Ghid de initiere in limbajul HTML

1.Introducere

Am scris acest tutorial pentru ca stiu cat de mult va doriti unii dintre voi sa gasiti
tutoriale in limba romana si desigur pentru a-mi reimprospata cunostintele.
Nota:Acest ghid este destinat intregii clase de utilizatori,dar este special conceput
pentru incepatori.Pe parcursul ghidului veti exemple de pagini HTM,copiati ceea ce
se a!la intre elementele de marcare "HTM# si "$HTM# inclusiv aceste elemente si
salvati totul intr-un !isier cu extensia .htm sau .html.%aca lucrati in notepad in
momentul in care salvati !isierul puneti numele !isierului intre ghilimele : &!isier.htm'
sau selectati la (ave as t)pe modul all !iles si salvati asa !isierul dar de data
aceasta !ara ghilimele,deoarece Notepad-ul are obiceiul de a adauga extensia .txt la
!isierele care au !ost editate cu el.(i un ultim lucru inainte de a incepe,ma*oritatea
exemplelor vor !i prezentate !ara a !i cuprinse intre elementele de marcare la
inceputul unui !isier HTM,deci aceste elemente vor trebui scrise de catre
dumnevoastra.

2.World Wide Web (WWW)

Ce este World Wide Web ?

+orld +ide +eb ,sau +eb- este cel mai mare rezervor de in!ormatie electronica
din lume. .u alte cuvinte, +eb este o colectie de milioane de documente legate intre
ele, care se gasesc pe calculatoare raspindite in intreaga lume ,+eb / pinza de
paian*en-. .ind se parcurg site-uri din +eb cu a*utorul unui bro0ser se pot vizualiza
elemente de tip text, gra!ica, video sau audio ,cunoscute sub numele de
hipermedia-.1nternetul este vehiculul care permite comunicarea intre calculatoarele
din intreaga lume. +eb-ul este deci un sistem de comunicare global care permite
calculatoarelor sa trans!ere date hipermedia in 1nternet. Alt!el spus, +eb-ul se poate
considera un sistem de documente sau programe legate intre ele, asezate la nivelul
superior al 1nternet-ului ,hard0are si so!t0are-.

Nasterea Web-ului

Pe cind lucra la .onsiliul 2uropean pentru .ercetare Nucleara ,.23N-, laboratorul
european pentru !izica particulelor de la 4eneva, Tim 5erners-ee a !ost nevoit sa
gaseasca o cale de a transmite in!ormatii catre cercetatorii din domeniul !izicii
energiilor inalte a!lati 6n diverse zone geogra!ice si o modalitate de a simpli!ica
procesul de gasire a in!ormatiilor pe 1nternet.1n acest scop, el a propus un 7sistem
hipertext7 de comunicatie intre calculatoare. (istemul propus urma sa lege
documentele prin intermediul unei retele de calculatoare, pentru utilizarea 6n comun
a rezultatelor cercetarii stiinti!ice. .23N a promovat +eb-ul, avind in vedere
eventuala sa dezvoltare de la o retea locala la o retea globala, accesibila din intreaga
lume. Prima utilizare publica a +eb-ului a avut loc in ianuarie 899:, la 4eneva,
2lvetia, unde cercetatorii au avut acces la date +eb din site-urile +eb ale .23N. Prin
proiectul +eb al lui 5erns-ee, au !ost stocate documente pe unul sau mai multe
calculatoare, numite servere +eb. .ercetatorii au avut acces la aceste date utilizind
un program special numit bro0ser +eb.Astazi, utilizind 1nternet-ul, utilizatorii se
conecteaza la un server +eb si solicita anumite documente +eb. (erverul +eb ca
raspuns, livreaza documentul utilizatorului, acesta putind sa-l parcurga si sa-l a!iseze
cu a*utorul unui program bro0ser. ;n server poate raspunde la cererile mai multor
utilizatori in acelasi timp. 1n aprilie 899<, dupa aproape un an si *umatate de la
introducerea +eb-ului, existau => de servere +eb. Astazi se estimeaza numarul
serverelor la peste un milion.

La ce foloseste Web-ul ?

