cel pu]in de la vizita doctorului Morris, r`spunse
inspectorul. De vreo doi ani, poate mai mult.
M-a respins dintotdeauna, murmur` administratorul
sitului de la Aurae Phiala. |i respectam sensibilitatea [i o
pre]uiam totu[i; ajunsesem s` suport acea situa]ie din care eu
nu aveam nimic de c[tigat... {i, \n acel timp, ea se l`sa \n
seama animalului `luia frumos [i necioplit de Orrie! M`
\nvrtea pe degete cu minciunile ei! |n realitate, m` g`sea prea
trist, prea civilizat, prea b`trn ca s-o fac fericit`...
Paviour c`zu un moment pe gnduri, apoi obrajii sì, de
obicei att de palizi, se colorar` pu]in, iar \n ochii nelini[ti]i i
se aprinse o lumini]`, \n timp ce vorbea:
Am s` v` spun ce credeam, \n naivitatea mea, de[i acum
\mi dau seama c` m` \n[elam amarnic, din moment ce nu se
poate crede nici o vorb` din tot ce \ndrug` Lesley. O v`zusem
\ntr-adev`r \ncercnd s`-l provoace pe Alan Morris, a[a cum
f`cea de altfel cu to]i b`rba]ii, respingndu-i apoi cu o pl`cere
aproape sadic`. {ti]i c` Alan era un muieratic, dar era [i un
gentleman [i avea suficient` experien]` ca s` [tie cum s` se
poarte cu ea. Prin urmare, nu m` nelini[team prea mult.
Era clar c` nu se cuvenea s`-l \ntrerup`, dar Felse \[i aminti
dintr-o dat` de un detaliu pe care dorea neap`rat s`-l
elucideze.
V` mai aminti]i, \l \ntreb` el pe Paviour, de seara cnd
Bill Lawrence a venit s` ia cina la dumneavoastr`, \n prezen]a
lui Alan Morris? S-a vorbit, \n seara aceea, despre tenta]iile
criminale pe care le poate sim]i uneori un arheolog? {i s-a
discutat despre mijloacele de valorificare a antichit`]ilor
furate?
Administratorul avu un aer pu]in mirat [i, dintr-o dat`, uit`
de am`r`ciunea [i de problemele lui personale.
Da, \mi amintesc, r`spunse el. Nu \n]elegeam de ce o
interesa att de mult problema pe so]ia mea... Acum \n]eleg.
Cùta s` culeag` ct mai multe informa]ii. Pe moment, am crezut
c` nu voia dect s`-i atrag` aten]ia doctorului Morris. |n orice
caz, acum sunt sigur c` ea adusese vorba despre acest subiect.
Inspectorul nu-[i putu st`pni gndul c` Lesley Paviour era
ca o adev`rat` furnic`: nu neglija niciodat` nimic, punnd
\ntotdeauna deoparte orice-i putea fi de folos \ntr-o bun` zi.
Scuza]i-m`, spuse el, v-am \ntrerupt... Continua]i, v` rog!
|n ultima sear` pe care Morris a petrecut-o la noi \n cas`,
relu` Paviour, ie[isem s` ]in o conferin]`. Cnd am revenit, am
148 ELLIS PETERS
g`sit-o pe Lesley a[ezat` pe scara de la intrare, prad` unei
adev`rate crize de nervi. Era ud` pn` la piele [i drdia,
suspinnd.
Mare lucru, \[i spuse Felse, sunt sigur c` poate s` plng`
oricnd \i vine cheful. Mil` mi-e de jura]ii care vor avea de-a
face cu ea!
