Sunteți pe pagina 1din 156

MARINA THOMAS

Croaziera
uit`rii
Traducerea [i adaptarea \n limba romn` de
CECILIA IONESCU
ALCRIS
M94
Capitolul 1
Silueta se contura pe puntea luminat` de lun`. B`rbatul
st`tea \n picioare la pror`, cu fa]a \ntoars` spre mare.
Vaporul mare se deplasa lin pe apele calme, totu[i Ines de
Coucy sim]i o ame]eal` ciudat` \n timp ce observa, fascinat`,
necunoscutul ce se afla la c]iva pa[i de ea.
Nu, \ntr-adev`r, nu era posibil. Trebuie s` se st`pneasc`,
s`-[i vin` \n fire. Numai o iluzie optic`, sau oboseala acestei
prime zile pe mare, \i puteau provoca aceste halucina]ii
nebune[ti. Falsa asem`nare se va risipi... Trebuia.
Rezemat` de bastingaj, ad`postit` \n penumbr`, tn`ra
femeie continua s` priveasc` atent silueta m`rit` de reflexele
difuze ale clarului de lun`.
|n clipa \n care necunoscutul va face o mi[care, totul va
reveni la normal, va putea zmbi de confuzie.
|n a[teptare, \ncremenit` pe loc, incapabil` s` renun]e la
observatorul ei improvizat, tremurnd \n ciuda [alului
\nf`[urat \n jurul umerilor s`i goi, Ines de Coucy se l`s` prad`
nelini[tii, temerii, amintirilor pe care de attea ori \ncercase \n
zadar s` le alunge, de mai bine de un an.
Nu mai era nici un alt pasager pe puntea de plimbare, la
aceast` or`, cnd orchestra de pe vapor propunea dansuri
lente [i rockuri \n saloanele marelui pachebot.
Dup` toate aparen]ele, necunoscutul era oare, ca [i ea,
indiferent la distrac]iile propuse de organizatorii acestei
croaziere de lux?
Necunoscutul...
De fapt, pentru Ines, el avea ceva inexplicabil de familiar...
Umerii la]i [i supli, ceafa, mi[carea unduioas` a p`rului \nchis
la culoare, degaja o impresie de for]`, chiar de agresivitate.
Probabil c` era \nc` sensibil` [i nervoas`, dac` se l`sa astfel
tulburat` de o coinciden]`.
Hubert era mort, iar de-acum \nainte teama r`m`sese \n
urm`. Pneul explodase. Apoi avusese lor un derapaj \ngrozitor,
ma[ina s`ltase pe primul stlp, apoi pe parapet, apoi...
La aceast` amintire, \mpotriva voin]ei sale, tn`ra femeie
scoase un geam`t. B`rbatul, pn` atunci complet nemi[cat,
tres`ri [i se \ntoarse brusc; profilul seme] \nvinse imediat
fantasmele c`l`toarei, nu-l v`zuse niciodat`, \nainte, pe acest
b`rbat.
|ndep`rtndu-se de bastingaj, ea se \ntoarse pentru a ajunge
la u[a ce d`dea spre holul de primire. Genunchiul \n]epenit de
nemi[carea prelungit`, o f`cu s` sufere; [chiop`ta jalnic.
Doamn`!
Ah, nu! Doar nu va trebui s`-i explice unui nepoftit
motivele retragerii sale! Dac` acceptase s` se \mbarce, o f`cuse
pentru a r`mne singur`, pentru a nu vedea pe nimeni,
pentru a \ncerca s-o ia de la \nceput! Se gr`bi, cu dificultate,
blestemndu-[i genunchiul. Pe m`sur` ce \nainta astfel, nu se
putu \mpiedica s` nu considere aceast` eschivare ridicol` [i
copil`reasc`.
6 MARINA THOMAS
Ei, domni[oar`!
Vocea grav` insista \n spatele s`u. Cu siguran]`, b`rbatul
\ncepuse s-o urm`reasc`, dar cu pruden]`; probabil, v`znd-o
[chiop`tnd, f`cea \nadins ca s` n-o ajung` prea repede, de
team` s` nu sperie o biat` infirm`... De ce oare continua s`
fug` f`r` s` se \ntoarc`? Era nu numai o atitudine inutil`, dar
[i nepoliticoas`...
Totu[i, Ines ajunse \n luminile holului mare cu u[urare [i-i
zmbi stewardului care se gr`bi s-o ajute s` treac` peste
puntea de interior a vaporului.
Mai multe grupuri de c`l`tori se aflau reuni]i \n jurul unor
mese. Muzica pl`cut` ajungea aici, \n surdin`. De cealalt`
parte a s`lii spa]ioase se aflau saloanele [i pistele de dans
invadate de perechi.
L`sndu-se prad` deprim`rii, Ines renun]` s` li se al`ture
tovar`[ilor de c`l`torie. Pentru c` era \nc` att de sensbil`,
att de emotiv`, f`cea mai bine s` se duc` imediat \n cabina sa
[i s` \ncerce s` doarm`.
Dar necunoscutul, dep`[ind la rndul s`u pragul, o
interpel` din nou:
Scuza]i-m`, dar am avut impresia c` v-am speriat.
Probabil prezen]a mea pe punte v-a surprins. }ineam s` m`
scuz...
Hot`rt lucru, b`rbatul era foarte \nalt, la fel de \nalt ca
Hubert; asta contribuise la asem`narea din penumbr`. Ines
ro[i, afirmnd:
Deloc, domnule. Urcasem s` iau pu]in aer \nainte de a
m` \ntoarce \n cabin` [i...
|n acest caz, trebuie s` v` cer iertare de dou` ori; a]i fugit
att de repede... inexplicabil...
CROAZIERA UIT~RII 7
Nu m-a]i speriat, \l \ntrerupse Ines de Coucy silindu-se s`
zmbeasc`, pentru a [terge acea impresie proast` pe care o f`cuse.
Philippe Kervonnec, ad`ug` el , \nclinndu-se.
Contesa de Coucy, spuse tn`ra femeie \ntinznd mna
[i observnd chipul b`rbatului.
Avea ochii att de \ngu[ti, \nct se gndi automat c`
probabil era euroasiatic.
Ve]i c`l`tori cu elita interna]ional`, afirmaser` pliantele
publicitare ale croazierei pe Ulysse...
Aceast` asociere de idei o f`cu s` rd` \n nasul
necunoscutului, f`r` voia ei.
Sunt \ncntat s` v`d c` sunte]i mai vesel` dect
adineaori, remarc` el \nsu[i zmbind [i aproape ironic.
Cum pute]i [ti exact dispozi]ia \n care eram pe punte, din
moment ce era]i cu spatele? replic` ea m`surndu-[i
interlocutorul din cap pn`-n picioare.
Exact, intui]ia mea, unele comunica]ii misterioase de
gnduri...
Zmbetul de pe gura frumos conturat` avea farmec, dar
ochii migdala]i p`strau o expresie serioas` [i atent` care
dezorienta.
Unul din acei play-boy obi[nui]i ai croazierelor, care caut`
aventura, trase imediat concluzia, cu o urm` de enervare.
Sunte]i foarte sigur de dumneavoastr`! Totu[i, intui]ia
nu mi se pare principala dumneavoastr` calitate!
Cu att mai bine, asta \nseamn` c` nu era]i trist`,
r`spunse el privind-o insistent, cu un fel de sfidare \n ochi.
Pentru c`, iat`-v` lini[tit, v` urez o sear` bun`, domnule.
Kervonnec, Philippe Kervonnec.
Dar tn`ra femeie r`mase nemi[cat` deoarece durerea din
genunchi, revenit`, o f`cea s` se team` de o c`dere dac`
\ncerca s` se deplaseze.
8 MARINA THOMAS
N-ar fi trebuit s` merg att de repede adineaori, \[i spuse.
La urma urmei, bietul b`iat era inofensiv, nu m-a pus \n pericol
[i nu-i pot repro[a c` apreciaz` un clar de lun` pe mare!
Vizibil surprins s-o vad` astfel nemi[cat`, necunoscutul
r`mase [i el \n loc. Situa]ia amenin]a s` devin` ridicol`. |n
jurul lor, grupuri continuau s` vin` [i s` plece.
Pentru a-[i reveni, Ines \[i scoase [alul din m`tase ro[ie [i
ap`ru \n rochia neagr`, foarte decoltat`.
Necunoscutul avu o mi[care de surpriz` [i de admira]ie pe
care nici m`car nu \ncerc` s` [i-o ascund`.
Mi-ar face pl`cerea, domni[oar`...
Doamn`.
Doamn`, pentru c` s-a \ntmplat s` ne \ntlnim pe acest
vapor, mi-ar face pl`cere s` v` conduc \n salon...
Sunt pu]in obosit`, admise ea. O c`dere de pe cal... M`
doare \nc` genunchiul...
El \naint` cu dezinvoltur`:
Sprijini]i-v` pe mine...
F`r` s` protesteze, Ines lu` bra]ul care i se oferea [i f`cu
c]iva pa[i.
E deja mai bine, afirm` ea. Voi putea s` cobor singur`...
Mi-a[ permite s` v` atrag aten]ia c` nu p`re]i foarte sigur`.
M` voi ]ine de balustrad`
El f`cu un gest u[or enervat [i-i retrase brusc sprijinul.
Ines fu gata s` se pr`bu[easc`, dar \[i reveni.
Bun` seara, doamn`, spuse el f`r` s` mai insiste.
{i \ntorcnd spatele, se \ndrept` spre primul salon.
Ines urm`ri cu privirea silueta supl`, ceafa puternic`... Da,
exista o asem`nare... Chiar [i f`r` clar de lun`...
Impresionat` de aceast` asociere de idei, tn`ra femeie
prinse balustrada, angajndu-se \n coborrea spre culoarele
CROAZIERA UIT~RII 9
ce duceau la cabina sa. |i trebuir` mai multe minute pentru a
str`bate distan]a scurt`. Unul dintre stewarzii a[eza]i inevitabil
\n toate ungherele vapoului nu o p`r`si din priviri pn` ce nu
\nchise u[a dup` ea. F`r` \ndoial`, \n ochii tn`rului b`rbat
ap`ruse drept una dintre bog`ta[ele singure care parcurgeau
escalele mediteraneene \n c`utarea aventurii.
Ct despre acest Kervonnec, att de mul]umit de el \nsu[i,
de intui]ia sa, de fizicul s`u convenabil, va trebui s`-l evite pe
viitor, ceea ce probabil nu va fi u[or pe acest vapor de lux,
unde totul era conceput pentru a favoriza \ntlnirile [i
distrac]iile \n comun.
Oglinda mare ag`]at` deasupra mesei de toalet` o atrase
ca un magnet. De [ase luni, oare cte ore petrecuse \n fa]a
oglinzii? Era peste puterile ei, trebuia s` verifice f`r`
\ncetare, s` pndeasc`, s`-[i supravegheze tr`s`turile, s`
\nve]e s` le controleze... Nu i se \ntmpla \nc` deseori s` nu
se recunoasc` \ntlnindu-[i din \ntmplare imaginea \n
vitrina unui magazin?
Cu un suspin, \[i desf`cu turbanul care-i \nconjura capul.
Micu]o! S-ar crede c` visezi! Profesorul Descamp este un
magician! E[ti \ncnt`toare, exclamase m`tu[a Anna cnd
venise s-o vad` la clinic`.
Haide, n-am fost niciodat` foarte frumoas`!
Acum e[ti, draga mea! {i sunt cu adev`rat fericit`! Un
accident care te las` bogat` [i frumoas`!
Ui]i de moartea lui Hubert, protestase nepoata cu
\nsufle]ire.
Nu uit nimic iubito, dar cunosc via]a [i...
Aici, m`tu[a Anne se ridicase, foarte demn`, deoarece
timpul de vizit` era cronometrat, pentru a cru]a for]ele
convalescentei. |nainte de a-[i s`ruta nepoata, ad`ugase:
10 MARINA THOMAS
Mi s-a spus c` te-ai hot`rt s` pleci \ntr-o croazier` [i
m-am bucurat. N-o uita pe b`trna ta m`tu[` [i trimite-i ni[te
ilustrate.
|n aceea[i zi, dup` plecarea singurei sale rude, Ines \i primi
pe verii Coucy, veni]i s` verifice la c`p`tiul s`u starea tinerei
v`duve a contelui.
Oricum, [i ei, ca [i m`tu[a Anne, p`rur` surprin[i de
aspectul accidentatei... Se gndiser`, cu siguran]`, c`
mo[tenirea att de considerabil` a defunctului risca s` devin`
rapid bucuria unei a doua alegeri a \ncnt`toarei v`duve...
Oricum, se \n[elau, deoarece Ines, departe de a-[i reveni,
c`zuse \ntr-un fel de depresie periculoas`, care-i sc`dea
treptat puterile.
|n acea sear`, \n fa]a oglinzii, \[i contempl` \nc` o dat`
noua imagine. Da, era o alta. Cea care, pe viitor va fi
remarcat`, dup` care b`rba]ii se vor \ntoarce aproape f`r` s`
vrea, cea pe care pasagerul singuratic de pe punte o privise de
asemenea admirativ, cu pl`cere. Era o Ines necunoscut` ei
\ns`[i...
Un chip nou, o libertate nou`, o avere nou`... Tn`ra
femeie se \nfior`, cuprins` de nelini[tile care pe viitor \i vor
tulbura singur`tatea. |[i pierduse pl`cerea de a tr`i din
momentul [ocului \ngrozitor al ma[inii, sirenelor pompierilor
ce urlau, mirosului fad al s`lilor de opera]ie.
Fata tn`r`, sportiv`, s`n`toas` [i vesel`, de care contele de
Coucy, la patruzeci de ani, se \ndr`gostise nebune[te, se
transformase de la accident \ntr-o persoan` supl`, fragil` [i
sub]ire, cu un profil perfect... Chiar prea perfect... perfect ca
o masc` [i, sub aceast` masc`, i se p`rea c` se sufoc`...
Desigur, profesorul Descamp executase cu migal` aceast`
capodoper` [i chiar publicase unele dintre remarcabilele
CROAZIERA UIT~RII 11
rezultate ale interven]iilor sale succesive. Fa]a zdrobit` de
tabloul de bord fusese \n \ntregime ref`cut`, f`r` s` r`mn` o
cus`tur`, o ct de mic` cicatrice.
Imediat ce-]i va cre[te p`rul, nu vei mai avea de ce s` te
preocupi de urmele opera]iilor, draga mea Ines, \i explicase
medicul...
P`rul blond, des [i ondulat, \ncepuse s` creasc` sub
e[arfele aranjate \n mod foarte priceput de tn`ra femeie. |n
seara aceasta, ca \n toate serile, verific` progresele. Peste
pu]ine zile, va putea s`-[i expun` buclele scurte... Ar fi putut-o
face de o s`pt`mn`, dar preferase s` mai a[tepte, din
sl`biciune, de team`... A[teptase s` fie singur` pe vapor, f`r`
martori ai vie]ii sale de odinioar`.
O dat` redobndit p`rul, va putea s` se gndeasc` s`
elimine cu curaj celelate sechele... {i distrugerile interioare
fuseser` la fel de grave, poate mai grave... Astfel \nct, \n acea
sear` chiar, nervozitatea o f`cuse s` cread` o clip` \n apari]ia
lui Hubert pe puntea vaporului!
{i nu era dect un b`rbat complet str`in, acest Kervonnec,
cu chipul s`u de asiatic. |i sem`na lui Hubert doar prin talie,
l`]imea \n spate [i de asemenea printr-o anumit` agresivitate...
De ce oare \i vorbise despre o c`dere de pe cal, referitor la
piciorul s`u?
Pentru c` nu mai voia s` [tie, voia s` uite! Un pneu
explodase! Un accident banal! Stlpul, parapetul, rpa...
Pentru a fugi de imaginea care-i producea de fiecare dat`
suferin]`, tn`ra femeie \ntoarse brusc spatele oglinzii,
desf`cu fermoarul rochiei [i o l`s` s` cad` \n corol`, la
picioarele sale. P`[ind peste m`tasea lucioas`, \[i scoase pe
mocheta ro[ie pantofii comozi, din [evro \mpletit. Genunchiul
12 MARINA THOMAS
nu-i permitea s` poarte \nc` tocuri \nalte, cteva luni. Ct
despre \ncheieturile minilor rupte \n accident, ele nu puteau
suporta \nc` nici cea mai mic` greutate.
|mbr`c` rapid o c`ma[` de noapte. De la [old pn` la
coapsa stng`, se vedea o cicatrice lung`...
Hubert nu [tiuse nimic, nu \n]elesese nimic din ceea ce se
\ntmplase. Murmurase numai:
Rpa...
Apoi vacarmul sinistru, r`sturn`rile mortale!
Ines gemu din nou aruncndu-se pe pat, c`utnd alinarea
arificial` a pernei.
F`r` somnifere, nu-i a[a? M` bizui pe dumneata, \i
spusese profesorul Descamp.
Ascult`toare, \nainte de a-[i p`r`si apartamentul parizian
pentru a se \ntoarce la Vene]ia, aruncase ultima cutie de pilule
roz. |n seara aceea, \n cabin`, ar fi trebuit s` ia, ca s` doarm`,
sau va sta de veghe f`r` ajutorul iluzoriu al drogurilor.
Tn`ra femeie stinse lumina [i \nchise ochii. Lacrimile \i
curgeau f`r` voia ei. Se va putea oare vindeca vreodat`?
{i nu uita c` la vrsta ta, nimic nu este cu adev`rat grav, \i
scrisese m`tu[a Anne, \n ultima scrisoare. Gnde[te-te la mama
ta pe care ai f`cut-o att de fericit` \n ultimele sale clipe. }i-a
dorit fericirea [i trebuie s` lup]i gndindu-te la ea. Eu \ns`mi,
draga mea micu]`, am suferit destul pentru a-]i afirma c` vei ie[i
curnd mai puternic` [i mai \nt`rit` din aceast` \ncercare...
Cu toate acestea, fusese suficient` doar imaginea
necunoscutului a[ezat ca o n`luc` \n reflexele argintii ale
clarului de lun` pentru a o tulbura, pentru a-i rede[tepta
temerile, remu[c`rile.
Nu. Nu mai trebuia s` se gndeasc` la asta. Hubert murise
\n accident. Ar fi putut s` moar` [i ea. A fost doar o \ntmplare
sinistr`.
CROAZIERA UIT~RII 13
Capitolul 2
A doua zi, \n marea sufragerie a pachebotului, Ines
\mp`r]ea masa cu o pereche tn`r` de italieni [i o
americanc` mai \n vrst`. Conversa]ia se desf`[ura \n
englez`, cu unele improviza]ii ale explozivei Majorie, \n
limba lui Dante.
L`sndu-[i comesenii discutnd despre farmecul comparat
al Greciei [i al Italiei, Ines se duse s` se instaleze \ntr-unul din
saloane. O duzin` de tinere fran]uzoaice \n rochii de plaj`
schimbau re]ete sigure, care le va permite s` se bronzeze \n
cteva ore \n jurul piscinei de pe Ulysse.
Ascultndu-le, Ines avu un gest de regret; i-ar fi pl`cut [i ei
s` se \ntind` la soare pe puntea superioar`, s` savureze vntul
din larg [i r`coarea regeneratoare a piscinei, dar \nainte de
plecarea sa, profesorul Descamp fusese categoric: f`r` soare
peste cicatricele recente!
Oricum, \[i spuse ea, cu genunchiul strns \n bandaj a[ fi
o \not`toare ciudat`!
Domnule, domnule! V` a[teptam!
Ne revizuiam vocabularul de greac` modern`!
Un b`rbat zmbitor, \naint` spre masa adolescentelor. |n
c`ma[a descheiat` [i blugi, p`rea mult mai tn`r dect \n ajun.
Era c`l`torul singuratic. Z`rind-o pe Ines, o salut` cu un scurt
semn din cap.
Ne-a]i promis c` ne ve]i ajuta, declar` una dintre tinerele
fete, cu un zmbet ironic.
{i o voi face, spuse el, a[ezndu-se \n mijlocul pl`cutei
companii.
|ncepu s` vorbeasc` \n mod firesc, punnd fiec`reia
\ntreb`ri ale c`ror r`spunsuri se p`rea c`-l mul]umesc.
Va g`si cu siguran]` diversiuni pl`cute printre aceste
nimfe, se gndi tn`ra femeie. Dar cum [tia oare limba greac`?
A[ fi pariat mai degrab` pentru chinez`. Cu ochii lui...
Jenat` c` se l`sase dus` de conversa]ie, se \ntoarse spre
hublou [i, tr`gnd perdeaua de muselin` care estompa
lumina str`lucitoare, contempl` marea.
Cum? Nu sunte]i la piscin`! {ti]i oare c` cele mai bune
locuri risc` s` fie ocupate?
Era americanca din sufragerie, care se apropia cu elan.
Eu nu fac baie. Sunt obosit` [i...
Un motiv \n plus pentru a te r`cori, draga mea. De fapt,
consider c` ar`ta]i foarte bine. Oboseala este doar o problem`
de dispozi]ie. Haide]i! Scutura]i-v`! O femeie att de
\ncnt`toare...
Nu , \ntr-adev`r, insist` Ines stnjenit`...
Platuroas`, senin`, Marjorie aborda un fel de pijama cu
ramuri [i flori, care putea surprinde. }inea \n mn` o p`l`rie
de paie, ornat` cu o panglic` roz.
Ce crede]i despre asta? \ntreb` ea fluturnd p`l`ria.
Oh, este fermec`toare, afirm` Ines, este o p`l`rie de
gondolier [i a]i cump`rat-o f`r` \ndoial` din Vene]ia, \nainte
de \mbarcare?
CROAZIERA UIT~RII 15
De fapt, n-am cump`rat-o, este a gondolierului meu! A
acceptat s` mi-o ofere dup` plimbare! Era att de romantic!
Studentele fran]uzoaice plecar` de la mas`, l`sndu-l pe
Kervonnec. Acesta, ridicndu-se la rndul s`u, se \ndrept` spre bar.
N-a[ vrea s` v` fac s` pierde]i timpul, \i spuse Ines noii
sale prietene. Poate v` voi reg`si curnd...
|n timp ce se exprima astfel, avea nepl`cuta senza]ie c`
voia s` scape de amabila doamn` pentru a-l observa pe
\ndelete, pe necunoscutul din ajun...
Sunt \ncntat` c` v-am convins! exclam` americanca. Voi
p`stra un [ezlong lng` mine. Nu v` gr`bi]i. Nu v` gr`bi]i. V`
voi a[tepta continundu-mi opera... |mi ve]i spune ce crede]i
despre asta...
O dat` Marjorie plecat`, Ines putu s`-l examineze din locul
s`u, pe \ndelete, pe Kervonnec, aflat iar cu spatele la ea.
Da, acest b`rbat sem`na cu Hubert [i de aceea, f`r`
\ndoial`, sim]ea un fel de fascina]ie deplasat` [i de asemenea
o team`, de care de fapt nu era responsabil`. Totu[i, aceast`
coinciden]` o obseda. |[i aminti chiar vag, c` noaptea visase o
urm`rire ciudat`... Ea se afla deasupra pr`pastiei, ma[ina
ardea... Necunoscutul o strigase de pe cealalt` parte a v`ii, dar
era Hubert [i zmbea cu r`utate...
Hubert pierise \n incendiul ma[inii. Ea \ns`[i nu fusese
salvat` dect de deschiderea portierei, \nainte de c`derea
ma[inii. Fusese aruncat` la dou`zeci de metri, cu fa]a zdrobit`
[i oasele rupte... Pompierilor, sosi]i \naintea salv`rii, le
trebuise timp pn` au descoperit-o, le[inat`, la jum`tatea pantei,
\n timp ce ma[ina [i [oferul, erau \n \ntregime carboniza]i.
Philippe Kervonnec nu-[i putea da seama de amintirile
dureroase pe care i le evoca, surprinz`tor de puternic, silueta
sa rezemat` cu non[alan]` de bar.
16 MARINA THOMAS
Tn`ra doamn` de Coucy nu asistase la funeralii, nici la
deschiderea testamentului... totul se petrecuse \n prezen]a
singurei sale rude, \nc` \n via]`, m`tu[a Anne, sora mai mare
a mamei sale...
Tres`ri. Kervonnec se afla \n fa]a ei, cu dou` pahare mari
cu cafea de la ghea]`, \n mn`.
Sunt oare foarte indiscret? murmur` el.
Pierdut` \nc` \n amintirile [i spaimele sale, Ines ro[i [i se
auzi r`spunznd automat.
Deloc, este... dimpotriv`, este o idee bun`.
Este \n felul meu, un mod de a \ncheia un incident
sup`r`tor.
Face]i aluzie la \ntlnirea noastr` \ntmpl`toare? \ntreb`
Ines cu indiferen]`.
Exact. Voiam s` l`muresc...
Nu este nimic de l`murit, \l \ntrerupse tn`ra femeie
care-[i reg`si complet st`pnirea de sine dup` ce
necunoscutul se a[ez` \n fa]a sa.
Dac` ]ine]i s` v` p`stra]i secretul, nu voi insista, remarc`
el zmbind, m` voi duce la piscin` [i...
Ines cu r`spunse [i-[i savur` b`utura cu ghea]`. Era pl`cut.
Ct despre Kervonnec, jocul s`u era att de limpede \nct
p`rea naiv [i copil`resc. S` vorbe[ti unei femei despre secret
era o strategie prea banal`.
Nu face]i baie?
Nu. Genunchiul m` \mpiedic` momentan s` \not [i...
{i v` face s` dispre]ui]i soarele?
|ntr-adev`r, afirm` ea pentru a \ncheia repede.
|n acest caz, ad`ug` el, ct se poate de ironic, ar fi foarte
grosolan s` v` \ntreb ce v` putea determina s` face]i aceast`
croazier`?
CROAZIERA UIT~RII 17
Poate c` m` intereseaz` escalele arheologice!
A[ jura c` nu!
{i de ce?
Pentru c` sunte]i prea inactiv` [i prea bogat` pentru a da
importan]` trecutului... Pe vaporul acesta, toat` lumea \[i
omoar` plictiseala de-a tr`i...
Totu[i, \ncnt`toarele tinere care v` \nconjurau,
adineaori, nu aveau un aer att de dezgustat de via]`.
Nici o leg`tur` cu restul pasagerilor. Este vorba despre
elevele mele. Noi c`l`torim \n surplus. Un acord \ntre
compania maritim` [i ministrul francez al culturii.
{i bine\n]eles, orice alt mod de a c`l`tori pe Ulysse, vi se
pare dregradant.
|ntr-o oarecare m`szsur`, da, r`spunse el, apropiindu-se
[i oferindu-i un zmbet ambiguu.
{i dumneavoastr`...
Eu sunt \nso]itorul.
Ei bine, v` urez o croazier` pl`cut`, domnule, spuse Ines
ridicndu-se brusc. N-a[ vrea s` v` compromite]i mai mult
timp cu o femeie bogat`, inactiv` [i \n consecin]` proast`!
{i \n consecin]` privilegiat`, o corect` el, vizibil \ncntat
de provocarea sa. Sunte]i att de atent` la persoana
dumneavoastr`! O c`dere de pe cal, v` mobilizeaz` \n jurul
genunchiului dumneavoastr`... S-ar crede c` via]a v-a fost
teribil de afectat`!
Ave]i cu siguran]` dreptate! explod` ea. V` urez ca \n
curnd s` ave]i noroc la fel de mult ca mine!
Tremurnd de indignare, p`r`si salonul. Acest Kervonnec era
desigur mult mai prost crescut [i mai orgolios dect putea b`nui.
Totu[i, cu aluzia sa la noroc, \n secret, \[I atinse ]inta. Cu
lacrimi \n ochi, f`cu o pauz` pe puntea de plimbare. Un soare
18 MARINA THOMAS
orbitor f`cea s` str`luceasc` fiecare mi[care a apei. Cerul curat
\[i oferea bolta f`r` nori. Vaporul intrase \n acea zon` magic`
a Mediteranei unde vara se prelungea [i domnea f`r`
dificultate pn` la sfr[itul toamnei.
F`r` lungi expuneri la soare. Pielea dumitale a fost
chinuit`. Trebuie s` i se lase timp s`-[i recapete elasticitatea.
La vrsta dumitale, totul va intra rapid \n normal.
Pentru prima dat` de la \nceputul decep]iilor sale, Ines avu
un reflex de revolt`. De ce s` nu \ncerce o vizit` la piscin`?
Hot`rrea sa fu luat` imediat. |ntorcndu-se din drum, se
duse la magazinul de pe vapor. Se g`seau acolo parfumuri,
bibelouri f`r` valoare, bijuterii [i haine \n m`sur` s`-i farmece
pe cei patru sute de privilegia]i de pe Ulysse \n timpul
croazierei.
Bun` ziua doamn`, spuse vnz`toarea, ave]i vreo idee...
Doresc un costum de baie.
Avem un sortiment \n dou` piese, \ncnt`toare, [opti
vnz`toarea indicndu-i un suport multicolor de prezentare a
m`rfurilor.
Nu. A[ dori un costum de baie dintr-o singur` pies`,
discret, negru de preferin]`.
Oh! exclam` tn`ra femeie cu un rs \n]eleg`tor. F`r`
\ndoial`, domnul este foarte gelos.
Ines era gata s` riposteze, dar la ce bun. De acum, era
eliberat` pentru totdeauna de gelozia lui Hubert de Coucy!
N-am nimic negru, declar` vnz`toarea, punnd \n fa]a
clientei sale o cutie plin` cu costume de baie, dar dac` vre]i s`
v` uita]i...
Ea alese un costum de baie albastru care sem`na cu un
costum de dansatoare. Intrnd \n cabina de prob`, trase \n
urma ei perdeaua de catifea.
CROAZIERA UIT~RII 19
|n mod curios, se sim]ea aproape vesel` dezbr`cndu-se.
Nici nu se uita la cicatricea care-i br`zda [oldul. Noul costum
de baie o ascundea perfect de altfel, l`snd s` apar` doar o
urm` fin` pe coaps`.
|n timp ce proba, putea urm`ri conversa]ia ce se angajase
\ntre vnz`toare [i un client.
Parfumurile sunt vndute f`r` taxe, nu-i a[a?
|ntr-adev`r domnule! Este pentru o doamn`?
Oh, sunt hot`rt. A[ vrea parfumul Revin din gama
Worth.
Ines zmbi singur` \n cabin`. Acest b`rbat avea bun-gust,
deoarece era vorba chiar de parfumul ei. Aceasta i se p`ru o
prevestire bun`, \n momentul \n care, pentru prima dat` dup`
un an, oglinda reflecta imaginea unei tinere femei \n costum
de baie!
|n entuziasmul s`u, nu ezit` s` o ia o nou` hot`rre:
\ncepu s`-[i desfac` bandajul ce-i strngea genunchiul. Va
vedea ce va fi!
Ap`rnd din cabin` zmbind larg, spuse:
|l p`strez pe mine! Mi se potrive[te...
|ntr-adev`r, vi se potrive[te perfect! spuse vocea ironic`
a lui Kervonnec, care primea de la vnz`toare un pachet ornat
cu panglici.
Ines ro[i din nou [i deplina ei siguran]` se transform` \n
iritare:
Credeam c` parfumurile sunt produse de lux, rezervate
infamelor privilegiate!
Dar se vnd f`r` taxe, doamn`, ceea ce-i permite unui
modest profesor de limba greac`...
Dumneavoastr` sunte]i profesor de limba greac`?
La dispozi]ia dumneavoastr`!
20 MARINA THOMAS
Oh, nu m` va interesa asta, f`r` \ndoial` n-am fost
niciodat` \nv`]at` nici s` citesc, nici s` scriu de-a lungul
existen]ei mele trndave!
Vnz`toare tu[i u[or [i declar` pe un ton lini[tit:
A[adar, lua]i acest costum de baie, doamn`... Nu vre]i
s`-l \ncerca]i [i pe cel mov? se potrive[te att de bine cu
culoarea ochilor dumneavoastr`...
Nu. Acesta va fi perfect, spuse tn`ra femeie
\ndreptndu-se spre cas`, cu po[eta \n mn`. V` voi pl`ti...
|n dolari?
Cu cec.
{i... Trebuie s` v` \mpachetez rochia?
Rochia! O, nu! O voi \mbr`ca!
Nu-i nevoie, exclam` vocea ironic` a lui Kervonnec. Asta
mi-a permis s` m` bucur constatnd c` amndoi genunchii
dumneavoastr` se comport` la fel de bine!
Furioas` de neaten]ia sa, Ines reap`ruse deja \n rochie,
rearanjndu-[i turbanul din m`tase peste p`r.
Vnz`toarea, stnjenit` de dialogul dintre cei doi clien]i,
aranja cu ostenta]ie o vitrin`. Doamna de Coucy pl`ti f`r` s`-i
arunce o privire lui Kervonnec, aplecat peste un stand de
bijuterii, care zmbea, vizibil amuzat de scen`.
Bijuteriile nu sunt f`r` taxe domnule Kervonnec... [i
pentru un biet profesor de limba greac`... Mul]umit` de
aten]ionarea sa, Ines p`r`si magazinul.
{i acum, se pune problema s` ajung pe puntea
superioar` f`r` s` m` \mpiedic, \[i spuse ea, \naintnd cu
precau]ie. |n realitate, de cnd \[i desf`cuse bandajul de
cauciuc, se sim]ea ciudat de u[oar`, aproape vindecat`. Dar
nu trebuia s` se \ncread` \n aceast` impresie [i s` admit`
impruden]e.
CROAZIERA UIT~RII 21
Sunt aici! Alo! Alo! Vntul este att de r`coros!
Marjorie o reperase imediat [i-i f`cea semn. |[i scosese
pijamaua din m`tase. C`rnurile i se rev`rsau f`r` jen` dintr-un
costum de baie \n dou` piese, cu flori.
Dumnezeule! E[ti \ncnt`toare! Probabil nu m`nnci \n
fiecare zi pentru a fi att de sub]ire! {i de ce acest costum de
baie de femeie b`trn`! Cu un asemenea corp! Voi
fran]uzoaicele, sunte]i prea pudice!
Asta din cauz` c` pielea mea este foarte sensibil` la soare,
trebuie s` m` expun \n mod progresiv, spuse Ines.
Dar primirea c`lduroas` a Marjoriei \i redase curajul. |n
realitate, nu era prea mndr` de hot`rrea sa. Genunchiul s`u
nu protestase pn` acum, era un semn bun [i dovedea c` era
f`r` \ndoial` \ntr-o form` mai bun` dect se temuse medicul
s`u.
Pe marginea piscinei, studentele fran]uzoaice se
interpelau, [iroind de ap` [i bucuroase:
Ne va fi [i mai cald mine, cnd vom acosta \n Creta.
{i profesorul ne-a spus c` vom lucra pe teren. Pn`
atunci s` ne distr`m.
Kervonnec nu este \nc` aici. Ne-a promis c` ni se
al`tur`...
|[i preg`te[te oare conferin]a?
Este prea serios, dr`gu]ul!
Am putea s`-l \nveselim... Un necaz din dragoste, poate?
Nu, dar este un adev`rat pustnic. Adineauri am aruncat o
privire \n cabina sa.
Nu?
Ba da. Femeia de serviciu ie[ea cu aspiratorul. Era un
morman de c`r]i pe masa sa!
22 MARINA THOMAS
Eu sunt totu[i sigur` c` este diferit de ceea ce crede]i voi,
dr`gu]elor, spuse o adolescent` \nalt` cu p`rul negru.
Oh! Ai vrea s` ne faci s` credem...
N-am spus nimic! V` sf`tuiesc doar s` a[tepta]i, s-ar putea
s` ave]i surprize!
Mult noroc! Dac` reu[e[ti, vom face haz...
Sst! Iat`-l!
Ines ascultase \mpotriva voin]ei sale, cu aten]ie, flec`reala
tinerelor fete. Chiar o privise atent, cu mai mult` curiozitate,
pe bruneta frumoas`, att de sigur` de farmecele sale [i nu
gre[ea. Lng` tn`ra femeie, Marjorie, absorbit` de o tapiserie
\n puncte mici, r`mnea t`cut`.
Nimic mai u[or pentru un tn`r profesor, dect s`-[i
seduc` elevele, se gndi ea. Acest Kervonnec este pur [i
simplu odios. Dar [tia bine c`-[i purta pic` ei \ns`[i pentru
interesul pe care-l avea fa]` de acest tn`r din \ntmplare
frumos.
|n jurul piscinei [i pe cele dou` pun]i de comand`
suprapuse \n spatele navei, perechile \[i plimbau goliciunea
deseori criticabil`, iar unele dintre persoanele care se
sc`ldaser` ofereau [i \ncntarea formelor lor, a pielii netede,
bronzate perfect, [i p`rul m`t`sos ce se usca \n vnt. Femei
f`r` griji, bogate, omorndu-[i timpul cu \ndeletniciri
copil`re[ti... |n acest sens, arogantul profesor de limba greac`
nu gre[ea \n \ntregime.
Kervonnec tocmai f`cu s` se ridice \n jurul piscinei un
murmur de decep]ie, trecnd f`r` o privire pentru a ajunge pe
puntea superioar`. Purta un costum de baie bleumarin.