+eb-ul este utilizat de catre bro0serul utilizatorului pentru a putea vizualiza
paginile de pe acesta. Aceste pagini contin in principal in!ormatii sub !orma de text
dar si sub !orma video ,imagini statice sau animatii- sau audio. Aceste in!ormatii sint
stocate pe +eb sub un !ormat special denumit HTM. HTM ,H)perText Mar?up
anguage- este limba*ul cu care 7comunica7 +eb-ul. @ormatul HTM a aparut odata
cu aparitia +eb-ului, si este un !ormat special, este lizibil, adica este inteligibil de
catre om. .ind vizualizam o pagina +eb aceasta este in !ormat HTM, iar bro0ser-ul
o traduce in imagini, sunete, texte etc. Pentru a crea pagini +eb avem nevoie de un
editor simplu de texte in care sa scriem pur si simplu ceea ce dorim in !ormatul
HTM. ;n singur inconvenient al realizarii paginilor +eb cu a*utorul editoarelor de
texte este !aptul ca trebuie cunoscut limba*ul HTM. ;n alt mod de creare a paginilor
+eb este !olosirea unui program pentru crearea paginilor +eb. Aceste programe
di!era de la unul la altul dar unul dintre cele mai raspindite este @rontPage, un
program al !irmei Microso!t care apartine, de*a, de pachetul de programe Microso!t
A!!ice, si este de tipul +B(1+B4 - +hat Bou (ee 1s +hat Bou 4et - ceea ce vezi este
ceea ce vei obtine.Pentru a putea !ace publice paginile +eb este necesara utilizarea
unui server de +eb care sa stocheze pagina utilizatorului. Asemenea servere exista
pe +eb si pot !i gasite !oarte usor. +eb-ul este singura parte din 1nternet, in a!ara
de e-mail, accesibila pentru ma*oritatea utilizatorilor. Multi nu vor vedea niciodata un
meniu gropher si probabil nici nu vor simti nevoia. Nu vor avea niciodata placerea de
a citi rezultatul unui +A1(. Toata atentia se indreapta spre +eb. A pagina +eb este
asemenea multor documente care le aveti pe calculatorul dumneavoastra. 1nsa nu
incarcati pagina 0eb de pe calculatorul propriu ci de pe un server +eb. ;n (ite +eb
este o alta denumire !olosita pentru un anumit server +eb. 2ste vorba despre un
calculator conectat la 1nternet in asa !el incit sa puteti avea acces la paginile de +eb
pe care le contine. @iecare pagina +eb contine text, imagini si scurtaturi.A scurtatura
catre o pagina +eb poate sa trans!ere un !isier, sa a!iseze o imagine, sa redea
sunete sau sa prezinte un !ilm. Numarul de lucruri catre care conduce o scurtatura
intr-o pagina +eb este practic nelimitat.

Ce se poate gasi pe Web ?

Divertisment.
2xista o multime de situri total ne!olositoare, dar distractive, asemenea peretilor pe
care oamenii scri*elesc di!erite remarci.
eviste.
Arice revista de pe un stand are o pagina +eb. Ma*oritatea revistelor, cotidianelor si
emisiunilor de stiri sunt prezentate in +eb. Time +arner, Ci!!-%aviss si .NN sunt
exemple de de mass-media in +eb.
Multimedia.
Acesta este un lucru cu adevarat remarcabil in +eb. Deti gasi !ilme, sunete si imagini
superbe.
In!ormatii des"re "roduse.
Ma*oritatea !irmelor de calculatoare o!era asistenta si in!ormatii despre produsele lor
prin +eb. Microso!t, He0lett Pac?ard, .ompaE, 15M sunt doar citeva exemple. Puteti
gasi programe gratuite in unele dintre aceste situri.
#ercetare.
(tudentii din intreaga lume pot !olosi +eb pentru cercetare in domenii ca literatura,
matematica, chimie sau !ilozo!ie. Multe institutii de invatamint cum ar !i
;niversitatea 1ndiana, o!era in!ormatii !olositoare pentru studenti.
$ervicii.
2xista o gama larga de servicii disponibile in +eb. Puteti a!la starea coletelor trimise
prin @ed2x sau ;P(, sa cautati un prieten, sa a!lati ultimele in!ormatii despre starea
vremii in zona dumneavoastra sau sa cautati numarul de tele!on al unei !irme.