A sus]inut, continu` Paviour cu un glas slab [i surd \n
care se sim]ea ct de nefericit era, c` se dusese la plimbare cu
Alan Morris pe malul rului, iar el profitase de ocazie pentru
a \ncerca s-o seduc`. Ea se ap`rase [i-l \mpinsese \n ap`. Am
crezut-o, c`ci [tiam ce repulsie puternic` fa]` de b`rba]i avea
o sim]isem pe pielea mea, din p`cate! Numai c` eu o
iubeam, a[a c` n-am for]at-o niciodat`. Dar nu m-am mirat c`,
cu un b`rbat care-i era strìn [i nu [tia nimic despre toate
astea, aventura putuse degenera \ntr-o tragedie. N-am
chestionat-o. Regretndu-[i brusc gestul, s`rise \n ap` ca s`-l
scoat` pe Alan... dar el murise deja! Atunci, am rugat-o s` m`
duc` la trupul ne\nsufle]it al prietenului meu. Murise \ntr-
adev`r. {tiam c` dac` fapta ie[ea la iveal`, de[i fusese doar un
accident, echilibrul mintal deja precar al lui Lesley s-ar fi
compromis pentru totdeauna. A[a c` am ascuns cadavrul lui
Alan Morris \ntr-o subteran` a bìlor romane.
Am f`cut totul singur, \n aceea[i noapte, p`strnd doar
ma[ina lui de scris, toate documentele [i un costum care mi se
potrivea aproape perfect. Nu-mi mai r`mnea dect s` m` dau
drept el. Biletul de avion pentru Turcia era cump`rat, locul
rezervat, [i toat` lumea [tia despre plecarea lui. Aveam cam
aceea[i statur` [i, bine\n]eles, aceea[i vrst`. A trebuit s`-mi
rad barba; el avea doar musta]`, ceea ce simplifica lucrurile.
Nu sem`nam la fa]`, dar cred c` aveam aproape aceea[i
siluet`. Prin urmare, nu trebuia dect s`-mi pun hainele [i
p`l`ria lui [i, bine\n]eles, ochelarii. Situa]ia se prezenta
favorabil. Lucrasem cu el, [tiam tot ceea ce-mi era necesar ca
s`-i continuu cartea. N-am l`sat nimic la voia \ntmpl`rii; dac`
omiteam ceva, Lesley veghea al`turi, atent` la cele mai mici
detalii, a[a cum f`cea \ntotdeauna.
Prin urmare, am plecat cu biletul lui Alan Morris [i m-am
cazat la hotelul din Istanbul unde-[i rezervase o camer`.
Acolo, i-am terminat textul [i am trimis manuscrisul la editur`,
dup` ce \l redactasem astfel \nct s` descurajeze orice proiect
de cercet`ri sau excava]ii la Aurae Phiala. Cu nici un chip nu
trebuia ca subsolul sitului c` prezinte interes \n continuare...
Prin urmare, conchise Felse, scopul dumneavoastr` nu
era acela de a disimula o comoar`, ci numai de a ascunde un
cadavru?
Nici m`car nu b`nuiam existen]a unei asemenea
descoperiri! murmur` Paviour. M-am mul]umit s`-l ascund pe
bietul Alan... E un mormnt care nu i-ar fi displ`cut, s` [ti]i!
L-am g`sit, \i spuse atunci inspectorul. Medicii legi[ti vor
reu[i s` constate, probabil, cum anume a murit. M` \ndoiesc
amarnic c` prin \nec. Mai degrab` cred c` a surprins o
\ntlnire \ntre Orrie Benyon [i so]ia dumneavoastr` [i a ghicit
ce complotau. |n orice caz, sunt sigur c` n-a f`cut nimic ca s`
v` tr`deze prietenia.
Sper s` ave]i dreptate, oft` b`trnul, c`ci chiar dac` l-am
invidiat \ntotdeauna, am fost totu[i buni prieteni... Prin
urmare, dup` ce i-am pus cartea la po[t`, am telefonat
corespondentului sù din Turcia [i i-am prezentat scuze
pentru c` proiectele se modificaser`. Apoi, am achitat nota de
plat` la hotel [i am luat un taxi pn` la aeroport. Acolo, la
150 ELLIS PETERS
toalet`, mi-am schimbat hainele cu ale mele [i am luat avionul
spre Anglia, sub adev`ratul meu nume de ast` dat`. L`sasem
inten]ionat descoperit` o parte din conducta unde-l
\ngropasem. Am aruncat acolo toate lucrurile lui Alan [i am
astupat locul pentru totdeauna, cu propriile mele mini.