Musculatura impresionant` [i supl` fu pus` \n valoare de
CROAZIERA UIT~RII 23
modul firesc [i puternic \n care str`b`rea scara dreapt`. Ines
suferi din nou emo]ia care o tulburase \n ajun, dar de data
aceasta, teama lipsea... r`mnea o nelini[te inexplicabil`.
Trebuie s` \ncetez s`-mi amintesc de Hubert, murmur`
pentru ea \ns`[i.
Iart`-m`, n-am \n]eles, exclam` Marjorie. A]i vorbit cu
mine?
Oh, nimic important, murmur` Ines. Spuneam doar c` ai
curaj s` continui s` lucrezi astfel la soare.
Ador tapiseria, atta tot.
Se l`s` din nou t`cerea \ntre ele. Alte amintiri o asaltar` cu
brutalitate pe Ines. Totul se petrecuse att de repede. Se
\ntorcea \n acea sear` ca de obicei, pe strada Jacob, \n
modestul apartament pe care-l \mp`r]ea cu mama sa. O g`sise
pe bolnav` ciudat de agitat`.
Eram ner`bd`toare s` te v`d \ntorcndu-te, draga mea, \i
declarase ea. {tii oare cine a venit s` m` viziteze \n aceast`
dup`-amiaz`?
Cine, mam`?
Hubert de Coucy.
Domnul de Coucy, dar... de ce?
Ce \nf`]I[are! Ce distinc]ie! dac` vrei s` [tii, m-a
fermecat...
Ines avusese ocazia s`-l \ntlneasc` de mai multe ori pe
contele de Coucy la decoratorul la care f`cea practic`. |n urm`
cu dou` zile, \i trimisese flori.
Dar de ce a venit? De ce vrea s` ne impresioneze cu
averea sa? {tiu c` r`mne celibatar pentru a profita de femei
care...
Oh nu, draga mea! protestase mama sa, cu ochi
str`lucitori. Mi-a spus c` i-ai f`cut o impresie de neuitat [i...
24 MARINA THOMAS
|ntr-o clip`, \n fa]a expresiei uluite a bolnavei, Ines
apreciase situa]ia. Dac` Hubert de Coucy o cerea \n c`s`torie,
\l va accepta de so]. Astfel, amndou` vor \nceta s` aib`
necazuri cu banii. Ar putea merge s` consulte acel spacialist
elve]ian care trata forma de leucemie care o distrugea \ncet pe
s`rmana femeie, de trei ani.
O mam` adorabil`, aproape o sor`, care luptase curajos
pentru a-[i cre[te fiica.
Plngi, micu]o? exclam` Marjorie p`r`sindu-[i opera.
Dumnezeule! Trebuie s`-mi spui tot!
Ines se sili s` rd`.
Dar n-am nimic de m`rturisit, Marjorie! M` ustur` ochii!
Este efectul soarelui, nu m-am obi[nuit \nc`...
Am ni[te pic`turi pentru ochi miraculoase, anun]`
cealalt`, aplecndu-se spre enorma geant` de plaj`.
Mul]umesc. Voi pune imediat.
Lichidul pi[c` pu]in, dar nu-i putea face dect bine.
Hot`rt lucru, Marjorie era providen]ial`. Prezen]a sa o ajut`
pe tn`ra femeie s`-[i revin` [i s` nu se lase prad` prea mult
timp melancoliei.
Pariez c` te sim]i deja mai bine, spuse americanca
zmbind.
|ntr-adev`r, acest produs este un calmant remarcabil.
Omagiile mele [tiin]ei americane...
Este un medicament elve]ian!
Cnd Ines deschise ochii, privirea \i c`zu asupra lui
Kervonnec, care \nainta spre piscin`.
Domnule, domnule, veni]i s` face]i o baie!
Domnule, cnd \ncepem s` lucr`m?
F`r` vreo privire spre Ines, Philippe Kervonnec se \ndrept`
spre fermec`toarea sa clas` [i plonj` \n apa str`lucitoate.
CROAZIERA UIT~RII 25
Strig`te, rsete, s`rituri salutar` ini]iativa sa [i curnd reap`ru
ciudata [i frumoasa fa]` \nconjurat` de nimfe gr`bite s`-i
zmbeasc`.
Ines \[i privi picioarele \ntinse \n fa]a sa. Cu o grimas`
\ncerc` s` \ndoaie genunchiul stng. Nemi[carea p`rea c`-l
\n]epenise.
Te duci s` \no]i? \ntreb` texana.
Nu. M` voi \ntoarce \n cabin`. Prefer s` fiu prudent`.
Era deja \n picioare. |ntinznd mna, \[i strnse rochia de
pe sp`tarul [ezlongului [i o \mbr`c` peste costumul de baie.
Mi se pare c` e[ti pu]in lipsit` de energie, remarc`
Marjorie.
Nu. Pu]in obosit`, nimic mai mult. Imediat ce voi fi la
umbr`, totul va fi bine...
Reu[ise s` se \ncal]e f`r` necazuri. Era pu]in ame]it` cnd
se aplec` s`-[i ia geanta. Brusc, podeaua disp`ru.
|n jurul ei se produse o mi[care, se auzir` exclama]ii, apoi
o voce le domin` pe celelalte [i se sim]i ridicat` de ni[te bra]e
puternice. Capul i se rostogoli peste un piept ud... Deschise
ochii [i recunoscu chipul energic [i \ncordat al lui Kervonnec.
El schi]` un zmbet remarcnd:
|mi pare r`u, dar vi se va uda rochia. Ie[eam din piscin`!
N-ar fi trebuit s` stau la soare, murmur` Ines. Trebuie s`
m` \ntorc \n cabin`.
Oare unde crede]i c` v` duc? r`spunse strngnd-o
simplu lng` el.
Pieptul puternic vibra sub obrazul l`sat pe el. |[i trecuse un
bra] \n jurul gtului lui [i se ag`]ase de el automat. Deodat`,
con[tient` de pozi]ia sa, sl`bi strnsoarea [i protest`:
Pot foarte bine s` merg pe picioarele mele!
Adineauri au fost de-ajuns trei pa[i pentru a v` poticni [i
spera]i...
26 MARINA THOMAS
Exagera]i! L`sa]i-m`...
Dar el o strnse mai puternic, imobiliznd f`r` drept de
apel corpul tinerei femei lng` al s`u. Ines, alarmat` de
tulburarea care o cuprindea, \ncerc` s` se zbat`, dar
\mbr`]i[area b`rbatului se strnse mai tare, indiferent` [i
puternic`.
O vom lua pe scar`. Ajuta]i-m`, \n loc s` v` zbate]i...
Oare va rezista el att de mult timp? Capul tinerei femei se
relax`. Buzele \i atinser` u[or pielea bronzat` pe care
str`luceau \nc` pic`turi de ap` ad`postite de p`rul cre] de pe
piept.
O durere vie \i aprinse piciorul [i totu[i Ines \ncerca o
irezistibil` stare de bine. Kervonnec mergea cu pa[i mari
acum, str`b`tnd culoarul ce ducea la cabine.
Doi stewarzi se repezir` rznd. Se gndeau f`r` \ndoial`
c` tn`ra contes` \[i alesese de-acum \nso]itorul de pl`cere [i
c` nu va mai fi singur` \n cursul croazierei.
Aceast` not` de amuzament o jigni pe Ines [i o readuse la
realitate.
Cheia este \n geant`, voi deschide...
Dar deja un steward introduse \n broasc` un [peraclu [i
Philippe Kervonnec p`trunse \n cabin`.
Ce spa]iu luxos! exclam` el, v` ve]i putea odihni \n mod
confortabil.
{i imediat \[i a[ez` povara pe patul mare fixat \n firid`; apoi
se \ndrept`. Statura sa \nalt` o domin` din nou pe Ines.
V` mul]umesc, murmur` ea, \mi pare cu adev`rat r`u...
Este sigur c` face]i imposibilul ca s` atrage]i asupra
dumneavoastr` aten]ia general` [i reu[i]i asta mult mai bine
dect altele, trebuie s` recunosc!
CROAZIERA UIT~RII 27
Sper c` glumi]i, ripost` ea cu fermitate. Chiar crede]i c`
m-a[ fi supus unei asemenea c`deri [i...
{i acestui drum \n bra]ele mele? Nu sunt foarte sigur;
ave]i o curioas` manier` de a lupta \mpotriva situa]iilor care
fac totul pentru a provoca...
Nu \n]eleg [i nici nu vreau s` \n]eleg ce insinua]i...
Atunci s` vorbim despre altceva. Va veni medicul de la
bord. Am trimis un steward s`-l caute.
Haide]i, n-am nevoie de el, ave]i ni[te ini]iative...
Totu[i, genunchiul dumneavoastr` mi se pare pu]in
umflat, remarc` el ar`tnd spre piciorul descoperit pe pat.
Ines \[i adun` repede rochia peste ea. Kervonnec, ridicnd-o
adineaori, i-o [ifonase [i i-o strnsese. Avusese oare timp s`-i
observe cicatricea ce-i br`zda [oldul?
O c`dere urt`, remarc` el cu serioazitate, f`r` s` se
poat` ghici dac` f`cea aluzie la incidentul de la piscin`, sau
amintea de c`derea de pe cal.
Oh, este de domeniul trecutului, afirm` Ines cu
pref`cut` nep`sare. Vor mai trebui cteva s`pt`mni de
precau]ii...
Se l`s` t`cerea \ntre ei. Acest b`rbat frumos, pe jum`tate
gol, o \mpiedica pe tn`ra femeie s` se comporte natural. Era
foarte tulburat` [i \ncerca o teribil` umilin]`. |n plus, se
sim]ea nervoas` [i epuizat`. A[a c` avu o mi[care de retragere
foarte brusc` atunci cnd Kervonnec \ntinse mna spre fa]a sa,
remarcnd cu evident` surpriz`.
V-a]i izbit probabil de [ezlong cnd a]i c`zut. Obrazul
dumneavoastr`...
Obrazul meu? exclam` ea alarmat`. Obrazul meu?
N-ave]i de ce s` fi]i att de \nsp`imntat`, ripost` el u[or
enervat. Este pu]in inflamat, atta tot!
28 MARINA THOMAS
Ines se ridic` \n pat, c`utnd o oglind`, \n timp ce
Kervonnec, foarte \n largul s`u, o contempla rznd.
C`uta]i o oglind`, nu-i a[a? Reac]ie clasic`. Dar \n acela[i
timp, nelini[tea dumneavoastr` fa]` de mine este foarte
surprinz`toare. Se pare c` v` este team` s` nu v` atac!
Rdea acum cu gura pn` la urechi. Din]ii albi \i str`lucir`.
Ea \[i aminti \nciudat` de tulburarea pe care i-o provocase [i
pe care o recep]ionase \n mod sigur cu satisfac]ie.
Nu mai am vrsta acestui gen de nelini[ti, declar` ea cu
curaj, privindu-l atent, brusc dispre]uitoare. F`r` \ndoial`, m`
confunda]i cu una dintre elevele dumneavoastr`.
Oh! Ierta]i-m`! Uitasem c` \n ciuda aspectului
dumneavoastr` tineresc, sunte]i o doamn`!
Spusese asta cu ironie. Indiscutabil, o considera foarte
antipatic`. De altfel, era reciproc. De acum, \i era necaz pe
acest` situa]ie stnjenitoare care-i adusese \mpreun` \n
atmosfera lini[tit` [i \n penumbr`. Va \n]elege pn` la urm` c`
trebuia s` se retrag`?
El r`mase \n picioare, lng` pat, f`r` s` par` deloc jenat.
Ines se temea s` nu fie din nou destul de tulburat` pentru a
nu putea lupta \mpotriva farmecului acestui b`rbat,
necunoscut \n ajun [i care intrase att de ciudat \n via]a sa.
V-am \ntrerupt baia. N-a[ vrea s` le lipsesc prea mult timp
pe elevele dumneavoastr`...
Sunt fermec`toare, nu-i a[a? {i att de avide de
cuno[tin]e. {i cnd te gnde[ti c`, \n c]iva ani, se vor al`tura
[irurilor stupide de p`pu[i de salon, ca...
Ca noi toate?
Pe legea mea, la asta m` gndeam.
F`r` \ndoial`, dar convingerea dumneavostr` mi se pare
pu]in prea for]at`...
CROAZIERA UIT~RII 29
Este n`scut` din dobndirea unei experien]e
dezam`gitoare cu misterul feminin, concluzia mea...
Concluzia dumneavoastr`? Hot`rt lucru, nu v` teme]i
de ridicol!
Concluzia mea, repet` el cu o vizibil` iritare, este c` nu
exist` de fapt nici un mister, ci mici secrete naive, jocuri,
atitudini mai mult sau mai pu]in studiate [i nimic, nimic altceva.
{i evident, misterul v` intereseaz`?
Mult mai mult dect femeile. De exemplu, secretul
dumneavoastr` m` intrig`...
Haide, domnule Kervonnec, eu sunt deja de mult timp \n
stadiul dezolant de p`pu[` de salon.
Absolut exact, dar pentru un motiv sau altul, sunte]i
nelini[tit`, c`uta]i ceva, min]i]i. Enigma este mai pasionant`
dect o femeie frumoas`.
Se aplecase desupra ei, f`r` ca ea s` g`seasc` puterea de a-i
rezista, \i prinsese ceafa \ntre degete [i-[i puse buzele peste ale
sale. F`r` s` se gndeasc`, Ines r`spunse acestei mngieri
furate [i curnd, prelungindu-[i s`rutul, fur` pentru pu]in
timp prizonierii atrac]iei irezistibile ap`rut` \ntre ei, de cnd
str`b`tuser` \mbr`]i[a]i distan]a dintre piscin` [i camer`.
Doar sosirea medicului \i desp`r]i.
Bun` ziua, doctore, spuse Kevonmnec, credeam c` era
vorba depre o indispozi]ie, dar \n realitate...
M` simt foarte bine, protest` Ines. Am un genunchi
sensibil \n urma unei c`deri...
Haide]i, v` sim]i]i bine, doamn` de Coucy? exclam`
medicul. Nu este vorba despre o c`dere! Prietenul meu,
profesorul Descamp...
|l cunoa[te]i pe profesor? exclam` tn`ra femeie
alarmat`. Dar... dar cum?
30 MARINA THOMAS
Pe legea mea, asta dateaz` din facultate, r`spunse
medicul vizibil amuzat. Cnd v-a]i \mbarcat mi-a trimis dosarul
dumneavoastr`...
A[adar, de aceea profesoul \i recomandase s` se \mbarce pe
Ulysse. Nu-i putea repro[a aceste ultime scrupule, acum [tia
c` exista la bord cineva care-i cuno[tea drama pe care venise
s-o uite.
{i era mai ales acest Kervonnec ce se \nc`p`]na s` fac` pe
martorul.
|ntre timp, medicul rdea de surpriza sa. Era un b`rbat
scund, vesel, destul de corpolent, cu o fa]` simpatic` [i
mali]ioas`. Cu siguran]`, ghicise deja c`-l min]ise pe
Kervonnec \n leg`tur` cu rana sa.
Am remarcat c` obrazul doamnei de Coucy este inflamat
sub pleoap`, declar` Philippe apropiindu-[i din nou` mna
mare, bronzat`, de chipul tinerei femei.
Este din cauza soarelui, murmur` Ines rug`toare,
privindu-l pe medic insistent.
Foarte bine, spuse el. V` trimit calmante [i o pomad`.
Cred c` este o lovitur` de la bra]ele [ezlongului, ad`ug`
Kervonnec.
Trebuie s-o l`s`m pe doamna de Coucy s` se
odihneasc`, \l sf`tui medicul cu fermitate; totu[i o voi
examina.
V` las, doctore, replic` prompt Kervonnec. Sper c` totul
va fi bine pentru dumneavoastr`, doamn`.
La revedere, domnule, murmur` tn`ra femeie stnjenit`
[i... mul]umesc.
El \nchise u[a. Medicul exclam` rznd.
Femeile sunt inexplicabil de secretoase uneori. Este
limpede c` l-a]i min]it pe bietul tn`r. P`rea alarmat...
CROAZIERA UIT~RII 31
Nu vreau s`-mi mai amintesc niciodat` de acel accident
teribil, doctore. Mi se pare c` asta m` va ajuta s` m` vindec [i
nimeni din anturajul meu nu b`nuie[te... Am vorbit despre o
c`dere de pe cal...
Asta v` prive[te, scump` doamne. Dar s` vedem acest
obraz.
Ct dur` minu]iosul examen medical, Ines nu putu alunga
amintirea \mbr`]i[`rii lui Philippe, a s`rutului s`u, a tulbur`rii
provocate \n ea de prezen]a acestui b`rbat att de necioplit
totu[i, att de brutal, care se folosise de ea pentru a face un
joc umilitor... La fel ca Hubert de altfel, un an mai devreme...
Medicul, cu siguran]` convins c` o idil` o lega de frumosul
Kervonnec, \i f`cu \nainte de a o p`r`si recomand`ri pe care
dispre]ul s`u le f`ceau ridicole:
Nu uita]i c` sunte]i \n convalescen]`, scump` doamn`.
F`r` excese, f`r` soare, [i nici prea multe emo]ii dac` m` pot
exprima astfel...
Iritat` de aceast` interpretare totu[i f`r` rea-voin]`, Ines
alese s` se prefac` adormit` pentru a nu replica.
Prietenul profesorului Descamp p`r`si cabina pacientei
sale \n vrful picioarelor.
32 MARINA THOMAS
Capitolul 3
Cnd Ines se trezi a doua zi de diminea]`, era ora nou`. Se
sim]ea perfect odihnit`.
|n ajun, ceruse s`-i fie servit` masa \n cabin` [i-[i
petrecuse seara udndu-[i fa]a tumefiat`. Era exclus s` apar`
printre c`l`tori \nainte ca pielea sa s`-[i reg`seasc` aspectul
obi[nuit.
Toat` aceast` serie de incidente o descurajase. Sim]ea c`-i
vor trebui ani pentru a uita \ntors`tura dramatic` pe care o
luase existen]a sa. Era ca [i cum Hubert, so]ul s`u, se r`zbuna
dup` moarte. Nu g`sea o alt` explica]ie tulbur`rii \n care o
aruncase \ntlnirea cu un b`rbat al c`rui fizic pl`cut nu
justifica totu[i nelini[tea [i dorin]a care o cuprinsese. De[i [i
al]i c`l`tori \i zmbeau \n trecere. Asem`narea cu Hubert
fusese cea care-l adusese \n aten]ia ei.
Din fericire, noaptea fusese lini[tit` datorit` calmantelor
medicului de la bord. A[a c` sim]ea mai mult curaj pentru a
\nfrunta cea de-a treia zi a croazierei. Se hot`rse s` se apere,
chiar \mpotriva ei \ns`[i [i, dac` asta trebuia s-o salveze, \[i va
\ntrerupe c`l`toria \n Creta, sau la Atena.
Vocea gazdei [opti \n microfon: La ora zece intr`m \n
portul Heraclion. C`l`torii care doresc s` viziteze palatul din
Cnossos [i muzeul din ora[ sunt ruga]i s` se grupeze \n
salonul albastru.
|n aceea[i clip` se cioc`ni la u[a cabinei. Ines se duse s`
deschid`.
Bun` ziua, Marjorie.
Eram att de nelini[tit` \nc` de ieri, dar n-am vrut s` te
deranjez. |n schimb, dac` vrei s` vii la Heraclion, m-am gndit
c` vei fi mai lini[tit` s` [tii c` [i eu merg acolo...
Dar dac` v` \nso]esc, nu v` fac s` merge]i prea \ncet?
Mergem acolo cu autocarul [i te vei sprijini de mine, f`r`
ca aceasta s` m` deranjeze ctu[i de pu]in, \n timpul vizit`rii
palatului.
Era evident c` amabila americanc` putea s-o ajute f`r` efort
pe tn`ra femeie, dar aceasta ezit` \nc` \n fa]a a ceea ce [tia c`
este o impruden]`.
Pentru c` e[ti deja \mbr`cat`, draga mea Ines, trebuie s`
m` \nso]e[ti, mai ales c` avem norocul s` avem cu noi un
specialist.
Adev`rat?
Profesorul de limba greac`. |l [tii, domnul Kervonnec,
care c`l`tore[te cu clasa sa. Am dansat ieri pn` la miezul
nop]ii!
Dumneata...
O \ntmplare. Micu]ele voiau s` \nve]e s` fac` tapiserie.
Le-am ar`tat [i am r`mas \mpreun` toat` seara. Ele [tiu c` am
venit s` te iau.
Ines avu o reac]ie care o mir` [i pe ea \ns`[i. |naintnd spre
masa de toalet`, \[i smulse cu un gest turbanul pe care [i-l
aranjase cu grij`.
34 MARINA THOMAS
Ce p`cat, exclam` Marjorie, aceast` m`tase alb`. Oh! Dar
ai o coafur` foarte \ndr`znea]`, foarte parizian`.
Tn`ra femeie \[i trecu minile [ov`itoare prin buclele
scurte.
Mai degrab` o coafur` african`, o corect` ea zmbind,
dar vara este att de practic`. M` tund \ntotdeauna foarte scurt
din luna iunie.
A[adar, urc`m?
Mul]umit` ]ie, Marjorie, e[ti o prieten` pre]ioas` [i-]i
sunt foarte recunosc`toare.
Cteva minute mai trziu, soseau \n salonul albastru,
salutate de cele dou`sprezece tinere fran]uzoaice deja reunite
\n totalitate [i \narmate cu c`r]i [i carnete de noti]e.
V` sim]i]i mai bine? \ntreb` cea mai blond` cu un zmbet
binevoitor.
V` place antichitatea? \ntreb` bruneta nimf` c`reia Ines \i
ascultase \n ajun declara]iile ambi]ioase referitoare la
Kervonnec.
Oh, nu [tiu mare lucru, dar m` bizui pe toate. Se pare c`
a]i muncit mult [i c` sunte]i deja savante.
Kervonnec este cel care v-a spus? \ntreb` tn`ra
frumuse]e cu un zmbet ambiguu.
Nu, Marjorie.
Credeam totu[i c` v-a]i v`zut cu domnul Kervonnec ieri,
nu-i a[a fetelor... Sigur! Sigur! Dac` nu m` \n[el, era]i chiar \n
bra]ele sale!
Celelalte izbucnir` \ntr-un rs zgomotos.
|n cteva secunde, Ines deveni ]inta ostilit`]ilor [i ironiilor
acestor domni[oare. Marjorie, care nu recep]ionase
dezaprobarea general`, \ncepu s` explice candid`:
CROAZIERA UIT~RII 35
Este tn`ra femeie c`reia i s-a f`cut r`u ieri, [ti]i bine; din
fericire profesorul vostru...
Eram ner`bd`toare s` v` cunoa[tem, relu` sirena brun`
care p`rea s` de]in` \ncrederea grupului.
Recunosc, spuse Ines \mp`ciuitoare, c` plecarea mea de
la piscin` a p`rut probabil destul de spectaculoas`...
{i de invidiat, l`s` s`-i scape o minion` ro[cat` care \nc`
nu deschisese gura, dar o privea pe Ines cu o aten]ie
\nver[unat`.
Domnule! Domnule! Suntem aici!
Veni]i lng` noi!
El purta o c`ma[` din pnz` alb` [i blugi de culoare
\nchis`. P`rea foarte tn`r \n aceast` ]inut` [i foarte potrivit cu
acest ansamblu gra]ios [i vesel.
|[i croi drum cu u[urin]` printre grupurile de c`l`tori \n
a[teptare, pentru a li se al`tura.
Vom merge s` facem o vizit` la palatul regelui Minos!
Sper, domni[oarelor, c` ve]i trata cu respect o locuin]` veche
de trei mii opt sute de ani!
Am \nv`]at planul pe dinafar`.
Vom face fotografii extraordinare. Ar trebui s` v` a[eza]i
de tronul lui Minos, domnule!
Toate aparatele sunt \nc`rcate, iar Agnes are chiar o
camer` de luat vederi.
Sst! S` fim calmi. O escal` arheologic` nu este o
petrecere dansant`!
El danseaz` att de bine, [opti Marjorie la urechea Inesei,
n-ai putea b`nui c` [tie attea date [i detalii att de vechi! Este
un b`rbat att de frumos!
36 MARINA THOMAS
|ntr-adev`r, destul de frumos.
Micu]ele sunt toate \ndr`gostite.
Este obi[nuit la vrsta lor, r`spunse Ines [i mi se pare c`
asta \l m`gule[te \n mod exagerat.
Dimpotriv`, este foarte dr`gu] [i foarte modest, insist`
Marjorie. |n nici un caz un domn indecent.
S`rmana Marjorie p`rea la fel de fermecat` ca tinerele
fran]uzoaice [i Ines fu tentat` s` zmbeasc`, dar se st`pni
imediat: nu fusese oare ea \ns`[i extrem de atent` la
comentariile ce se puteau face, \n fa]a ei, despre seduc`torul
profesor de limba greac`?
Printre c`l`tori, umerii la]i \n c`ma[` str`lucitoare erau
mult deasupra. Din nou tn`ra femeie sim]ea ca pe un [oc
asem`narea siluetei cu cea a so]ului s`u.
C`l`torii \ncepur` s-o ia pe drumul spre punte, pentru a
cobor\ pasarela. Ca prin vis, Ines porni s` urm`reasc` umerii
puternici. Sprijinit` pe bra]ul lui Marjorie, str`b`tu salonul
f`r` a se \mpiedica [i trecu treapta care ducea pe punte.
Pasarela era orbitoare \n lumin`.
Dumnezeule! Ce cuptor! Ce c`ldur`, murmur` Marjorie
care \ncepuse deja s` transpire.
Asta deoarece cretanii n-au descoperit America! exclam`
una dintre eleve rznd.
Totu[i, probabil c` egiptenii au fost deja pe acolo, o
corect` una dintre \nso]itoare, pe un ton serios. Au g`sit
ambarca]iuni din papirus.
S` nu schimb`m subiectul. Mergem la regele Minos! El
ascunde \n labirint acel monstru de Minotaur, mare devorator
de fete tinere! S` fi]i atente, domni[oarelor!
Ne ve]i salva dumneavoastr`, domnule! \i strig` bruneta
cea frumoas`. Nu-mi este fric`!
CROAZIERA UIT~RII 37
Iat` autocarul nostru!
Urc` repede, draga mea Ines.
Se instalar` amndou` \n autobuzul mare, cu geamuri
panoramice.
Este climatizat! Suntem salvate!
Palatul din Cnossos nu este, spuse Kervonnec instalat
deja \n spatele celor dou` femei, \n compania frumoasei
Agnes. V`d, doamn` de Coucy, c` ve]i lua parte la c`l`torie.
Bun` ziua, spuse Ines sobr`.
{oferul anun]` plecarea spre Cnossos. Autobuzul era plin.
Curnd, cmpia \ncnt`toare, coastele [i \n dep`rtare mun]ii
ce se conturau mai severi la orizont \i minunatr` \n mod
pl`cut pe c`l`tori. O vegeta]ie \nmiresmat` parfuma acest
drum.
Pu]in ame]it`, Ines r`sturnat` pe sp`tarul scaunul s`u
privea defilnd peisajul. |[i d`duse seama c` acceptase
propunerea lui Marjorie imediat ce aceasta evocase prezen]a
lui Kervonnec. Va c`dea oare \n ridicolul de a intra \n
competi]ie cu o duzin` de adolescente?
Cnd coborr` din autobuz \n fa]a palatului, fu mai \nti o
\mbulzeal` spre magazinele instalate de-o parte [i de alta a
drumului [i care vindeau amintiri [i copii ale mozaicurilor.
Profitnd de acest moment de distrac]ie al Marjoriei, Ines
se desprinse de grup [i \naint` pe aleea central`. Orchestra de
greieri umplea de sonorit`]i g`l`gioase gr`dina ce preceda
curtea central` a palatului.
|ncet, tn`ra femeie ajunse la drumul procesiunilor,
\naintnd f`r` greutate pe dalele largi [i netede. Pu]in
impresionat` de solemnitatea locului, schimb` direc]ia spre
curtea de audien]e a regelui [i acolo, surprins` [i \ncntat` de
38 MARINA THOMAS
placarea cu gresie roz a solului, se a[ez` pe un zid,
contemplnd vasta panoram` a ruinelor sus]inute pe colin`.
Ca prin farmec, Ines de Coucy \ncerc` un sentiment de
fericire complet`, ca [i cnd acest loc de pe planet` era la
ad`post de toate amenin]`rile prezentului [i ale viitorului [i
o ad`postea \n consecin]` [i pe ea de grijile care n-o p`r`seau
niciodat` de la c`s`toria sa.
Scoase din po[et` tabachera de aur cizelat`, cu blazonul
familiei Coucy [i-[i aprinse o ]igar`.
Timpul parc` r`m`sese \n loc.
De cealalt` parte a palatului, grupul de c`l`tori de pe
Ulysse defila cu nasul \n vnt, contemplnd` copiile frescelor.
Reper` cu u[urare silueta masiv` a Marjoriei.
F`r` \ndoial`, Philippe Kervonnec se groz`vea \n fruntea
grupului s`u tn`r.
Cntecul greierilor cuprinse literalmente spa]iul. |nchise
ochii. Ar fi vrut s` nu mai plece niciodat`. I se p`rea c` f`cuse
mai mult \n cteva minute pentru uitarea trecutului dect \n
[ase luni de lupt`.
Acela fu momentul \n care o mn` lung` [i supl` se a[ez`
asupra ei, f`cnd-o \ncet s`-[i \ndoaie ceafa.
S`rutul din Cnossos! }in la asta! Nu po]i refuza!
Ea nu avu timp s` se apere. R`sturnnd-o spre el, \i
cuprinse cu \nver[unare gura, distrugnd lini[tea pe care o
sim]ise de la sosirea la palat. Buzele Inesei se \ntredeschiser`
singure \n timp ce el o atr`gea \ncet spre sine, oblignd-o s`
se ridice, lipindu-i trupul zvelt de al lui.
|n capul tinerei femei cntecul greierilor deveni o furtun`
de sunete anarhice, urechile \i vjiau, un fel de ame]eal` o
orbea, \n timp ce minile, strnse pe pieptul lui Philippe,
p`reau c` \i cuprind b`t`ile inimii.
CROAZIERA UIT~RII 39
Un grup de turi[ti nem]i condu[i de un compatriot cu voce
de tenor trecu pe lng` ei.
Confuz`, Ines \[i respinse brusc agresorul, \ncercnd s`-[i
vin` \n fire:
|nceteaz` jocul acesta stupid, eu...
Dar se opri brusc. Privirea p`trunz`toare a lui Philippe,
buzele zmbitoare, chipul [i pieptul inundate de lumina
soarelui, \i dubl` tulburarea. Evident el era con[tient de asta.
N-ai dreptul, e[ti... E[ti \ntr-adev`r odios. A[adar, nu-]i
mai ajung elevele tale?
Regret` imediat aceast` aluzie meschin` care-i ar`ta ciuda
\n loc s` i-o ascund`.
Elevele mele? Cum po]i merge pn` acolo?
Oh! Nu sunt a[a de u[or de p`c`lit!
Credeam c` te intereseaz` escalele arheologice [i v`d c`
ceea ce te fascineaz` sunt flec`relile. Hot`rt lucru, e[ti la fel
cu toate celelalte!
Ea tremura de umilin]` \n fa]a acestui b`rbat care-i reducea
rezisten]a trupului, de[i o dispre]uia [i o folosea. Trebuia s`
fac` s` \nceteze aceast` ne\n]elegere compromi]`toare.
Dar deja vocea ironic` [i \n acela[i timp pl`cut` explica \n
mod calm:
Palatul acesta apar]inea unei civiliza]ii rafinate, fericite, \n
care pl`cerea era rege. Vino s`-l vezi pe frumosul prin] c`ruia
cetatea i s-a \nchinat. Haide! Vino! Este doar la c]iva pa[i, iat`,
la stnga.
O \mpinse spre fresca reprezentnd, mai \nalt dect \n
m`rime natural`, pe gra]iosul Prin] al crinilor, \nconjurat
de flori [i a c`rui talie incredibil de sub]ire, cu [olduri
\nguste [i umeri la]i, reprezenta un fel de ideal al corpului
b`rb`tesc.
40 MARINA THOMAS
Frumos bronzat regele-preot, nu-i a[a? spuse Philippe
aplecndu-se pentru a depune pe obrazul Inesei un fel de
s`rut de \mp`care.
Este ridicol...
Dar nu te l`sa \n[elat`. Nu este vorba despre bronzare,
ci de o culoare conven]ional` pentru reprezentarea
b`rba]ilor. Femeile sunt pictate cu o piele foarte alb` [i,
chiar dac` probabil asta te [ocheaz`, sunt \mbr`cate \n
rochii largi cu volane care le las` snii \n \ntregime
descoperi]i.
A[adar, aceste femei n-aveau nici o grij`? \ntreb` ea
str`duindu-se s` fie natural`.
Poate se temeau [i ele de soare, ca tine?
De soare?
Da, Marjorie ne-a spus asear` c` nu po]i rezista s` te
expui la soare prea mult timp. Totu[i, de peste o or` cel pu]in,
iat`-te printre greieri. Iar soarele este la apogeu...
Soarele. Trebuia neap`rat s` se ad`posteasc`, altfel
accidentul din ajun se va repeta, dac` nu se \ntmplase deja.
Chipul s`u va reac]iona [i \n acest caz nu va mai putea
ascunde c` tr`s`turile sale att de fermec`toare nu erau dect
capodopera unui chirurg estetician... |n]elese c` voia \n
special s`-i ascund` adev`rul lui Kervonnec, dar el era aici,
nep`s`tor [i bine dispus... |n panica sa, nu ezit` s` joace
teatru...
M`... m` simt r`u, du-m` \napoi la autocar...Te rog...
|l luase de bra] [i vorbea cu \nsufle]ire.
El r`mase nemi[cat, vizibil ne\ncrez`tor [i c`utnd cu
siguran]` motivele schimb`rii sale de atitudine.
CROAZIERA UIT~RII 41
Ar trebui s` fii mai rezonabil`, spuse el.
Dar te asigur...
Oricum, capriciile nu ad`ug` nimic frumuse]ii tale
stranii, draga mea Ines. Pentru nu [tiu care tainic motiv, \]i faci
un deserviciu cu o surprinz`toare lips` de tact...
Nu este vina mea dac` deodat` m` simt r`u. Am r`mas
att de mult timp expus` c`ldurii...
Ei bine! E[ti ca toate acele fermec`toare guralive care \[i
schimb` toaleta de trei ori, pe Ulysse. Numai chipul t`u este
unic, \n schimb comportamentul este de o banalitate
decep]ionant`.
Ce ]i se pare att de suspect la fa]a mea? \ntreb` ea,
descump`nit` de arogan]a [i severitatea interlocutorului s`u.
Este perfect` [i o [tii, cu siguran]`. A[adar, de ce faci pe
naiva?
Ea \ncerc` s` schimbe atmosfera remarcnd.
Elevele se mir` probabil de absen]a ta! Le-ai promis
explica]ii.
M` voi \ntlni cu ele. Nu le-am uitat.
De altfel, este mai u[or s` te faci admirat ca profesor,
dect ca b`rbat, ad`ug` ea cu ironie.
Insinuezi c` nu sunt gentleman? Asta face f`r` \ndoial`
parte din conformismul t`u...
Ea \i \ntoarse deja spatele [i porni pe drumul de \ntoarcere,
f`r` s` r`spund` cnd el o interpel` rznd:
Frumoas` doamn`! Aceasta valoreaz` m`car greutatea sa
\n aur [i o l`sa]i arheologilor?
Era din nou \n fa]a ei. Flutura tabachera care \i alunecase
pe p`mnt. |nainte de a i-o \napoia, privi o clip` cu aten]ie
blazonul:
42 MARINA THOMAS
Pe scurt, bijuterie de familie?
|ntr-adev`r, mi-a d`ruit-o so]ul meu.
Este a[adar adev`rat c` exist` [i un conte de Coucy! Nu
s-ar spune, v`zndu-te att de cochet` \n lipsa sa.
Este mort de un an, domnule, replic` t`ios Ines.
Probabil a plecat cu multe regrete, l`snd o att de
\ncnt`toare so]ie!
E[ti realmente odios!
{i de ce?
Abuzezi de sl`biciunea, oboseala, descump`nirea mea
trec`toare.
El o privea curios [i-[i repro[a c` st`tea de vorb` cnd ar fi
trebuit de mult timp s`-l lase acolo. Soarele era sufocant. Se
p`rea c` asta n-o f`cea s` sufere pe aceast` esplanad` unde
reverbera]ia sa era totu[i orbitoare.
Te credeam \n \ntrerupre de fidelitate conjugal` pe acest
vapor luxos [i erai mai degrab` \n \ntrerupere de v`duvie... |n
realitate, profilul t`u m-a intrigat \nc` din prima sear`; n-am
v`zut niciodat`...
|nceteaz` s` vorbe[ti despre chipul meu, \l detest,
izbucni ea deodat`, cu ochii \n lacrimi. {i \nceteaz` s`-]i ba]i
joc de mine [i ajut`-m` s` m` a[ez la umbr`!
Rezisten]a \i cedase. Din nou o cuprinsese frica \n fa]a
acestui b`rbat care o f`cea s`-i accepte obr`znicia, judec`]ile
severe [i s`rut`rile.
Nu te enerva, spuse el calm. Te voi a[eza sub m`slinii de
la intrare.