Despre URL-uri

Pentru re!erirea la o resursa din 1nternet se !oloseste termenul generic ;31
,;niversal 3esource 1denti!ier- care speci!ica !ie o locatie, caz in care vorbim de un
;3 ,;ni!orm 3esource ocator- !ie un nume, caz in care avem un ;3N ,;niversal
3esource Name-. ;n ;3 are urmatorul !ormat:
protocol:$$nod : port$cale
unde:
protocol - reprezinta modul de acces la resursaF
nod - reprezinta adresa unei masini din 1nternetF
port - reprezinta portul pe care se realizeaza conexiunea cu calculatorul respectiv
cale - reprezinta calea cu speci!icarea directoarelor si eventual a !isierului si a unei
sectiuni speci!icate din respectivul !isier a!lat pe masina respectiva.
1n continuare vom explica putin mai detaliat elementele din !ormatul mentionat.
8.7Protocol7 %escrie protocolul care se !oloseste pentru accesarea
in!ormatiei. .uvantul protocol poate !i unul din urmatoarele:
htt" (H%"erte&t Trans!er 'rotocol).
2ste metoda cea mai des utilizata pentru accesarea in!ormatiilor in 1nternet care sunt
pastrate pe servere +++ ,+orld +ide +eb-. %e !apt, http este protoclul 7implicit7 al
+++. Adica, daca un ;3 nu contine partea de protocol, aceasta se considera ca
!iind http. Acesta presupune rularea unui program corespunzator pe calculatorul
destinatie care intelege protocolul respectiv. @isierul destinatie trebuie sa !ie un
document HTM ,H)perText Mar?up anguage-,un !isier gra!ic, de sunet,de
animatie,un program executabil pe server-ul respectiv sau un editor de texte.
!t" ((ile Trans!er 'rotocol).
%escrie un trans!er de !isiere normal sau anonim. @TP ,Protocol de trans!er al
!isierelor- este o modalitate standard de a trans!era !isierele binare din 1nternet. @TP
nu necesita codarea !isierelor inainte de a !i incarcate, asa cum se intimpla in cazul
!isierelor din e-mail sau de la grupuri de discutii.
mailto
Permite transmiterea de mesa* electronic. Navigatorul prezinta o !orma pentru
introducerea si transmiterea mesa*ului. 1n acest caz ceea ce urmeaza dupa mailto:
este chiar adresa electronica a destinatarului mesa*ului.
!ile
Permite accesarea unui !isier pe calculatorul local. (e !oloseste pentru vizualizarea
unui !isier HTM pe un calculator care are un navigator dar nu este un server. 1n
cazul in care pe calculatorul local ruleaza un sistem de operare Microso!t ,M(-%A(,
+indo0s<.x, +indo0s 9G$NT-, caracterul 7:7 care urmeaza literei unitatii de disc se
inlocuieste cu 7H7.
2xemplu:
!ile:$$$.H$;sers$3adu$.arte$1nternet$.ap8.txt
)o"her
Permite accesarea unor !isiere pe servere 4opher.
telnet
Permite cuplarea la un nod, asemanator comenzii telnet.
W*I$ (Wide *rea In!ormation $erver)
3eprezinta un !isier pe un server +A1(.
ne+s (,$-.-T .e+s)
(e re!era la un server de grupuri de discutii sau la un grup de discutii situat pe un
ast!el de server. 1n acest caz nod reprezinta adresa server-ului, iar cale reprezinta
numele grupului de discutii respectiv.
&/e&ec
(e re!era la un program executabil.