Felse \l \ntreb` cu blnde]e:
A]i accepta, dac` toate probele de care dispunem o vor
aduce \n fa]a instan]ei, s` depune]i m`rturie contra so]iei
dumneavoastr`? Am promis c` ve]i fi complet informat despre
ponderea pe care ar putea-o avea depozi]ia dumneavoastr` \n
leg`tur` cu acuza]iile pe carele re]inem \mpotriva ei.
Voi spune tot adev`rul sau, cel pu]in, tot ce [tiu eu,
r`spunse Paviour, chiar dac` asta \i va fi fatal. Mi-am dat seama
c` [i eu sunt pasibil de mai multe acuza]ii. Pe moment, nu
eram con[tient de ceea ce f`ceam. Dar nu ezita]i, face]i-v`
datoria. Am o datorie de pl`tit [i m` voi achita.
* * *
Dou` zile mai trziu, inspectorul Felse st`tea a[ezat \ntr-un
col] al barului de la Somonul auriu, hanul pesc`resc unde se
cazase Charlotte de cnd sosise la Aurae Phiala.
Instalat comod \n fa]a unei halbe de bere, \i privea
zmbitor pe John [i Charlotte.
Nu e deloc surprinz`tor c` bietul b`trn a fost ct pe ce
s` moar` de emo]ie, cnd v-a v`zut ie[ind din p`mnt!
remarc` el, adresndu-i-se lui John. F`r` \ndoial`, Paviour a
crezut c` era]i fantoma lui Alan Morris! V-ar fi greu s`-l
recunoa[te]i, acum cnd co[marul lui a luat sfr[it [i nu mai
are ce s` a[tepte sau de ce s` se team` din partea so]iei lui. E
complet destins. Dup` p`rerea mea, sau se va stinge complet,
\n lipsa dezacordurilor care-l ]ineau activ, sau va trece peste
\ncercarea asta [i va reg`si gustul vie]ii, \nv`]nd din nou s`
evolueze \ntr-o lume normal`. Pentru moment, am impresia
c` tinde spre a doua solu]ie, slav` Domnului!
Crede]i cu adev`rat c` va depune m`rturie \mpotriva so]iei
lui? \ntreb` Charlotte. Acum a[a dore[te, dar la momentul
respectiv s-ar putea s` nu mai fie \n aceea[i stare de spirit!
Da, va presta m`rturie! afirm` Felse. Nu po]i s` iube[ti o
fiin]` [i s` fii att de tr`dat, f`r` a ajunge s-o ur`[ti. Nu c` asta
ne-ar ajuta s`-l descoperim pe adev`ratul asasin al doctorului
Morris. Dac` Lesley Paviour [i Orlando Benyon se hot`r`sc s`
vorbeasc`, ea va declara, evident, c` Orrie l-a ucis, iar apoi a
obligat-o s` nu-i spun` nimic so]ului ei, ca s` nu-l
compromit`. Nu [tiu ce va sus]ine Paviour, dar \n orice caz
sunt sigur c` va fi mai aproape de adev`r dect orice putem
a[tepta de la Lesley.
Dar, dup` p`rerea dumneavoastr`, cine l-a omort pe
Alan Morris? \ntreb` John.
Cred c`, \n general, ea era aceea care lua ini]iativa.