Nu...
Dar, el o ridicase de la p`mnt [i, gr`bind pasul, str`b`tu
sala de audien]e [i se \ntoarse \n direc]ia cur]ii de onoare.
Curnd, fu a[ezat` sub copaci.
El se aplec` pentru a o observa mai bine.
CROAZIERA UIT~RII 43
A[adar, nu te sim]i bine cu adev`rat? Cine poate s` [tie
vreodat`? Dac` nu erai att de misterioas`...
Las`-m` acum, \i ceru ea.
El se ridic` \n t`cere [i se \ndrept` \n pas vioi spre
apartamentul regelui...
Ines \nchise ochii. O briz` pl`cut` aerisea partea aceasta a
platoului. Umbra era r`coroas`.
Kervonnec este oare un play-boy obi[nuit sau avea [i el
vreo ran` secret`? se \ntreb` ea, deja mai pu]in iritat`
\mpotriva lui.
|nclin` spre cea de-a doua ipotez`, dar se acuz` de
indulgen]`. Putea oare ajunge la o asemenea judecat` doar
dintr-o atrac]ie fizic` oarb`?
Va trebui s` ne c`s`torim foarte repede, \i spusese
Hubert, astfel mama ta se va putea \ngriji lini[tit`. Nu va mai
avea de ce s`-[i fac` griji \n privin]a ta.
Asta se petrecuse cu cteva luni mai \nainte. I se p`rea c` tre-
cuser` secole de la acea prim` ne\n]elegere \ntre Hubert [i ea.
Ca [i Kervonnec, [tiuse s` fie seduc`tor, dar ceea ce ea
luase drept generozitate nu fusese dect un calcul
\nsp`imnt`tor.
Putea oare totu[i s`-i poarte ranchiun` unui biet mort? Nu-i
f`cuse dect r`u. Imediat dup` sosirea la clinica elve]ian`,
mama sa trimisese scrisori vesele [i pline de speran]`. Fusese
att de fericit` \n timpul ultimelor trei luni... Nu \n]elesese c`
va muri. Aceast` fericire a mamei sale i-o datora lui Hubert de
Coucy, c`s`toriei sale cu el... Restul trebuia s` uite, s` ierte.
Cnd \[i va reg`si echilibrul, se va obi[nui cu noul s`u chip,
va accepta s` fie o femeie foarte frumoas` [i dorit`...
Indiscuabil, comportarea sa cu Kervonnec nu era dect o
consecin]` a sl`biciunii sale [i acest seduc`tor de salon \i
ghicise f`r` \ndoial` vulnerabilitatea.
44 MARINA THOMAS
|n orice caz, nu este foarte b`trn`! exclam` deasupra ei
o voce tn`r`.
Femeile astea au destui bani pentru a-[i reface fa]a! Pun
pariu c` are cel pu]in treizeci de ani!
Ines r`mase pe loc, nemi[cat`,, uluit` de comentariile care
ajungeau pn` la ea [i al c`ror subiect era, f`r` \ndoial`. Dou`
eleve ale lui Kervonnec \ncercaser` s` viziteze palatul de var`
singure [i se \ntorceau... Vocile lor ajungeau perfect pn` la ea.
|n plus, trebuie s` fie complet ignorant`. N-a venit nici
m`car pn` la palat, a r`mas \n sala de intrare.
Nu-i r`u, totu[i...
Chipul este uluitor, dar ce femeie sclifosit` cu
le[inurile ei!
Poate acest gen de femeie...
Cele dou` tinere \naintau acum deasupra locului \n care se
afla Ines, dar distan]a reall`, le \n[el`. Nu b`nuiau c` puteau fi
auzite.
{i crezi c` va reu[i \n micul s`u joc?
Este clasic. {i totu[i, ai auzit ca [i mine ce spune el
despre acest gen de femeie?
Da, \mi amintesc! Ne-a prevenit \nainte de \mbarcarea la
Vene]ia: Domni[oarelor, vom naviga cu ni[te specimene
destul de \ndoielnice ale omenirii. Dac` am fi avut de ales,
v-a[ [i ferit de compania acestor parazi]i. Vaporul nostru este
plin cu oameni foarte boga]i [i preocupa]i de persoana [i de
via]a lor.
Ia te uit`! Se ridic`!
Ines nu ]inea s` aud` mai mult. Tocmai primise
confirmarea temerilor sale [i \n]elesese motivele atitudinii lui
Kervonnec fa]` de ea. Ceea ce-l \mpinsese s` \ncerce s` o
seduc` era dispre]ul [i nu pl`cerea jocului.
CROAZIERA UIT~RII 45
S` \ncerce Oare nu reu[ise deja \n parte, de[i ea se
str`duia \nc` s`-l ignore? Niciodat` \nainte, nu suportase o
asemenea tulburare \n bra]ele so]ului s`u...
Trebuie s` ne gr`bim s`-i \ntlnim, Agns. Sunt deja \n
teatru. Repede!
Cele dou` adolescente se avntar` [i Ines reper` silueta
gra]ioas` a frumoasei brunete al c`rui p`r, \n fuga sa \i lovea
cu mndrie talia.
La dou`zeci [i patru de ani, ea avea impresia c` apar]ine
deja altei lumi dect cea a acestor fete de aproape optsprezece
ani.
Fu fericit` s-o vad` ap`rnd, la jum`tatea drumului, pe
Marjorie care \nainta spre ea, rotindu-[i larg bra]ele!
Am v`zut c` m-ai p`r`sit, dar n-am vrut s` fiu prea
indiscret` [i bine am f`cut, deoarece cnd l-am v`zut pe
domnul Kervonnec venind dup` tine, \n sfr[it am \n]eles!
Draga mea, ar fi trebuit s`-mi spui!
Dar de ce?
Ei bine, spuse americanca zmbind indulgent, nu
b`nuiam. Cnd m` gndesc la faptul c` \]i atr`geam aten]ia c`
era un b`rbat frumos!
Oh, nimic important, se gr`bi Ines s` replice. Este
necesar` pu]in` distrac]ie \n c`l`torie. O toan`...
Cum sunte]i voi, fran]uzoaicele! exclam` Marjorie, care
cu siguran]` avea tendin]a s` generalizeze f`r` s` se
gndeasc`. Noi suntem mult mai romantice. |n locul t`u, m-a[
fi \ndr`gostit nebune[te.
Domnul Kervonnec este ceeea ce noi numim un b`rbat
\ntre]inut de femei, declar` tn`ra femeie cu o simulare de
indiferen]`. Astfel de oameni, merit` uneori o lec]ie
frumoas`.
46 MARINA THOMAS
Un b`rbat \ntre]inut de femei? Ai spus un b`rbat
\ntre]inut de femei, asta \nseamn` c` doamnele bogate \l
intereseaz` mai mult dect celelalte?
Cu siguran]`, afirm` Ines f`r` s` [ov`ie. Sunt numero[i
ace[ti seduc`tori pref`cu]i care \ncearc` s` fac` avere pe
seama c`l`toarelor singure.
Ce fericire c` m-ai avertizat! exclam` Maarjorie. Pe viitor
voi fi mai atent`. Tinerii francezi sunt to]i ni[te b`rba]i
\ntre]inu]i de femei?
Deloc, deloc, o corect` ea rznd f`r` s` vrea.
M` gndesc la aceste s`rmane micu]e care-l admir` att
de mult [i care-l cred F`t-Frumos.
Lini[te[te-te, ele sunt mai pu]in naive dect ai putea s`
crezi.
Oricum, de acum \nainte voi privi \n jurul meu cu mai
mult` rezerv`.
Ajunser` la autocar.
De cnd p`r`sise Ulysse, pe Ines n-o duruse deloc
genunchiul. Sim]ea ca pe o \ncurajare, aceast` prim` victorie
asupra st`rii ei [i c` \n acela[i timp \i revin for]ele, dar o mare
mnie se aprinsese \mpotriva lui Philippe Kervonnec. Se
hot`rse s` contraatace [i s`-l dema[te.
Dar spre marea sa ciud` nu-[i putu pune imediat \n practic`
planurile, deoarece v`zu grupul de fete, \nso]it de profesor,
suind \ntr-un alt autocar, cel care-i va conduce la muzeul din
Heraclion. Ea [i Marjorie se \ntoarser` direct pe vapor.
F`r` \ndoial`, constatndu-i absen]a, tinerele eleve ale lui
Kervonnec vor trage concluzia c` era [i mai ignorant` [i frivol`
dect b`nuiser`.
Totu[i, Kervonnec nu pierdea nimic din ceea ce-l a[tepta,
era hot`rt`.
CROAZIERA UIT~RII 47
Capitolul 3
Ines se hot`r s` nu apar` \nainte de serata organizat` de
comandant pentru c`l`torii s`i. |ntorcndu-se de la palatul
cretan, se \nchise \n cabin`. |n minte i se copsese un plan pe
care a[tepta s`-l duc` la bun sfr[it pentru a-l ridiculiza pe
Kervonnec [i s`-[i reg`seasc` \n fa]a pasagerului sup`r`tor, tot
controlul.
|n timpul orelor petrecute \ntins` \n pat, leg`nat` de
mi[carea regulat` a navei care-[i reluase drumul spre insulele
grece[ti imediat la \nceputul dup`-amiezii, \ncercase s` se
l`mureasc`, s` \n]eleag` ce i se \ntmplase din acea prim`
sear` \n care, pe nea[teptate, v`zuse ap`rnd pe puntea
luminat` de lun`, fantoma lui Hubert de Coucy.
Lupta \nc` \mpotriva ranchiunelor pe care moartea so]ului
s`u ar fi trebuit s` le [tearg` definitiv din sufletul ei.
La urma urmei, datorit` c`s`toriei sale, Ines \i putuse
asigura mamei sale un sfr[it foarte lini[tit. S`rmana femeie
nu mai suferise [i, pn` la cap`t, putuse fi ajutat` s`-[i
p`streze speran]a c` se va vindeca.
Vei putea r`mne la Lausanne toat` s`pt`mna, draga
mea, \i spusese Hubert cnd pleca din Paris pentru a o vizita
pe bolnav`. Mama ta va fi \ncntat`. |n ceea ce m` prive[te, voi
fi probabil la New York. Prefer s` te [tiu acolo dect singur`
aici.
Spunndu-i asta, \i zmbea con[tient c` o f`cea s` se simt`
prost [i c`-i \ntindea \n mod deschis o capcan` \n care ea nu
putea s` nu cad`.
Vezi c` nu sunt chiar att de despotic, ad`ugase el, lund-o
\n bra]e...
Trebuise s` tac` \n primele trei luni de la c`s`toria sa, atta
timp ct mama ei fusese \nc` \n via]`.
Hubert \[i dezv`luise jocul chiar a doua zi dup` nunt`.
Draga mea Ines, nu te-am ales de so]ie numai pentru c`
ai farmec, probabil b`nuie[ti asta. Ceea ce m-a interesat a fost
\n special situa]ia ta familial`.
Este... Este foarte generos din partea ta, r`spunsese ea
mai \nti, f`r` s` prevad` urmarea conversa]iei. |]i sunt
recunosc`toare.
El izbucni \ntr-un rs brutal [i r`u care o f`cuse s` \nghe]e
pe tn`ra femeie.
Cine \]i cere recuno[tin]`? Am r`mas celibatar pn` la
patruzeci de ani [i cunosc foarte bine femeile; toate infidele,
complotiste [i frivole. Mi-am jurat s`-mi aleg so]ie \ntr-un
mod \n care sa s` se simt` obligat` fa]` de mine pentru alte
motive dect un sentiment, \ntotdeauna trec`tor. Trebuia
s`-mi poat` datora mai mult dect situa]ia, mai mult dect
siguran]a, mai mult dect averea sa... {i am g`sit. |n clipa \n
care te-am v`zut, mi s-a vorbit despre nelini[tile tale, despre
s`n`tatea mamei tale.
CROAZIERA UIT~RII 49
Ei, haide, glume[ti, ce vrei s` spui?
V`d, de fapt, c` nu m` \n]elegi. E[ti so]ia ideal` pentru
un b`rbat bogat [i blazat, care nu mai crede \n nimic, dar vrea
s`-[i asigure urma[i. E[ti destul de inteligent` pentru a-]i da
seama de avantajele unei asemenea pozi]ii...
|mpietrit`, nemi[cat` \n fa]a lui, \l ascultase pe Hubert
\ncheindu-[i demonstra]ia:
|]i adori mama. E[ti \n stare s`-]i sacrifici via]a pentru
vindecarea sa. Te voi ajuta s-o faci fericit` pn` la cap`t. |n
realitate, nu m` iube[ti...
|ncercase s` protesteze. De fapt, era hot`rt` s` aib`
pentru Hubert afec]iunea [i respectul pe care le meritau
generozitatea sa... El o oprise cu un rs trist.
Nu. Nu te ap`ra. Suntem chit, vezi bine. E[ti so]ia mea,
vei fi mama copiilor mei. |n ceea ce m` prive[te, nu voi
schimba nimic \n via]a mea.
Ce vrei s` spui?
C` un celibatar are obiceiurile, pl`cerile, libert`]ile sale.
{i nu va renun]a la ele.
Dar... Dar este un calcul odios...
Mai degrab` un trg, o corectase el lund-o de talie [i
tr`gnd-o lng` el. |]i repet, o vei vedea pe mama ta de cte
ori \]i va face pl`cere, pn` la sfr[itul fatal.
L`snd capul \n jos, ea se supusese. N-avea de ales. Cum
s`-i anun]e bietei bolnave c` trebuia s` p`r`seasc` spitalul din
Lausanne, c` fiica sa fusese tras` pe sfoar` de un cinic?
Esen]ialul era ca muribunda s` nu se \ndoiasc` de nimic pn`
la sfr[it.
Timp de trei luni, Ines se dusese \n mod regulat la
Lausanne, povestindu-i s`rmanei femei fericirea sa
imaginar`.
50 MARINA THOMAS
Orbit` de luxul cu care contele de Coucy \[i \nconjura
so]ia, uimit` de toaletele [i bijuteriile fiicei sale, bolnava se
bucura f`r` restric]ii, \i mul]umea ginerelui s`u, sim]ea pentru
el un fel de venera]ie.
Cnd Ines revenes la Paris, Hubert o antrena \n via]a sa
monden`, o prezenta prietenilor [i chiar vechilor sale cuceriri,
o ame]ea cu ocupa]ii frivole [i pl`ceri. |n pofida dezgustului
s`u pentru o asemenea situa]ie, avea un fel de stim` pentru
acel b`rbat f`r` iluzii [i f`r` speran]e, dar \n stare s` ob]in` tot
ceea ce voia prin cinismul s`u [i prin cunoa[terea sufletului
omenesc.
Cu toate acestea, cnd mama sa murise...
Cnd \l va ierta oare \n mod definitiv, pe cel care fusese \n
cele din urm` victima arogan]ei [i durit`]ii sale?
|ntr-un anumit sens, Philippe Kervonnec nu gre[ise
b`nuind c` un secret o chinuia pe Ines, dar n-avea nici o [ans`
s` de]in` \ntr-o zi cheia.
Adormi la sfr[itul dup`-amiezii, epuizat` de eforturile
memoriei [i sufletului s`u de a-[i g`si lini[tea.
O trezi vizita medicului de bord. |n orice caz, ]inea s` fie
demn de \ncrederea pe care profesorul Descamp i-o acordase.
P`re]i mult mai \n form`, admise el.
M` simt complet bine [i cred c` voi progresa foarte
repede acum cnd m-am hot`rt s` tr`iesc normal.
Prietenul meu Descamp pretinde \ntotdeauna c` o
croazier` este o formul` ideal` de convalescen]`. Nu sunte]i
prima client` pe care m-a trimis-o. Dup` o \ncercare, este bine
s` te afli printre necunoscu]i.
|i zmbea cu amabilitate, privind-o cu o evident` simpatie.
F`r` \ndoial`, se gnde[te c` \ntlnirea frumosului
Kervonnec a contribuit enorm la transformarea mea, se gndi
CROAZIERA UIT~RII 51
ea cu am`r`ciune. De un an, sunt sigur` c` apari]ia unui
b`rbat \n via]a unei femei este cel mai ades o catastrof`. Dar
\[i repro[` imediat c` o clip`, putuse considera \ntlnirea sa
\ntmpl`toare ca pe o apari]ie a lui Kervonnec \n via]a ei.
Pierdut` \n gndurile sale, \i d`du totu[i \n mod amabil
replica medicului [i acesta putu s` plece pe deplin lini[tit.
Serata comandantului va \ncepe cum a fost prev`zut la
orele dou`zeci [i dou`, cu un spectacol de balet, se auzi
vocea pl`cut` a gazdei.
Ines de-abia a[tepta s` asiste la serat` \n toat` str`lucirea sa.
Pentru c` toat` lumea fusese de acord s-o g`seasc` frumoas`
de cnd \[i pierduse adev`ratul s`u chip, se va folosi de acest
avantaj pentru a-l demasca pe Kervonnec.
|ntre noi doi, murmur` ea punnd mna pe trusa de
machiaj. Vom vedea cine va fi cucerit.
Pielea neted` [i \ntins` primea admirabil cea mai mic` atingere,
care-o punea \n valoare. Stupefiat`, Ines se l`s` prins` \n joc,
\[i m`ri ochii, persever` asupra obrajilor, \[i puse \n valoare
irisul albastru cu nuan]e de verde [i mov.
Cnd Majorie cioc`ni la u[`, tn`ra femeie tocmai \mbr`ca
o rochie care-i l`sa spatele ei umerii goi.
Dumnezeule! E[ti o adev`rat` zei]`! Ce noroc s` fii att
de frumoas`! Mi-ar fi pl`cut att de mult! De ce n-ai f`cut film?
Pentru c` n-am talent deloc, draga mea Marjorie [i e[ti
foarte frumoas` \n acest ve[mnt indian.
Americanca era \nf`[urat` cu pudoare \ntr-un material \n
falduri, cu linii imprecise, care \i ascundea corpolen]a.
Comandantul va fi curnd acolo, remarc` ea [i aceast`
perspectiv` p`rea c`-l impresioneaz`.
Nu sunt complet gata, d sunt foarte mul]umit` c` ai
venit, ia loc [i serve[te o r`coritoare din frigider...
52 MARINA THOMAS
Oh, nu! Cnd te v`d att de supl`, doresc s` sl`besc [i
b`uturile cred c` au efect contrar. Bine\n]eles, rochia ta este
de la Paris! Domnul Kervonnec trebuie s` fie foarte mndru de
tine!
Nu-i da att de mult` importan]`, protest` u[or Ines
punndu-[i inelele.
Tocmai vorbeam adineauri cu fetele despre tine.
Sunt att de geloase pe idolul lor....
Le-a spus c` te afli probabil pe acest vapor din motive
secrete [i c` vrea s` \ncerce s` descopere adev`rul. Desigur, a
inventat asta pentru a le potoli glumele.
Care, b`nuiesc, erau probabil destul de crude!
Oh, noi am lucrat \n special. La \ntoarcerea de la muzeu,
domnul Kervonnec ne-a f`cut un curs despre vechea Grecie...
Ce savant!
Am luat noti]e timp de mai mult de o or`. Ceilal]i c`l`tori
au venit \n jurul mesei noastre pentru a-l asculta. Vorbe[te att
de bine. Te voi ajuta s`-]i \nchizi colierul...
Mul]umesc. Este pu]in cam dificil.
Este magnific. Avem norocul s` tr`im \ntr-o epoc` \n care
se reu[esc s` se fac` asemenea imita]ii!
Dar Marjorie, acesta nu este o imita]ie. Dac` familia
Coucy te-ar auzi, ar fi foarte ofensat`.
Ce? Toate aceste diamante sunt veritabile?
Da, spuse Ines amuzat`, dar nici ]ie nu-]i lipsesc
bijuteriile...
Oh, ale mele sunt toate false, protest` americanca, ale
c`rei bra]e [i decolteu str`luceau.
Nu mi se pare o mare diferen]`, remarc` tn`ra femeie
rznd.
CROAZIERA UIT~RII 53
Ct sunte]i voi, fran]uzoaicele de imprudente. Dac` te
fur` cineva...
Apartamentul meu poate fi devalizat; la fel [i seiful de la
banc`...
Da... Cum spuneai... B`rbatul care tr`ie[te de pe urma
femeilor?
N-am spus c` este un ho], o corect` Ines. De altfel, ar fi
att de repede descoperit...
Ar putea avea un complice la bord...
Ce imagina]ie!
De fapt, spuse Marjorie ridicndu-se, de ce nu te vedem
niciodat` la mas`? Micu]ele sunt foarte decep]ionate.
Micu]ele?
Da. Elevele, compatrioatele tale.
Nu cred c` le lipsesc prea mult scutindu-le de prezen]a
mea.
Dar le lipse[ti de dragul lor profesor, remarc` cealalt`
amenin]nd-o rznd cu degetul.
|n mod spontan, fu tentat` s` restabileasc` adev`rul, dar se
r`zgndi. Aceast` veste inexact` nu-i displ`cea [i servea
planului s`u.
Prefer s` m`nnc \n cabin`, atta tot, f`cu ea cu rezerv`.
|n sfr[it, \n seara aceasta vom fi to]i \mpreun` [i sper c`
va fi pl`cut. Nu sunt multe atrac]ii, dar orchestra este
excelent`, vei vedea.
Nu [tiu dac` voi putea dansa, oft` Ines.
Din cauza genunchiului?
Da. Totu[i, voi \ncerca.
Domnul Kervonnec va [ti s` te \ncurajeze.
Oh, Philippe va face ce vreau eu, exclam` ea indiferent`,
\ns` pot dansa [i cu al]ii!
54 MARINA THOMAS
Valseaz` minunat, aproape c` nu mai este nimeni ca el.
{i la acest dans te potrive[ti probabil foarte bine cu un b`rbat
att de romantic... Mama ta este la fel de frumoas` ca tine?
Mult mai frumoas`, r`spunse ea automat.
{i era adev`rat, sau cel pu]in fusese mult` vreme. Dar
acum, ce-ar crede ea despre noul chip al fiicei sale?
|n orice caz, probabil este mndr` de tine.
A murit, acum un an.
Dar \n acest caz, draga mea, e[ti singr` pe lume? Domnul
Kervonnec ne-a informat c` e[ti v`duv`...
|ntr-adev`r. Via]a m-a f`cut s` descop`r multe lucruri \n
pu]in timp [i am \nv`]at s` n-am \ncredere \n sentimente [i
proiecte.
Ce concluzie \n]eleapt`! exclam` \n spatele celor dou`
femeie o voce bine cunoscut` de acum. Orice pretexte sunt
bune pentru a justifica egoismul!
E[ti \ntotdeauna att de sigur, domnule Kervonnec, \l
ironiz` Ines. Indiscutabil, \nc` un efect al intui]iei?
Oh, dar e[ti mult mai \n form` ca de diminea]`! Oare
Marjorie a noastr`, care este de ne\nlocuit, te-a ajutat?
Poate. {i de asemenea o dup`-amiaz` de singur`tate.
Nu v` certa]i, \i rug` Marjorie, s` mergem mai degrab`
s-o salut`m pe gazda noastr`, care [i-a pus toate decora]iile ca
s` ne primeasc`.
|n uniforma sa alb`, comandantul de pe Ulysse era
str`lucitor. |ndreptndu-[i cu mndrie talia, d`du capul pe
spate, c[tignd astfel c]iva centimetri. Strngerea sa de mn`
era viguroas`.
Cu toate acestea, cnd o salut` pe Ines, privirea i se \nc`lzi,
se ridic` pe vrful picioarelor [i-i [opti confiden]ial. O re]in
pe cea mai frumoas` c`l`toare pentru primul dans!
CROAZIERA UIT~RII 55
Este hot`rt, comandante, r`spunse ea cu voce tare,
\ncntat` c` profesorul, care o urma, putuse auzi:
Iat` masa micu]elor. Sunt bine a[ezate, spuse Marjorie;
suntem la marginea pistei.
Ines de Coucy [i Philippe Kervonnec mergeau unul dup`
altul traversnd sala de bal imens`. Se instalar` al`turi pe
bancheta imens` r`mas` liber`.
Vom bea [ampanie, domnule, spuse una dintre tinerele
fete.
Cu att nai bine, vom fi [i mai bine dispu[i.
Tn`ra Agnes purta o \ncnt`toare rochie ro[ie [i-[i
\mpletise p`rul lung, negru \n stil cretan.
Este exact coafura zei]ei cu [arpele pe care am v`zut-o la
muzeu, nu-i a[a, domnule? \ntreb` ea \ntorcndu-se pentru
a-[i pune \n valoare linia gra]ioas` a gtului.
Ai un mod pl`cut de a trage folos din lec]iile mele, Agnes,
r`spunse Kervonnec zmbind. Trebuie s` recunosc c` este
foarte reu[it.
{i coafura doamnei de Coucy, domnule, \n ce stil este?
\ntreb` tn`ra persoan`, privindu-[i victima cu ironie.
O coafur` foarte parizian`, nu-i a[a? r`spunse Marjorie.
I-am spus deja, dar bine\n]eles, pentru a o purta, trebuie s` ai
un chip la fel de perfect [i frumos...
Este o certitudine c` asemenea \ndr`zneli sunt rezervate
femeilor frumoase, \nt`ri Kervonnec, ce p`rea hot`rt s` fie
amabil.
Mul]umesc, r`spunse Ines, cred totu[i c` ar fi de dorit ca
pe viitor s` m` tund mai pu]in scurt...
Se mira c` min]ea cu atta u[urin]`. De ce oare declan[ase
aceast` serie de secrete \n leg`tur` cu un accident de care
totu[i nu era responsabil`, ci fusese mai degrab` victim`?
56 MARINA THOMAS
Accepta]i s` dansa]i? \ntreb` Kervonnec.
Desigur.
Atunci \mi acorzi...
Nu pe acesta, f`cu ea rznd, deoarece este promis... De
altfel, iat`-l pe comandant!
Acesta \[i croia drum prin mul]ime pentru a-[i g`si
partenera.
Bravo! spuse Kervonnec, ironic, dup` Dumnezeu, el este
st`pn aici!
Veni]i domnule, spuse Agnes ridicndu-se cu vioiciune,
voi fi \ncntat` s-o \nlocuiesc pe doamna de Coucy!
Trebuie s` fii foarte tn`r` [i foarte z`p`cit` s` te compor]i
astfel, se gndi Ines plecnd la bra]ul comandantului. Ea nu-[i
amintea s` fi avut aceast` fericit` nep`sare nici cnd era \nc`
la vrsta tinerei fete.
Cele dou` perechi ajunser` \mpreun` pe ringul de dans.
Micul comandant, \n pofida baretei impresionante de
decora]ii care-i \mpodobeau haina, nu avea o min` prea bun`,
deoarece Ines \l dep`[ea cu un cap. P`rea c` se \nvrte \n jurul
partenerei sale ca un cani[. Tn`ra femeie se enerv` \n mod
exagerat dup` p`rerea sa, urm`rind dialogul vesel care se
stabilise \ntre Kervonnec [i partenera sa.
Cnd revenir` la mas`, se aduse [ampania. |n ciuda bunei
dispozi]ii generale, Ines a[tepta cu ner`bdare \ntoarcerea pe
ringul de dans, spernd ca de aceast` dat` s` se afle \n bra]ele
lui Kervonnec. Dar acesta, dup` primul spectacol de balet,
invit` pe alt` elev` [i plec` f`r` o privire spre frumoasa
contes`.
A \n]eles c` i-am sesizat jocul. {tie c` sunt hot`rt` s`-i dau
o lec]ie... [i a luat-o el \nainte...
CROAZIERA UIT~RII 57
Ciud`, mnie, nelini[te \i \mboldir` atunci sufletul, f`r` a
putea m`car un singur minut s` piard` din vedere silueta
degajat` ce evolua printre dansatori.
Un tn`r neam] veni s-o invite. Refuz` automat [i \[i regret`
reflexul, dar prea trziu...
Timp de mai mult de o or`, Philippe se consacr`
fermec`toarei sale clase. Elevele sale reveneau, fiecare, cu
ochii str`lucitori, cu zmbetul pe buze [i vizibil de acord s`
nu-i adreseze lui Ines dect priviri triumf`toare.
Ar trebui s` m` ridic [i s` plec, se gndi ea.
Dar r`mase a[ezat`, incapabil` s` renun]e, speriat` de
propor]iile pe care le lua interesul s`u pentru b`rbatul
\ntre]inut de femei.
A[adar, nu dansezi, \i spuse el \n cele din urm`, cu un
zmbet nevinovat. Comandantul este foarte infidel!
M` sup`r` genunchiul, atta tot, firm` ea. Ar trebui s` m`
\ntorc, ar fi mai rezonabil.
Nu po]i face asta, protest` Marjorie...
M` duc s` iau m`car pu]in aer pe punte. Poate dup`
aceea \mi voi reveni...
Cum vrei, exclam` indiferent Kervonnec ridicndu-se
\nc` o dat` pentru a o duce pe ringul de dans pe cea mai
blond` dintre tinerele fran]uzoaice. Ines se afl` din nou pe
punte. Aerul era rece. Se \nfior` \n rochia u[oar`, dar nu d`du
deloc aten]ie acestui am`nunt, att era de preocupat` [i de
umilit`. Sperase s`-[i ia o revan[` fa]` de sl`biciunea sa din
zilele precedente [i s`-i arate lui Kervonnec faptul c` putea fi
\n acela[i timp dorit` [i indiferent`. Avea un adversar mai
subtil. De asemenea poate, \ntr-un anumit fel, purta \n ea
\ns`[i elementele \nftngerii sale.
58 MARINA THOMAS
R`mase mult timp rezemat` de bastingaj, cu fa]a oferit`
brizei din larg. Totul era \ntunecat \n jurul ei. Cteva stele de
pe cer interveneau cu nostalgica lor lic`rire. Zgomotul etravei
ce t`ia apa avea ceva trist [i pulsant.
Petrecu o jum`tate de or` \n aceast` confuzie. Apoi,
tinere]ea [i o reac]ie de mndrie o \nclinar` s` \ncerce din nou
s` ac]ioneze. Se \ndrept`, hot`rt` s` se \ntoarc` \n salonul
din care fugise \n mod la[.
Cnd porni spre interiorul vaporului, \l v`zu. Nemi[cat
\ntr-un col] al pun]ii, p`rea c-o prive[te insistent.
Stupefiat`, tulburat`, r`mase \ncremenit` ca o gra]ioas`
statuie \n rochia ce flutura. De ct timp oare dura aceast`
\nfruntare?
Dar orgoliul lui Ines de Coucy reu[i s-o fac` s`-[i
dep`[easc` emo]ia.
Nu mai dansezi? \l \ntreb`.
Detest s` dansez, murmur` el, \naintnd \ncet spre ea.
S-ar fi putut jura contrarul v`zndu-te adineauri att de atent.
Pur` polite]e.
|n mod obi[nuit nu e[ti att de politicos, continu` ea,
cu voce tremur`toare, dar dornic` s` evite \ntre ei o t`cere mai
tulbur`toare dect un dialog banal.
|]i urm`ream profilul, c`utnd s` g`sesc locul, \ntre
frunte [i nas, \ncare se situeaz` punctul de armonie pur`.
|n acest \ntuneric?
Te obi[nuie[ti cu \ntunericul.
Pentru c` el continuase s` se apropie \n t`cere, acum
umerii lor se atingeau, \n timp ce priveau marea [i noaptea.
La aceast` atingere, Ines reg`si farmecul amenin]`tor care
o cuprinsese \n prima sear` [i care, indiscutabil, n-o mai
p`r`sise de atunci.
CROAZIERA UIT~RII 59
Dac` a[ putea s` aflu cine te-a speriat...
Dar nu sunt speriat`, protest` ea.
Ast`zi nu, ci \n seara \n care ne-am \ntlnit; a[ putea jura
c` s-a \ntmplat ceva la apari]ia mea...
Bra]ul \i \nconjura tinerei femei umerii ce tremurau. Nu
f`cu nici un gest pentru a se elibera; totu[i, o parte din ea \[i
repro[a cu triste]e sl`biciunea.
Poate-mi aminteai de cineva \nsp`imnt`tor? exclam` ea
cu un u[or rs pref`cut.
M-am gndit de asemenea c` te-ai fi putut preface
speriat` pentru a reu[i s` m`...
Pentru a reu[i s` te seduc? Dup` tine, fiecare femeie cu
care te \ntlne[ti se \ndr`goste[te imediat de farmecele tale?
Nu, dar cu noi, este sigur c` lucrurile s-au desf`[urat
aproximativ a[a?
Sl`bise \mbr`]i[area [i ea se l`s` spre el, condus` de o
oboseal` [i descurajare care-i aduse lacrimi \n ochi.
Ce oare te \mpiedic` s` tr`ie[ti?
Ea tres`ri. Era o \ntrebare bun`, dar cum i-ar fi putut
r`spunde la ea? Murmur`:
Nici eu nu [tiu...
Interesant, sublinie el pe un ton mai ironic. Depresia
caracteristic`, a[adar.
Este deseori cazul privilegiatelor cnd sunt \n acela[i
timp bogate, r`sf`]ate [i ignorante.
|ntr-adev`r, este deseori cazul; dar dac` indispozi]ia ta
provine dintr-o mare banalitate, chipul, t`u, nu seam`n` cu
nici un altul [i din cauza lui, cel mai blazat dintre b`rba]i este
tentat s` se opreasc` pentru a \ncerca s` \n]eleag`.
Nu vrea s` vorbesc despre chipul meu. Revii f`r` \ncetare
la el, f`r` s` \n]elegi c` eu nu ]in nici m`car s` fie apreciat...
60 MARINA THOMAS
Haide, nu face pe naivul! Te pnde[ti ne\ncetat \n
oglinzi. Chiar \n seara aceasta te priveai \n oglinda a[ezat`
lng` masa noastr`...
Nu po]i \n]elege, nici m`car nu \ncerca, ar fi mai bine.
Sunt mai sincer` dect crezi, nu-mi place chipul meu.
Atunci ofer`-mi-l, spuse el, lund-o brusc \n bra]e [i
lipindu-[i buzele de ale sale.
Ea rezist` slab, \n timp ce sim]urile \i erau delicios chinuite.
|ntunericul, singur`tatea, o f`cur` s` doreasc` s` profite de o
libertate aparte. Planurile sale de r`zbunare disp`ruser` de
cnd Philippe \i acoperea trupul cu mngieri [i s`rut`ri. |ntr-o
ame]eal`, se arcui de imaginea din trecutul s`u: \l revedea pe
Hubert, amenin]`tor [i taciturn... |n acela[i timp, o tulburare
profund` punea st`pnire pe ea.
Ni[te rsete \n`bu[ite \i desp`r]ir` brusc. Dou` siluete
distincte \i atinser` u[or \n fug`...
Sunt nebunaticele noastre.
Sunt \ngrozitoare, spuse Ines la cap`tul r`bd`rii [i cu
ochii plini de lacrimi. Este prea nedrept.
{i se arunc` brusc la pieptul lui Kervonnec izbucnind \n
plns.
El t`cu mult timp, surprins cu siguran]` de violen]a reac]iei
sale.
Pn` la urm` vei ajunge s` fii luat` \n serios, remarc` el
amuzat.
Dar Ines \[i pieduse controlul nervilor. Epuizat` de
eforturile pe care le realizase de trei zile, obosit`, la cap`tul
puterilor, se abandon` lacrimilor care-i permiteau s` alunge
din ea o parte a disper`rii.
Dar \n cele din urm`, de ce plngi? Aceste pu[toaice nu sunt
att de rele. La vrsta lor se amuz` cu u[urin]` dintr-un fleac.
CROAZIERA UIT~RII 61
Un fleac, tocmai o spusese [i f`r` \ndoial` exact a[a se
gndea despre acest flirt ciudat cu o anumit` contes` de
Coucy, v`duv` [i frumoas`, \ntlnit` pe vapor... Un fleac...
Dar vai, pentru ea era vorba de cu totul altceva, nu se mai
putea \ndoi dup` aceste minute \n cursul c`rora fusese gata s`
cedeze tuturor tulbur`rilor din trupul s`u.
Dac` te-ai explica m`car o dat`, Ines.
Nu [tiu, nu pot, repeta tn`ra femeie cu capul afundat \n
pieptul b`rbatului; de altfel, nu mai [tiu nimic.
El o \ndep`rt` cu brutalitate, [i ]innd-o cu bra]ele \ntinse,
o privea \n ochi. Ea \ncerc` s` primeasc` provocarea, dar
lacrimile \i sporir`:
|nceteaz`, spuse el. |nceteaz` imediat jocul acesta! Nu-]i
dai seama \n ce m`sur` mi se pare de enervant [i lipsit de
importan]`. Nu faci o dram` din faptul c` e[ti dorit`, ar fi
ridicol!
Deodat` era sever. Ordinele scurte, aruncate cu o voce
t`ioas`, de[teptar` \n ea, \nc` o dat`, amintirea lui Hubert. I se
p`rea c` aude vocea aspr` a so]ului s`u:
Aminte[te-]i c` e[ti so]ia mea, Ines; nu-mi vei refuza
nimic.
Dar Hubert n-o tulbura; \i era \n acela[i timp team` [i mil`
de el, dar trupul ei nu reu[ise niciodat` s` r`spund`
preten]iilor lui. Cu Kervonnec, se afla \ntr-o situa]ie nou` [i
derutant`.