:.7Nod7 3eprezinta adresa nodului de destinatie sau numele calculatorului respectiv.
2xemplu:
http:$$000.2du.ro
este o adresa care se re!era la masina cu numele 72du7 din domeniul 7ro7. 1n cazul
trans!erului cu !tp se speci!ica si parola sub !orma:
nume:parolaInod
a !tp anonim se speci!ica doar adresa server-ului !tp. 1n unele situatii se speci!ica si
portul sub !orma:
nod:port

<.7Port7 3eprezinta 7canalul7 prin care se realizeaza comunicarea dintre
calculatoare.;nele servicii ,programe server- au ca porturi valori prestabilite
,2x:HTTP - J>, @TP - :8, serverul de mail - :G-. %aca !olosim aceste valori, portul
poate lipsi din schema ;3 -ului. %aca, insa, programul server 7asculta7 pe un port
altul decat cel prestabilit, valoarea portului trebuie sa apara in adresarea corecta.
2xemplu:
http:$$localhost:J>J>
adreseaza serverul 0eb instalat pe propriul calculator si care asculta la portul J>J>.

K.7.ale7 3eprezinta calea obisnuita pentru accesarea unui !isier, pornind de la
radacina server-ului respectiv. 1n unele cazuri ea poate sa contina chiar o re!erire la
o anumita sectiune a unui document ,%ar despre aceata, mai tarziu...-.
1n cazul in care aceasta parte a unui ;3 lipseste, serverul +eb cauta !isierul
radacina al sau, !isier care - de cele mai multe ori - poarta numele 7index.html sau
7de!ault.html7. %aca un asenea !isier nu exista, sau nu a !ost de!init ca !isier implicit
in cadrul serverului ,situatie !oarte rar intalnita-, acesta din urma poate sa intoarca
utilizatorului care a cerut ;3-ul respectiv un mesa* de eroare, o lista a !isierelor
disponibile la adresa respectiva sau un alt raspuns, depinde de serverul +eb !olosit.
2xemple de ;3:
8. http:$$000.sandia.gov$sciLcompute$htmLre!.html
3eprezinta documentul HTM cu numele htmlLre!.html in directorul sciLcompute pe
server-ul +++ cu adresa: 000.sandia.gov.
:. !tp:$$!tp.sura.net$pub$nic$
3eprezinta directorul pub$nic pe server-ul !tp cu adresa !tp.sura.net, unde se gasesc
in!ormatii despre 1nternet.
<. !tp:$$rt!m.mit.edu$usenet$ne0s.ans0ers$!tp-list$!aE
3eprezinta un document cu numele !aE care contine cele mai !recvente intrebari si
raspunsuri despre !tp. %ocumentul se gaseste pe server-ul !tp cu adresa
rt!m.mit.edu in directorul usenet$ne0s.ans0ers.

Browsere

;n program cu a*utorul caruia se poate 7naviga7 prin +eb - adica se pot vizualiza
documente plasate pe di!erite calculatoare conectate prin 1nternet la reteaua +orld
+ide +eb - se numeste bro0ser. %e !apt un bro0ser este alcatuit dintr-un set de
programe care permite manevrarea inn!ormatiilor bazate pe text si elemente de
gra!ica si rularea unor programe pe care documentele le pot include ,appleturi,
scripturi-. @iecare bro0ser are o caseta de text unde utilizatorul introduce adresa
documentului dorit. 1n cazul in care utilizatorul nu cunoaste adresa exacta de
identi!icare a documentului, acesta poate introduce un text semni!icativ pe care
documentul ar trebui sa il contina. 5ro0serul transmite acest text unor programe
speciale existente in +eb, programe numite motoare de cautare. Acestea cauta in
multitudinea de documente existente respectivul text, o!erind apoi ca rezultat o lista
de adrese a unor documente care contin respectiva 7cheie7 de cautare. ;tilizatorului
nu ii ramane decat sa aleaga - eventual prin incercari - locatia corecta. 2xista mai
multe ast!el de programe de navigare +eb, dar cele mai cunoscute sunt 1nternet
2xplorer si Netscape Navigator.