Benyon nu era dect un executant. E chiar posibil ca, m`car o
dat`, s` fi f`cut totul singur`. S` ne \nchipuim c` doctorul
Morris, intrigat de toate \ntreb`rile pe care i le punea, a
\nceput s` intre la b`nuieli, ajungnd s-o urm`reasc` [i s-o
spioneze... Numai c` i s-a descoperit o fractur` de craniu [i,
de[i nu era att de grav` \nct s`-i cauzeze moartea, sugereaz`
interven]ia lui Orrie. F`r` \ndoial`, sunt inculpa]i amndoi.
M`rturia lui Paviour va avea rolul decisiv.
Cnd a]i \ntins capcana, \ntreb` Charlotte, [tia]i deja c`
Orrie era acela care avea s` cad` \n ea?
152 ELLIS PETERS
Nu lui i-o \ntinsesem, r`spunse simplu Felse, ci ei. O
b`nuiam deja, \nc` dinainte ca John s` apar` [i s`-mi
destìnuiasc` misiunea lui. Erau implicate dou` persoane. Or,
cmpul de investiga]ii nu era prea \ntins, chiar [i punnd la
socoteal` oamenii din sat [i pescarii. Pe lng` doamna
Paviour, nu existau dect b`rba]i, care se \nvrteau \n jurul ei
ca pionii pe lng` regin`, la [ah. Avea voca]ie de lider. |n ceea
ce-l privea pe complicele ei, cui i-ar fi revenit \n modul cel mai
firesc acest rol, dac` nu unui amant? Ctva timp, l-am
suspectat pe tn`rul Lawrence, a c`rui gelozie era evident`,
dar consternarea pe care a manifestat-o cnd l-am anun]at c`-i
fusese folosit` motocicleta nu p`rea simulat`. Pe de alt` parte,
m` \ntrebam pe cine [i-l putuse alege Lesley ca amant. Era
posibil s` fie tn`rul student timid, trist [i politicos, opusul
total ca prestigiu al so]ului ei? Nu prea-mi venea a crede! A[a
c` m-am orientat spre Orrie. Intuiam c` trebuia s` fie implicat
\n asasinarea lui Gerry Boden recunoscnd totodat` [i
posibilitatea ca fapta lui s` fi fost accidental`. Asupra bìatului
s-au g`sit scame dintr-o ]es`tur` groas` de ln`. Sper c` vor
putea fi identificate ca provenind de la haina de lucru a lui
Orrie Benyon. Hainele gr`dinarului sunt impregnate cu
rumegu[, urme de \ngr`[`minte [i particule de p`mnt, astfel
\nct sarcina laboratorului va fi mult u[urat`. |n orice caz, e
sigur c` el l-a surprins pe Boden printre ruine. Dup` ce l-a
omort, a ascuns cadavrul. Apoi s-a \ntors s` recupereze
monedele de aur [i [i-a reluat lini[tit munca, dnd dovad` de
un extraordinar snge rece, c`ci s-a mai dus [i s` bea un pahar
\n sat, \nainte de a se \ntoarce la Aurae Phiala pentru a arunca
\n ap` trupul ne\nsufle]it al lui Gerry. Omul acesta este la fel
de rece ca marmura [i cam tot att de sensibil.
Prin urmare, i-a]i urm`rit permanent fiecare gest, chiar [i
cnd p`rea]i s` nu-i acorda]i nici o aten]ie! se mir` Charlotte,
f`r` a-[i ascunde admira]ia.
Nu trebuie s` la[i niciodat` oamenii s`-[i dea seama c`-i
observi, r`spunse Felse, altfel intr` \n gard` [i ac]ioneaz` mult
mai discret. Dimpotriv`, dac` te prefaci c` nu-i bagi \n seam`,
atunci uneori \[i dezv`luie jocul [i se las` prin[i \n capcan`.
Dar nu a[a s-a \ntmplat cu Orrie. Programul lui avea multe
goluri, \ns` nu puteam dovedi ce anume f`cuse \n acele
momente. De asemenea, dac` mi-a[ fi asumat riscul de a-l
acuza... |n ceea ce-o prive[te pe Lesley Paviour, nu aveam nici
un element. Speram la fel ca Orrie s`-l atace ea \ns`[i pe
John. Orrie credea c` nu s-ar fi codit; amndoi ne-am \n[elat!