Philippe se \ntorsese. Umerii i se conturau \n penumbr`.
Erau din nou siguri pe puntea pustie... |[i auzi cu stupoare
propria voce ridicndu-se \n lini[te:
|n seara aceea, mi-a fost team` pentru c` sem`nai teribil cu...
Nu, izbucni el, g`se[te altceva! Farsa cu asem`narea este
pu]in \nvechit`, nu crezi?
62 MARINA THOMAS
Se afla din nou cu fa]a la ea [i ochii \ngu[ti desenau un
ansamblu mai \ntunecat pe chipul frumos [i regulat. Ea \[i
reg`si mnia [i puterile \n acela[i timp [i izbucni:
Situa]ia este ridicol`. N-ar fi trebuit s` vii aici. N-am nimic
s`-]i spun!
Conformismul t`u este cel care-]i interzice s` ai o
aventur` cu un b`rbat care \]i place?
Spusese asta cu o voce dispre]uitoare. Ea se sim]i ca
biciuit`:
Aventurile mele m` privesc numai pe mine, spuse. Le am
cnd doresc eu [i te asigur c` nu sunt conformiste. De altfel,
cum m-ai f`cut cu amabilitate s` remarc de trei zile, sunt
destul de bogat` [i destul de capricioas` pentru a ar`ta
imagina]ia necesar`. Drept cine te iei?
Drept un adev`rat profesor de limba greac` ce
c`l`tore[te cu pre] redus [i nu poart` un nume mare \n
Fran]a...
L-ar fi p`lmuit pentru aceast` replic` obraznic`, dar nu ea
o c`utase oare, lansnd tot felul de minciuni \n leg`tur` cu
via]a sa?
Placi mai mult fetelor tinere, consoleaz`-te, \i r`spunse.
Sunt \n stare s`-mi dau seama cnd m` atrage o femeie [i
cnd este atras` de mine. |]i repet, dac` rezi[ti este pentru c`,
f`r` \ndoial`, pozi]ia mea social` nu ]i se pare demn` de
distrac]iile tale precedente!
Cuno[ti att de bine femeile!
Destul pentru a nu mai avea \ncredere pe viitor. |n
leg`tur` cu acest lucru, c`s`toria m-a dobort pn` jos de tot!
E[ti... E[ti c`s`torit? \ntreb` Ines pe care aceast`
descoperire o tulburase mai mult dect ar fi crezut.
CROAZIERA UIT~RII 63
Da. Cu o femeie proast` [i flecar` care-]i seam`n` prin
nervozitate [i fantezia caraghioas`. Nu iubea dect banii [i
ma[inile rapide.
Ai spus iubea.
Iat` ceea ce va sfr[i prin a m` face \n ochii t`i un
monstru. S-a omort la volanul ma[inii sale, acum cinci ani.
Am avut norocul s` n-o \nso]esc \n ziua aceea!
Contrar oric`rei a[tept`ri [i oric`rei rectific`ri, Ines de
Coucy fu cuprins` de un neast`pnit rs nervos. Aceast`
pl`cere pentru ma[inile rapide, aceast` dragoste sinuciga[`
pentru vitez`! Era oare posibil ca amndoi s`-[i g`seasc`
astfel libertatea [i pentru a se certa \ntr-un mod att de
copil`resc pe puntea unui vapor \n drum spre insulele
grece[ti?
Sunt \ncntat c` am reu[it s` te \nveselesc, remarc` el
calm.
Trebuie s` m` ier]i... eu... viteza... Dar ai [ti c` [i so]ul
meu...
Dar rdea \ntr-att, \nct nu mai reu[ea s` vorbeasc`
distinct. A[adar, s`rmanul profesor de limba greac`, att de
frumos [i att de sigur pe sine, avusese iubiri nefericite. Ceva
\n ea se bucura \n mod ciudat; sim]ea c` o imens` u[urare.
Mi-ar pl`cea s` iau parte la ciudata ta veselie, mai
remarc` el.
|mi pare r`u , cu adev`rat r`u, dar asta m-a \nviorat, \n
ciuda unei serii de amintiri att de nepl`cute... Nu-]i pot
explica, nu m-ai crede. Dar cu siguran]` ]i-ai iubit so]ia [i
moartea sa...
Nu ne-am iubit, nici unul nici cel`lalt, dar nu inten]ionez
s` te distrez prea mult timp cu povestea vie]ii ele.
64 MARINA THOMAS
Dac` era o femeie proast` [i flecar`, cum se pare c` la[i
s` se \n]eleag`, ar fi ales, ca mine, un so] bogat [i cu titlu,
interveni Ines.
}i-am povestit asta doar pentru a te face s` \n]elegi c`
femeile f[ne]e, mondene, nu-mi sunt necunoscute. M-ar
putea chiar interesa timp de cteva luni...
Durata unei aventuri, de exemplu?
Este exact ceea ce voiam s` spun. |n tinere]ea mea, am
avut ocazia s` observ destule.
Te crezi oare un Matusalem?
La treizeci [i cinci de ani nu mai e[ti cu adev`rat tn`r,
desigur, doar dac` n-ai tr`it...
|n consecin]`, sunt asigurat` de tinere]ea mea ve[nic`
datorit` activit`]ii mele mentale limitate?
Cine [tie? Dar tu reprzin]i pentru un b`rbat o cucerire de
invidiat, ceea ce nu este cazul tuturor celor ce-]i seam`n`.
{i interesez \n mod special b`trnii domni ca tine, \n
lips` de aventuri?
Sau pe b`rba]ii \ntre]inu]i de femei, dac` preferi.
Ines l`s` capul \n jos. Indiscutabil, Marjorie folosise cu
inocen]` termenul \n fa]a lui...
El rse, lund-o cu blnde]e de talie:
A[adar, tot [ov`itoare?
Eu... \n realitate n-am avut asemenea aventuri, murmur`
ea, [i chiar nici una...
Pari aproape sincer`; f`r` \ndoial`, min]i mai bine dect
celelalte...
Ea fu frapat` de triste]ea ce trecu pe nea[teptate prin ochii
s`i. {i el p`rea mai sincer... dar cu siguran]`, era o iluzie. Oare
alt`dat` nu crezuse \n generozitatea lui Hubert de Coucy?
CROAZIERA UIT~RII 65
Crezi c` mint [i mai bine dect tine?
Eu nu mint niciodat`, \i replic` el. Nu este nici folositor,
nici eficace, a[a c` la ce bun. Totul se termin` prin a fi
descoperit.
Va afla oare \ntr-o zi c` tr`s`turile ei de fapt nu-i
apar]ineau? C` anumite puncte de pe tmple, de pe obraji,
nu-[i vor reg`si niciodat` sensibilitatea? {i ce va crede \n acel
moment, despre aceast` fals` femeie frumoas`, opera unui
chirurg talentat?
Exist` adev`ruri att de \ngrozitore, \nct este de preferat
s` le ascunzi...
Dar \n acest caz, remarc` el cu gravitate, a purta o tain`
foarte ap`s`toare, m` \ntreb dac` este de preferat?
Este cu siguran]` de preferat, afirm` Ines cu convingere.
Ca [i cnd \[i urma incon[tient mersul gndurilor el
continu`:
Acea c`dere de pe cal... Se pare c` nu-ncetezi s` te
gnde[ti la ea?
Am fost zdruncinat` zdrav`n, spuse ea cu un zmbet
for]at. A fost destul de dur`.
Esen]ialul \n cazul t`u era s` nu-]i zdrobe[ti
fermec`torul nas pe care ]i l-a dat natura; ai fi avut foarte mult
de pierdut...
Fusese gata s`-i r`spund` cu brutalitate. Dimpotriv`, se
pare c` a[ fi c[tigat mai mult. Dar r`mase \n loc t`cut`,
vr`jit` din nou de atingerea bra]elor ferme trecute \n jurul
taliei. Dac` ar fi \ndr`znit... dar [tia c` nu va \ndr`zni
niciodat`, din mndrie [i de asemenea din ne\ncredere.
Eu consider \ntlnirea noastr` ca pe o experien]`
interesant`, anun]` el vesel. N-avem nici o afinitate de gusturi
66 MARINA THOMAS
sau de caracter, nimic nu ne apropie social sau sentimental [i
totu[i sunt att de atras de tine \nct deja ]i-am povestit din
trecut.
Pentru ce oare folosea acelea[i vorbe care-i veneau [i ei pe
buze, dar pe care ea [i le re]inea? Era oare \nc` un efect al
remu[c`rilor fa]` de Hubert? Acorda un sens exagerat fiec`reia
dintre reflec]iiile lui Philippe pentru a se pedepsi de moartea
so]ului s`u?
Trebuie s` m` \ntorc. Acum s-a f`cut frig.
A[a este. Ai bra]ele \nghe]ate.
|[i scosese deja haina [i o puse cald` \nc` pe umerii ei goi.
Ea tres`ri la aceast` atingere, aproape la fel de pl`cut` ca
pielea sa.
S` ne \ntoarem \n salon, spuse el, brusc gnditor.
Prefer s` cobor \n cabin`. Simt nevoia s` fiu singur`.
|mi datorezi un dans...
Luminile salonului \i \ntmpinau deja. Ea arunc` o
privire \n oglinzile mari [i fu surprins` c` tulburarea sa
interioar`, oboseala, nu l`saser` nici o urm` pe tr`s`turile
sale. Chipul \i era calm [i neted ca de obicei sub buclele de
aur...
Silueta lui Kervonnec se potrivea cu a sa.
Dar Hubert [i Ines de Coucy f`ceau [i ei, dup` p`rerea
general` o foarte frumoas` pereche [i so]ul s`u nu rata
niciodat` s` remarce cu ironie:
Suntem considera]i foarte potrivi]i, \n ciuda tinere]ii tale,
draga mea, iat` ceva ce m` m`gule[te foarte mult, crede-m`.
Dar nu avem nimic \n comun, replica atunci tn`ra
femeie cu dispre]...
Philippe tocmai rostise acelea[i cuvinte. Era oare
condamnat` la gre[eal`, la pref`c`torie?
CROAZIERA UIT~RII 67
Se l`s` condus` pe ringul de dans unde Majorie, obraz
lng` obraz cu unul dintre compatrio]ii s`i, avea pe chipul
rotund un aer vis`tor foarte nou.
Tn`ra Agnes dansa de asemenea cu un \nso]itor de vrsta
sa. Pe m`sur` ce Philippe [i Ines se \nvrteau \n jurul ringului,
\ntlneau tinerele fran]uzoiace de care se ocupau tineri
amabili...
O or` de neaten]ie [i [i-au uitat profesorul devotat,
remarc` Philippe, vizibil \nduio[at. Toate sunte]i la fel:
infidele din fire.
Trebuie s` se apere. E[ti att de posesiv [i de preten]ios,
trebuie s` devenim mai pu]in vulnerabile.
So]ul t`u era un b`rbat autoritar?
A[a se pretindea, admise ea, cu vocea tremurnd la
aceast` evocare.
O strnse lng` el.
Suntem destul de maturi pentru a recunoa[te leg`turile
care s-au \nnodat \ntre noi, f`r` s` vrem, Ines...
Ea nu r`spunse, dar \nchise ochii, rezemndu-[i capul de
um`rul lui Philippe. Se aprinse din nou \n bra]ele sale [i
tremura ghicind emo]ia \mp`rt`[it` de \nso]itorul s`u.
Hubert voise s` fac` din ea o femeie experimentat`, dar
numai dup` trei zile corpul s`u p`rea c` \n]elesese brusc
attea lec]ii inutile pn` atunci [i care o revoltaser`.
E[ti \nc` att de tn`r`, spunea Hubert amuzat. |ntr-o zi,
vei fi pentru mine o amant` irezistibil`...Va veni oare aceast`
zi? Venise? Dup` moartea lui Hubert?
Totu[i, Kervonnec nu sim]ea pentru ea nici un sentiment
deosebit, [i nu i-o ascunsese.
Ea \ns`[i, \n pofida tulbur`rii r`m`sese suspicioas`,
aproape permanent agresiv`. Acest b`rbat o descump`nea
68 MARINA THOMAS
prin \ns`[i dorin]a care o f`cea s` se nasc` \n ea, nelini[te
necunoscut` pn` atunci [i pe care nu era st`pn`.
Dac` ai vrea, murmur` el lng` obrazul ei.
Nu pot, r`spunse prompt.
Te voi conduce, hot`r\ el [i vocea devenise brusc
\ncurajatoare, prietenoas`, a[a \nct ea se l`s` deja condus`
spre luminile pl`cute din hol. Totu[i, tremura \nc`,
indiscutabil de frig, [i din cauza oboselii provocate de
eforturile pe care le f`cuse asupra sensibilt`]ii sale pentru a
pre\ntmpina dorin]a, a \ndep`rta o tenta]ie att de
puternic`.
Ce r`m`sese oare din mnia [i ne\ncrederea sa? |nainta la
bra]ul lui, sus]inut`, pe jum`tate purtat` de for]a acestui lup,
care acum f`cea pe mielul... sau \i era sincer mil` de ea? Numai
\n cazul \n care nu renu]ase s` vrea s` creeze \ntre ei o
\ncntare.
Sim]i lng` ea [oldul suplu, coapsa ferm` sub pantalonii
negri. Se eliberasee oare de tulburarea sa, sau dimpotriv`,
era deja singur` cu aceast` dorin]` care-i surprinsese
sim]urile?
{i acum, trec eu \nainte. Scara este dreapt` [i treptele
sunt \nguste pe vapoare. Trebuie s` fii prudent.
O alt` voce, un alt b`rbat, atent, aproape tandru, dar noua
polite]e o f`cea s` se team` de indiferen]`, a[a \nct se
surprinse regretnd duritatea, agresivitatea raporturilor lor
precedente.
Ai cheia?
Ea cobora ca prin vis. O cea]` \i dansa prin fa]a ochilor,
f`cnd ecran \ntre trupul s`u [i umerii puternici, ceafa lat` [i
p`rul ondulat, care se ridicase \n fa]a ei, cu fiecare treapt`, un
zid de ap`rare lini[titor [i \n acela[i timp de temut.
CROAZIERA UIT~RII 69
Odinioar`, Hubert o precedase astfel pe scara casei lor de
la ]ar`... Hubert... era foarte vinovat` fa]` de el... Evoc` trist`
cele cteva zile care urmaser` mor]ii mamei sale... El
devenise complet diferit... m`rturisise: de cteva s`pt`mni,
sunt sigur c` te iubesc, sunt att de nefericit, m-am jucat cu
focul...
|n loc s`-l ierte, s` \ncerce s`-l \n]eleag`, ea \l ironizase,
ascultnd numai de ranchiuna [i de orgoliul s`u r`nit.
Te iubesc dar [tiu c` \ntotdeauna \mi vei purta pic`. Nu
voiam s` te iubesc, \ns` s` [tii c` suf`r [i \mi pare r`u...
Dar aceast` m`rturisire n-o \nduio[ase. Dimpotriv`, \i
vorbise despre desp`r]ire, \[i strigase indignarea, amintindu-i
de cursa prin care voise s-o \nfrng`.
Ai dreptate, r`spunse el cu triste]e, n-am nimic de spus
\n ap`rarea mea...
Acum, spre ea se \ntorcea chipul lui Philippe. Alung`
imediat fantoma lui Hubert.
D`-mi cheia, voi deschide eu...
Apoi, cea]a se \ngro[` \n fa]a ochilor s`i; o groap` neagr`,
apoi ideea ciudat` c` plute[ti: {ampania... Este din cauza
[ampaniei, nu mai sunt obi[nuit`...
70 MARINA THOMAS
Capitolul 5
Raza de soare care intr` \n \nc`pere prin deschiz`tura
perdelelor, ajunse pn` la pern`. Ines se \ntoarse.
Un sfert de or` mai trziu, lumina o atinse din nou; oftnd,
\[i protej` fa]a cu amndou` minile [i deschise ochii; era
\ntins` \n a[ternut \n furou. Totu[i, nu-[i amintea s` se fi
dezbr`cat [i culcat. Nu-[i mai amintea nimic de la intrarea \n
cabin`, cu o sear` \nainte.
Ultima imagine pe care o avea \n memorie era cea a lui
Kervonnec, aplecat asupra \ncuietoarei.
Nu \ndr`zni s` se mi[te de team` s` nu-[i aminteasc` [i alte
am`nunte \n leg`tur` cu \ncheierea acelei seri.
Cu ochii mari deschi[i, se uita ]int` \n tavan, atent` s` nu
fac` vreo mi[care. Totu[i, o mare panic` o cuprinse: dac`
Philippe Kervonnec abuzase de ea?
R`mase nemi[cat` o or`, complet apatic`, incapabil` s`
lege \ntre ele dou` idei. Cu noile evenimente, pierduse
aproape no]iunea timpului [i a locului.
{ocul a fost foarte dur. S-ar putea s` mai ave]i \nc` mici
crize de amnezie, cteva luni. S` nu v` nelini[ti]i. Totul va
intra treptat \n normal...
|ns` ea \l revedea numai pe Kervonnec aplecat asupra ei,
zmbitor, calm [i aproape tandru. Apoi groapa, cea]a...
|ncepnd din ce moment oare, vocea sa att de t`ioas` se
modificase brusc?
D`-mi cheia...
Cheia! Se a[ez` deodat` [i privi cu \ngrijorare \n jurul ei.
Cheia era pe noptier`. A[adar, nu putuse \nchide cabina din
exterior... Dar dac` n-o l`sase deschis` dect foarte trziu,
ie[ind din camera sa... Diminea]a?
Dar era oare diminea]` sau deja dup`-amiaz`? Trebuia s`
afle. Totul era att de confuz \n mintea sa. Ap`s` instinctiv pe
butonul soneriei. Aproape imediat o b`taie discret` \n u[`
semnal` sosirea stewardului.
Intra]i, spuse ea.
Era un tn`r frumos, ca to]i angaja]ii care frecventau
culoarele cabinelor de lux. Zmbea cu un aer lini[tit,
mul]umit de persoana sa.
Doamna a dormit mult.
|ntr-adev`r. Nu [tiu ce or` este... ceasul meu s-a oprit [i...
Este ora treisprezec [i treizeci [i patru de minute, o
anun]` el.
Cum? A[a de trziu?
Doamna n-a cerut s` fie trezit`.
|ntr-adev`r. A[ vrea o cafea [i ni[te brio[e. Nu vreau
altceva la prnz.
Mai ales c` ast`zi, al doilea serviciu era avansat. Vom
acosta \ntr-o jum`tate de or`.
72 MARINA THOMAS
Unde?
La Patnos! exclam` tn`rul b`rbat foarte surprins. De
altfel, domnul Kervonnec ne-a recomandat s` v-o amintim, dar
cum n-a]i sunat...
Domnul Kervonnec? {i cnd a f`cut aceast`
recomandare?
Ei bine, \n diminea]a aceasta, spuse stewardul cu un
zmbet pe care ea \l considera \ngrozitor de ambiguu.
Foarte bine. Mul]umesc.
Era ner`bd`toare s` r`mn` singur` [i nu mai dorea cafea.
|n cazul \n care Kervonnec \l v`zuse pe steward diminea]`,
\nsemna c`... Da, f`r` \ndoial` \[i petrecuse noaptea lng` ea.
Era \nsp`imntat`. Memoria \i reveni, par]ial. |[i amintea
acum de conversa]ia lor de pe punte [i \ntoarcerea \n salon.
Dansaser` [i, la un moment dat, avusese impresia c` el
\ncetase s-o mai judece cu ironie.... Acum \n]elegea mai bine
aceast` perfid` schimbare de atitudine. Cu ct` precau]ie o
ajutase s` ajung` \n camer`. Vocea era \ntr-adev`r blnd`,
tonul aproape prietenos... Ct de naiv` fusese \nc` o dat`!
Poate am b`ut prea mult` [ampanie, se gndi ea, dornic`
s` se conving` c` \n nici un caz nu putuse consim]i...
Cteodat`, [i Hubert \ncercase s-o \mbete... Oare ce fatalitate
o abandona astfel unor b`rba]i f`r` scrupule? {i ce sl`biciune
de neiertat o f`cuse s` tolereze din prima sear` arogan]a [i
familiaritatea acestui b`rbat?
Se ridic` [i f`cu un du[ foarte rece pentru a \ncerca s`
alunge toropeala care \i r`m`sese \n minte. La \ntoarcerea
stewardului, era deja gata.
Vom \ntrzia pu]in, declar` tn`rul b`rbat punnd o tav`
pe mas`; trebuie a[teptate [alupele [i marinarii nu sunt
niciodat` gr`bi]i la ora siestei.
CROAZIERA UIT~RII 73
{alupele? Pentru ce?
Pentru a merge pe insul`. Ulysse r`mne \n larg [i
pescarii din Patmos vin s` ia c`l`tori \n [alupe.
Stewardul disp`ru.
F`r` nici un gest spre tav`, termin` \n grab` s`-[i pieptene
p`rul. Gesturile executate automat o ajutar` s` lupte
\mpotriva panicii care o asalta treptat. Pentru prima dat` din
timpul sejurului s`u \n spital, nu aruncase nici m`car o privire
\n oglind`.
De obicei, \n momentul \n care se trezea, d`dea fuga s`-[i
examineze tr`s`turile, s` le studieze mimicile, s` se
obi[nuiasc` pn` la urm` cu noul aspect. Probabil c` \n acea
diminea]` nu dorea s` \ntneasc` imaginea celei pe care
Kervonnec o sedusese \ntr-un mod att de brutal.
Totu[i... Patul era aproape nedesf`cut. S-ar fi spus c` un
singur trup, frnt de oboseal`, se adncise \ntr-un loc [i
r`m`sese nemi[cat toat` noaptea...
Cu o fantezie care o \nsp`imnta, \ncerc` s`-[i imagineze
trupul lui Philippe \ntins lang` al s`u [i descoperi c` era mai
mult tulburat` dect revoltat` de aceast` eventualitate.
Era oare \n curs s` inventeze astfel o \ntmplare conform`
cu dorin]a sa secret`?
Dar stewrdul \i vorbise pe un ton att de firesc despre
Philippe [i evocase f`r` nici o jen` conversa]ia lor de
diminea]`... N-ar fi folosit termenul dac` ar fi fost vorba de
noapte.
Era posibil ca memoria s`-i refuze cea mai mic` amintire?
{i aceast` amnezie nu era oare \ntr-un fel o confirmare a ceea
ce probabil se \ntmplase \ntre Philippe [i ea?
|n timp ce orgoliul i se revolta \mpotriva acestui abuz de
\ncredere, trebuie s` admit` de asemenea c` aceast`
74 MARINA THOMAS
eventualitate o tulbura. Inima \i b`tea la ideea c`... Nu. Era
imposibil. Chiar epuizat`, ar fi reac]ionat, s-ar fi ap`rat.
Dar pn` acum fusese cu adev`rat capabil` s` reziste, s`-i
refuze acestui b`rbat seduc`tor cel mai mic s`rut? Fugise de
mngierile sale? Dimpotriv`, emo]ionat`, tulburat`, se
pref`cuse doar c` le suport`, \n timp ce o parte din ea le
dorise, le savurase. Chiar [i \n aceast` clip` \n care
incertitudinea o chinuia, se temea \n egal` m`sur` de cele
dou` ipoteze: ca el s` fi plecat, ca el s` fi r`mas.
Domnul Kervonnec mi-a spus s` v` anun]... Domnul
Kervonnec... De ce oare rostise rostise stewardul att de
firesc numele c`l`torului?
Ideea unei complicit`]i \ntre cei doi b`rba]i provoc` \n ea
o tres`rire a con[tiin]ei. Trebuia neap`rat s` afle...
Sun` din nou.
De data aceasta, pentru a-l primi pe steward, st`tea \n
picioare \n mijlocul camerei, foarte dreapt` \n rochia de
bumbac albastr` ca cerul, a c`rei jup` larg` \i punea \n valoare
fine]ea taliei, gra]ia \ncnt`toare a bustului.
Doamnei nu i-a pl`cut? remarc` tn`rul b`rbat privind
tava intact`.
Ea nu r`spunse la \ntrebare [i atac`, foarte distant`:
Mi-a]i spus c` cineva v-a cerut s` m` aun]a]i despre
sosirea noastr` la Patmos?
Da. Domnul Kervonnec.
{i Cum de cunoa[te]i numele acestui domn?
Pentru c`, r`spunse cel`lalt cu un zmbet surprins, to]i
de aici \l cunoa[tem pe domnul Kervonnec; de altfel, \l [i
iubim.
De trei zile de cnd se afl` pe nav`, a]i avut timp s`-l
aprecia]i?
CROAZIERA UIT~RII 75
De trei ani!
Cum? Este a treia sa croazier`?
Aici, el nu este \n croazier`, este acas`! R`mne pe Ulysse
timp de trei luni vara [i se ocup` de grupuri de studen]i.
Ah, \n]eleg, \ntr-un anumit fel, este angajat ca ghid.
Da, \ns` pentru c` vrea el.
El? Ce vre]i s` spune]i?
Este fiul domnului Kervonnec!
B`nuiam, \ntr-adev`r c` poart` numele tat`lui s`u,
replic` Ines oarecum agasat`, dar nu era cazul, dac` n-ar fi fost
totu[i profesor de limba greac`!
Haide]i, doamn`, dac` nu era fiul armatorului...
Fiul...
Ei da, spuse cu mndrie stewardul, cu un aer \ncntat de
acest interogatoriu care-i d`dea importan]`. Domnul
Kervonnec tat`l, Jean Kervonnec, este patronul nostru. Are
mai multe vapoare...
Niciodat` pn` atunci, Ines nu f`cuse o apropiere \ntre
numele lui Philippe [i cel al celebrului armator care dispunea
pe Mediterana de o flot` cu mai multe ambarca]iuni de turism
[i de comer].
Poate doamna vrea s` [tie mai multe? \ntreb` tn`rul
steward cu un zmbet mali]ios.
Ba nu, deloc, pute]i pleca, ripost` Ines ro[ind.
|n realitate, i-ar fi pl`cut s` pun` mii de \ntreb`ri, dar
zmbetul ironic al tn`rului b`rbat o opri. Cu siguran]`, n-ar
fi rezistat s` nu-i dea socoteal` fiului patronului s`u despre
curiozitatea noii sale cuceriri.
Oare de ce min]ise? Se prezentase ca un b`rbat cu venituri
modeste, care dispre]uia banii [i-i critica pe privilegia]i. {i iat`
c` afla c` era mo[tenitorul unei imense averi... Ce pl`cere
76 MARINA THOMAS
\ncerca \n aceast` \n[el`torie? Dispre]ul pentru avere nu-l
\mpiedicase s` foloseasc` vapoarele tat`lui s`u s` seduc` \n
timul verii tinere adolescente, conducndu-le \n jurul
Mediteranei sub un pretext cultural... |n realitate...
|n realitate, e[ti extrem de feminin`, \i spunea uneori
Hubert, dar te aperi cu \nver[unare \n bra]ele mele, de orice
sensibilitate. E[ti a[a de pornit` \mpotriva mea!
|n acele momente Hubert avea un aer aproape triumf`tor.
Oare Philippe se amuzase la fel la ideea c` putea abuza att de
u[or de ea? Practica \n mod sistematic acest joc \n timpul
croazierelor? |n acest caz, probabil c` tocmai se felicita [i el
pentru femintatea sa! {i asta \i va spori dispre]ul pentru
bog`ta[ele lene[e, c`l`torind pentru pl`cerea lor sau pentru
a-[i compensa plictiseala din escal` \n escal`.
Se b`tu cu putere \n u[a cabinei. Ea se duse s` deschid`:
Ce sear`, izbucni Marjorie, instalndu-se f`r` fasoane pe
patul desf`cut. N-a[ fi crezut niciodat`! Dar vin s`-]i cer sfatul.
Mie! exclam` Ines cu o am`r`ciune pe care amabila
americanc` nu o putea b`nui.
Desigur. Am \ncredere \n tine de cnd m-ai avertizat [i
Gregory Smith este poate un b`rbat \ntre]inut de femei
Gregory Smith?
B`rbatul cu care am dansat ieri toat` seara. Are fabrici de
mobil` \n Florida...
Domnul blond, cu p`rul tuns ca o perie?
Exact, spuse ea cu un zmbet \nduio[at. Mi-a pl`cut
imediat, dar...
Ezi]i?
{tii, spuse Marjorie ro[ind, eu sunt o fat` b`trn`, parc`
a[a spune]i voi \n limba francez`?
CROAZIERA UIT~RII 77
Vrei s` spui c` n-ai fost \nc` niciodat` c`s`torit`?
Asta este. Tat`l meu \mi atrage mereu aten]ia, spune c`
suntem boga]i [i c` tinerii sunt foarte interesa]i... Gregory
caut` o so]ie de mult timp. Are cincizeci de ani...
Nu-i arat`! exclam` Ines.
Asta i-am spus [i eu. Pe scurt, pretinde c` imediat ce m-a
v`zut...
A [tiut c` vei fi tu sau nimeni?
Voi fran]uzoiacele, intui]i att de bine sentimentele
altora! exclam` americanca vizibil impresionat` de intui]ia
noii sale prietene! Mi-a propus s` lu`m avionul spre Florida,
imediat dup` sosirea la Atena.
S` \ntrerupi croaziera? Dar este foarte romantic! O
adev`rat` dragoste la prima vedere, a[adar?
Eu nu sunt Julieta [i el nu este Romeo, oft` ea, [i nu [tiu
ce s` cred despre propunerea sa...
Este un b`rbat frumos, se gr`bi Ines s` fac` remarca, [i
dac` vrea s` te ia de so]ie, nu este un b`rbat care tr`ie[te pe
seama femeilor...
Exist` attea femei frumoase la bord. M` \ntreb...
Haide, Marjorie, \]i faci complexe de licean`. Po]i s`
placi multor b`rba]i!
Philippe Kervonnec mi-a spus acela[i lucru adineaori...
Philippe?
Da, am luat micul dejun \mpreun` \n sufragerie. El s-a
trezit mult mai devreme dect mine. M-a \ncurajat cnd i-am
vorbit. Dup` el, Gregory nu poate [ti cine sunt...
Dar... {i el, de unde [tia?
I-am explicat eu \ns`mi problema. Tat`l meu mi-a l`sat
toat` averea sa [i eu sunt cea care conduce uzinele. El tr`ie[te
la Cannes tot anul...
78 MARINA THOMAS
A[adar, e[ti foarte bogat`, Marjorie?
Da, recunoscu ea l`snd capul \n jos. Avem aproximativ
o mie de camione de livr`ri... o afacere foarte mare...
Dar dac` Philippe te-a lini[tit...
M-a sf`tuit s` am \ncredere, s` nu m` gndesc mereu la
averea mea, crede c` este nes`n`tos s` ai o asemenea team`...
Este adev`rat c` domnul Kervonnec avea un aer att de
optimist \n aceast` diminea]`, vedea totul \n roz...
Adev`rat? remarc` Ines ro[ind, dar de data aceast de
mnie [i nu de emo]ie.
Da. Mi-am spus c` f`r` \ndoial` ai un amestec \n asta [i
m-am bucurat, draga mea, erai att de trist` cnd ai sosit pe
vapor...
{i acum sunt mai pu]in?
E[ti mult mai \n form` [i chiar [i mai frumoas`, dac` asta
este posibil!
Marjorie, e[ti prea entuziast`!
Pasagerii care doresc s` viziteze insula Patmos [i
m`n`stirea sunt ruga]i s` se adune pe punte. {alupele \i vor
conduce \n port.
Vei merge? \ntreb` Ines.
Nu. Gregory ar vrea s` profit`m de aceast` escal` care va
goli vaporul de c`l`tori, pentru a vorbi despre viitorul
nostru...
Eu m` voi duce, spuse Ines pe un ton hot`rt care o
surprinse [i pe ea \ns`[i. Doresc foarte mult s` cunosc insula
unde Sfntul Ioan a scris Apocalipsa!
P`r`sir` cabina \mpreun`.
Cinci minute mai trziu, Ines de Coucy, rezemat` de cabina
[alupei, admira marea, cerul, colinele conturate la orizont [i
\n[iruirea de insule care anima peisajul. Alte ambarca]iuni
CROAZIERA UIT~RII 79
mergeau al`turi de a sa. Pilo]ii se interpelau \n mod familiar \n
limba greac`. Pe una dintre [alupe, Ines \l z`ri a[ezat la pupa
[i stnd de vorb` cu st`pnul, pe Philippe Kervonnec.
O alt` manier` de a-[i folosi cuno[tin]ele, \[i spuse ea
\ncercnd s`-[i alunge emo]ia care-i f`cea inima s` palpite.
|n realitate, nu se putea \mpiedica, de cnd \l v`zuse, s`
nu-l spioneze cu curiozitate pe cel care, poate, \i fusese amant
de-o noapte. Doar la aceast` idee \n ea se aprindea un
incendiu de senza]ii. Soarele f`cea s` luceasc` p`rul negru,
subliniind perfec]iunea profilului... Nu putea z`ri corpul
b`rbatului cu care noaptea trecut`...
Dau prea mult` importan]` acestei \ntmpl`ri nepl`cute,
se dojeni ea. Dac` duceam via]a multora din tinerele fete de
vrsta mea, n-a[ fi ajuns la c`s`torie o ne[tiutoare [i poate, da,
poate nu m-a[ fi c`s`torit cu Hubert, deoarece n-a[ fi fost att
de u[or de \n[elat de jocul lui. Trebuie s` \ncerc s` iau mai
u[or o \ntlnire pe care alte femei \n locul meu, ar fi
considerat-o doar picant` [i pl`cut`...
Cu toate acestea nu se putea \mpiedica s`-[i imagineze
pieptul musculos, pielea bronzat`, \mbr`]i[area lui Philippe. |i
va reveni vreodat` amintirea acelei nop]i? Oare vorbise, f`cuse
m`rturisiri? Ce f`cuse \n timp ce epuizarea [i poate ame]eala, o
abandonase capriciilor acestui tn`r frumos obi[nuit s` seduc`?
De altfel, i se p`rea aproape mai tulbur`tor s` nu-[i aminteasc`,
o parte din ea gusta misterul, neobi[nuitul situa]iei.
|n aceast` incertitudine, privirea \i trecea de la peisajul
lini[tit la silueta lui Philippe, pe care distan]a o f`cea pu]in
neclar`. Amestecul de presupuneri [i amintiri, evocarea
s`rut`rilor lor, apropierile pe furi[, o \nfierbntau. Pentru a
\ncerca s`-[i revin`, respir` adnc briza care-i lovea obrajii,
t`indu-i respira]ia.
80 MARINA THOMAS
Deodat`, Kervonnec se ridic` [i f`cu un semn larg. Ea
\ntoarse capul. Atunci, auzi cuvinte \ntret`iate de vnt [i
distan]`...
Tu... fermec`toare... Elegant`...
Indiscutabil, rdea din nou de ea. Rezist` tenta]iei de a se
\ntoarce, nu trebuia s` mai accepte, niciodat`... pentru a sc`pa
de vocea lui Philippe se concentr` asupra manevrelor pe care
le f`cea pilotul cu [alupa pentru a se apropia de digul
portului, care ie[ea \n mare.
Patmos era de acum aproape. Satul etajat pe colin` era
orbitor de alb \n lumin`. Mai sus de aglomera]ie, m`n`stirea
din c`r`mid` de culoare \nchis`, \ncorona ansamblul.
Pe chei, era o cafenea mare cu teras`, ocupat` de juc`tori
de c`r]i [i de domino care vor fi \n curnd \nlocui]i de
consumatori mai pu]in pitore[ti: cpasagerii de pe Ulysse, cu
aparatele lor de fotografiat [i ve[mintele lor multicolore.
Indiscutabil, sosirea [alupelor le tulbura lini[tea.
Doar \n momentul \n care vru s` se deplaseze pentru a
p`r`si [alupa, Ines de Coucy observ` cu jen` c` vntul din larg
\i lipise jupa larg` de corp, cu mult deasupra genunchilor [i c`
f`r` \ndoial` c`l`torise astfel o bun` parte din drum. Se sim]i
ro[ind la ideea c` Philippe remarcase incidentul [i chiar \l
subliniase printr-o glum`. Putuse chiar s` trag` probabil
concluzia unei anumite inten]ii din din partea sa?
Pentru a nu risca s` se afle \n prezen]a lui, \ndat` ce puse
piciorul pe p`mnt, tn`ra femeie se \ndrept` spre centrul
satului, l`sndu-[i tovar`[ii de c`l`torie s` se adune \n jurul
autocarelor care \i vor conduce la m`n`stire. F`cea mai bine
s` renun]e la aceast` vizit` dect s` ri[te s` \nfrunte iar un
b`rbat c`ruia [tia c` era incapabil` s`-i reziste, \n ciuda
ranchiunelor sale.
CROAZIERA UIT~RII 81
Curnd, ad`postit` de \mpletitura capricioas` de str`du]e,
Ines se sim]i \n siguran]`. I se p`rea c` absolut nimic n-o va
atinge \n mijlocul acestui sat pl`cut \n care pere]ii albi]i cu
var, florile ce se c`]`rau pe fa]ade [i gr`dini]ele frumos
\mprejmuite, formau un univers poetic [i pl`cut.
A]i venit pe insul`?