Editoare HTML

%aca v-ati hotarat sa creati un site 0eb, in a!ara de spatiu de stocare mai aveti
nevoie de ceva, si anume de editoare HTM sau utilitare si aplicatii pentru crearea de
butoane si meniuri. 1n continuare voi prezenta cateva editoare de acest gen.
*dobe GoLive01.2
3ealizat de compania Adobe, a carei experienta in domeniul gra!icii este bine
cunoscuta, editorul 4oive dispune de o cantitate mare de obiecte, atat HTM
standard cat si proprii. %e asemenea, lucrul cu !rame este !oarte accesibil, acestea
putand !i adaugate sau sterse !oarte usor. %atorita inter!etei asemanatoare
Photoshop-ului, utilizatorii !amiliarizati cu acest program de gra!ica nu vor avea
probleme la crearea unui site nou.
#ool 'a)e 2.3
Programul este destinat in primul rand celor care nu au cunostinte si timp pentru
crearea gra!icii unui site 0eb. Aceasta deoarece este livrat cu o multime de animatii
41@ sau @lash, imagini si icon-uri gata de !olosit in cadrul paginilor. %e asemenea,
datorita posibilitatilor de editare drag M drop, o pagina 0eb poate !i construita in
cateva minute.
Macromedia Dream+eaver 4.21
Atunci cand vine vorba despre realizarea unei pagini HTM nu se poate sa nu aducem
in discutie si %ream0eaver de la Macromedia. .u toate ca orientarea sa este mai
degraba spre un nivel mediu spre inalt de cunostinte in domeniu, el poate !i !olosit cu
succes si de un incepator. %ispune de un mare numar de template-uri care simpli!ica
semni!icativ munca de 7schitare7 a site-ului. (i pentru paginile 0eb aveti la dispozitie
mai multe modele pe care le puteti prelua, modi!icand doar in!ormatia prezentata.
Pagina 0eb: 000.macromedia.com
HotDo) 'a)eWi5 1.24
%esi la prima vedere poate parea un program complicat, Page+iz este un instrument
util pentru un utiilizator cu mai putina experienta, din cel putin doua puncte de
vedere. 1n primul rand este o modalitate utila de invatare, pentru ca include o
documentatie a limba*ului HTM bine pusa la punct si care a*uta in timp real
utilizatorul. 1n al doilea rand pentru ca include un 7editor-vra*itor7 !oarte rapid care
permite construirea unei pagini 0eb intr-un timp !oarte scurt.
.et6bjects (usion
NetAb*ects @usion este potrivit pentru titi 0ebdesignerii, care doresc sa obtina o
pagina de internet cat mai repede si !ara prea mare e!ort. 4ama de !unctii o!erite de
@usion este absolut satis!acatoare - daca nu ai pretentii prea mari. Tocmai
multitudinea de !unctii de help !ace ca si novicii si utilizatorii mai putini versati sa
obtina extrem de repede rezultate reprezentative. @usion lucreaza cu obiecte, pe
care le imbinati prin dragMdrop, realizand ast!el un site. (e poate spune, deci, ca
incepatorii si designerii, care sunt presati de timp, vor !ii cu adevarat incantati de
NetAb*ects @usion. 1nter!ata simpla si intuitiva !ace ca erorile de utilizator sa !ie
excluse din start. Pagina 0eb: 000.netob*ects.com
Home$ite
2ditorul Home(ite produs anterior de compania Allaire ,acum membra a
Macromedia- se adreseaza in primul rand 0ebdesignerilor, care dispun de*a de
tehnicii de programare si HTM. 1n ciuda unui cuprins imens de !unctii, datorita
inter!etei deosebit de reusite, utilizatorul va putea avea in permanenta o privire de
ansamblu asupra intregului proiect. Home(ite este practic opusul lui NetAb*ects
@usion sau a lui 4oiveN: de aceasta data nu veti lucra cu obiecte gra!ice, ci direct in
codul sursa al paginii 0eb si trebuie sa stiti in permanenta ce pas parcurgeti. Acestea
!iind spuse, este clar ca Home(ite nu prea este potrivit pentru incepatori si pentru
adeptii +)si0)g, in schimb este un editor absolut recomandabil tuturor celorlalti
0ebdesigneri. ;nul dintre avanta*ele programului il reprezinta codul sursa 7curat7, pe
care il creeaza.
#o!!e#u" (ree HTML
@ree HTM este un program destinat in primul rand incepatorilor !ara cunostinte
HTM si programare 0eb. Paginiile 0eb pot !i realizate !oarte usor, prin intermediul
unor vra*itorii care va o!era posibilitatea de a plasa elementele paginii prin
dragMdrop.(tabilirea aspectului unitar al paginilor se poate !ace la !el de usor, prin
aplicarea de diverse teme asupra acestora. .am acestea ar !i optiunile pe care le
o!era programul si de aceea incepatorii vor !i incantati de el, dar cei care dispun de
cunostinte avansate vor cauta o alternativa. Totusi, !aptul ca se pot crea rapid pagini
0eb nu !oarte complicate si mai ales gratuitatea, vor !ii !actori care vor determina
alegerea acestui program.
Dream Weaver
(e castiga acces simultan la vizualizarea de design si sursa HTM. (e pot deschide
documente create in alte editoare !ara a modi!ica marca*ele create de utilizator.
.odarea de mana este la !el de con!ortabila ca si design-ul. (e vor putea autoindenta
elementele de cod, balansa simbolurile de punctuatie, indenta linii multiple simultan
prin selectie. 2xista !unctii *ava-script prede!inite accesibile prin butoanele din
!erestrele de asistenta. Pentru cod se aplica highligh de sintaxa, evidentiidu-se
portiunile de cod unde este *ava-script sau alte script-uri. Pentru depanarea codului
de *ava-script este prevazut un depanator care permite introspectia in executia care
poate !i in 1nternet 2xplorer sau Netscape Navigator permitand ast!el intelegerea
!unctionarii !iecarui bro0ser.
(ront 'a)e
Microso!t @ontPage va o!era puterea de a adauga continut dinamic cu a*utorul unei
componente de galerie !oto, serviciul de componente +eb din Microso!t M(N,
2xpedia, b.entral. .hiar daca sunteti un expert in pagini 0eb sau un novice, veti
gasi ca @rontPage este usor de invatat si se poate utiliza rapid.