Atunci, am jucat totul pe-o singur` carte.
Am fost gata s` distrug totul, cu interven]ia mea cu cheia,
declar` ab`tut` Charlotte. Abia dup` aceea mi-am dat seama.
N-am fost deloc inspirat`!
Dimpotriv`! replic` Felse. O dat` ce cheia a ajuns \n
posesia mea, Lesley a fost nevoit` s` m`rturiseasc`! A, sigur,
putea s` spun` c` nu [tia nimic despre monedele de aur din
cutie. |ns` i-ar fi fost destul de greu s` sus]in` aceast` variant`
pn` la cap`t.
* * *
Stephen Paviour nu avusese nici o obiec]ie cnd Felse \i
ceruse permisiunea s` deschid` seiful de la banc`... |nùntru
se g`siser`, pe lng` monedele de aur, documente de cel mai
mare interes, privitoare la situa]ia financiar` a lui Lesley, de[i
nici o hrtie nu-i explica originile. Probabil c`-[i folosise foarte
154 ELLIS PETERS
rodnic vacan]ele petrecute \n strìn`tate cu so]ul ei, ob]innd
cele mai mari profituri cu diferitele ocazii cnd \l \nso]ise \n
alte regiuni unde el se ducea s` fac` s`p`turi.
Charlotte se gndea la acel cuplu chinuit care avea s`
r`spund` de crima comis` contra unchiului ei...
Crede]i c` Lesley ar fi plecat \ntr-adev`r cu Orrie, dac`
planul lor reu[ea pn` la cap`t? \l \ntreb` ea pe Felse.
Bine\n]eles c` nu! r`spunse inspectorul. Cu un ]`r`noi ca
Benyon? Lesley avea o adev`rat` avere [i-[i putea permite s`
dispar` ca s` profite singur` de toate bog`]iile. Orrie se
gndea s` doseasc` sume considerabile \n b`ncile elve]iene [i
avea atta \ncredere \n ea, \nct deschisese toate conturile pe
numele ei! Nu, n-ar fi plecat cu un ]oprlan ca Benyon. L-ar fi
l`sat de c`ru]` f`r` s` clipeasc`. Pentru o Lesley Paviour,
lumea e plin` de b`rba]i.
Nu [i aia unde se va duce acum! comen` Charlotte,
oscilnd \ntre u[urare [i mil`.
Nu te repezi cu afirma]iile, o sf`tui John. Chiar dac`
ajungem s`-i ob]inem condamnarea, o s` scape doar cu opt
ani, poate chiar mai pu]in. Fii sigur` c` n-o s` se schimbe, [i
nici n-o s` uite nimic. Va profita de timp ca s` pun` la cale noi
planuri. Nimic pe lumea asta nu poate s-o transforme. Lesley
va ie[i din \nchisoare coapt` [i preg`tit` pentru noi f`r`delegi.
Cu prima ocazie, \[i va fùri o masc` nou` care-i va permite s`-l
\nha]e pe primul porumbel ie[it \n cale, ducndu-l la
pierzanie. Mai bine p`streaz`-]i compasiunea pentru mine [i
pentru neferici]ii care vor avea de-a face cu ea.
Felse \[i termin` berea, observndu-i pe John [i Charlotte...
St`tuser` toat` s`pt`mna la han, odihnindu-se, [i p`reau s`
se \n]eleag` din ce \n ce mai bine...
John profitase de acel r`gaz pentru a reuni toate
elementele necesare misiunii lui, dar era gata s` parieze c` ar
fi terminat mult mai repede dac` Charlotte n-ar fi fost acolo!