Se \ntoarse. Un b`rbat tn`r, \nalt [i blond era instalat pe
un zid [i o interpela \n englez`. El zmbi. |n spatele lui, \n jos,
era o p`[une motan` \n pant` lin` spre o cas` joas`. O capr`
alb` p`[tea lini[tit` sub un mic m`slin.
Nu. Sunt \n trecere.
Atunci, cu Ulysse?
Da. Fac parte dintre invadatori.
Ne-am obi[nuit, spuse el, speram c` sunte]i noua vecin`.
O a[tept`m cu ner`bdare: este o englezoaic` ce a \nchiriat
casa pe care o vede]i \n fa]a casei mele.
Ce vil` frumoas`!
Da. Vi s-ar fi potrivit foarte bine. Sper c` adev`rata
locatar` s` fie la fel de frumoas` ca dumneavoastr`!
|mi pare r`u c` nu sunt eu aceea. Mi-ar pl`cea [i mie s`
am o cas` pe aceast` insul`. Totul aici este este att de lini[tit.
El s`ri [i veni s` se plaseze \n fa]a ei. Era \nalt, robust,
\mbr`cat doar cu un costum de baie [i ]inea \n mn` o masc`
pentru scufund`ri subacvatice.
M` duceam s` m` scald, \i explic` el.
Este att de frumos, remarc` Ines sobr`.
{i totu[i, sunte]i trist`...
Oh, nu! Nu sunt deloc trist`, protest` ea pu]in
contrariat`, sunt doar pu]in dezavantajat`, merg greu...
Un accident?
Am c`zut de pe biciclet`. O poveste prosteasc` [i f`r`
importan]`.
82 MARINA THOMAS
{i asta v` \mpiedic` [i s` \nota]i?
Da, afirm` ea, \ncntat` s` aib` un motiv credibil de a-l
\ndep`rta pe tn`rul b`rbat!
P`cat. V-a[ fi ar`tat plaja mea. Este pu]in mai departe, de
cealalt` parte a colinei [i trebuie \nti s` urci, apoi s` cobori...
|ntr-adev`r \mi pare r`u, afirm` Ines care, \ntr-o oarecare
m`sur` era sincer`. Cu un asemenea \nso]itor lini[tit, n-ar fi
avut nici o problem` [i ar fi putut tr`i cteva ore de relaxare.
Sunte]i att de frumoas`! declar` el grav. Dar probabil vi
s-a spus destul de des...
Nu-i a[a? |ntr-adev`r, doamna este \ncnt`toare, dar
imagina]i-v` c` asta pare s-o enerveze! Exclam` o voce de
b`rbat deasupra lor.
So]ul dumneavoastr`, cu siguran]`? spuse tn`rul b`rbat
\n [oapt`; \mi pare r`u...
|ntr-adev`r, spuse Ines tulburat` de aceast` apari]ie
brusc` [i doritoare s` simplifice situa]ia.
Atunci, v` las, afirm` tn`rul pu]in iritat, nu-mi plac
gelo[ii. V` urez curaj!
Se \ndep`rtase deja.
Ea \n`l]` capul.
De ce te amesteci?
Pentru c` m` prive[te! O c`dere de pe cal, un accident
de biciclet`! Ce imagina]ie!
Purta un trening alb din material plu[at, care-i punea \n
valoare chipul bronzat. Ochii i se \ncre]ir`, mai \ngu[ti, mai
ironici ca niciodat`.
Un reflex de mndrie o r`scoli. Se hot`r\ s` nu se lase iar
umilit` [i s` par` [i ea la fel de degajat`.
M-ai f`cut s` ratez o idil` fermec`toare, declar` ea
amuzat`. Un b`rbat \n fiecare port, asta este deviza mea!
CROAZIERA UIT~RII 83
{i o versiune pentru fiecare \n leg`tur` cu fermec`torul
t`u genunchi pe care \l ar`tai cu atta u[urin]` adineauri,
supunnd marinarii greci la chinuri!
|ntr-adev`r, o versiune pentru fiecare. De ce nu! B`rba]ii
sunt naivi, cred tot ce li se spune. Tu nu m-ai crezut?
Nu, f`cu el s`rind jos de pe stinghia pe care st`tea, ceea
ce-i smulse Inesei un strig`t involuntar de \ngrijorare.
El ateriz` teaf`r [i nev`t`mat [i acum cobora \n fug` cei
c]iva metri care-l mai desp`r]eau de tn`ra femeie.
E[ti foarte emotiv`, draga mea Ines.
Nu-mi plac mi[c`rile bru[te!
Dac`-mi sp`rgeam capul pentru a te ajunge mai repede,
ce-ai fi f`cut?
M-a[ fi dus \n sat s` anun] accidentul.
Mul]umesc.
A[ face asta pentru oricine.
Erau din nou fa]` \n fa]` [i hot`rrile Inesei se topir`.
Prefera s` cread` c` se r`zbuna mai bine ]inndu-i piept, dar
nu \ndr`znea s`-[i m`rturiseasc` faptul c` era un pretext, un
abili pentru a r`mne lng` Kervonnec.
A[adar, sunt deja scos din inima ta? \ntreb` el bine dispus.
Nu era oare o aluzie ironic` la concesia ce o f`cuse pentru
el cu cteva ore mai \nainte?
Mi-ai pl`cut timp de cteva zile, \ntr-adev`r, r`spunse ea
f`cnd un efort ca vocea s`-i r`mn` ferm`.
{i am fost \ncntat de asta, crede-m`.
Astfel, el confirm`, creznd c` acceptase \ndr`znelile sale
din timpul nop]ii!
|n acest peisaj lini[tit la care se ad`uga briza r`coroas`, iat`
c` ea se sim]ea descump`nit`, vulnerabil`, fa]` de acest b`rbat
prea frumos, prea atr`g`tor.
84 MARINA THOMAS
Nu te vei duce la m`n`stire? o \ntreb` el ridicnd ochii
spre colin`.
Nu, dar presupun c` mica ta clas` te a[teapt` acolo cu
ner`bdare, cu blocnotesurile \n mn`, pentru a nu pierde
nimic din explica]iile tale?
Ast`zi, clasa mea este \n pauz` sentimental`.
|ntotdeauna este a[a a doua zi dup` serata comandantului.
Ele au \nnodat leg`turi cu tineri cavaleri pe care-i vor uita \n
clipa \ntoarcerii lor
Este neserios! Cnd trebuie s`-]i c[tigi existen]a ca tine,
instruindu-]i aproapele, trebuie s` ai mai multe scrupule...
El nu neg` [i nici nu p`ru m`car s` observe ironia din ton,
dimpotriv`, cnd protest` era foarte serios:
Dar \mi fac datoria cu con[tinciozitate. Ele [tiu mult mai
multe lucruri dect la plecare, te asigur; dar ar fi un procedeu
foarte ne\ndemnatc s` le bombardez \n fiecare zi cu date [i
evenimente att de vechi. Sunt tinere [i la urma urmei, \n
vacan]`!
Am aflat din \ntmplare c` e[ti un fel de specialist al
croazierelor culturale...
|ntr-adev`r. {i nu-mi este ru[ine. Se pare c` ]i-e necaz pe
mine c` prestez \n societate o munc` onorabil`.
A[adar, continua s` mint` cu dezinvoltur`. Aerul s`u
modest [i sincer ar fi putut-o \n[ela mult timp pe Ines dac`
n-ar fi cunoscut de acum adev`rul. Kervonnec era un b`iat de
familie bun`, care f`cea pe intelectualul virtuos dar ocazional
\[i petrecea noaptea \n cabinele c`l`toarelor bogate.
Am uitat s`-]i spun, ad`ug` Ines, \n speran]a de a-l irita,
c` \mi aleg \ntotdeauna aman]ii printre s`raci, este mai
amuzant.
CROAZIERA UIT~RII 85
|n acest caz...
Mi-e team` c` nu e[ti destul de s`rac pentru gustul meu.
Asta pentru a te folosi de autoritatea ta de femeie bogat`?
Poate. Noi suntem att de capricioase, att de vicioase.
|nceteaz` cu jocul!
El \[i pusese minile pe umerii \nso]itoarei sale. La aceast`
atingere de acum familiar`, ea tres`ri. I-ar fi pl`cut s` plng`
la pieptul robust, dar reu[i totu[i s`-[i revin`. Un seduc`tor de
profesie \i tulbura sim]urile, dar lupta...
Las`-m`! izbucni ea.
Haide, Ines!
Vocea era calm` [i grav`, la fel de blnd` ca \n ajun, cnd
o condusese cu atta aten]ie \n cabin`. Dar oare n-o f`cea iar,
pentru a o \n[ela mai bine?
Dar ra]iunea [i regretul de a fi fost att de slab`, fur` din
nou mai puternice. Se \ndep`rt` brusc de Philippe, \l respinse
[i sfidnd orice pruden]`, \ncepu s` alerge spre centrul
satului, pe str`du]a \ngust` [i alb`, sub soarele str`lucitor.
86 MARINA THOMAS
Capitolul 6
Era prima ei victorie! Era total`. Nu se \ntorsese nici o
clip` pentru a-i r`spunde lui Philippe care o striga [i rezist` s`
nu se \ntoarc` din drum.
A[ezat` \n fa]a digului ce \nainta \n mare; \n cafeneaua pe
care o remarcase la sosire, Ines \[i revenea. Poate foarte
curnd nu va mai fi femeia fragil` care se speria de orice, de la
ie[irea sa din clinic`. |n timp ce-[i reg`sea \ncet r`suflarea, era
foarte fericit` de revenirea puterilor [i de asemenea a
mndriei sale. De ce oare nu intervenise acest reflex de
ap`rare imediat, la prima \ntlnire cu Kervonnec?
|n spatele ei, \n timp ce se str`duia s` se gr`beasc`, vocea
lui Philippe strigase:
Ines! Genunchiul t`u! Ines, nu uita c` e[ti \nc` fragil`.
De unde de]inea acest am`nunt dac` nu din faptul c`-i
cuno[tea cicatricea de pe corp?
Trebuia totu[i s` recunoasc`, avea o real` \ngrijorare \n
voce cnd o rugase s` se opreasc`. Aceast` nea[teptat`
solicititudine din partea unui b`rbat att de indiferent [i
insolent de obicei, o \ncurajase chiar s`-[i continue alergarea.
O cafea greceasc` v` rog, f`r` prea mult zah`r...
Chelnerul \i zmbi. |n]elegea limba francez` [i chiar o
vorbea destul de bine.
Noi spunem aici metrios. A]i vizitat satul?
Da, este foarte frumos.
A]i \nchiriat o cas`?
Nu. Din nefericire. Sunt cu pasagerii de pe Ulysse.
Zmbetul chelnerului disp`ru imediat. Nu-i repro[a asta.
Pentru locuitorii insulei, valul regulat de vizitatori strica \n
fiecare dup`-amiaz` destul de pl`cuta or` de siest`. Preferau
str`inii \n stare s` \mpart` cu ei pentru cteva s`pt`mni via]a
de pe insul`.
|n timp ce-[i savura primele \nghi]ituri de cafea, \l v`zu pe
Kervonnec ajungnd \n pia]`. |n mod vizibil, o c`uta. |i f`cu
pl`cere s`-l vad` mergnd \ncolo [i-ncoace, \ntrebnd pescarii
care-[i reparau plasele, ducndu-se pe zidul ce p`trundea \n
mare ca s` vorbeasc` [i cu proprietarii [alupelor ancorate \n
a[teptarea \ntoarcerii c`l`torilor de pe Ulysse.
Deodat`, unul dintre marinari ar`t` cu bra]ul \ntins
spre cafenea. Kervonnec urm`ri gestul din ochi [i cu
siguran]` o z`ri, deoarece porni imediat pe drumul din
direc]ia terasei.
|n trening, p`rea [i mai \nalt [i mai atletic. La trecerea sa,
femeile a[ezate la mese \[i \ndreptau privirea asupra lui. Sim]i
o ciudat` pl`cere.
Este o minune c` ai ajuns f`r` s` te \mpiedici! exclam` el.
A fost o sfidare ridicol` [i periculoas`!
|nceteaz` cu aceste mici manevre, domnul Kervonnec,
\ncepnd de ieri, cred c` nu mai avem nimic s` ne spunem.
Ba, dimpotriv`! De acum, \mi po]i vorbi f`r` s` te mai
ascunzi permanent \n spatele unei m`[ti.
88 MARINA THOMAS
De acum, asta voia s` \nsemne: acum cnd am f`cut
dragoste? Ct despre masc`...
O masc`, sublinie ea ironic. Ce glum` elegant`!
Nu-mi imaginam c` te deranjeaz` att de mult. Asear`
aveai mai mult` \ncredere a[a c` am dedus...
Mai mult` \ncredere. F`r` \ndoial` c`, ame]it`, vorbise [i
\i povestise proste[te nenorocirea sa unui b`rbat care nu cerea
dect s-o asculte. A[adar, \i cuno[tea secretul. Dar atunci, de
ce continua s-o persecute?
Pentru c` nu mai am nimic s`-]i ascund, ar trebui s`
\ncetezi s` m` urm`re[ti, credeam c` \]i plac doar misterele,
nu femeile.
Mul]umesc pentru c` ]i-ai amintit!
|ntorsese totul \n avantajul s`u [i, \n clipa \n care era sigur`
c` este destul de puternic` pentru a rezista, o dezarmase doar
cu o reflec]ie, cu un zmbet \n acela[i timp arogant [i ironic,
ce-l f`cea s` m`soare puterea pe care o p`stra asupra ei.
{i dac` \l iubesc?
Aceast` idee o revolta. Nu iube[ti un b`rbat care a abuzat
de tine \ntr-un mod att de vulgar.
Cu toate acestea o curiozitate irezistibil` \i \nlocuise deja
indignarea. F`r` s` vrea, tn`ra femeie \i privea admirator
trupul lui Philippe, \i recep]iona gesturile, for]a lor calculat`,
u[urin]a lor. Astfel misterul schimbase tab`ra. De acum, ea era
cea care-[i punea \ntreb`ri. Oare ce se \ntmplase \n realitate
\n cabin`? Profitase \n mod la[ de o partener` incon[tient` sau
dimpotriv`, trupurile lor se c`utaser`, se iubiser`, unite \ntr-o
pl`cere comun`?
Ochi \i m`surau silueta \nalt`, remarcnd \nc` o dat` p`rul
cre] [i negru de pe piept [i pe care treningul \ntredeschis \l
l`sa s` se z`reasc`. Imagini tulbur`toare \i revenir`. Sim]i chiar
CROAZIERA UIT~RII 89
atingerea p`rului de pe piept pe obraz \n ziua \n care o luase
\n bra]e dup` ce c`zuse la piscin`. |n acea zi, pieptul musculos
p`strase pic`turile de ap` ca pe ni[te stele sclipitoare.
Dorin]a o cuprinse din nou, \n timp ce el lua loc \n fa]a ei
[i chelnerul tocmai glumea cu el \n limba matern`, cum faci
cu un vechi prieten.
M` felicit` c` am [tiut s` m` fac acceptat la masa ta. Te
g`se[te att de frumoas`...
Mul]ume[te-i din partea mea! Omagiile sunt necesare
lene[elor de genul meu. Eu nu tr`iesc dect pentru cuceririle
mele, chiar trec`toare.
Nu te face antipatic`, pentru c` nu e[ti.
Fiecare dintre noi se prezint` semenului sub aparen]a pe
care [i-o alege, tu e[ti cel mai \n m`sur` s` m` \n]elegi.
Sunt cel mai \n m`sur` s` [tiu c` e[ti fixat` pe o problem`
imaginar`, care \]i d` numai griji. Crede-m`, regret asta mult
pentru tine.
Ei i se f`cu din nou fric`. Nu f`cea aluzie la confiden]ele pe
care le-o fi f`cut, \n timpul nop]ii lor comune?
Dar \n timp ce-[i punea \ntreb`ri f`r` r`spuns, supraveghea
cu complezen]` chipul energic. Buzele ferme marcau ironia
mali]ioas` a expresiei. Aceast` gur` frumos conturat` o fi
oferit mngieri trupului ei? Ct de ciudat` era situa]ia sa
\ncepnd de diminea]`. Philippe se afla \n fa]a sa [i totu[i nu
era capabil` s` \ndr`zeasc` m`car o \ntrebare care ar fi
l`murit-o.
Ce ciudat` este situa]ia noastr`, remarc` el cu non[alan]`
l`sndu-se pu]in pe sp`tarul scaunului.
Ines tres`ri din nou. La ce se gndea oare, f`cnd aceast`
remarc`? Trebuia s` par` c` \n]elege [i s` intre \n joc la fel de
indiferent` ca el.
90 MARINA THOMAS
|ntr-adev`r, se auzi r`spunznd rznd, dar dac` te
gnde[ti mai bine, este de asemenea o situa]ie clasic`. Eu
nu am nimic s` te \nv`] despre croaziere [i idilele
trec`toare, pentru c` e[ti un obi[nuit al acestor plimb`ri pe
Mediterana.
|l privea, provocatoare \n aparen]`, dar \n realitate att de
tulburat`, att de speriat` de atrac]ia fizic` pe care o p`stra
asupra sa, \nct era gata s` plng`.
|n tot cazul, sunt un obi[nuit la m`n`stire [i \n Patmos.
|]i propun s` te conduc pn` sus. Pe insul` sunt trei [oferi de
taxi, dintre care unul \mi este prieten. Este foare mndru de
talentele sale de ventriloc!
Este ventriloc? exclam` Ines, amuzat` f`r` s` vrea de
acest am`nunt.
Ei da!
Rdea [i el din toat` inima. Fulger`tor, ea se gndi c` era
minunat s` rd` amndoi. Apoi \ntreb`:
Cum ai putea s`-l \ntlne[ti?
Este acolo, spuse el, indicnd interiorul cafenelei unde
continuaser`, la ad`pos de intru[i, dou` partide de domino.
Ei bine, du-te [i caut`-l!
El se ridic` imediat. Ines [tia foarte bine c` tocmai
renun]ase la toate hot`rrile sale \n]elepte \n privin]a lui
Philippe.
Nu pot s` vin la Patmos [i s` nu v`d m`n`stirea, se lini[ti
ea cu o nesinceritate care n-o \n[ela dect pe jum`tate.
Iat`-l pe prietenul nostru Tsavaras.
Ines salut` un b`rbat mai \n vrst` care zmbea cu
amabilitate.
Evident, spuse Philippe, nu [tii nimic! Ne va face un
num`r imediat ce vom fi \n ma[in` [i va trebui s` te la[i dus`.
CROAZIERA UIT~RII 91
Promit, spuse ea.
{i pentru \nceput, s` mai lu`m o cafea cu talentatul
nostru [ofer.
Sper c` [tie s` [i conduc`, glumi Ines pe care sosirea lui
Tsavaras o eliberase \n parte de tulburarea sa fa]` de Philippe.
{oferul f`cea escapada nevinovat`.
Conduce foarte bine. Vei vedea. Ne va oferi o plimbare
foarte frumoas` [i \]i promit c` nu vei regreta c` ai acceptat.
Cei doi b`rba]i schimbar` cteva cuvinte \n limba greac`.
Ines asculta cu pl`cere acea intona]ie pl`cut` [i sonor` \n
acela[i timp. Aceast` conversa]ie la care ea nu putea s` ia parte
o odihnea, \i permitea s`-[i lase gndul s` zboare f`r` nici o
]inr`.
O dat` \mp`r]it` cafeaua prieteniei, urcar` to]i trei \n
vechiul Buick al lui Tsavaras [i pornir` \n c`l`toria \n jurul
micilor golfule]e [i a colinelor.
Ines n-avu deloc timp s` priveasc` peisajul [i \[i d`du
seama \nc` o dat` prea trziu, c` Philippe Kervonnec \n]elegea
s` se foloseasc` de plimbare pentru a face s` renasc` \n ea
toae farmecele dorin]ei.
F`r` un cuvnt, o atrase spre sine [i puse cu autoritate
st`pnire pe buzele ei.
Cu amndou` minile prinse \ntre degetele suple [i
puternice ale lui Philippe, se l`s` s` alunece spre sp`tarul
scaunului [i \ntins`, gusta pl`cerea de-a se sim]i topindu-se [i
rupt` de realitate \n fa]a acestui b`rbat pe care nu reu[ea s`-l
deteste. Un fel de somnolen]` foare pl`cut` pusese st`pnire
pe mintea ei, \i cuprinsese [i trupul. Parc` ar fi c`zut \ntr-un
nor de puf moale care o purta [i o leg`na.
Hot`rt lucru, lupta era inegal`. Kervonnec, strecurndu-[i
bra]ul \n jurul taliei sale, o ridic` u[or pentru a o strnge lng` el.
92 MARINA THOMAS
Cu ochii \nchi[i, recunoscu lng` pieptul s`u atingerea
pu]in aspr` a materialului plu[at al treningului, apoi obrazul
s`u \ntlni pielea neted` a gtului. Se abandon` timp
\ndelungat, f`r` s` reu[easc` s`-[i revin` \n sim]iri.
Po]i fi att de docil` [i fermec`toare, \i murmur` el la
ureche.
Ea tres`ri, deschise ochii [i \ncerc` s` se elibereze... Dar \n
acea clip` el \i d`du brusc drumul [i rezemndu-se de geamul
portierei, declar` pe un ton indiferent.
Ne vom opri \nainte de m`n`stire pentru ca s` po]i
admira vederea...
Ea bngui o acceptare.
P`r`sind ma[ina, observ` c` tremura [i f`cu cu greu cei
c]iva pa[i care o desp`r]eau de parapetul ce d`dea spre
mare.
Peisajul se schimbase. |n timp ce interiorul satului [i
portul degajau calm [i ging`[ie, Patmos, v`zut de sus de pe
coline ap`rea ca un decor grandios. O parte din \n`l]imi era
acoperit` cu o vegeta]ie s`lbatic` [i parfumat` \n care roci
enorme p`reau c` fuseser` r`sucite de vreun uria[.
|n timp ce contempla panorama, Philippe se apropie [i-[i
trecu mna \n jurul umerilor s`i. Ea se \ndep`rt` brusc:
Las`-m`, \i spuse cu iritare; n-am nevoie de
solicitudinea ta!
Aceast` izbucnire \l f`cu s` zmbeasc` pe [ofer care, al`turi
de ei, se a[ezase pe un zid, \ntorccnd cu hot`rre spatele
peisajului.
Aten]ie, anun]` Philippe, este momentul de a-i face
pl`cere lui Tsavaras, \[i face num`rul!
Cum ea ridic` din umeri [i se rezem` de zid pentru a privi
falezele adncite \n golfuri, auzi o voce strignd:
CROAZIERA UIT~RII 93
Tsavaras! Tsavaras!
|n mod incon[tient, c`ut` locul de unde putea veni
chemarea... Apoi \l v`zu pe Philippe [i pe \nso]itorul lui
schimbnd o privire triumf`toare [i \n]elese [iretlicul:
A[adar, acest talent de ventriloc te amuz` foarte mult!
exclam` ea f`r` s` zmbeasc`. E[ti un personaj curios! Te
fascineaz` cele mai banale lucruri...
De ce e[ti att de rea? protest` el. Prietenul nostru este
mndru de talentul s`u. Trebuie s` te pricepi s`-i faci
pl`cere...
Sunt mi[cat` de dragostea pentru aproapele t`u!
Ai mare necaz pe mine?
Dar de ce a[ avea necaz pe tine? r`spunse ea f`cnd un
efort pentru a p`rea surprins`.
De exemplu, pentru c` nu-]i displac, cu toate c` ai vrea
s` m` faci s` cred asta.
Era la c]iva metri de ea, \n soare, dominnd-o cu statura [i
siguran]a sa, [i-i zmbea.
Ines \i sus]inu privirea ironic`; \n realitate, \nc` o dat`
Philippe \i ap`rea ca un simbol al fatalit`]ii. Nu-i mai amintea
de Hubert, o \nsp`imnta tot mai pu]in, dar aceast` evolu]ie
a reac]iilor sale i se p`rea [i mai alarmant`. |[i spusese c`
numai trupul s`u era interesat [i c` o atrac]ie fizic`, chiar
destul de puternic`, putea disp`rea, dar nu mai reu[ea s`
lupte cu pl`cerea de a fi lng` acest b`rbat, care totu[i nu
rezista niciodat` tenta]iei de a o umili.
Nu-i r`spunse [i se \ntoarse. Ce ar fi putut spune? Era \nc`
\nfierbntat` de mngierile [i s`rut`rile lui. El, dimpotriv`, se
desprinsese de ea cu brusche]e [i indiferen]`. |ntr-un anumit
fel, avea dreptate: \i pl`cea teribil. |l auzi pe Tsavaras
intervenind [i cei doi b`rba]i \[i reluar` conversa]ia
misterioas` pentru ea. |ntoars` spre mare, \ncerca s`-[i
reg`seasc` lini[tea.
94 MARINA THOMAS
Deodat`, pe o paj` \n josul colinei pe care se aflau se
observ` o persoan` care se sc`lda, ie[ind din ap`. Ducea un
pe[te de dimensiuni impresionante... Ea sim]i dorin]a de a-i
face un semn, de a-l felicita pentru captura sa. Era tn`rul
b`rbat blond pe care-l \ntlnise la sosirea \n sat. |n compania
sa, poate ar fi reg`sit, cu pl`cerile sc`ldatului, gustul pentru o
via]` rezonabil` [i s`n`toas`... Dar \l \ndep`rtase [i acum
Philippe Kervonnec se afla \n spatele ei, rznd \n compania
[oferului. Poate chiar ea era cea despre care cei doi b`rba]i
glumeau bine dispu[i.
Ai o existen]` foarte dificil`, o f`cuse s` remarce Hubert
cu cruzime, c`s`toria noastr` \]i aduce multe, de aceea n-am
ezitat s`-]i m`rturisesc inten]iile mele...
|i adusese \ntr-adev`r confortul care-i lipsise \ntotdeauna,
dar [tia bine c` pn` atunci, nu-i lipsise dragostea [i
afec]iunea. Mama sa [i cu ea tr`iser` \mpreun` \n armonie
pn` la sfr[it...
Pari teribil de gnditoare, aproape la fel ca \n prima
sear`, cnd te-ai speriat att de tare de mine pe puntea
vaporului.
Ea se \ntoarse pentru a-i r`spunde. El zmbea, privind-o cu
o evident` amabilitate.
Nu m-ai speriat.
De acord. Nu discut acest lucru. Dar e[ti preocupat` \n
timp ce lumina [i frumuse]ea ne \nconjoar` [i cnd m`n`stirea
ne a[teapt` cu icoanele sale minunate...
Nu voi merge la m`n`stire.
Ah, nu? Tsavares va fi decep]ionat!
Vreau s` m` \ntorc imediat.
Vorbea cu o voce distant` dar lipsit` de inflexiuni, pe
care-i fu greu ei \ns`[i s` [i-o recunoasc`. Insist` totu[i:
CROAZIERA UIT~RII 95
S` lu`m ma[ina [i s` ne \ntoarcem \n port.
Cum vrei...
Pentru prima dat`, el nu \ncercase s-o conving`. Cu
siguran]` era convins c` nu va ceda.
Se a[ezar` din nou unul lng` altul. Ma[ina demar`. |n
clipa aceea, Ines observ` c` era mai relaxat`, mai pu]in
crispat`... Ca [I cum, de cnd pusese piciorul pe p`mnt,
a[teptase momentul s` se afle din nou.
|i era team` s` \n]eleag` [i totu[i, trebuia s` accepte
eviden]a: \[i dorea s` se afle din nou lng` acest b`rbat care-i
supunea con[tiin]a la chinuri, dar \i fermeca sim]urile [i o
transporta \ntr-o lume de emo]ii [i de dorin]` pe care n-o
cunoscuse niciodat` pn` atunci.
|]i cuno[ti bine puterea asupra b`rba]ilor! Dar nu ]i se
poate repro[a c` te folose[ti de ea!
O spusese pe un ton calm, ca [i cnd constata o eviden]`.
Se sim]ea ciudat de m`gulit` [i asta \i d`du destul` siguran]`
pentru a glumi:
Puterea mea? Mai degrab` a ta! Cea care oricum ]i se
atribuie!
Ai reflexul de a fugi de realitate. Nu [tiu ce te \mpinge la
asta. Caracterul t`u? |mprejur`ri pe care nu le cunosc?
Oricum, nu po]i nega atrac]ia care ne apropie de cnd ne-am
\ntlnit. {i am convingerea c` nu este numai pentru
frumuse]ea ta, ci...
|nc` un mister?
Da. Un mister. Caut. Nu m` pot \mpiedica s` nu revin la
prima noastr` \ntnire, la expresia pe care o aveai cnd
privirile ni s-au \ntlnit pe punte...
96 MARINA THOMAS
Iar?
Sunt sigur c` punctul de plecare este acolo, dar pentru
moment \nc` \mi scap`.
Se apropiase de ea.
Ma[ina cobora \ncet pe alt versant al colinei, ce deschidea
o panoram` mai s`lbatic` [i rocile t`iate \naintau \n
golfule]ele de nisip alb.
Emo]ionat` f`r` voia ei de peisaj [i de asemenea, trebuia s`
admit` asta, de tonul brusc mai relaxat al discu]iei, tn`ra
femeie se sprijini de um`rul \nso]itorului s`u.
A[adar? Facem pace? propuse el bine dispus.
Ea \[i sim]i ochii umplndu-i-se de lacrimi. Pace... Nu era
oare ceea ce-[i dorea cel mai mult pe lume? S` se afle \n pace
mai \nti cu ea \ns`[i, cu trecutul [i de asemenea cu Phillippe?
Fu cuprins` de-o imens` oboseal`. Nu f`cea mai bine s`
m`rturiseasc` totul?
Cu o voce frnt`, care era totu[i a ei, \ncepu prima
confiden]`:
Am \ncercat deja s`-]i spun adev`rul dar nu m-ai crezutt,
dimpotriv`, ]i-ai b`tut joc de mine, m-ai respins...
Cum? Am putut s` fiu att de crud?
Da, pentru asem`narea...
Avea fa]a \ntoars` spre ea. Era grav [i atent. Ochii \ngu[ti o
priveau atent, cu intensitate. Sub aceast` privire, sim]ea
topindu-se toate ranchiunele sale. Era oare destul de viclean
pentru a simula astfel interesul?
Cnd te-am v`zut pe punte, spusee ea de-a dreptul. Erai
\ntors cu spatele [i timp de o clip` a crezut c`-l v`d pe so]ul
meu...
CROAZIERA UIT~RII 97
A[adar, nu e[ti v`duv`?
Ba da, dar... |mprejur`rile erau att de tulbur`toare [i
vezi tu, nu mi-am dat seama dect mult prea trziu...
El se \ncrunt`. Ea \n]elegea foarte bine c` vorbele sale
puteau p`rea incoerente.
Vrei s` spui, relu` el zmbind \mpotriva voin]ei sale, c`
m-ai luat drept o fantom`?
Bine\n]eles c` nu. |n sfr[it. Era o senza]ie penibil`, atta
tot. Am plecat \n croazier` pentru a \ncerca s`-l uit [i...
Ai avut impresia c` trecutul ]i se arat` iar?
Aproximativ.
Dar \l iubeai pe acest b`rbat?
Ea crezu c` sesizeaz` \n ton o nuan]` de agresare.
Eu... Este prea complicat. Nu puteam s`-l iubesc...
Dar atunci de ce l-ai...
Ea ced` nevoii de a vorbi, de a-i spune, \n special lui, ceea
ce f`cuse atta efort s` ascund` pn` atunci.
|n timp ce o lu` lng` el [i o leg`na \ncet, ea povesti
dezolanta istorie: boala mamei sale, desperea amndurora,
speran]a imens` [i \n[el`toare pe care o trezise \n sufletul
bolnavei, sosirea lui Hubert de Coucy [i iubirea pe care
pretindea c` o simte pentru Ines.
Tsavaras ajunsese de mult timp cu ma[ina \n port, dar Ines
vorbea \nc` [i Philipp, vizibil surprins, o asculta cu aten]ie.
Totu[i, ea \[i opri povestirea la moartea mamei sale. Restul
o costa prea scump s` spun`.
Nu vreau ca el s` [tie c` sunt vinovat` fa]` de Hubert, \[i
spuse, dar dac` nu vreau s` continuu este pentru c` \ntr-
adev`r n-am [tiut s` fiu generoas` [i c` trebuie s` isp`[esc.
|n momentul cnd s` povesteasc` accidentul care pusese
att de brutal cap`t \ncerc`rilor conjugale, se \ntrerupse. De
98 MARINA THOMAS
altfel, nu-i vorbise despre o c`dere de pe cal? Dac` ataca acum
versiunea accidentului, ar fi ridicol`. {i apoi mai era [i acest
chip, acest chip frumos, pe care e p`rea c`-l admira [i care
nu-i apar]inea, nu era cu adev`rat al s`u.
Pe scurt, not` el calm, dup` o t`cere, soarta n-a fost att
de crud` fa]` de tine.
G`se[ti?
Desigur, continu` el cu un fel de nep`sare [i de
vioiciune care i se p`ru deplasat`. Ai scurtat de timpuriu via]a
banal`, care se anun]a dificil`.
Ea avu o remu[care. De fapt, nu vorbise deloc despre
schimbarea sentimental` a lui Hubert, despre descump`nirea
sa, observnd c`-[i iubea so]ia [i c` o pierduse pentru
totdeauna m`rturisindu-[i calculul... Philippe nu trebuia s`
[tie ct de nemiloas` fusese la rndul ei, chiar \n ajunul
accidentului, ironiznd nevoile, sentimentale ale lui Hubert [i
anun]ndu-[i dorin]a de a se desp`r]i de el.
|n ma[in` domnea din nou t`cerea.
{oferul, discret, a[tepta \n exterior, rezemat cu non[alan]`
de coca unei b`rci mici.
Ines remarc`:
Chiar [i prietenul t`u ventriloc a fost redus la t`cere.
Probabil \mi poat` pic` pentru c` am fost att de pu]in
sensibil` la talentele sale!
Rser` amndoi, ca doi prieteni vechi. Cu toate acestea,
contactul degetelor lor strns \nl`n]uite, al umerilor,
apropierea att de tulbur`toare a trupurilor \[i exercitau
farmecele asupra nervilor \ncorda]i ai tinerei femei. Era oare
blestemul lui Hubert care o urm`rea, o condamna s` simt`
pentru un altul ceea ce sim]ise el \nsu[i \n zadar pentru ea?
Se \nfior`.
CROAZIERA UIT~RII 99
E[ti obosit`, remarc` el scurt. Trebuie s` te \ntorci pe
vapor. {alupele sunt la chei.
Ea nu se mi[ca, incapabil` s` renun]e la acel loc \nchis , \n
care se afla cu Philippe izolat` de restul lumii. Ar fi vrut s`
prelungeasc` la infinit aceeast` clip` care [tia c` era ultima...
Trebuia s` revin` la realitate, s` \nceteze s` viseze, s` \nfrunte
viitorul f`r` Philippe.
Dar el nu avea acelea[i motive s` r`mn` acolo. Poate
\ntr-adev`r sim]ea ceva pentru ea, dar pentru cte alte femei
avusese aten]ii timp de trei ani? Cte sim]iser` \n bra]ele sale
aceea[i dorin]` ne\mplinit`? |[i exercitase \nc` o dat`
curiozitatea [i farmecul cu una dintre \ncnt`toarele
c`l`toare de pe Ulysse.
|l privi. El se uita atent la mare. Profilul se contura cu
autoritate. Gura ferm`, aspectul voluntar, \l condamnau s`
plac`. |n leg`tur` cu acest subiect nu avea nici o \ndoial`.
Totu[i, o femeie cel pu]in \l decep]ionase [i-l tr`dase, a lui.
Cine fusese aceast` so]ie fa]` de care se p`rea c` nutre[te
attea ranchiune?
Roas` de curiozitate, u[or geloas` [i jenat` c` este, \ntreb`:
So]ia ta era frumoas`, nu-i a[a?
So]ia mea? Era \ntr-adev`r ceea ce se poate numi o
creatur` \ncnt`toare, dar ce gre[eal` \n via]a mea!
De ce?
Eram foare tn`r [i destul de vanitos. Ea avea c]iva ani
mai mult dect mine. Un tn`r b`rbat neexperimentat este
\ntotdeauna m`gulit s` strneasc` interesul unei femei
\mplinite.
|mi este greu s` mi te imaginez ca pe un tn`r b`rbat
naiv, exclam` ea f`r` s` se gndeasc`. Dimpotriv`, e[ti att de
st`pn pe tine!
100 MARINA THOMAS
Sunt \ncntat c` ai aceast` p`rere despre mine, spuse el
sobru. De fapt, mi-am dat repede seama c` nu m` iubea.
Era... blond`?
La fel de brunet` pe ct e[ti tu de blond`, dar nu avea
perfec]iunea \ncnt`toare a tr`s`turilor tale.
|mpotriva voin]ei sale, Ines \ncerc` un sentiment de triumf.
Apoi se gndi cu am`r`ciune c` regularitatea
surprinz`toarelor sale tr`s`turi veneau de la talentul unui
chirurg estetician... Dac` el ar fi [tiut... Nu. N-o va [ti
niciodat`.
|n[elndu-se asupra semnifica]iei t`cerii sale, el remarc`:
|ncrederea dintre noi nu este complet stabilit` \nc`,
nu-i a[a?