7.8a5ele limbajului HTML

Ce este liba!ul HTML ?

HTM nu este un limba* de programare.HTM s-a dezvoltat ca un subdomeniu al
(4M,(tandard 4eneralized Mar?up anguage- care este un limba* de marcare mai
avansat si a !ost mult timp !avoritul %o%,%epartment o! %e!ense-.Problema
schimbului de in!ormatie intre doua sau mai multe calculatoare este o problema
extrem de complexa. 3ezolvarea acestei probleme implica existenta unor 7reguli de
comunicare7 pe care calculatoarele sa le respecte. A comunicare reala intre doua
parti - !ie ele calculatoare sau nu - se bazeaza pe !aptul ca in!ormatia o!erita de una
dintre parti poate !i preluata si mai apoi inteleasa de catre cealalta.
3egulile dupa care doua calculatoare care ruleaza sub di!erite sisteme de operare
comunica sunt stabilite de catre protocoale. %espre acestea am vorbit pe scurt in
capitolul precedent. %ar in a!ara acestor reguli mai apare nevoia existentei unui
7limba*7 pe care ambele calculatoare sa-l inteleaga. 1n +++ acesta este limba*ul
HTM.3edus la esenta, HTM ,imba*ul de Marcare HiperText- este alcatuit dintr-un
set de marca*e, coduri speciale inserate in continutul unui text, care o!era unui
program numit interpretor de HTM in!ormatii despre modul de !ormatare a
continutului unui document si despre legaturile acestuia cu alte !isiere.

Elee"te de arcare

2lementele de marcare sunt principalele componente ale limba*ului HTM. 2le apar
in document sub !orma de etichete ,tag-uri- sau controale HTM. Numele
elementului apare in controlul de inceput ,sub !orma "nume-element#- si in cel de
s!arsit ,sub !orma "$nume-element#-. 2xemplu:
"5A%B# si "$5A%B#
Portiunea din document incadrata de controalele HTM se mai numeste continutul
elementului marcat si este partea de document asupra caruia actioneaza respectivul
mod de !ormatare.Anumite elemente nu necesita etichete de s!arsit ,2x: P-, iar altele
nu au etichete de s!arsit, in general pentru ca nu au un continut pe care sa-l
incadreze ,2x: 53-. 2xista, de asemenea, elemente prezente in document care pot
sa nu !ie marcate cu a*utorul etichetelor, prezenta lor in cadrul documentului !iind
implicita ,2x: 5A%B-.imba*ul HTM nu !ace distinctie intre literele mari si literele
mici ale al!abetului. %e aceea !ormularile "53#, "br# sau "5r# desemneaza acelasi
control.