Acum terminase, iar a doua zi trebuia s` plece spre Londra,
unde-l a[teptau ocupa]iile lui. Printr-o coinciden]` bizar`,
Charlotte se hot`rse s` ia acela[i tren ca s` organizeze
re\nhumarea unchiului ei. Felse \i spunea c`, uneori, hazardul
potrivea foarte bine lucrurile...
Inspectorul John Hambro c`zuse \n plasa fermec`toarei
Charlotte din clipa cnd aceasta \l urm`rise pe c`rarea de
lng` ru, \n noaptea cnd plecase \n cùtarea lui Gerry
Boden.
Bun! V` las cu ale voastre, declar` \n sfr[it Felse, ridicndu-se.
{i-i arunc` Charlottei o privire \n care se citea
complicitatea ap`rut` spontan \ntre ei.
Eu \n locul dumneavoastr`, continu` el, adresndu-i-se
fetei, m-a[ uita de dou` ori, \nainte de a face pasul...!
So]ia dumneavoastr` nu s-a uitat de dou` ori! r`spunse
Charlotte cu un surs.
Cnd p`r`sir` hanul Somonul auriu, mai pe sear`, John
[i Charlotte se oprir` o clip` pe culmea colinei, pentru a
contempla situl de la Aurae Phiala.
Cre[terea cotelor rului \ncetase, iar apa curgea lini[tit`. |n
dreapta lor, o hus` mare acoperea excava]ia f`cut` de poli]ie
pentru a dezgropa cadavrul doctorului Alan Morris. Ancheta
\nc` nu se deschisese oficial, dar identificarea nu punea nici o
problem`, date fiind toate obiectele personale care-l
\nconjurau.
A[ fi vrut s` ias` la iveal` viu, murmur` Charlotte. Dar m`
bucur c` a r`mas cu onoarea nep`tat`. Ar fi ap`rat pn` la
156 ELLIS PETERS
cap`t etica profesiunii, din moment ce [i-a g`sit sfr[itul
\mpotrivindu-se furturilor comise de Lesley [i Orrie. Ai crezut
mult timp c` eram complicea lui, nu-i a[a?
Iar dumneata ai crezut mult timp c` [i eu f`ceam parte
din band`, a[a e? replic` John, cu un zmbet larg.
{tiai prea multe despre toate astea, \i explic` Charlotte.
Cum voiai s` ghicesc de partea cui erai? Dar am ghicit imediat
c` venise[i aici cu un scop anume [i c` m` urm`rise[i pn` la
Somonul auriu nu datorit` farmecului meu, ci pentru felul
cum m` numeam!
Nu e tocmai adev`rat, replic` \ncet John. {i sunt foarte
sigur c` ai descoperit imediat ce sim]eam pentru tine.
Vorbeau calm, ]inndu-se de mn`, \n timp ce se l`sa
asfin]itul, lini[tit [i senin.
O clip`, m`rturisi Charlotte, doar o clip`, m-am \ntrebat
ce sentimente aveai pentru Lesley Paviour.
Nu i-am dat niciodat` nici cea mai mic` aten]ie, r`spunse
ferm John, pn` \n ziua cnd s-a gr`bit cam prea tare s`-mi
usuce sacoul, dup` surpare. |ncepea s` aib` b`nuieli,
probabil, [i din acel moment a luat problema \n mn` ca o
adev`rat` profesionist`. Fusesem destul de prost s` iau asupra
mea toate hrtiile, ceea ce n-ar fi trebuit s` fac nici \n ruptul
capului. Pe lng` pa[aport, mai aveam nota de plat` a
hotelului din Istanbul, diverse documente [i pn` [i copia
bro[ei care ap`ruse pe pia]a italian`, declan[ndu-mi
misiunea. N-avea cum s` nu-[i dea seama ce se \ntmpla, c`ci
ea \ns`[i o vnduse la Livorno. Atunci a \nceput s` ne
bombardeze cu invita]ii: Dar r`mne]i aici! V` rog, lua]i cina
cu noi!, [i a[a mai departe. Pe tine voia s` te ]in` sub
supraveghere [i s` [tie \n fiecare moment ce f`ceai; \n privin]a
mea, voia s` m` poat` lichida \n orice clip`. La \nceput, n-am
\n]eles. M-am mul]umit s` intru \n joc ca s` aflu unde dorea s`
ajung`. Se hot`rse s` m` trimit` pe lumea cealalt`. A jucat tot
acel teatru numai de ochii lui Stephen Paviour, pe care-l
manipula ca pe o marionet`. {tia c` avea s` intervin`
obligatoriu, pentru a m` ruga s` plec imediat, [i astfel, Orrie
[i cu ea, strnindu-mi curiozitatea, m` puteau atrage pn` \n
mijlocul ruinelor, ca s` se debaraseze de mine, f`r` ca nimeni
s` aib` nici cea mai mic` b`nuial`.