Nu complet, admise ea.
Nici din partea mea, afirm` el destul de aspru de data
aceasta. Povestea ta este foarte emo]ionant`, dar dac` vrei
p`rerea mea, nu este pe deplin conving`toare. Ar fi trebuit s`
prive[ti de acum \nainte spre viitor, ori tu pari chinuit` de un
trecut... diferit de cel pe care tocmai l-ai amintit.
Era ct se poate de adev`rat. El avea deja o mn` pe
mnerul portierei. Cuprins` de panic` la ideea c` nu se vor
mai afla niciodat` poate att de aproape, ea exclam`:
{i tu? Crezi c` este elegant s` afi[ezi o asemenea
indiferen]` pentru o moart`?
Asta m` \mpiedic` cel pu]in s` o v`d pretutindeni,
ripost` el cu asprime. Eu n-am nimic s`-mi repro[ez. M-a luat
de so] doar pentru c`...
Se opri brusc.
Un secret? {i tu?
Nu. Dar mi-am dat seama c` eram gata s`-]i m`rturisesc
un am`nunt al vie]ii mele care nu te prive[te ctu[i de pu]in.
CROAZIERA UIT~RII 101
Dac` voiai s`-mi vorbe[ti despre leg`tura ta cu bine
cunoscutul armator, este inutil s` te ascunzi!
Ce? {tii c` sunt fiul...
Lui Jean Kervonnec, afirm` ea triumf`toare, fericit` c`
marcase un punct [i c`-l prinsese pe picior gre[it! Recunosc
faptul c` profesiunea ta de credin]` \n leg`tur` cu boga]ii
m-a amuzat mult!
Cine ]i-a spus?
O [tiam deja cnd te-am z`rit pe punte, min]i ea, pentru
a-l \ncurca mai mult. Ceea ce nu \n]eleg, este c` aveai
\ndr`zneala s`-mi repro[ezi pl`cerea mea pentru lux!
|l privi triumf`toare. Dar reac]ia lui Philippe fu violent` [i
nea[teptat`:
Ie[i din ma[in`, ne vom \ntoarce!
Dar...
Deja el o ajuta s` coboare. Era \n soare, \n port.
S` iei [alupa albastr`. A doua.
Dar... Tu nu te \ntorci?
Nu. Vreau s` m` plimb o clip` singur pentru a medita
asupra [ireteniei femeilor [i mul]umi lui Dumnezeu c` m-a
oprit la timp, \n marginea pr`pastiei. Adio, doamn` de Coucy
[i un sfr[it de croazier` pl`cut!
Era stupefiat` [i realmente alarmat` de aceast` mnie.
Nedreptatea acestei reac]ii o revolt`. Nu putea accepta o
atitudine att de umilitoare.
E[ti foarte irascibil! protest` ea. Cnd ]i se descoper`
minciunile este ofensat ca un pu[ti! Nu se potrive[te cu
arogan]a unui seduc`tor de proast` calitate care \n[al` o
femeie bolnav` [i p`trunde la ea pentru a-[i petrece noaptea
acolo!
El r`mase nemi[cat [i o privi cu uimire:
102 MARINA THOMAS
Dar e[ti nebun`!
Poate, replic` ea, la cap`tul r`bd`rii [i cu siguran]` am
inventat de asemenea complicitatea dubioas` cu stewardul,
care a doua zi avea un zmbet \n]eleg`tor cnd a intrat \n
cabina mea.
Care steward?
Unul dintre cei pe care \i cuno[ti att de bine.
|i cunosc pe to]i \n mod obligatoriu. Lucr`m \mpreun`...
Ah, nu! S` nu-mi spui c` e[ti un angajat pe acest vapor
ca un lucr`tor merituos [i retribuit modest!
Totu[i este adev`rat. Dar nu asta este problema! M` acuzi
c` am profitat de tine...
|n acest caz o fi fost alt c`l`tor suferind de singur`tate
care o fi p`r`sit cabina mea diminea]a, cu recomandarea s` fiu
trezit` \nainte de sosirea la Patmos...
Dar nu v`d ce r`u am f`cut cernd s` ]i se semnaleze
aceast` escal`. Erai att de obosit`... Mi-a fost team`... Dar ai
dreptate, n-ar fi trebuit s` m` preocupe acest am`nunt. Te rog
s` m` ier]i!
Mul]umesc pentru am`nunt! La rndul meu, sunt foarte
\ncurcat` c` te-am decep]ionat att de mult \n timpul acestei nop]i!
Dar nu m-ai decep]ionat, eu...
Este inutil s` min]i. De altfel, eu \mi repro[ez mai mult
dect tine acel moment de abandon. |n mod incontestabil,
eram epuizat`, incon[tient`...
Erai complet adormitt`...
{i recuno[ti asta f`r` nici o jen`?
Pune-te \n locul meu, spuse el pe un ton aspru; ce
altceva puteam face?
Iat`. M`rturisea c` profitase de ea f`r` scrupule, zmbea ca
[i cnd era vorba de un fapt nesemnificativ [i, \n timp ce se
CROAZIERA UIT~RII 103
desf`[ura aceast` scen` jignitoare, ea nu se putea \mpiedica s`
nu regrete, da, s` nu regrete, c` nu avea nici o amintire a
acelei \mbr`]i[`ri, care, oricum, \i era teribil de drag`.
Pentru c` era incapabil` s` p`streze o comportare
onorabil`, trebuia s` fug`.
|ntorcndu-i brusc spatele lui Kervonnec, se \ndrept` \ncet
spre [alupa amarat` la aproximativ dou`zeci de metri. F`cu
mari eforturi s` nu se \ntoarc` [i ciuli \n zadar urechile pentru
a auzi vocea grav` strignd-o, re]inut-o...
Dou` minute mai trziu se instalase \n [alup` [i ca pentru
a marca acea clip` decisiv` care o desp`r]ea pentru totdeauna
de un necunoscut mult prea drag, soarele cobor\ deasupra
m`rii ca un glob de foc ce incendia orizontul [i apa att de
neted`... neted` ca pielea lui Philippe, ca diezmierd`rile
pricepute [i sigure, ca buzele fierbin]i... |ntinse fa]a spre
vntul din larg. Silueta alba [i masiv` a lui Ulysse, a[ezat pe
ap`, se \n`l]a ca o fort`rea]`. Va trebui de acum s`-[i
ad`posteasc` acolo singur`tatea [i s` \ncerce s` uite o
p`]anie de vacan]` cum multe alte c`l`toare tr`iser`
probabil la fiecare c`l`torie, f`r` s`-i dea aceea[i importan]`.
De ce era oare att de romantic`? {i ce leg`tur` avea asta
cu avansurile unui tn`r frumos cu o comportare u[uratic` [i
pasiunea care o cuprinsese?
O alt` [alup` se al`tur` celei \n care era. Philippe
Kervonnec, \n picioare pe punte, le ar`ta elevelor sale unul
dintre golfuri.
N-a r`mas singur prea mult timp, oft` Ines. {i, \ntoars`
spre orizont, l`s` s`-i curg` lacrimile pe care vntul le usca.
104 MARINA THOMAS
Capitolul 7
Accidentul se produse la sfr[itul dimine]ii. De o or` deja,
marea se umflase [i Ulysse \[i f`cea drum printr-o ap`
\ntunecat` \n largul Turciei.
A[ezat` \n salon pe o banchet` cu vedere spre punte [i
furtun`, Ines \ncerca s`-[i adune voin]a [i s`-[i organizeze cu
chibzuin]` care va fi via]a sa la \ntoarcerea \n Paris.
|n fa]a ei, la o mas` apropiat`, o pereche mai \n vrst`
consulta documente despre Atena.
F`r` s` vrea, tn`ra femeie se surprinse ascultndu-le
dialogul:
Nu ne vom duce imediat pe Acropole. Mai bine ne
familiariz`m \nti cu ora[ul.
{i mai ales cu vechiul cartier. Este att de pitoresc!
Vom debarca poimine pe la ora zece.
{i vom urca s` vedem Partenonul pe \nserat; ce noroc
avem!
A[a este, draga mea. Vis`m la asta de att de mult timp!
Crezi c` frutuna ne va \nso]i mult timp?
|n nici un caz. Este un loc cunoscut de marinari, mi-a
exlicat comandantul adineauri. |n cteva ore vom avea din
nou lini[te.
A[adar, vom merge mai \nti la Plaka, apoi la muzeul
na]ional [i vom mnca la prnz...
Conversa]ia lini[tit` \ntre dou` fiin]e care tr`iser` mult timp
\mpreun` [i care [tiuser` s` transforme c`s`toria lor \ntr-o reu[it`.
Ce se va \ntmpla oare pe viitor cu v`duva contelui de
Coucy? Acesta ar fi murit, dac` \n ajun ar fi acceptat s`-l ierte?
Cu lacrimi \n ochi, Ines retr`ia \nc` o dat` orele care
precedar` accidentul. Nu, dac` nu s-ar fi \nc`p`]nat s` vrea
s`-l p`r`seasc` pe Hubert, ei nu s-ar fi aflat pe acel drum [i
n-ar fi existat nici stlpul, nici parapetul, nici focul uria[ ce-a
f`cut s` explodeze ma[ina \n josul rpei...
O v`zu cu u[urare sosind pe Majorie. De cnd era
\ndr`gostit`, noua sa prieten` radia, ochii \i str`luceau.
Eu nu am r`u de mare, declar` ea, dar s`rmanul Gregory
este consemnat \n cabin` de indispozi]ii... pu]in romantice!
Mi-a interzis s` m` duc s`-l ajut!
Rdea din toat` inima.
Are mndria sa, admise Ines, \ncntat` de aceast`
diversiune.
|ntr-adev`r. {i nu-i port pic`, dimpotriv`. Nici mie nu
mi-ar pl`cea ca el s` m` vad` cnd sunt bolnav`. Dar m`
gndesc la el, totu[i...
Marjorie, e[ti frumoas`, declar` Ines cu sinceritate; [i
te-ai bronzat att de bine!
Crezi \ntr-dev`r?
Desigur.
Credeam c` Gregory spunea asta pentru a-mi face
pl`cere, remarc` cealalt`, gnditoare.
106 MARINA THOMAS
Haide! Trebuie s` ai mai mult` \ncredere \n tine, o
\nconjur` prietena sa zmbind.
Dar expresia i se \mpietri cnd o v`zu pe Marjorie
a]intindu-[i privirea brusc asupra hubloului din spatele ei [i
r`mnnd nemi[cat`.
Sunt nebuni! murmur` ea.
Ce s-a \ntmplat? \ntreb` Ines, intrigat`.
Ar trebui s` revin` \n interior. N-ar trebui l`sa]i s` ri[te \n
felul acesta, continu` Marjorie, vizibil contraiat`.
Dar \n sfr[it, ce s-a \ntmplat? insist` tn`ra femeie.
Domnul Kervonnec [i Agnes sunt pe punte! Este o
prostie cu vntul [i cu valurile astea... Mi-e team`...
Dar de ce?
O mi[care mai accentuat` a vaporului, un val, \i poate
smulge...
Ines \[i sim]i inima b`tnd mai repede, dar era dintr-o
nelini[te diferit` de cea pe care o ar`ta Majorie. Ea nu se putu
\mpiedica s` nu se gndeasc`: ce fac \mpreun`?
Ah! Schimb` locul! Iat`-i c` vin s` se ad`posteasc`!
exclam` americanca u[urat`.
Ines nu \ndr`znea s` se mi[te, dar nu se putu st`pni s`
\ntrebe.
{i acum unde sunt?
Lng` noi. Exact de cealalt` parte a hubloului. Acolo sunt
mai bine proteja]i. Agnes a vrut cu siguran]` s` vad` furtuna
mai de-aproape. La vrsta asta...
Apoi, aruncnd o privire [treng`reasc` spre Ines, ad`ug`:
|n clipa \n care te va vedea aici, domnul Kervonnec va
veni s` ]i se al`ture, [i cum nu vreau s` fiu indiscret`...
Dar te \n[eli Marjorie! Prefer s` r`mi cu mine... de atfel,
vaporul se leag`n` tot mai mult [i...
CROAZIERA UIT~RII 107
M` voi ag`]a de mese, sunt fixate \n podea, nu uita [i eu
m` ]in perfect pe picioare... de fapt, a[ vrea s` te \ntreb... Crezi
c` un ruj pe buze...
|ntrebarea o surprinse pe tn`ra femeie, apoi zmbi.
Prietena sa avea de acum preocup`ri de seducere.
Desigur, cu tenta ta pl`cut`, un ruj frumos...
{i unghiile?
|ntinse cu \ncredere mnile gr`su]e cu unghiile t`iate
scurt.
Este mai pu]in urgent, constat` Ines; va trebui s` le por]i
pu]in mai lungi...
Oh, este hot`rt! Gregory ]ine s` fiu foarte feminin`!
|n clipa aceea, vocea Agnesei, mai strident` dect de obicei,
mai agresiv`, strig`:
Totu[i este limpede! Este vorba despre o aventurier` [i
a]i intrat \n jocul s`u. Cu toate acestea ne-a]i spus c` amatorii
de aceste croaziere... dar desigur, era \nainte de a o \ntlni!
O [terg, spuse Marjorie f`cnd un semn prietenesc.
{i privi pe drumul periculos care, cu ruliul, se transforma
\ntr-o performan]` de echilibru. Ines o urm` automat cu
privirea, dar \mpotriva voin]ei ei, ciulea urechea la conversa]ia
care continua \n spatele hubloului \ntredeschis.
Zgomotele m`rii acopereau \n parte vocile amestecate
acum ale lui Kervonnec [i elevei sale.
Prea tn`r`... tu... Pentru a judeca...
Pentru c` sunt \nc` tn`r`, sunt preten]ioas`... Banii...
S` vorbe[ti... Nu [tii totul despre... Suferin]`
Aceast` cochet`... Compromi]`toare...
Era ct se poate de rea. |n iubirea sa geloas` de
adolescent`, Agnes izbucnise [i ]inea s-o nimiceasc` fa]` de
Kervonnec, f`r` s` [tie c` nimic nu-i justifica ciuda! De ce
108 MARINA THOMAS
accepta oare Philippe s` continue o conversa]ie att de
absurd` [i lipsit` de obiect? Nu-i f`cuse destul r`u \n aceste
ultime zile?
Atunci este [i mai r`u, exclam` Agnes \n culmea
enerv`rii, este...
Agnes! strig` vocea lui Kervonnec.
Se produse un zgomot de pa[i, un zgomot de fug`, ni[te
exclama]ii [i ca un strig`t de ajutor. Barmanul, alertat de
aceast` rumoare, \[i p`r`si compartimentul pentru a se
apropia de hublou!
Cum? izbucni el, nu este \nchis! Dar este absurd! Ce se
\ntmpl` oare?...
Ines era deja lng` geam [i deschiznd complet fereastra
\ncerc` s` vad` ce se \ntmpl`.
Veni]i repede s` vede]i, spuse ea.
Dar trebuie s` \nchid, doamn`... Avem ordin...
Un jet de stropi de valuri se \mpr`[tie pe fa]a tinerei femei,
\mpro[cnd livreaua barmanului...
M` duc s` strig, spuse el. O fat` tn`r` este pe scara ce
duce la piscin`...
Abandonandu-[i de aceast` dat` postul, Ines alerg` la u[a ce
d`dea spre exterior. Avu timp s`-l vad` pe Kervonnec prinznd-o
de umeri pe Agnes care s`rea ultimele trepte [i tocmai se afla
\n plin` furtun`. Se produse rumoare, ]ipete apoi.
Se striga.
Colaci de salvare!
Doi oameni la ap`!
Oare cte secole trecuser` \nainte ca ma[inile s`
\ncetineasc` [i pn` la urm` s` opreasc`? Ct timp \i va
men]ine Kervonnec Agnesei capul \n afara apei \n aceast`
furtun` puternic` [i de temut?
CROAZIERA UIT~RII 109
Amndoi se aflau deja la mai mult de cincizeci de metri de
nav`. O [alup` cobora \ncet pe lng` coca lui Ulysse pentru a
ajunge \n mare.
Voi le[ina, se gndi Ines, voi le[ina...
Dar r`mase pe loc, solid ag`]at` de bastingaj, pe jum`tate
culcat` pe el pentru a rezista mai bine la zdruncin`turile care
zgl]iau vaporul. |n realitate, doar marinarii se agitau pe cele
dou` pun]i [i supravegheau manevrele de salvare. Nimeni nu
p`rea s` se preocupe de prezen]a sa afar`.
Philippe continua s` lupte \mpotriva valurilor. Uneori,
marea rea [i \ntunecat` \l acoperea timp de lungi secunde...
Apoi se ivea fa]a \ngrozit` a Agnesei, cu p`rul s`u lung, \n
sfr[it, cele dou` capete strns apropiate, biruir` elementele
naturii, ajungnd la suprafa]`.
Barca ducea de asemenea o lupt` cu furia valurilor. {ase
marinari, \mbr`ca]i \n costume acvatice negre [i veste
portocalii umflate cu aer, formau un echipaj ciudat, o viziune
de co[mar. Desf`[urau sforile colacilor de salvare cu care
\nc`rcaser` [alupa.
Cum putuse oare o discu]ie att de copil`reasc`, o ceart`
banal`, s` degenereze \ntr-un accident att de grav? F`r`
\ndoial`, cteva mi[c`ri mai violente ale vaporului o f`cuser`
s` se dezchilibreze involuntar pe tn`ra fat`.
Doar dac` Philippe Kervonec nu reac]ionase fa]` de tn`ra
sa elev` cu tot atta u[urin]` [i cinism ca fa]` de ea \ns`[i.
Aceast` idee o chinuia pe Ines \n timp ce Philippe [i Agnes
luptau cu moartea.
Totu[i, [alupa \nainta. Marinarii aruncaser` deja colacii de
salvare de care Philippe \ncerca \n mod vizibil s` se apropie |n
zadar. B`rba]ii din barc` strigau avertismente [i \ncuraj`ri
celor doi naufragia]i. Se striga de asemenea de pe puntea lui
Ulysse. Numai Ines se izolase \n t`cere [i spaim`.
110 MARINA THOMAS
Cnd colacii de salvare se \ndep`rtau, marinarii \i aduceau
spre ei la cap`tul parmei [i-i aruncau din nou; unul dintre ei,
proiectat cu violen]` \n aer de un val mai mare, rupse leg`tura
care-l ]inea [i porni cu toat` viteza pe creasta valurilor, trecnd
\n apropiere de Philippe care nu-l putea prinde f`r` s`-i dea
drumul Agnesei.
Privind cu ochii m`ri]i aceast` scen` tragic`, Ines nu \nceta
ca s` spere [i s` se team` \n acela[i timp. Dac`, pentru a o
salva pe tn`ra fat`, Philippe \[i epuiza for]ele \nainte de
sosirea [alupei? Dac` va muri sub ochii ei, pierzndu-se \n
abisuri?
N-a[ suporta, murmur` pentru ea \ns`[i, n-a[ putea tr`i
f`r` el...
Deodat`, o ploaie toren]ial` se ab`tu peste Ulysse [i
acoperi cu o perdea groas` cel patru col]uri ale orizontului.
Un fream`t de u[urare trecu prin grupul de marinari r`ma[i
pe puntea superioar`. Pic`turile pocneau cu violen]`,
mitraliind pun]ile [i coca. |n cteva clipe, Ines fu [i ea ud` [i
tremura, dar sim]i o mare bucurie: ca prin miracol, mi[carea
furioas` a valurilor se domoli...
Dintr-o mi[care, [alupa care deviase \ndep`rtndu-se de
cei doi naufragia]i, trasa din nou o urm` distinct`. Bra]ul lui
Kervonnec prinse un colac... Ines se pr`bu[i pe punte
\ncercnd \n zadar s` se prind` de bastingaj.
CROAZIERA UIT~RII 111
Capitolul 8
|n seara ce urm` \ntmpl`rii ce ar fi putut fi o dram`,
comandantul de pe Ulysse le anun]ase c`l`torilor c` va oferi
[ampanie \n salon, \n onoarea celor doi care sc`paser` teferi.
Ines, dus` \n cabina sa de marinari, auzise anun]ul de
invita]ie \n timp ce se odihnea pe pat, epuizat` de emo]ie [i de
asemenea de descoperirea sa: se \ndr`gostise att de puternic
de Kervonnec, \nct nu va reu[i s`-l uite att de repede.
|n consecin]`, se hot`r\ s` nu mearg` la serata
comandantului. Ar costa-o prea scump s`-i vad` pe Agnes [i pe
Philippe unul lng` altul \n aceast` \mprejurare. Acceptase
\ntr-adev`r c` dac` tn`ra fat` se putuse comporta cu atta
violen]` [i desperare, era cu siguran]` pentru c` \ntre ea [i
Philippe exista o leg`tur` foarte puternic`... De altfel, el \nsu[i
nu ezitase s`-[i ri[te via]a pentru a o salva, cu toate c` ar fi
putut striga [i ar fi g`sit imediat ajutor la personalul vaporului.
Cnd se cioc`ni la u[a sa, la ora cinei, Ines cedase \n cele
din urm` oboselii [i dormea adnc.
Cel care ap`ru \n prag fu tn`rul steward.
Ce dori]i?
Domnul Kervonnec a insistat s` v` aduc ve[ti.
Dar de ce?
Ei bine, din cauza accidentului. Mi-a spus s` v` lini[tesc.
El [i tn`ra fat` se simt foarte bine.
Sunt \ncntat` de asta, ripost` Ines, dar aveam \ncredere
\n echipaj pentru a salva doi impruden]i!
Ar fi putut muri, ad`ug` tn`rul b`rbat, vizibil uluit de
reac]ia sa.
|ntr-adev`r, admise ea pe un ton degajat, dar nu puteam
face nimic pentru ei, recunoa[te]i?
Se str`duia s` par` calm` [i indiferent` [i sim]ea bine c`
prin asta \l [oca mult pe steward.
Pentru asta m-a]i trezit? ad`ug` ea cu o oarecare
indispozi]ie.
Pentru... pentru asta, \ntr-adev`r. Domnul Kervonnec
mi-a recomandat.
Dac` \n]eleg bine, el taie [i spnzur` la bord! Profit` de
faptul c` este fiul patronului pentru a-[i exercita influen]a!
Ba nu, domnul Kervonnec nu este cum crede]i
dumneavoastr`. De altfel, nu vorbe[te cu tat`l s`u.
Se unde [ti]i?
A[a se spune \ntre noi. Este \n leg`tur` cu moartea so]iei
sale...
P`re]i foarte la curent cu toate?
Toat` lumea de aici [tie c` de cnd a murit so]ia sa,
domnul Kervonnec [i-a schimbat via]a.
|mpotriva voin]ei sale, Ines nu-l concedie pe tn`rul
steward. Dimpotriv`, profit` de indiscre]iile sale pentru a auzi
vorbindu-se despre b`rbatul pe care-l iubea [i pe care totu[i se
hot`rse s` nu-l mai vad` pn` la Atena.
CROAZIERA UIT~RII 113
{tiu bine c` este profesor de limba greac`, dar \[i petrece
totu[i trei luni pe vapoarele tat`lui s`u \n fiecare an...
Dar \[i pl`te[te locul! ripost` tn`rul cu un fel de
mndrie [i provocare \n voce.
Foarte bine, i-o t`ie Ines, pe care acest am`nunt o
tulbur`; oricum, v` mul]umesc pentru mesaj. {i lini[ti]i-l din
partea mea pe domnul Kervonnec. M` simt foarte bine, \n
ciuda riscurilor pe care [i le-a asumat alergnd s`-[i salveze
fermec`toarea elev`!
|nchise u[a cu enervare. Iat` c` veneau s`-i cnte osanale
lui Philippe pn` [i \n cabina sa. {i ce oare \l putuse face pe
acest b`rbat preten]ios s` se gndeasc` la fapul c` se
nelini[tea pentru el? Aflase c` i se f`cuse r`u pe punte? |n acest
caz trebuia s` aib` puterea de a-i ar`ta mai mult` indiferen]`.
Se va duce la serat`! O va face pentru a str`luci acolo, prin
toate eforturile de care era capabil`!
Dup` o or`, prinzndu-[i la gt colierul de diamante al
familiei Coucy, care-i punea \n valoare gra]ia cefei, [i conturul
pur al bustului, Ines \[i contempla imaginea \n oglind`.
O rochie ro[ie \[i l`rgea poalele \n jurul taliei sale. Un
decolteu foarte adnc [i o singur` bretea ad`ugau \ndr`zneal`
acestei toalete. Odinioar`, so]ul s`u alesese aceste toalete
scumpe care d`deau str`lucire chipului delicat [i siluetei
\ncnt`toare a tinerei contese. De acum, noua sa frumuse]e
g`sea \n aceste rochii somptuoase \nveli[ul demn de
perfec]iunea sa. Pentru prima dat`, se bucura. Dac` inima \i
era sf[iat`, dac` luni de singur`tate [i triste]e o a[teptau la
\ntoarcerea la Paris, putea cel pu]in induce \n eroare, s`
provoace admira]ia datorit` fizicului s`u. O experien]` pe care
n-o tr`ia dect de cteva zile [i \n parte mul]umit` lui Philippe,
trebuia s-o recunoasc`, deoarece el fusese primul b`rbat care
o remarcase [i o complimentase de cnd ie[ise din clinic`.
114 MARINA THOMAS
R`mase pe loc mult timp pentru a o contempla pe
frumoasa str`in` care se reflecta \n oglinda cabinei.
A[adar, asta sunt eu, se gndi ea cu am`r`ciune, eu att de
frumoas` [i att de nefericit`...
Dar trebuia s` se duc` \n salon \ntr-o dispozi]ie mai
cuceritoare. |[i aminti s`rut`rile lui Philippe, dorin]a sa,
mngierile att de pricepute [i care dovedeau c` cel pu]in
trupul s`u nu-l l`sa indiferent. Trebuia s` fie regina
seratei.
Curnd, \[i f`cea intrarea \n sala mare iluminat`, unde
cupele de [ampanie erau deja aranjate pe toate mesele.
Nu erau \nc` dect vreo treizeci e c`l`tori a[eza]i. Ceilal]i
\[i continuau probabil preg`tirile pentru a-[i onora gazda.
Mine vom acosta la Efes [i poimine te p`r`sesc, draga
mea Ines, spuse \n spatele ei vocea Marjoriei; sper c` vei veni
s` ne vezi \n Florida...
De ce nu, \ntr-adev`r, accept` Ines salutndu-l pe
Gregory care-[i \nso]ea logodnica demn.
Gregory se gnde[te c` vom r`mne la Atena timp de
cteva s`pt`mni [i c` ne vom c`s`tori la consulat.
Ce idee bun`! Astfel ve]i r`mne \n vacan]`! Pn` atunci,
lua]i loc lng` mine!
Domnul Kervonnec a fost extraordinar, coment` Gregory
Smith cu entuziasm; merita s` fie decorat!
{i cnd s-a \ntors, nu p`rea nici m`car obosit! ad`ug`
Marjorie.
{i Agnes? \ntreb` Ines.
Ei bine, este extraordinar, dar aceste adolescente de
ast`zi nu se las` impresionate de nimic, nu [i-a pierdut
cuno[tin]a, a luptat [i ea cu marea [i o or` dup` aceea, ]inea
o adev`rat` conferin]` \n jurul piscinei! Rdea!
CROAZIERA UIT~RII 115
Avea un bun motiv s` rd`! \[i spuse Ines. Cnd b`rbatul
pe care-l iube[te a fost capabil s` \nfrunte moartea pentru a te
salva. |[i interzise orice urm` de ciud` fa]` de tn`ra fat`,
scuzndu-i chiar, ulterior, observa]iile al c`ror obiect fusese.
|n definitiv, Agnesei \i fusese team` s` nu-i ia iubitul!
Sunt \ncntat` c` totul s-a terminat bine, declar` ea pe un
ton indiferent. Mi-a fost team` la un moment dat ca lucrurile
s` nu ia o \ntors`tur` proast`.
Ai v`zut ? \ntreb` Marjorie. To]i pasagerii au fost
consemna]i \n interiorul vaporului \n timpul opera]iilor de
salvare...
Eram deja ie[it` pe punte, explic` Ines. Nimeni nu s-a
preocupat de mine!
{i de aceea ai le[inat?
Tn`ra femeie tres`ri.
De unde [tii?
Pentru c` am vorbit \n seara aceasta la cin` cu domnul
Kervonnec. Era \n sufragerie...
A[adar, Philippe aflase c` ea... ce umilin]`! |n vanitatea sa,
acest am`nunt \l m`gulise probabil!
Asta intervine \n favoarea sensibilit`]ii tale, draga mea
Ines, continu` Marjorie. Gregory m-a f`cut s` remarc faptul c`
era emo]ionant [i domnul Kervonnec a fost de aceea[i p`rere.
O simpl` rea]ie nervoas` i-o t`ie tn`ra femeie din ce \n
ce mai umulit`. Dup` accidentul meu...
Ce accident?
|n sfr[it, de la c`derea de pe cal! Am fost destul de
zbuciumat` [i am devenit foarte emotiv`. |n cteva luni \mi voi
reg`si echilibrul!
Ei bine, este normal s`-]i fie fric`! Domnul Kervonnec ar
fi putut muri!
116 MARINA THOMAS
Sala se umpluse. Orchestra era \n curs de a-[i aranja
instrumentele pe estrad`. Brusc, izbucnir` aplauze: Philippe [i
Agnes, preceda]i de comandantul vaporului \[i f`cuser`
intrarea, zmbitori [i destin[i.
Agns mai ales era minunat`, \ntr-o rochie cu bretele din
m`tase galben` care-i punea \n valoare trupul suplu [i gra]ios.
Mul]umi adun`rii cu salut`ri fermec`toare din mn` [i p`rea
\ncntat` de aceast` intrare solemn`. Restul clasei aplauda cu
entuziasm [i se ridic` pentru a primi la mas` pe profesor [i pe
eleva sa.
Ines se descoperi a fi u[urat` la gndul c`-[i va petrece
seara cu Marjorie [i cu logodnicul s`u \n loc s` aib` de
\nfruntat fericirea lui Philippe [i a Agnesei. Totu[i, de la
intrarea celor doi eroi, inima sa b`tea mai repede [i sim]ea o
vag` dorin]` de a plnge.
|naintnd spre estrad`, comandantul ]inu un scurt discurs
foarte reu[it pentru a spune bucuria echipajului de-a a fi putut
salva cei doi c`l`tori. Ca r`spuns, la rndul s`u Philipe veni
sub lumina reflectoarelor [i propuse ca salvatorii s` fie
felicita]i \n mod public.
Purta un constum de in de culoarea untului [i o c`ma[`
asortat`. |n aceast` ]inut` sobr` [i elegant`, p`rea mai frumos,
mai de dorit ca niciodat` lui Ines, care nu reu[ea s`-[i
desprind` privirea de el.
Un b`rbat foarte frumos, am mai spus-o, \i [opti Marjorie
la ureche. Cum merg lucrurile \ntre voi?
Eu sunt att de capricioas`! exclam` Ines pe care
\ntrebarea o stnjeni.
Ar trebui s` te gnde[ti bine \nainte de a-l p`r`si,
draga mea.
CROAZIERA UIT~RII 117
|]i voi urma sfatul, Marjorie, promise Ines.
Philippe continua s` vorbeasc`. |i prezenta acum pe
marinarii care se \mbarcaser` \n [alup` [i vorbea un timp cu
fiecare. Elevele de limba greac`, \n culmea entuziasmului, nu
\ncetau s` se manifeste zgomotos, aplaudnd cu zarv` [i cu
strig`te de ura.
Cteva minute mai trziu, sala \ntreag` ridic` paharele \n
s`n`tatea salva]ilor [i orchestra \ncepu un vals lent, f`r`
\ndoial` pentru a-i permite comandantului s` deschid` balul
cu Agnes.
Marjorie se ridic` la rndul s`u, \nso]it` de Gregory. |n
penumbr`, Ines l`s` capul \n jos. Din nou singur`tatea [i
nelini[tea puseser` st`pnirea pe via]a sa.
Cred c` l-ai fi preferat pe comandant, dar este ocupat cu
alta, murmur` o voce ironic`.
|ntr-o secund`, ren`scu. Kervonnec era aplecat spre ea [i-i
\ntindea mna. |l urm` f`r` un cuvnt pe ringul de dans.
|mi pare r`u c` ai fost att de tulburat`, f`r` inten]ie,
murmur`, atr`gnd-o spre el. Cnd am aflat acest lucru, era
gata s` viu s` te v`d, dar...
Ai preferat s`-mi trimi]i spionul obi[nuit!
Spionul meu? Vorbe[ti despre stewardul angajat s` te
serveasc`? Nu este prea amabil.
Fusese ceva mai puternic dect ea. Cnd se credea
desp`r]it` de el pentru totdeauna se \nduio[ase din dragoste
pentru el, dar \ndat` ce erau fa]` \n fa]`, orgoliul \i dictata lui
Ines reac]ii agresive.
|n orice caz, am fost foarte u[urat s` descoper c`
spionul te-a informat c` eram fiul armatorului, remarc` el...
118 MARINA THOMAS
Vezi bine c` te folose[ti de el...
Nu, dar cnd mi-ai spus c` [tiai deja cine eram cnd
ne-am \ntlnit, nu m-a r`bdat inima s` nu verific; vocea \]i
sunase atunci fals, a[a c` am sperat c` ai min]it...
Ai sperat? Pentru a te convinge mai bine de josnicia
inten]iilor mele?
Nici nu [tii ce bine o spui. Te-am b`nuit, frumoas`
doamn`!
De ce?
De un calcul.
Ea nu \n]elegea [i \ntinznd capul spre el, \l \ntreb` din
priviri.
Cnd te c`s`tore[ti cu primul so] pentru averea sa, po]i
fi tentat` s` faci o croazier` pentru a g`si un al doilea la fel de
bogat...
Este grotesc.
Nu e[ti niciodat` prea precaut! Dar dansezi ca un \nger
\n pofida genunchiului t`u. De fapt, te mai doare \nc`?
Spusese asta f`r` ironie, dar evenimentele din ultimele zile
o f`cuser` att de ne\ncrez`toare, \nct nu mai reu[ea deloc
s`-l cread` sincer.
Genunchiul meu este ct se poate de bine, dar nu cred
c` problema te prive[te!
De ce e[ti att de agresiv`, atunci cnd trupul t`u este
att de \ng`duitor?
Ce-]i permite...
Eviden]a.
{i f`r` s` mai vorbeasc`, o f`cu s` se \nvrt` \n jurul
ringului, conducnd cu m`iestrie o partener` ml`dioas` [i
u[oar` care se acorda att de firesc pa[ilor s`i. Sus]inut` de
mna ferm` a lui Philippe, Ines avea impresia c` zboar` [i
CROAZIERA UIT~RII 119
vrfurile picioarelor de-abia \i atingeau podeaua, c` era gata
s-o ia de la \nceput, s` se \nvrteasc` iar, s` se abandoneze
ritmului valsului [i irezistibilei atrac]ii de a sim]i lng` ea
trupul tare [i puternic al cavalerului s`u.
Cuprins` de o bucurie ira]ional`, nu mai rezist`, ced` f`r`
s` protesteze, schimba direc]ia, r`mnea \n loc, sau se avnta
din nou...
Iat` o alt` furtun`! \i spuse el la ureche.
{i \ntr-adev`r, era o serie de valuri din adnc ce provoca \n
ea emo]ie [i dorin]`. |n realitate, valsul nu era dect un
pretext. Un alt dans lu` locul celui care le crease tulburarea [i
emo]ia.
Oricum, pentru elevele tale ai devenit un erou, remarc`
Ines.
S` l`s`m asta. Nu m` gndesc dect la tine \n aceast`
clip` [i, dac` este reciproc, a[a cum \ndr`znesc s` sper, nu
strica totul cu r`utatea ta obi[nuit`!
R`utatea mea?
Da. Sau o [iretenie foarte feminin` care te face ca s` te
ascunzi \ntotdeauna cnd e[ti c`utat` [i s` provoci cnd
cineva \ncearc` s` se apere de farmecul t`u.
Ea nu r`spunse nimic. Ced` din nou iluziei de-a crede c`,
poate, Kervonnnec, strngnd-o astfel lng` el [i
murmurndu-i cuvinte m`gulitoare care o leg`nau, era
sincer.
|ndr`gosti]ii sunt singuri pe lume, exclam` Marjorie \n
bra]ele logodnicului s`u.
Dar ei nu-i putur` r`spunde, deoarece se aflau deja
desp`r]i]i de mai multe perechi. |n schimb, Agnes [i
comandantul le adres` un salut ambiguu atingndu-i \n
treac`t.
120 MARINA THOMAS
Agnes \]i va repro[a din nou c` te la[i prins \n curs` de-o
aventurier`, remarc` Ines pe jum`tate ironic`, pe jum`tate
trist`.
Esen]ialul este c` nu se va mai arunca \nc` o dat` \n ap`,
r`spunse el cu un gest iritat.
A fost cu siguran]` vina ta...
|n nici un caz! ajungnd pe punte, ea s-a \mpiedicat de-o
parm` [i [i-a pierdut echilibrul. Apoi a fost o zdruncin`tur` [i
corpul i-a trecut printre barele bastingajului.