#tribute

Atributele reprezinta proprietati ale elementelor de marcare scrise sub !orma unor
perechi de nume si valori in interiorul etichetei de inceput, dupa numele elementului
re!erit. 2xemplu:
"H8 id / 7Paragra!ul 87 color / 7blue7#
Prezenta ghilimelelor la valorile atributelor este optionala.
@iecare control HTM are anumite atribute cu valori presetate care pot !i modi!icate
de catre creatorul documentului con!orm dorintei acestuia. 2le pot !i, de asemenea,
modi!icate dinamic, in timpul interactiunii cu utilizatorul, cu a*utorul scripturilor. %ar
despre ele, mai tarziu...
Atributele ale caror valori sunt de tip boolean ,adica adevarat sau !als- sunt setate in
!elul urmator:
- absenta lor in eticheta de inceput a marca*ului echivaleaza cu
valoarea false presetata
- prezenta lor echivaleaza cu setarea valorii true
2xemplu:
@ormularea
"option selected / 7selected7#
sau
"option selected#
marcheaza atribuirea valorii true atributului selected, atribut al elementului option.
%aca valoarea unui atribut nu este una valida ea va !i ignorata.

Referi"te de e"titati

Pentru a introduce in continutul documentelor HTM unele caractere care nu !ac
parte din al!abetul limbii engleze, numite si caractere speciale, ,cum ar !i O, P sau Q-
se !olosesc marca*e speciale numite re!erinte de entitati sau re!erinte de caracter.
(pre deosebire de controalele de marca* despre care am vorbit in sectiunile
anterioare, re!erintele de entitate nu sunt incadrate de caracterele 7"7 si 7#7. 2le
incep intotdeauna cu caracterul ampresand 7M7 urmat de un text in stransa legatura
cu caracterul pe care il reprezinta sau un cod numeric si se termina cu caracterul
7F7.%e asemenea, caracterele !olosite in marca*ele HTM ,", #, M- se pot insera in
cadrul documentului numai cu a*utorul re!erintelor de entitate.
1ata cateva din caracterele speciale, impreuna cu marca*ele care le reprezinta:
MampF sau MR<: / M
MltF sau MR=> / "
MgtF sau MR=: / #
MEuotF sau MI<K / 7
MregF / Q

Coe"tarii

3eprezinta texte care apar in !isierul sursa HTM, dar care nu vor !i a!isate de catre
bro0ser catre utilizator. 2le au rolul de a expune di!erite aspecte legate de document
in vederea realizarii unui !isier sursa cat mai clar si mai usor de inteles si corectat.
.omentariile sunt incadrate de marca*ele 7"N--7 si 7--#7. 2 !oarte important ca in
interiorul comentariului sa nu existe secventa de caractere 7--7 deoarece aceasta
genereaza con!uzie.

2xemplu:

"N-- Acesta este un comentariu
care ocupa doua linii de text. --#

#li"ierea

Pentru a speci!ica modul in care un element ,antet,imagine,tabel,etc- va !i
pozitionat pe orizontala relativ la elementul 7container 7 care il contine se !oloseste
atributul align. Dalorile acordate acestui atribut pot !i:
le!t - pentru alinierea la stanga
center - pentru pentru pozitionarea centrata
right - pentru alinierea la dreapta
1mplicit, alinierea se realizeaza la stanga, cu exceptia cazului in care elementul de
pozitionat contine text a carui directie de scriere este de la dreapta la stanga,
optiune realizata prin setarea in interiorul controlului a atributului dir la
valoarea $rtl$ ,Rig%t-To-Left-. 1n acest caz alinierea implicita este la dreapta. Pentru
a determina alinierea pe verticala a unui element in cadrul elementului container se
!oloseste atributul valign cu urmatoarele valori posibile:
middle - pentru pozitionarea centrata
top - pentru alinierea la partea de sus a containerului
bottom - pentru alinierea la partea de *os a containerului