R`s`rise luna. Discul ei de argint se desena \n filigran pe
bolta \ntunecat` a cerului. La marginea }`rii Galilor, linia
alb`strie a colinelor se estompa dup` un v`l de cea]` sub]ire.
Valea nu-[i pierduse nimic din frumuse]ea ei, nici din puritate.
Abjec]ia, violen]a [i rapacitatea lui Lesley Paviour trecuser`
peste Aurae Phiala, f`r` a-i l`sa m`car o zgrietur`. Ora[ul
roman se obi[nuise de mult s` supravie]uiasc` tuturor
tragediilor prin care trecea.
M-am dus s`-l caut pe domnul Felse, la el acas`, smb`t`
diminea]a, declar` dintr-o dat` Charlotte, dup` care a lansat
acel balon de prob` \n leg`tur` cu unchiul Alan, f`cnd-o
astfel pe Lesley s` cread` c` g`sise o cale de sc`pare excelent`.
Atunci mi-a vorbit despre ancheta \ntreprins` de Scotland
Yard, f`r` a-mi spune care era rolul tù, [i mi-a m`rturisit c` [i
ei ajunseser` s`-l b`nuiasc` pe unchiul meu. L-am \ntrebat
dac` [i el \l credea vinovat, [i mi-a r`spuns c` nu, adùgnd c`
universitarii de genul lui Alan Morris sunt rareori boga]i, dar
c` indiferent ct de mare ar fi dorin]a lor de a c[tiga bani, ea
nu rezist`, cnd fac asemenea descoperiri, tenta]iei mult mai
puternice a celebrit`]ii [i a admira]iei marelui public. I-am fost
recunosc`toare pentru acest r`spuns, c`ci trebuie s`
158 ELLIS PETERS
m`rturisesc c` [i eu \ncepusem s` am \ndoieli. |ncepnd din
acel moment, am avut o \ncredere deplin` \n el, f`r` \ndoial`
pentru c`-mi doream s` aib` dreptate.
|n]eleg. {i, cu acea ocazie, ai cunoscut-o pe so]ia lui!
relu` John, amintindu-[i cuvintele enigmatice ale lui Felse din
momentul cnd se desp`r]ise de ei la han. Ce-a vrut s` spun`,
adineaori? Ce anume n-a f`cut so]ia lui?
Porniser` \ncet pe drumul de \ntoarcere, ocolind s`p`tura
sinistr` \n p`mnt, dornici s` uite drama de la Aurae Phiala,
pentru a savura din plin fericirea de a fi vii [i \mpreun`.
{i atunci, amintindu-[i \ntrebarea lui John, Charlotte \i
strnse mna pu]in mai tare, r`spunznd simplu:
N-a dat \napoi, nici nu s-a uitat de dou` ori, cnd el a
\ntrebat-o dac` accepta s` fie so]ia unui inspector de poli]ie...
Sfr[it

Orasul de Aur Si Umbra

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Orasul de Aur Si Umbra

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ELLIS PETERS

S-ar putea să vă placă și