Am crezut, continu` Ines u[urat`, c` a vrut s` te sperie,
s`-]i dovedeasc`...
Agnes este o persoan` foarte echilibrat`! I-ar fi pl`cut s`-i
fac curte pentru c` este foarte frumoas` [i foarte cuceritoare.
Nu suport` ideea de-a avea o rival`.
O rival`?, spusese. |[i sim]i inima b`tnd mai puternic la
ideea c` poate el o considera drept... Nu, prefera s` lungeasc`
aceast` iluzie suplimentar`!
Ar trebui totu[i s` dansezi cu regina seratei!
Dar asta [i fac, r`spunse strngnd-o mai puternic lng`
el. {i cnd te gnde[ti c` era gata s` te pierd!
S` m` pierzi?
Nu \n]elegea. Ea era cea care avusese f`r` \ncetare aceast`
impresie, de fiecare dat` cnd o p`r`sea, de fiecare dat` cnd
tonul vocii sale devenea zeflemitor, de fiecare dat` cnd \[i
permisese s-o judece [i s-o condamne.
Orchestra tocmai se oprise. R`maser` o clip` nemi[ca]i,
unul lng` cel`lalt, \nc` strns \nl`n]ui]i, \n timp ce ea repet`:
Dar de ce s` m` pierzi [i cum?
Dup` conversa]ia noastr` din Patmos, hot`rsem s` nu te
mai v`d.
{i eu la fel, anun]` ea pe negndite [i imediat ro[i,
regretnd aceast` m`rturisire.
CROAZIERA UIT~RII 121
Din cauza comport`rii mele?
Da... \n sfr[it... Era \nc` din seara \n care m-ai \nso]it \n
cabina mea...
De ce?
O ]inea acum de amndou` minile. Erau siguri \n mijlocul
pistei [i nu auzeau glumele care li se adresau de la masa
zgmotoas` a elevelor, amuzate cu siguran]` de aceast`
intimitate att de pu]in discret`.
Cnd m-am trezit, eram \n pat [i...
Unde voiai s` fii?
Ea ridic` din umeri. Nu, hot`rt lucru, era prea greu s`
vorbeasc`. Cum oare l-ar fi putut \ntreba pe acest b`rbat dac`
\n acea noapte f`cuser` dragoste \mpreun`? Tr`ia o situa]ie
care practic nu putea fi m`rturisit`!
V`d c` ezi]i. Crezi cu adev`rat c`, a[a cum i-ai spus lui
Marjorie, a[ putea fi un b`rbat care tr`ie[te pe seama
femeilor?
De exemplu! admise ea, u[urat` c` putea evita adev`rata
problem`.
So]ul t`u a fost probabil foarte \ndr`gostit de tine?
}i-am explicat, spuse ea, c` inten]iile sale cnd m-a ales
de so]ie erau deosebite. Era convins c` toate femeile sunt
nestatornice. Cu mine avea ocazia s` creeze leg`turi de
recuno[tin]`, mai durabile dect dragostea [i de aceea....
Cred c` a min]it. Cu siguran]`, se \ndoia teribil de el
\nsu[i. |n realitate, te iubea...
S` mergem s` ne a[ez`m, murmur` ea, tulburat` de
aceast` interpretare care coincidea att de bine cu ceea ce se
\ntmplase dup` moartea mamei sale, cnd Hubert \i
m`rturisise dragostea sa...
122 MARINA THOMAS
Pari deodat` obosit`, \i spuse el a[ezndu-se al`turi.
Nu. M` gndeam la ceea ce tocmai spuneai....
Majorie [i logodnicul s`u disp`ruser`. Ea remarc`.
S-or fi dus s` admire clarul de lun`, \n cazul \n care n-ai
preferat s` ne lase siguri....
|i sim]ea deja bra]ul pe talia sa. Pe bancheta moale,
profitnd de penumbr`, o atrase lng` el. Ea \[i l`s` capul pe
pieptul lui Philippe. |n aceea[i clip`, avu impresia c` sala [i
\ntreg universul se r`stoarn`. Tocmai admise f`r` rezerve
ata[amentul pentru acest b`rbat pe care ea nu reu[ea s`-l
\n]eleag` dac` \[i b`tea joc de ea, dac` o considera ca pe o
aventur` de c`l`torie, sau \ntmpl`tor avea un sentiment mai
tandru [i mai profund...
M` intrig` un lucru: c` e[ti \n acela[i timp att de
ne\ncrez`toare [i att de tem`toare [i c` dimpotriv`, toaletele
tale arat` o siguran]` att de provocatoare...
|i mngie spatele gol, \i masa ceafa, provocnd \n ea o
emo]ie a sim]urilor care o oblig` s` \nchid` ochii. Nu-i putea
m`rturisi c` aceste toalete att de costisitoare [i de sumare
erau op]iunea contelui de Coucy [i c` mai \nainte ea \ns`[i
n-ar fi \ndr`znit niciodat` s` \mbrace asemenea minun`]ii. De
altfel, renumera]ia modest` pe care o primea muncind la un
decorator de-abia e ajungea pentru lucrurile obi[nuite... Pe
atunci mama sa tr`ia... Ce-ar gndi ea oare despre fiica sa,
cople[it` de dorin]` pentru un necunoscut?
Exist` \n tine, cu siguran]`, o mare dragoste de via]` dar
[i un refuz...
De ce-]i pui attea \ntreb`ri \n leg`tur` cu o femeie din
lumea privilegiat` [i superficial`?
CROAZIERA UIT~RII 123
|n loc de r`spuns el puse st`pnire pe buzele sale cu
ner`bdare [i s`rutul profund pe care-l schimbar` \i rupse
pentru mult timp de restul lumii.
Pe ringul de dans, c`l`torii de pe Ulysse se dezl`n]uir` \n
ritmul unui dans foarte rapid. Toate elevele lui Philippe erau
prezente. Marjorie [i logodnicul s`u, epuiza]i dup` trei
dansuri succesive se apropiar` de mas` [i v`zndu-i pe
\ndr`gosti]i unul \n bra]ele celuilalt, hot`rr` s` schimbe
locul. |ncepur` s` r`t`ceasc` printre mese \n penumbr`,
pentru a g`si alt` banchet` goal` [i s` se a[eze acolo, unul
lng` cel`lalt, ]inndu-se cu dr`g`l`[enie de mn`.
Las`-m`, gemu \ncet Ines \n bra]ele lui Philippe.
El se \ndep`rt` u[or, f`r` s`-i lase mna.
Ce ai?
A[ vrea s` [tiu attea... Despre noaptea aceea?
Ce vrei s` spui?
|i zmbi [i ea v`zu str`lucind din]ii lui albi.
Nu-mi amintesc cum am ajuns \n cabin`...
Evident, r`spunse el izbucnind \n hohohte de rs, \ndat`
ce te-ai apropiat de pat, ai adormit... Am...
P`rea c` ezit`. Ea \ncepu s` se team` c`-i va spune... Totu[i,
nu p`rea deloc jenat; nu, era doar o simpl` ezitare.
M-am temut mai \nti s` nu-]i fie r`u... De aceea, am
chemat medicul. |mi repro[ezi asta?
Medicul? izbucni ea \nsp`imntat`. De ce?
Nu [tii? L-am chemat pe amabilul doctor care te
examinase deja. El mi-a spus c` am f`cut bine... S` fi profitat
de tine? ad`ug` el bine dispus.
124 MARINA THOMAS
A[adar, m-ai l`sat...
Nu m-am gndit la suferin]`, dar pentru c` el trebuia s`
dezbrace \ncnt`torul trup al pacientei sale, am crezut c` e
mai bine s` m` retrag \nainte... Am f`cut r`u?
Att de mari erau tulburarea [i contradic]iile \n care o
aruncaser` pasiunea sa pentru Philippe! La aflarea adev`rului,
se sim]i \n acela[i timp u[urat` [i dezam`git`. A[adar, el nu-[i
dep`[ise nici un moment drepturile... dar dac` l-a v`zut pe
medic, acesta nu-i dezv`luise oare teribilul accident...
{i ce ]i-a spus medicul?
C` m-am \n[elat. C` p`reai adormit` profund, dar c` se
va asigura de asta. I-am precizat c` ai b`ut [ampanie [i c`
mi-ai f`cut remarca de a nu fi obi[nuit`...
{i atunci?
Atunci a afirmat c` era normal [i c` e[ti \nc` prea
sensibil` pentru a suporta alcoolul...
{i... N-a ad`ugat nimic?
Ce-ar mai fi putut s`-mi spun`?
Nimic, absolut nimic, f`cu ea gr`bit`. Nu m-a trezit [i
g`sesc asta ciudat...
Draga mea Ines, dac` att de pu]in vin pe care \l b`usei,
te-ai \mb`tat, nu te puteai trezi!
Izbucnir` amndoi \n rs. A[adar, nu fusese dect o
confuzie... Totu[i, se gndise ea brusc, era diminea]` cnd \i
ceruse stewardului s` m` trezeasc`. Se hot`r\ s`-l surprind`
asupra faptului:
{i ai venit mai trziu s` vezi ce fac?
Nu.
De ce min]i? {tiu de la steward c` i-ai cerut s` m`
trezeasc` \nainte de sosirea la Patmos!
CROAZIERA UIT~RII 125
Nu lua acest aer sever [i acuzator, nu se potrive[te cu
\ncnt`torul t`u chip! |ntr-adev`r, l-am \ntlnit pe stewardul
t`u pe punte, cnd vorbeam cu medicul. El este cel c`ruia
i-am cerut ve[ti despre tine diminea]a devreme, imagineaz`-]i,
pentru c` nu sunt un monstru. Dup` p`rerea lui te sim]eai
bine [i m-am gndit atunci c` vei dori cu siguran]` s` vezi
m`n`stirea... de altfel, o gre[eal` din partea mea!
Totul se explica. |n realitate, fusese att de orgolioas` s`
cread` c` Philippe Kervonnec, att de frumos, att de seduc`tor,
avea pentru ea o asemenea \nclina]ie \nct s` profite \ntr-o sear`
de oboseala sa. Descoperi c`-i repro[a c` ac]ionase \ntr-o
manier` att de fireasc` [i pn` la urm`, att de indiferent`.
Pari tulburat`?
Deloc, numai c` ar fi trebuit s`-mi spui toate astea. N-am
putut s`-]i mul]umesc nici ]ie, nici s`-i mul]umesc
excelentului doctor care a fost deranjat degeaba.
N-aveai pentru ce!
N-avea, \ntr-adev`r. Ar fi f`cut asta pentru oricare alt
c`l`tor, cum s-ar fi expus cu siguran]` mor]ii pentru a salva
orice fiin]` uman` c`zut` \n mare \n timpul furtunii!
Unde ai \nv`]at s` \no]i att de bine?
Pe vapoarele tat`lui meu, cnd eram un copil \ngrozitor
de r`sf`]at, r`spunse el cu un zmbet trist.
Nu este un mare p`cat! Nu-]i puteai alege p`rin]ii!
|ntr-adev`r. Dar cnd te na[ti bogat, ]i-e greu s` \n]elegi
realitatea altora.
Este adev`rat, spuse ea cu convingere, deoarece \[i
aminti de lipsa de \n]elegere a lui Hubert de Coucy pentru
anumite probleme, \n timp ce ea \ns`[i cuno[tea suficient
greut`]ile vie]ii pentru a avea o apreciere mai exact`.
126 MARINA THOMAS
Ce [tii despre asta? \ntreb` Philippe cu o ironie mai
t`ioas`.
Nu [tii totul despre mine [i ai hot`rt c` n-am nici un fel
de experien]` de via]`. Te po]i \n[ela...
Dar acum, draga mea, por]i \n jurul gtului o mic` avere
[i asta nu pare s` te impresioneze deloc!
Colierul apar]ine familiei so]ului meu. |nainte...
Dar se opri brusc. Nu era necesar s`-i dea am`nunte
despre trecut. Dimpotriv`, f`cea mai bine s` contraatace:
Spionul mi-a m`rturisit c` ]i-ai schimbat via]a dup`
moartea so]iei tale, asta este \n contradic]ie cu ceea ce mi-ai
spus tu \nsu]i...
De ce?
Pentru c` asta dovede[te c` a fost un [oc...
|ntr-adev`r. A fost cel pu]in ocazia unei profunde
reconsider`ri. Atunci m-am hot`rt s`-mi fac studiile [i s` m`
consacru arheologiei care-mi place mai mult dect orice. |n
felul acesta renun]am s` tr`iesc ca un mo[tenitor neproductiv!
Sunt de acord s` te cred.
Acesta este adev`rul. So]ul t`u a murit \ntr-un accident
de ma[in`, nu-i a[a?
Da, admise ea sobr`. A murit imediat.
Se l`s` t`cerea. Era ca [i cnd vraja care domnise dintre ei
\n timpul minunatului vals disp`ruse. Rec`zuser` \n durele lor
realit`]i, respectiv \n trecutul lor. Cum s` revin` la \n]elegere
[i complicitate?
Lng` el, pe bancheta care le favorizase att de bine
apropierea mai \nainte, Ines se sim]i brusc izolat`, pierdut`.
Ridic` ochii spre \nso]itorul s`u. El fixa cu intensitate un
punct necunoscut, dincolo de sal`, dincolo de clipa
CROAZIERA UIT~RII 127
prezent`... Totu[i, profilul frumos era tot la fel de regulat,
fermec`tor [i de dorit... se \nfior`, \ngrozit` de influen]a pe
care o avea asupra ei.
El se \ntoarse brusc.
Iat` pu]in` muzic` lini[tit`. Dac` am dansa?
Ea se ridic` emo]ionat` de perspectiva de a reg`si
apropierea corpului \nalt, musculos, cald [i deja att de
familiar, lng` care i se rede[tepta \ncrederea [i dragostea de
via]`. Dar pentru ct timp?
O dat` \n bra]ele sale, nu-[i mai puse \ntrebarea. Timpul
trecea din nou ca \n vis. Un blues cu inflexiuni dureroase \i
duse \ncet spre ringul de dans, unde to]i dansatorii, tandru
\mbr`]i[a]i, p`reau supu[i aceleia[i vr`ji a muzicii [i dansului.
Ea \ndr`zni, aproape f`r` s` se gndeasc` la asta, s`-[i pun`
o mn` \n spatele cefei lui Philippe, care r`spunse imediat acestei
apropieri. |i sim]i ccorpul \ncordndu-se [i \ncerc` un fel de
senza]ie de triumf [i \ncntare. Dar curnd, ea fu cea care se
topi sub alte dezmierd`ri, \n timp ce el murmura la urechea ei:
A[ vrea s` pot dansa toat` via]a cu tine; chiar [i m`tasea
rochiei tale este ca o alt` piele \ncnt`toare...
Cu capul pe um`rul s`u, ea zmbi la aceste complimente
care o tulburau, ca [i la dorin]a de a fi tot mai apropia]i...
Mine \]i voi ar`ta Efesul. Este unul dintre cele mai
frumoase ora[e antice care se pot vizita la ora actual`...
Ea fu decep]ionat` s`-l aud` vorbind astfel foarte lini[tit,
\n timp ce vocea ei ar fi fost gtuit` [i tremur`toare de emo]ie.
Tentezi mul]i b`rba]i, dar \mi vei fi fidel`, o [tiu, \i
spusese Hubert de Coucy \n seara nun]ii lor... |]i vei vedea
mama de cte ori va trebui, pn` la sfr[itul fatal... Astfel voi fi
un so] mul]umit, chiar \mpotriva voin]ei tale...
128 MARINA THOMAS
Putea s` tenteze b`rba]ii. Recunoscuse de mai multe ori la
trecerea sa, scnteia de dorin]` pe care o aprindea \n ochii lor.
Philippe nu era poate dect unul dintre acei b`rba]i sensibili
la frumuse]e [i numai propria sa dorin]` o f`cea s` spere c`
\ncerca un sentiment mai profund? |n acest caz, era oare
demn de ea s` se lase astfel curtat`, tulburat`?
|ncerc` s` se \ndep`rteze pu]in, dar el o aduse din nou, cu
blnde]e lng` pieptul s`u [i ea intr` iar \n zona magic` \n
care trupul s`u [i sufletul s`u gustau \mpreun` o fericire pe
care n-o mai sim]ise niciodat` \nainte.
Care este secretul t`u, Ines? murmur` el, atingndu-i
\ncet buzele.
Era gata s`-i m`rturiseasc` pe ner`suflate adev`rul:
Sunt o femeie f`r` chip, tr`s`turile mele nu-mi mai apar]in
[i-mi vor trebui probabil mul]i ani s`-mi revin dintr-un [oc...
Dar \ntoarse capul cu regret [i \[i lipi obrazul de al lui
Philippe, p`strnd t`cerea [i l`sndu-se leg`nat` de muzic`.
Se pare c` n-ai \ncredere \n nimeni.
|ntr-un anumit fel, era [i mai r`u dect credea el. |[i dorea
enorm s` i se dest`inuie dar \[i spunea c` acest mister era poate
singura sa [ans` de a-i \ntre]ine mai mult timp interesul pe care
i-l purta. F`cnd un efort pentru a vorbi normal, declar`:
|mi p`strez misterul. Tu mi-ai explicat c` pentru o femie
cochet`, este un atu major.
Dac` este singurul motiv, nu spune nimic, voi afla eu.
Ea se \nfior` la ideea c`, \ntr-adev`r, ar putea s` ghiceasc`.
Era \n stare, pentru c` pn` atunci demonstrase mult`
perspicacitate. Dar un asemenea secret era mai greu de
deslu[it dect altele. Era rar ca o femeie att de tn`r` s` fi
suferit o asemenea \ncercare.
CROAZIERA UIT~RII 129
Deodat`, el p`rea preocupat, parc` nu mai d`dea nici cea
mai mic` aten]ie apropierii lor. Era ca [i cnd \[i p`r`sise
\nveli[ul trupesc [i se retr`sese \n gndurile sale.
Continuar` s` danseze \n t`cere [i aproape pe loc. Nu mai
era vrtejul de la primul vals, ci lenta evolu]ie a temei
bluesului [i a triste]ii lor u[or de transmis. |n aceast` pozi]ie
att de tulbur`toare, Ines, ardea de dorin]`, dar Philippe
p`rea c` o p`r`sise.
Cnd \ncepu s` vorbeasc`, o f`cu pentru a aminti viitoarea
escal` [i a povesti despre locurile din Efes, dnd date [i
am`nunte despre monumente.
Asaltat` de emo]ii, cucerit` de tulburare, ea abia asculta,
avnd penibila impresie c` el prefera frumuse]ile vechi ale
ora[elor moarte.
Nimeni, niciodat` pn` atunci, n-o ini]iase pe Ines de
Coucy \n dragostea pentru trecut. Se descoperea ignorant` la
tot ceea ce iubea Philippe.
M-am hot`rt s` m` consacru arheologiei, \i explicase.
Din acel moment, cum l-ar mai fi putut interesa mult timp o
femeie incapabil` s`-i \mp`rt`[easc` pasiunea?
Rochia, colierul superb [i chiar chipul despre care se
spunea c` este perfect [i pe care i-l d`duse soarta, \i ap`rur`
ca valori [ubrede [i chiar zadarnice. Frumoasa Agnes [i fiecare
dintre camaradele sale, erau interlocutoare mult mai
interesante \n aceast` materie.
F`r` s` [tie scrupulele [i descurajarea crescnde a
\nso]itoarei sale, Philippe Kervonnec continua s` dea
am`nunte, s` vorbeasc` \nfl`c`rat despre civiliza]iile care-[i
acumulaser` influen]ele \n aceast` parte a lumii care se numea
ast`zi Turcia.
130 MARINA THOMAS
La sfr[itul dansului, o conduse spre masa lor [i se a[ez`
lng` ea, f`r` s` \ncerce m`car s`-i ating` mna. Din nou, ca
de attea alte d`]i de cnd \l cuno[tea pe acest b`rbat, se
\ndoi de interesul pe care el i-l purta. Oare nu-[i imaginase
totul?
Pentru c` ceea ce sim]ea era dragoste, era acum sigur` de
asta, chiar dac` era obligat` s` m`rturiseasc` faptul c` nu [tia
totul despre el [i c` aceast` pasiune risca s` o aduc` \nc` o
dat` la desperare.
Pari obosit, remarc` el, vrei cu siguran]` s` te \ntorci \n
cabin`?
Avea impresia c` o d` afar`. Ca o copil`, c`uta un motiv
pentru a mai r`mne \nc` o clip` lng` el.
Voiam s`-]i spun...
Ce anume? o \ntreb` el zmbind.
N-a ... n-a fost o c`dere de pe cal...
Nu. A fost un accident de biciclet`! exclam` el ironic.
Eram... Eram \n ma[in` cnd a murit so]ul meu.
El r`mase o clip` \ncremenit. P`rea c` se gnde[te.
{i nu ]ii s` revii asupra... acestor detalii?
Da. Atunci vorbesc despre o c`dere. Asta dezl`n]uie mai
pu]in curiozit`]ile.
{i \ntreb`rile stnjenitoare?
La fel.
Te conduc pn` la scar`...
{i mine diminea]` vom vedea Efesul? \ntreb` ea cu un
fel de timiditate.
Efesul? A, da! }i-am promis. Ei bine...
P`rea brusc jenat. Ea \i veni \n ajutor:
CROAZIERA UIT~RII 131
Ai elevele tale, este adev`rat! Nu le po]i p`r`si...
Str`b`tuser` deja amndoi salonul. Ceilal]i c`l`tori
umpleau \nc` toat` sala [i p`reau hot`r]i s` prelungeasc`
noaptea. De ce oare p`rea deodat` att de gr`bit s` o conduc`
\napoi?
Ca printr-un vis neclar, ajunser` sus pe scara de ducea la
cabina sa [i sper` c` el \i va propune s-o \nso]easc` pn` la
u[`.
Dar el nu f`cu nimic [i aplecndu-se, \i s`rut` u[or mna.
Bun` seara [i noapte bun`, \i spuse.
Ea \i urm`ri drumul pn` la cabina sa, cu impresia c` o
leg`tur` sub]ire tocmai se rupsese \ntre ea [i Kervonnec. Ce
r`u f`cuse oare? M`rturisirea de ultim` or` i se p`ruse
stngace? Nu era vina ei dac` pneul explodase, dac` ma[ina
s`rise peste pod pentru a c`dea...
Timp de \nc` dou` ore, amestec` \n gndurile sale toate
aceste \ntreb`ri... Dar din cnd \n cnd, trupul s`u \[i mai
amintea de mngierile lui Philippe [i speran]a \i revenea,
incapabil` s` renun]e la via]a [i la planurile ce se instalaser` \n
sufletul s`u.
Cnd primele lic`riri ale zorilor ap`ruser` la hublou, \n
sfr[it adormi.
132 MARINA THOMAS
Capitolul 9
Sosirea pe locul Efesului fu o \ncntare. Philippe
Kervonnec \i d`duse \ntlnire lui Ines \n fa]a Fntnii lui
Traian. P`rea mai relaxat dect \n ajun [i-i explic` bine
dispus:
Le sunt dator scumpelor mele eleve. M` voi ocupa
s`-[i fac` vizita \n mod con[tiincios, apoi vom putea vorbi
despre cetate [i ne vom plimba att ct ne va permite
genunchiul t`u.
|n consecin]`, Ines \[i urm` tovar`[ii la coborrea din
autobuzele care-i l`saser` pe situl aflat la c]iva kilometri de
port.
Un cer de un albastru intens, o lumin` superb`, prezentau
ruinele \n tot relieful lor. F`r` s` oboseasc`, Ines se l`s`
purtat` de forfota ampl` de pe aleea pavat` cu marmur`, ale
c`rei dale mari, \nc` perfect \mbinate, d`deau o idee exact`
despre importan]a ora[ului antic. Acesta se \ntindea pe mai
multe hectare. |n valea vast` [i bine aerisit` se \n`l]au peste tot
coloane, temple, alte str`zi trasate de arhitec]i exigen]i.
Ines nu se a[tepta la un orizont att de vast. De altfel, nu
era singura care se mira de asta. |n jurul s`u se exclama \n
englez`, \n italian`, \n flamand` sau \n francez`. Totul era
extrem de impresionant prin \ntinderea ruinelor [i calitatea
monumentelor deja resturate. Cu dou` mii de ani mai \nainte,
ora[ul Efes fusese f`r` \ndoial` o important` metropol` \n
care \ndeletnicirile din timpul liber, sporturile, situa]ia
material`, b`ile publice, reveneau cet`]enilor rafina]i. Nimic
uimitor ca pentru Philippe Efes era \nc` viu, p`rea astfel [i
pentru un vizitator neavizat.
La aproximativ cincizeci de metri \n jurul drumului, z`ri
grupul antrenant al tinerelor fete urm`rindu-[i profesorul.
Sim]i \n ea o emo]ie nou`. Philippe putea s` dea [i altceva
dect farmecul s`u [i s` creeze [i alte leg`turi dect cele de
seduc]ie. Era mndr` de asta.
Hubert de Coucy nu-i d`duse niciodat` aceast` impresie, cu
toate c` [i el fusese mai \n vrst` dect ea. Era bogat \n tradi]ii,
str`mo[i, bunuri materiale, dar n-avea puterea s` fac` s` renasc`
via]a \n mijlocul ruinelor. Aveau dreptate aceste adolescente s`
se ata[eze peste m`sur` de vr`jitorul care le transforma astfel
vacan]a. Nu le putea purta pic` pentru faptul c` vegheau cu
gelozie asupra lui, pentru a-l ap`ra de \ntlniri nepl`cute.
Grupul se apropia de gra]ioasa construc]ie a Bibliotecii.
|n`l]at` pe trei etaje, scoas` \n relief de coloane u[oare, fa]ada
parc` dansa \n lumina dimine]ii. Philippe, cu fa]a \ntoars` spre
soare, indica frontonul de marmur`. Cu siguran]`, inventaria
elementele constitutive ale sculpturilor [i materialele venite
din mai multe locuri din Turcia [i Grecia. Inesei i se p`rea c`
l-ar fi putut auzi chiar att de departe, att de mult erau
prezente \n mintea sa comentariile pe care i le f`cuse \n ajun
\n leg`tur` cu acest subiect.
134 MARINA THOMAS
Se duse s` se a[eze pe marginea drumului, pe un capitel
p`r`sit, decorat cu frunze de marmur`. O umbr` lini[titoare
domnea aici. Construc]ia ce constituia fntna f`cea ecran
\ntre ea [i soare. L`sndu-se u[or \napoi, g`si pentru a-[i
sprijini spatele o coloan` [i zmbi la ideea c` arti[ti att de
vechi \i procuraser` \n acela[i timp pl`cerea de-a vedea [i
confortul.
Pentru prima dat`, avea cu adev`rat \ntlnire cu
Kervonnec. Pn` acum, \l a[teptase sau fugise de el \ntr-o
manier` dezordonat` [i numai \ntmplarea f`cuse s` se nasc`
un dialog \ntre ei.
Era oare un progres real \n rela]ia lor? |ncerca s` cread`.
|nclinndu-se pu]in mai spre coloana robust` din
marmur`, neted` ca o piele, \[i rezem` obrazul de ea. Astfel
instalat`, era perfect \n largul ei. Nu mai putea z`ri cl`direa
Bibliotecii, dar f`r` \ndoial`, profesorul [i trupa sa se
\ndreptaser` spre alt cartier al ora[ului. Ar fi fost inutil s`
\ncerce s` urm`reasc` din privire micul grup de-a lungul unui
teren att de vast.
Trecu o or` \n aceast` \ncntare. |n zadar evoc` Ines
nelini[tile [i \ndoielile sale din ajun, nu g`sea \n ea dect
speran]` [i bun` dispozi]ie.
{i iat-o pe nimfa din Efes! Va ie[i din cutia mea mic`.
Ines tres`ri. Philippe Kervonnec era \n fa]a ei, fluturnd un
aparat fotografic. Instinctiv, \[i puse mna la fa]`, dar [tia bine
c` de-acum gestul era inutil [i c` fotografia fusese f`cut`.
Cu aceast` coloan` corintian` \n spatele t`u, va fi foarte
bine. Aparatului meu \i trebuie trei minute pentru a ne restitui
capodopera [i...
Dar se \ntrerupse, uluit. Ines se ridicase furioas` [i
tulburat`. Se \ncrunt` [i, schimbnd tonul, exclam`:
CROAZIERA UIT~RII 135
Calmeaz`-te, nu voi p`stra o dublur`! |]i voi da unica
fotografie! Pentru c` este att de compromi]`toare...
Dar ea nu putea vorbi [i fixa cu team` cutia neagr` din care
va ie[i, \n cteva minute, prima fotografie a noului s`u chip.
B`nuiam c` aveai ceva de ascuns [i \ncepnd de asear`
m-am luminat, dar am \ndep`rtat o att de penibil` b`nuial`...
|n acest caz, continu` el cu o privire sever`, de ce te afi[ezi pe
un vapor de lux?
Nu-mi... plac fotografiile...
Cel pu]in dac` te hot`rai s`-]i petreci restul vie]ii \n
str`in`tate, \n speran]a c` nimeni nu se va gndi...
Eu? Dar de ce?
Se auzi un declic [i fotografia ie[i din aparat. El nu se mai
preocup` de asta.
M-am gndit mult noaptea trecut`, la so]ul t`u mort. {i,
pe cuvnt, am ajuns la o concluzie logic`, dar cu ni[te tr`s`turi
att de blnde, un chip att de pur, este u[or s`-]i ascunzi
jocul. Noi, b`rba]ii, ne l`s`m cu u[urin]` prin[i. Eu \nsumi,
care m` laud c` am devenit prudent, eram gata...
Nu \n]eleg, repet` ea.
Dar eu \ncep s` aranjez minciunile [i adev`rurile din
puzzle.
E[ti norocos; eu \nc` n-am reu[it, m`rturisi ea cu o
am`r`ciune sincer`.
|nceteaz` s` joci teatru. Este inutil, pentru c` acum
\n]eleg totul.
Dac` [tii despre ce este vorba, \]i dai seama c` o
fotografie nu putea dect s` m` tulbure. Oricum, \mi pare r`u
de aceast` indiscre]ie!
Dup` ce am f`cut fotografia, am \n]eles eviden]a. Reac]ia
ta a fost att de prompt`!
136 MARINA THOMAS
|mpotriva voin]ei sale, \n timp ce el vorbea, ea \ncerca s`
z`reasc` fotografia \nc` prins` de aparat. El \i surprinse
privirea, o smulse [i i-o d`du.
O primi cu minile tremurnde [i se sili s-o examineze.
Aceasta era a[adar noua Ines de Coucy!
Tot ceea ce-i spusese Philippe [i ce recep]ionase ea mai
pu]in bine \n oglinzi, era adev`rat. Tn`ra femeie rezemat` de
coloan`, avea un profil \ncnt`tor. Buclele blonde formau o
casc` de aur care apar]inea zei]elor antice...
Emo]ionat`, izbucni \n hohote de plns [i fotografia \i c`zu
la picioare.
Este pu]in prea trziu ca s` plngi, nu g`se[ti? \i arunc`
el cu un inexplicabil dispre].
Cred c` nu \n]elegi!
|n]eleg c` ]i-ai stricat via]a printr-un act stupid. Cu
siguran]` vei oferi ni[te motive bune: constrngerea, decep]ia,
poate vei evoca [i o prea mare sensibilitate? Dar de ce n-ai ales
s` te despar]i de so]ul t`u?
O frac]iune de secund`, Ines, \n naivitatea sa, se \ntreb`
dac` din \ntmplare Philippe era gelos pe Hubert. Dar
aceast` explica]ie prea m`gulitoare i se p`ru neverosimil`.
N-o iubea suficient pentru asta! |n acest caz, de ce se
amesteca? De altfel, Hubert nu mai era o problem`. Murise \n
pr`pastie... Bigui:
Trebuia s` ne desp`r]im, dar el mi-a cerut s` a[tept [i...
{i erai prea ner`bd`toare, a[a este? Probabil g`sise[i deja...
Ae apropiase de ea. Avea soarele \n spate. Niciodat` nu i se
p`ruse att de \nalt, nici att de temut. Avu un gest de-a se da
\napoi. Unde era oare cavalerul tandru din ajun [i oare visase
dorin]a pe care o sim]ea el atunci?
Urmndu-[i mi[carea, el \naint` c]iva pa[i [i \ntreb` cu
agresivitate:
CROAZIERA UIT~RII 137
|nc` mai g`se[ti c`-i seam`n?
Nu fi gelos, \l rug` ea, \n[elndu-se \nc` o dat` asupra
reac]iei sale. N-a reprezentat nimic pentru mine; dac` mama
n-ar fi fost \n situa]ia aceea, niciodat`...
Asta nu explic` deloc gestul t`u!
Dar era att de bolnav`! {i dac` i-ai fi v`zut s`rmanul
chip, att de zmbitor, cnd mi-a adus la cuno[tin]` ce i-a
declarat el... N-am rezistat... Era pierdut` [i [tiam asta, o [tiam
deja de trei luni. N-aveam nici o [ans` s-o duc \n Elve]ia, unde
era convins` c` ar putea fi salvat`...
{i probabil asem`narea noastr` ]i-a dat ideea de-a face
din mine viitoarea ta victim`?
Victim`? |n loc s` se revolte, Ines crezu c` Phlippe l`sa s`
se \n]eleag` c` [i el o iubea [i se apropie de el zmbind.
Nu ]in s` fac victime, spuse ea \ncet.
N-are rost s` schimbi astfel discu]ia! izbucni el. {tiu c`
femeile sunt de temut, dar de aici pn` la a ucide!
A ucide? De ce vorbe[ti astfel?
A ucide pentru a deveni o v`duv` bogat` [i ciudat`,
pentru a purta un colier de diamante...
Ines ame]i brusc. De-abia acum \n]elegea c` de un sfert de
or` ei nu vorbeau despre acelea[i fapte, despre acelea[i
probleme... Dar care era aceast` crim`?
Lu` automat fotografia c`zut` la picioarele sale [i o
contempl`.
{i eu care am fost gata s` te iubesc! Exclam` Philippe.
Timp de cinci ani am [tiut s` fiu rezervat, s`-mi schimb via]a [i
iat` c` era gata s` cad din nou \n plasa unei aventuriere!
Nu sunt a[a ceva. Acestea sunt expresii ridicole [i
vulgare. Ar trebui s` evi]i s` faci apel la asemenea banalit`]i!
El \i lu` brusc fotografia din mini [i o ridic` \n lumin`.
138 MARINA THOMAS
D`-mi \napoi aceast`...
Prive[te, continu` el, \nc` la fel de ironic, iat-o pe nimfa
cu tr`s`turi mai pure dect con[tiin]a [i sufletul s`u!
|ntr-adev`r, con[tiin]a mea nu-mi repro[eaz` nimic...
Dar vocea i se frnse. |n realitate, se sim]ea vinovat` fa]` de
Hubert de Coucy. Moartea sa tragic` o f`cuse s`-[i regrete
duritatea [i refuzul de a-l ierta. Dar Philippe nu putea s` [tie.
Atunci, ce-i repro[a? {i cu ce drept?
Nu, nu ai con[tiin]a lini[tit` [i e[ti \ngrijorat`. De cnd
ne-am \ntlnit, te por]i ca o vinovat`.
Vinovat` pentru c` nu l-am iertat?
Nu. Pentru c` l-ai omort.
Ea r`mase o clip` uluit`. A[adar, el credea c` Hubert voise
s` moar`? Aceast` b`nuial` o atinsese o clip` [i pe ea, dar
amintindu-[i \mprejur`rile accidentului, nu reu[ea s-o cread`
cu adev`rat. {i apoi, ar fi trebuit s` vrea s-o ia cu el \n moarte...
Ridic` ochii spre Philippe. Avea o fa]` \mpietrit` ca a unei
statui. O privea cu un fel de s`lb`ticie.
Crezi c` ar fi vrut s` moar`? M-am temut [i eu cnd am
devenit con[tient`. Dar atunci, a vrut s` ne ucid` pe amndoi?
{i, \n timp ce vorbea, devenea con[tient` de adev`r. Da,
f`r` \ndoial`, Hubert, desperat, \[i dorise aceast` sc`pare. De
aceea, accelerase att de imprudent \n acea clip`...
Ce contau \n clipa aceasta b`nuielile lui Philippe, repro[urile
nejustificate pe care i le f`cea... Se a[ez` din nou pe capitel
pentru a se gndi. De]inea firul care o va conduce spre adev`r...
Philippe Kervonnec continua s-o fulgere cu privirea. Ochii
\i str`luceau.
Vei m`rturisi? izbucni el.
N-am nimic s`-]i spun. Mi se pare c` aceast` problem`
\mi apar]ine mie [i c` am pl`tit destul de scump...
CROAZIERA UIT~RII 139
Nu v`d \n ce m`sur` e[ti chiar a[a de plns! Dimpotriv`,
consider c` ai conceput un plan banal, dar eficace. Necazul
este c` fenomenul de remu[c`ri stric` deseori frumoasele
planuri de viitor!
Las`-m` s` m` gndesc, murmur` ea rug`toare, las`-m`.
Mi se pare c`-mi revine deodat` memoria [i...
Hot`rt lucru, e[ti o actri]` extraordinar`! Acum vei
evoca amnezia! Nu dai \napoi din fa]a nici unui [iretlic...
O prinse cu brutalitate de umeri [i o oblig` s` se ridice. |n
pofida agresivit`]ii gesturilor, ea r`mnea sensibil` la cea mai
mic` atingere [i temndu-se s` nu cedeze emo]iei, se
\ndep`rt` de el...
Asear` \]i pl`ceam mai mult, \i spuse el cu dispre], dar
atunci nu te gndeai c` voi ghici!
Nu este nimic de ghicit. Oricum, acest trecut nu este
important pentru tine, ci pentru mine! Dac` m-ai l`sa o clip`...
S` te las? Ei bine, aveam o \ntlnire fermec`toare, trebuie
s` te fac s` vizitezi frumoasele ruine. Am renun]at la toate
obliga]iile mele! Dar \]i m`rturisesc faptul c` perspectiva de-a
iubi o criminal` poate provoca o anumit` stupoare \n sufletul
unui b`rbat cinstit!
Nu sunt o criminal`! Dac` so]ul meu era disperat [i dac`
a vrut s` moar`...
Dar se opri. Dac` \ntr-adev`r Hubert de Coucy concepuse
un plan de sinucidere, Philippe n-avea s` fie confidentul unui
asemenea secret! {i, de altfel, de ce se \ndrjea astfel asupra
trecutului s`u?
De ce ]i-a fost att de team` c` te-am fotografiat?
Ea \l privi o clip` f`r` s` r`spund`. Va face \nc` o dat`
pentru el un efort de sinceritate care o va costa. |l privi atent,
cu intensitate, ca pentru a-[i imprima bine \n memorie
140 MARINA THOMAS
tr`s`turile sale, pn` cnd el fu surprins de expresia sa
\ncordat`. Cum va primi oare vestea? |i va accepta chipul cnd
va afla c` aceast` armonie este aproape artificial`?
Cu lacrimi \n ochi, murmur`:
Este din cauza chipului meu. Nu l-am v`zut niciodat`
pn` acum \n fotografie...
El rican` cu r`utate:
Ai vrea s` m` faci s` cred c` acel so] att de \ndr`gostit
n-a avut niciodat` ideea de-a fixa pe pelicul`...
Ea \l opri dintr-o mi[care, punnd mna pe gura lui
Philippe.
Vorbesc despre noul meu chip, de dup` accident...
Acesta nu este al meu!
Te credeam mai abil`! spuse el aplecndu-se asupra ei.
Aceast` nou` inven]ie este de cel mai prost gust!
Dar este adev`rul! Portiera mea s-a deschis [i am fost
aruncat`...
Mai degrab` ai s`rit la timp!
S`rit la timp? Dar ce vrei s` spui?
Cnd e[ti la volan, se poate reu[i o asemenea manevr`...
Ea scoase un strig`t de stupoare. Tocmai \n]elesese! O
acuza c`-l ucisese inten]ionat pe Hubert [i c` aranjase
accidentul pentru a camufla crima!
Dar e[ti nebun! strig` ea. Complet nebun! Cum po]i
n`scoci o asemenea inep]ie! {i spui c` m` iube[ti. Frumos
rezultat!
Apoi imediat, printr-o reac]ie surprinz`toare pe care nu
[i-o putu st`pni, izbucni \n rs \n timp ce el r`mase nemi[cat
lng` ea, cu aparatul \n mn`, redus la t`cere.
Dup` o clip`, ea \n`l]` capul pentru a-l interpela cu
ranchiun`:
CROAZIERA UIT~RII 141
De ce nu faci o fotografie a criminalei evocndu-[i crima
rznd?
A[adar, este adev`rat \n leg`tu` cu chipul t`u... El...
Ea p`li. Vestea \l impresionase indiscutabil pe Philippe. |[i
va mai apropia oare buzele de obrazul s`u, \[i va mai trece
mna prin p`rul s`u f`r` s` se team` de prezen]a cicatricelor?
Imagineaz`-]i, chipul meu este rezultatul unor serii de
interven]ii considerate delicate! f`cu ea pe grozava, \n
realitate moart` de fric` [i pndindu-i privirea.
Reac]ia sa fu nea[teptat`. O prinse \n bra]e cu blnde]e [i
murmur`:
Ines, a[ vrea att de mult s` fie adev`rat!
Ea sim]i c` cedeaz` dorin]ei de a primi s`rut`rile lui,
mngierile... Dar, mai \nti voia s` se explice, s` \nl`ture
orice b`nuial` din mintea lui Philippe.
Vezi tu, n-am avut timp s` \nv`] s` conduc, remarc` ea cu
ranchiun`. N-am avut niciodat` ma[in` \nainte de c`s`torie [i
sunt ie[it` dintr-o clinic`. Am prev`zut aceast` c`l`torie
pentru a \ncerca s` uit! Cu tine, n-a fost posibil...
El st`tea nemi[cat, l`snd-o s` se plimbe de colo colo prin
fa]a sa, f`r` s` fac` vreun gest. Se calmase. P`rea c` se
gnde[te.
Ea mai vorbi un timp, \ncercnd astfel s`-[i justifice
anumite atitudini, dar \n timp ce evoca lunile penibile tr`ite \n
clinic` \ntre dou` interven]ii, avea impresia c`-l pierdea
pentru totdeauna pe Philippe, c` el \ncerca din polite]e s`
admit` realitatea, dar c`, indiscutabil, sim]urile sale o
respingeau. N-ar fi trebuit s`-i m`rturiseasc`... El ar fi
continuat s`-i admire frumuse]ea, s`-i doreasc` trupul... Dar,
printr-un fel de cruzime fa]` de ea \ns`[i, d`dea am`nunte,
preciza cu lacrimi \n ochi c` pn` cnd se trezise nimeni nu
crezuse c` va supravie]ui.
142 MARINA THOMAS
El \naint` [i cuprinse \n mini chipul tinerei femei. Timp
de cteva clipe, ea \l l`s` s-o fac`, fericit` s` reg`seasc` gustul
buzelor b`rbatului pe care-l iubea mai presus de orice. O duse
lng` fntn`, o f`cu s` se a[eze al`turi de el [i, murmurndu-i
numele, \i acoperi cu s`rut`ri gtul [i minile.
Tremurnd de dorin]`, ea nu-ndr`zni totu[i s` r`spund`
avansurilor sale. O idee \nsp`imnt`toare se stabilise \n sinea
sa: \i era mil`, regret` izbucnirea precedent` [i \ncerca s` se
fac` iertat. Tulburarea ce o curpinsese \mpotriva voin]ei ei, se
p`rea c` nu era \mp`rt`[it` de Philippe.
|ntr-o tres`rire de curaj, de demnitate, \ncerc` s` scape de
\mbr`]i[are. El nu insist`. Era o dovad` \n plus c` avusese
dreptate: nu po]i dori o masc`, indiferent dac` aceasta era att
de perfect`. Ori, dac` ea \ns`[i avea attea dificut`]i \n a-[i
accepta noua \nf`]i[are, cum ar fi putut s`-i repro[eze unui
str`in c` \ncearc` pentru ea un fel de repulsie?
Trebuie s`-mi por]i o pic` teribil`, spuse el cu o voce
\n`bu[it`, ridicndu-se.
Oh, trebuia ca \ntr-o zi s` accept complet adev`rul. Ast`zi
sau mine, este acela[i lucru!
Nu [tiu ce s` spun pentru a \ncerca s` m` justific. Am
vegheat toat` noaptea cu aceast` b`nuial` oribil`. Am reu[it
s-o \nl`tur, dar cnd ai ridicat minile pentru a te ap`ra...
Haide, Philippe, nu te procupa prea mult de o v`duv`
bogat` [i dornic` s` fie curtat`!
|i venea greu s` glumeasc`, s`-l priveasc` firesc, \n timp ce
sim]ea bine c` era gata s`-l piard` [i c` nu vor mai fi niciodat`
\ntre ei nici certuri, nici ne\n]elegeri, nici un vals lent.
Este timpul s` ne \ntoarcem pe Ulysse, remarc` el.
Autocarele sunt probabil gata de plecare spre port.
Urcar` \ncet, frumoasa strad` pavat` cu marmur`. Din sens
invers sosea un grup de japonezi.
CROAZIERA UIT~RII 143
Nu trebuie s` plng, \[i repeta Ines, nu trebuie s` plng.
Trebuie s` rezist pn` la sosirea pe vapor....
Al`turi de ea, Philippe se str`duia s` dea am`nunte despre
cl`dirile restaurate pe care le \ntlneau, dar se sim]ea c` era
pentru el un mod de-a continua o conversa]ie artificial`.
Pentru a-[i face curaj, Ines \ncerca s`-[i bat` joc de ea
\ns`[i, s`-[i fac` repro[uri.
Ar trebui s` \nv`] pe viitor s` m` feresc [i eu de \ntlniri
nepl`cute. Sunt slab` [i la[`... N-ar fi trebuit s` accept nici
m`car s` mergem \mpreun` la autocar. Trebuia s`-l trimit
\napoi! Un b`rbat capabil s` m` b`nuiasc` de o crim`!.
|l privea pe ascuns. Mergea cu capul \n jos, pref`cndu-se
c` face s` se rostogoleasc` ni[te pietricele cu vrful
piciorului... Dorin]a sa nu rezistase... N-o iubise cu adev`rat \n
aceste cteva zile, dar cedase totu[i pl`cerii de-a o cuceri.
Aveai dreptate, remarc` ea, f`cnd un mare efort s` nu
plng`, numai misterul te intereseaz`.
|mi pare r`u c` am glumit att de mult, murmur` el. Nu
mi-am dat seama. Am fost un prost. Crede-m` c`-mi repro[ez
foarte mult.
Dac` o iubea, \n aceast` clip` n-ar fi avut nici un repro[
s`-[i fac`.
Sprijin`-te de mine, ad`ug` el amabil. Mai avem \nc`
dou` sute de metri [i \mi este team`...
Te temi pentru genunchiul meu? \l \ntreb` ea,
acceptndu-i bra]ul.
Reg`si lng` el aceea[i emo]ie [i dac` ar fi \ncercat s-o
s`rute, cu siguran]` s-ar fi l`sat sedus` \nc` o dat`. Dar el
\nainta f`r` s` spun` nimic, atent doar s-o fac` s` evite locurile
mai accidentate ale drumului.
144 MARINA THOMAS
Cnd \i v`zur` pe Gregory Smith [i pe Marjorie venind \n
\ntmpinarea lor, fur` f`r` \ndoial` u[ura]i amndoi c` nu
trebuia s` se mai prefac` \ntr-o intimitate att de penibil`.
|ncepusem s` ne \ngrijor`m, explic` Marjorie. Toat`
lumea v` a[teapt`...
Eu nu m` \ngrijorasem, ad`ug` Gregory \n englez`, cu
un zmbet mali]ios.
S` mergem s` ne lini[tim \nso]itorii, r`spunse scurt
Philippe, care f`cea un efort vizibil s` fie amabil.
Ce ruine minunate! exclam` Marjorie trecndu-[i bra]ul
pe sub cel al lui Ines. {i ai fost deosebit de bine \nso]it` pentru
a aprecia!
Admirabil \nso]it`, \ntr-adev`r, \nt`ri ea, \n timp ce
Philippe [i Gregory o luaser` \nainte.
Dar este att de vast. Ar trebui s` revenim [i s` r`mnem
cteva zile. Gregory sper` c` o vom putea face dup`
c`s`torie...
A[adar, este hot`rt? V` c`s`tori]i la Atena? \ntreb` Ines
cu o veselie for]at`.
Da. Sunt foarte fericit`. Asta dovede[te c` este un b`rbat
serios! {tii c` pn` acum m-a s`rutat de cinci ori?
P`rea \ncntat` de atta pudoare. |nduio[at`, Ines
confirm`:
Te respect` pentru c` te iube[te cu adev`rat.
{i vom cunoa[te mai bine Grecia r`mnnd aici. Gregory
a citit un vraf de c`r]i despre aceste civiliza]ii [i dore[te s`
devin mai pu]in ignorant`.
Hot`rt lucru, cei doi \ndr`gosti]i dovedeau c` erau
capabili [i de alt interes dect cel de a-[i administra
respectivele averi. Oare nu punea dragostea la punct
adev`ratele priorit`]i?
CROAZIERA UIT~RII 145
Din p`cate, Ines nu putea face un bilan] la fel de pozitiv al
acestei croaziere. Departe de asta. De altfel, de cnd \n]elesese
c` Philippe n-avusese puterea s` accepte adev`rul, c`zuse
\ntr-un fel de apatie care-i permitea s` fie neatent` la gesturile
[i cuvintele vie]ii obi[nuite.
M` descurc, se gndi ea. |n realitate, sunt complet
desperat`.
Ideea c` so]ul s`u i-ar fi putut dori moartea \i venea tot mai
des \n minte, \n memorie. Avea impresia c` o [tia de mult
timp, dar n-o acceptase niciodat`... Acest fapt o elibera \n
parte de remu[c`rile fa]` de conte; g`sea \n ea chiar destul`
indulgen]` pentru a-l ierta. Totu[i, \ntr-un anumit fel, reu[ise
\n tentativa sa, deoarece dup` accident nu mai era aceea[i.
|ntr-adev`r, ea era moart` [i cea care o \nlocuise nu p`rea prea
\nzestrat` pentru fericire...
Dar la ce bun s`-[i repete mereu toate acestea, \[i spuse
ea suind \n autocar, unde c`l`torii le salutar` sosirea cu glume
mai degrab` \ndoielnice [i ridicole, dat` fiind situa]ia.
Cei doi b`rba]i se a[ezar` unul lng` altul, rezervnd cele
dou` locuri din fa]a lor Inesei [i prietenei sale.
|ntoarcerea avu loc \n mijlocul cntecelor [i rsetelor.
Marjorie \[i al`tur` curnd vocea celor ale \nso]itorilor lor,
care fredonau cntece folclorice.
Numai Philippe [i Ines nu cntau, dar ea sim]i curnd pe
um`rul s`u o mn` ferm`.
Se \nfior`. Nu \ncerca nici o ranchiun` fa]` de acest b`rbat
att de seduc`tor. |[i puse la rndul ei mna u[or peste
degetele bronzate, \ntr-o dezmierdare prietenoas`. Nu era
vina sa dac` era impresionat; nu-i era oare ei \ns`[i pu]in
team` de propriul s`u chip?
146 MARINA THOMAS
Nu. Nu-mi mai este team`, descoperi cu uimire. De cnd
am v`zut fotografia, mi se pare c` am fost \ntotdeauna a[a...
Cred chiar c` m`tu[a Anne n-a gre[it spunnd c` mai degrab`
am c[tigat!.
A[adar, Philippe Kervonnec avusese un loc foarte
important \n via]a sa: \l iubea cum nu avusese niciodat` pn`
atunci ocazia s` iubeasc` [i o \mp`case cu ea \ns`[i. Nu era
totul negativ \n aceast` aventur` care totu[i risca s-o fac` s`
sufere multe luni.
Numai c` de acum \nainte nu sunt capabil` s` iubesc alt
b`rbat... |n via]a mea nou`....
Dar se [tia legat` de Philippe nu numai din cauza seduc]iei
sale naturale, ci [i pentru c` trupul ei reac]ionase pentru
prima dat` [i c` aceast` leg`tur` i se p`rea [i mai ireversibil`.
Prnzim to]i patru \mpreun`? \ntrebase Marjorie la
sosirea pe Ulysse.
Cred c` Ines are nevoie s` se odihneasc`, obiect`
Philippe, venindu-i \n ajutor tinerei femei.
Atunci v` l`s`m. Pe mai trziu, spuse americanca,
lundu-[i logodnicul cu ea.
Philippe ad`ug` cu blnde]e:
Te conduc pn` la tine.
Mul]umesc.
Era curios s` aib` cu el aceste raporturi de polite]e, s`-i
accepte amabilitatea, s` [tie c` el \[i ar`ta astfel regretele, dar
[i neputin]a de-a o iubi. Pentru el, devenise un adev`rat
monstru... Totu[i, o mare tandre]e o cople[i \n timp ce,
rezemat` de el, cobora treptele \nguste.
Iat`, spuse el.
Am cheia, ad`ug` ea, f`cnd un efort pentru a zmbi.
{i, \ndat` ce \nchise u[a, se pr`bu[i pe pat plngnd \n hohote.
CROAZIERA UIT~RII 147
Capitolul 10
Dar unde este Acropole? Nu se vede nimic?
Sosim \n Pireu; nu este dect portul pentru Atena!
Trebuie s` mai a[tept`m mult timp?
Cel pu]in o or`...
Eu sunt pe punte din zori, era superb, pe mare parc` era
aur!
{i Acropole?
Dar se pare c` nu suntem la Atena, numai \n fa]a
Pireului...
Grecia! Salut`m Grecia! }ara muzelor [i a zeilor!
Mi s-a spus c` nu vom acosta \nainte de o or` [i, pentru
Acropolr, va trebui s` mai a[tept`m \nc` mult timp...
|n largul Pireului, Ulysse a[tepta sosirea pilotului pentru a
acosta.
C`l`torii, emo]iona]i [i surescita]i de sosirea \n Grecia,
reac]ionau fiecare \n felul s`u, unii cu ner`bdare, al]ii
printr-un lirism debordant, al]ii prin uimirea clasic` a
ignoran]ei lor. Oricum, toat` lumea d`dea impresia c`
tr`ie[te un moment mare, \n timp ce debarc`rile de la
precedentele escale se desf`[uraser` f`r` emo]ii deosebite.
|n timp ce se schimbau att de multe \ntreb`ri [i att de
pu]ine r`spunsuri, soarele urca solemn la orizont [i to]i \[i
exprimau admira]ia \n leg`tur` cu legendara puritate a aerului
[i transparen]a luminii.
|nconjurat de elevele sale, toate animate [i fermec`toare
\n rochii ce le descopereau umerii tineri, Philippe
Kervonnec r`spundea cum putea mai bine, d`dea am`nunte
[i date cum \i cerea rolul, dar chipul \i r`mnea grav [i
preocupat.
Ines de Coucy nu ap`ruse \nc`, nici pe punte, nici \n
sufragerie [i saloanele erau pustii. A luat oare micul dejun \n
cabin`, dup` obiceiul s`u?
Domnule, vom \ncepe cu Muzeul Na]ional?
Nu. Vom merge mai \nti la Muzeul Benakis. Este mai
pu]in mare [i d` o foarte bun` \n]elegere a istoriei Greciei.
{i vom bea o cafea turceasc`?
Vom bea o cafea greceasc`! \ntrerupse prompt Philippe.
Dac` v` gndi]i c` este acela[i lucru, ave]i perfect` dreptate,
dar pentru greci, ceva ce este turcesc este \n mod obligatoriu
r`u!
Au fost att de des tortura]i [i invada]i de ace[ti barbari!
interveni Agnes senten]ios.
Bravo Agnes, dar nu exagera prea mult! Nu mai sunt
r`zboaie \ntre ei de mai mul]i ani. Nu aprinde flac`ra
discordiei prin comentarii belicoase!
Oricum, \n locul lor, eu nu i-a[ fi iertat niciodat`! declar`
o alt` domni[oar`, blond` [i durdulie.
Philippe se bucura c` trezise \n cteva zile acestor tinere
fete o asemenea dragoste pentru patria tuturor civiliza]iilor.
CROAZIERA UIT~RII 149
Totu[i, \l preocupa gndul la Ines de Coucy [i pndea sosirea
Marjoriei pentru a o \ntreba dac` are ve[ti despre tn`ra
femeie.
|n cabina sa, Ines terminase de f`cut bagajele. Se hot`rse.
Se va \ntoarce discret la Paris, dup` un sejur la Atena. Nu voia
s`-l mai vad` pe Phlippe, [i dac`-[i continua croaziera pe
Ulysse, n-ar fi putut evita s`-l \ntlneasc`.
Dup` ce plnsese ca o feti]` timp de dou` ore, frumoasa
contes` se ridicase [i \[i umezise cu grij` fa]a cu ap` foarte
rece. Un prim mod de a lupta \mpotriva desper`rii.
Cu toate acestea, noaptea fusese lung` [i \ntrerupt` de vise
cu att mai crude, cu ct fusese fericit`. |n somn, \[i imaginase
plimb`ri cu Philippe, drumuri ciudate pe care le f`ceau sub
cerul liber sau pe suprafa]a unei m`ri calme [i albastre. Chipul
de statuie revenise a[adar deseori \n memoria sa [i, de fiecare
dat`, trezindu-se tres`rind \nainte de sfr[itul visului, avusese
nostalgia corpului \nalt, suplu [i puternic, a buzelor att de
bine conturate, al c`ror contact cu pielea sa declan[aser`
aceast` avalan[` de senza]ii [i de dorin]` careo va l`sa
nostalgic` mult timp.
Acum, a[ezat` pe pat, \ntr-un taior de m`tase verde care-i
punea \n valoare p`rul [i ochii, resim]ea asupra ei \ns`[i
consecin]a eforturilor. O durere surd` \n ceaf` \i anun]`
\nceputul uneia din acele migrene care, de la accident, se
ab`tea asupra ei pentru cteva ore, l`snd-o extenuat`.
Nu ridica nici o greutate, \i recomandase doctorul
Descamp, la plecare. |ncheieturile dumitale sunt \nc` foarte
fragile....
|ntr-adev`r, ele fuseser` cele care amortizaser` [ocul cnd
fusese aruncat` din ma[ina ce nu mai putuse fi controlat`.
150 MARINA THOMAS
Sun` pentru a chema stewardul, \n scopul de-a elibera
cabina de cele dou` valize \nchise.
|n ciuda aparen]elor, sunt foarte neputincioas`, \[i spuse
ea [i am fost nebun` s` sper c` un b`rbat att de dinamic [i
plin de via]` ca Philippe poate accepta povara pe care o
reprezint....
Se a[ez` din nou, \ncercnd s`-[i goleasc` total mintea
pentru a nu c`dea din nou \ntr-o descurajare care o l`sa f`r`
puteri.
Cnd se cioc`ni la u[`, preg`tise o bacnot` pentru a-i
mul]umi stewardului.
Intra]i, spuse ea, este deschis...
Dar se sim]i ro[ind [i inima \ncepu s`-i bat` mai repede
cnd \l recunoscu pe Kervonnec.
P`rea \nvins.
Pot s` intru?
Desigur, \l asigur` \n mod automat, f`r` s` [tie dac`
dorea cu adev`rat asta.
|nchise u[a dup` el [i r`mase \n picioare privind-o.
Ea \ns`[i foarte \ncurcat`, \[i aprinse o ]igar` pentru a-[i
face de lucru.
Am venit s`-mi cer iertare, n-am putut dormi [i...
Iar! Hot`rt lucru, vei deveni o persoan` care sufer` de
insomnii, r`spunse ea, aruncnd un nor de fum. Veghezi
pentru c` sunt o criminal`, veghezi pentru c` sunt
nevinovat`!
|n realitate, de cnd se afla \n fa]a ei, mnia [i dragostea \i
h`r]uiau din noumintea. Sim]ea \n acela[i timp dorin]a s`
plng` [i s` se r`zbune, s` dispar` \n bra]ele lui [i s`-l
umileasc`.
CROAZIERA UIT~RII 151
Probabil \mi repro[ezi teribil.
S`-]i repro[ez? Dar de ce? Nu i se poate repro[a cuiva o
gre[eal` de judecat`...
Ar fi trebuit s` fiu mai pu]in sigur de mine...
Se gndi o clip` s`-i spun` s` se a[eze, dar un reflex de
r`zbunare pu]in copil`resc o f`cu s`-[i schimbe p`rerea.
Ai fi putut s` te ab]i s` vii, ad`ug` ea.
Nu puteam.
De ce oare era att de schimbat? Avea chiar impresia c` [i
expresia fe]ei i se modificase. P`rea mai pu]in tn`r... Mai
pu]in... cuceritor.
Ai dreptates` fii att de rece [i dur` cu mine; \ntr-adev`r
mi-am pierdut capul, admise el. Aceast` poveste de asasinat
era ridicol`.
|nc` un miracol al intui]iei tale, indiscutabil!
Se mira s`-l vad` att de umil, \n timp ce pn` atunci fusese
att de sigur de el. Totu[i, chiar [i a[a, se sim]ea dominat` [i
tulburat` de prezen]a lui pl`cut`. |n aceast` camer`
\ntunecat`, \n care perdelele nu fuseser` trase, dou` l`mpi
mici aruncau umbre pe unul din pere]i [i pe tavan. Asta crea
[i mai mult` intimitate. |n penumbr`, tr`s`turile lui Philippe
erau accentuate, puse \n eviden]`.
Cum ceda treptat ambian]ei [i regretelor, [i pentru c` se
temea s` nu se \nduio[eze, \ncerc` s`-[i reg`seasc` pu]in din
umor:
Pentru el, sunt o alt` persoan`, o femeie fabricat`. La Efes
m-a s`rutat din mil` [i n-are nici m`car curajul s` continue s`
m` induc` \n eroare! Asta zic [i eu o aventur` frumoas` [i att
de romantic`!.
152 MARINA THOMAS
La aceast` idee, lacrimi de umilin]` \i urcar` \n ochi.
Ce a[ putea face, \ntreb` el, ai suferit att de mult [i eu
am petrecut cinci zile ironizndu-te cu cruzime.
Ea nu \ndr`zni s` r`spund`, de team` s` nu izbucneasc` \n
plns. Scena aceasta o umilea profund. Avea impresia c` era
considerat` o victim` f`r` ap`rare.
Totu[i, cnd \[i plec` ochii [i l`s` t`cerea s` se instaleze
\ntre ei, v`zu piciorul lui Philippe \naintnd un pas. Inima
\ncepu s`-i palpite. R`mase nemi[cat`, de team` s` nu-l
descurajeze. |nc`l]at cu o espadril` de culoare deschis`,
piciorul \naint` f`r` zgomot, cel`lalt \l urm`... Se va propia
\ntr-adev`r, va veni la ea?
Nu. El r`mase din nou nemi[cat.
Suntem la chei, remarc` el.
{i ea \n]elese c` noua consisten]` a lini[tii venea nu din
emo]ia sa, ci din oprirea ma[inilor.
{i atunci? Foarte curnd se vor desp`r]i? Nu-l va mai
revedea niciodat` pe acest profesor de limba greac`, ce avea
privirea ironic` [i tandr`; nu se va mai afla niciodat` \n bra]ele
necunoscutului de pe punte!
Philippe..., murmur` ea.
Ines, m` vei putea ierta \ntr-o zi? Mi-ar pl`cea att de
mult s` te rev`d la Paris. Predau la liceul Mallarme... Dac` din
\ntmplare...
Ea nu \ndr`znea s` \n]eleag`. Lacrimi \i [iroiau pe obraji. |i
propunea oare prietenia pentru a ob]ine iertarea? N-ar
suporta, ar fi [i mai penibil dect s` \ncerce s`-l uite complet.
Din nou dansul t`cut al espadrilelor! Picioarele lungi, unul
dup` altul, ezitau \nainte de-a se apropia de patul pe care era
a[ezat`.
CROAZIERA UIT~RII 153
Pot s` iau bagajele? \ntreb` vocea vesel` a stewardului.
Nu mi[ca, spuse Philippe, Inesei; m` voi ocupa eu de
asta.
Ridic` f`r` greutate cele dou` valize [i i le trecu f`r` o
vorb` stewardului. Apoi \nchise u[a... cu cheia.
Ines se ridicase cnd stewardul ceruse bagajele. Se gndise
atunci c` acest incident va fi semnalul desp`r]irii. A[a c` fu
u[urat` s`-l vad` pe Philippe \ntorcndu-se spre ea. Oare ce
mai voia? Ce efort va face pentru a-[i uita repulsia?
{tii, \n diminea]a aceasta, vroiam s` te conving s`
m`rturise[ti totul la poli]ie, spuse el zmbind trist.
Altfel m-ai fi denun]at tu \nsu]i? \ntreb` Ines,
decep]ionat` de reflec]ia sa.
Cu siguran]`, nu. Nu vroiam s` ]in seam` de nimic. Ur`sc
violen]a, banii care corup; ur`sc trgurile [i calculele.
Iat` o profesiune de credin]` foarte interesant`, \l ironiz`
ea, tot mai \nciudat`. Nu e[ti vesel \n diminea]a asta!
V`d bine c` m` dete[ti [i o merit, admise el. N-ar fi
trebuit nici m`car s` \ncerc aceast` interven]ie, dar aveam ceva
s`-]i dau...
Scoase din buzunar fotografia pe care probabil o l`sase s`
cad` la Efes.
Pune-o acolo pe mas`, spuse ea.
Tot nu vrei s-o vezi?
Nu [tiu...
Este o fotografie care-mi va r`mne foarte scump`, spuse
el, pentru c` este prima pe care ]i-am f`cut-o.
Ea r`mase uluit`. |n loc s-o comp`timeasc`, el p`rea c` se
bucur` s` fie o alta. O str`b`tu o lic`rire de speran]`.
Am [i alte fotografii, murmur` ea. Mama mi-a f`cut
uneori...
154 MARINA THOMAS
Nu vreau s` le v`d! izbucni el. Pentru mine, vei fi \ntotdeauna
cea pe care am v`zut-o fugind pe punte \n lumina lunii!
I-ar fi putut spune c` [i ea p`stra de la aceast` prim`
\ntlnire o amintire mai vie dect toate celelalte [i c` va
r`mne str`inul clarului de lun`. Dar pentru a alunga oprice
speran]`, alese resemnarea.
Nu-]i port pic`.
Totu[i, v`d c` ]i-ai f`cut bagajele. Nu te \ntorci pe Ulisse?
Este de preferat s` nu te oblig s`-]i \nvingi repulsia de-a
lungul \ntregii c`l`torii de \ntoarcere.
Repulsia mea? se mir` el. Dar de ce spui asemenea lucru?
Nu te str`dui, Philippe. Pot s` \n]eleg c` o femeie cu
chipul ref`cut este pentru un b`rbat un obiect de...
Ines! Ai putut crede c` m-am speriat deodat` de
frumuse]ea ta?... Haide, este o prostie! Complet absurd!
F`r` s` vrei, Philippe. Nu mai nega mult timp, ar fi
penibil pentru amndoi. Te-ai schimbat imediat.
Dar tu e[ti cea care s-a schimbat, nu eu! {i am \n]eles c`
nu mai aveai nici o \nclina]ie pentru un imbecil care te-a
b`nuit att de proste[te!
El se \nfuriase acum, dar o lu` \n bra]e, astfel \nct ea \i
putea mngia ceafa solid`, [i s`-[i pun` capul pe pieptul
musculos.
Mi-a fost att de team`, murmur` ea. Este adev`rat, oare,
c` nu te dezgust?
El protest` acoperind-o cu s`rut`ri.
Haide, Ines, draga mea, nu se poate s` nu fi \n]eles c` m`
zb`team, c` luptam \mpotriva ta...
Pn` la a m` crede o criminal`, ai mers prea departe cu
ap`rarea! {i apoi...
Dar se opri ezitnd.
CROAZIERA UIT~RII 155
{i apoi? insist` el a[eznd-o pe pat [i \ngenunchind lng` ea.
{i apoi, ai diversiuni \n aceast` c`l`torie, e[ti iubit,
admirat...
Te \nc`p`]nezi s` vorbe[ti despre clasa mea. Dar am mai
multe grupuri pe an. Dac` trebuia s` ascult toate
domni[oarele, mi-a[ fi petrecut timpul f`cndu-le sonete!
Pasagerii sunt ruga]i s` se adune pe puntea de plimbare.
Bagajele vor fi expediate....
Valizele tale, strig` Philippe.
Era deja \n picioare [i deschise u[a cabinei.
|l voi anun]a pe spion c` r`mi la bord, \i spuse \nainte
de a pleca.
R`mas` singur`, Ines avu o scurt` ame]eal`. |ntr-un sfert de
or`, via]a sa \[i schimbase din nou sensul, iar planurile sale,
modificate f`r` consim]`mntul s`u, vor fi preluate de acum
de minile lui Philippe Kervonnec. |nchiznd ochii, se l`s`
prad` oboselii. Avea impresia c` timp de cinci zile escaladase
ni[te mun]i imposibili. Urcase, coborse, urcase din nou...
Philippe revenise deja, zmbitor, transformat, voios.
Pasagerii aiuri]i sunt ruga]i s` nu mai \ncerce s` fug` [i
s`-[i lase bagajele la bord! Ordinul comandantului!
Ce comandant? \ntreb` Ines.
Comandantul Kervonnec, umil profesor de limba greac`...
La liceul Mallarme, [tiu.
Dar el \nchise u[a [i \nainta spre ea, mai emo]ionat dect
voia s` lase s` se vad`.
Ines!
Philippe!
Mul]imea de s`rut`ri delicioase o acoperi din nou. El
spunea te iubesc, ea r`spundea te iubesc [i buzele li se
\ntlneau din nou. |n inima Inesei nu mai era nici o nelini[te,
nici o imagine nefericit`.
156 MARINA THOMAS
Eu ]i-am f`cut prima fotografie, spuse el, te-ai n`scut \n
bra]ele mele [i restul nu mai trebuie s` fie pentru tine nici
m`car o amintire...
Gelos? \ntreb` ea, stupefiat` c` ar putea fi a[a cnd \l
iubea att de mult.
Cu s`lb`ticie! O detest pe doamna de Coucy! A[ face-o s`
sufere, a[ fi \n stare de cel mai odios [antaj ca s` dispar`!
Dar cum?
Schimbndu-i numele!
Pentru asta va trebui s` a[tep]i s` fiu la Paris, mumur`
Ines, surprins` de aceast` perspectiv` care \i d`dea, \ntr-
adev`r, impresia c` rena[te.
El \i s`rut` genunchii, \i mngie snii, iar ea se l`s` purtat`
de tulburarea [i dorin]a sa. Dac` ar fi vrut-o, cu siguran]` n-ar
fi avut puterea s` i se refuze \n aceast` penumbr` pl`cut` a
cabinei [i nici o fibr` a fiin]ei sale n-ar fi r`mas la o parte de
bucuria sa.
Dar el se \ndrept` brusc [i cum ea \ntinse bra]ele instinctiv,
declar`, deodat` preocupat:
Dar eu sunt angajat pe Ulysse pn` \n septembrie! Ce
vom face?
Voi r`mne [i eu pe Ulysse... nu mai vreu s` te p`r`sesc!
Dac` vei fi gata s`-]i ri[ti via]a pentru a salva o pasager`
imprudent`, vreau s` fiu aici, ca s` te opresc!
Nu sunt un b`rbat care tr`ie[te pe seama femeilor,
doamn`! spuse el cu solemnitate. Ast`zi, la Atena, va trebui s`
faci unele demersuri pentru mine!
La Atena?
Da. La consulat! Ulysse acosteaz` \n fiecare s`pt`mn`.
Ne-am putea c`s`tori acolo...
CROAZIERA UIT~RII 157
Ca Marjorie [i Gregory? glumi ea.
De ce nu?
Ei bine, dac` vrei, vom merge la consulat \mpreun` \n
aceast` diminea]`...
Ea se ridicase deja, plin` de dorin]`, dar el p`rea
\ncurcat.
Va trebui s` te duci singur`, m`rturisi el.
Dar, de ce?
Pentru c` am o obliga]ie moral`. |ntr-o or`, trebuie s`-mi
ini]iez elevele \n frumuse]ile de pe Acropole!
Ei bine, dup`-amiaz`...
Muzeul Benakis, Muzeul Na]ional...
Oh, \n]eleg, spuse Ines rznd, domnul este foarte
ocupat.
Nu te sup`r` prea mult asta?
Cnd iube[ti un profesor de limba greac`...
El p`ru foarte u[urat. O s`rut` cu \nsufle]ire, [ifonnd f`r`
menajamente taiorul verde ca migdala, tulburndu-i din nou
sim]urile [i amndoi uitar` mult timp c` se \ntlniser` doar de
cteva zile [i c`-[i petrecuser` multe ore \nfruntndu-se,
b`inuindu-se, p`r`sindu-se.
Draga mea, trebuie s` ie[m din aceast` cabin` \nainte ca
ireparabilul s` se produc`! o anun]` el cu bun` dispozi]ie.
Oricum, \]i atrag aten]ia, domnule Kervonnec, te
c`s`tore[ti cu o avere!
Cnd alegi s` fii iubit ca un b`rbat care tr`ie[te pe seama
femeilor [i ai ca tat` un armator, nu poate fi prea greu! ripost`
el ajutnd-o s`-[i pun` ]inuta \n ordine.
Ea fu gata [i, f`r` nici o jen`, \i cuprinse gtul pentru un
ultim s`rut.
Ie[ir` \mpreun` [i Philippe \nchise u[a cabinei.
158 MARINA THOMAS
Cnd ajunser` pe pasarela orbitoare \n lumin`, avur`
amndoi sentimentul c` lumea \ntreag` \ntinerise.
Te \ntlnesc disear`, draga mea.
Pe disear`, dragostea mea, r`spunse ea, cu ochii plini de
lacrimi.
Dar ai uitat ceva...
Am uitat? Ce?
El \i ar`t` fotografia din Efes. O l`sase pe masa din cabin`.
P`streaz-o, \i spuse cu nep`sare; sper c`-mi vei face [i
altele. Nu e[ti un fotograf r`u!
Sfr[it
CROAZIERA UIT~RII 159

S-ar putea să vă placă și