Culorile

Dalorile atributelor re!eritoare la culorile textului, !ondului sau ale altor elemente se
pot exprima !ie prin codul hexazecimal al culorii respective, !ie prin numele uneia
dintre cele 8= culori 7sigure7, adica acele culori care vor !i recunoscute si a!isate de
ma*oritatea calculatoarelor.2xprimarea numerica se realizeaza prin
codulR&B , adica RED-&REEN-BLUE - al culorii..odul este alcatuit din < numere
cuprinse intre > si :GG scrise in baza 8=, !iecare exprimand prezenta cantitativa a
uneia dintre cele trei nuante care de!inesc codul culorii respective.

2xemplu:
"P st)le/7color:R!!>>cc7#
2ste de pre!erat ca atunci cand utilizati culori sa apelati la una din cele 8= culori
numite 7sigure7. 1ata un tabel cu numele si codul lor:
AEua R>>!!!!
5lac? R>>>>>>
5lue R>>>>!!
@uchsia R!!>>!!
4ra) RJ>J>J>
4reen R>>!!>>
ime R>>J>>>
Maroon RJ>>>>>
Nav) R>>>>J>
Alive RJ>J>>>
Purple RJ>>>J>
3ed R!!>>>>
(ilver Rc>c>c>
Teal R>>J>J>
+hite R!!!!!!
Bello0 R!!!!>>

Die"siu"ile

%imensiunile unor elemente prezente in documentul HTM se pot preciza in trei
moduri:
8.%imensiunea absoluta
este re!erita in pixeli. %e exemplu o exprimare de !orma 70idth / <>>7 denota ca un
anumit element are latimea de <>> pixeli
:.%imensiunea relativa ,procentuala-
este re!erita in procente. Ast!el textul 70idth / G>S7 exprima !aptul ca elementul
re!erit va avea ca latime *umatate din latimea disponibila a elementului in care este
incadrat.
<.%imensiunea proportionala ,multidimensiunea-
este !olosita atunci cand doua sau mai multe elemente impart un anumit numar de
pixeli disponibili. 2a se exprima sub !orma 7iT7, unde i este un numar care arata cate
7parti7 din total sunt revendicate. %e exemplu, pe un spatiu de => de pixeli
disponibili, dimensiunile notate 8T, :T, <T insumeaza = unitati in care spatiul
disponibil va !i impartit. @iecare unitate contine 8> pixeli. Ast!el ca cele trei
dimensiuni exprimate mai sus reprezinta 8> pixeli, :> pixeli si, respectiv, <> pixeli.

'alori data-ora

@ormatul pentru scrierea acestor valori este :
BBBB-MM-%%Thh:mm:ssTC%
unde
BBBB - reprezinta anul scris cu K ci!re
MM - reprezinta luna ,1anuarie / >8, .., %ecembrie / 88-
%% - reprezinta ziua din luna, cu valori de la >8 la <8
T - ramane caracter scris cu litera mare pentru a marca inceputul scrierii orei
hh - repreinta ora scrisa cu doua ci!re, de la >> la :<. Nu se admit !ormulari care
contin AM sau PM.
mm - reprezinta minutele cu valori intre >> si G9.
ss - reprezinta secundele cu valori intre >> si G9.
TC% - reprezinta precizarea !usului orar si poate lua urmatoarele valori:
7C7 pentru .oordinated ;niversal Time ,;T.-
Uhh:mm pentru un !us orar in avans cu hh ore si mm minute !ata de ;T..
-hh:mm pentru un !us orar in devans cu hh ore si mm minute !ata de ;T..
2xemplu:
899K-88->GT>J:8G:<>->G:>>

Coduri de liba!e

Pentru a speci!ica limba in care un anumit text este scris se !oloseste atributul
lang a carui valoare este codul de limba* al tarii respective. .odul de limba* este
alcatuit din doua parti:
.od principal - cu a*utorul caruia se identi!ica tara in care limbau*ul este !olosit
(ubcod ,optional- - speci!ica o versiune a limba*ului respectiv
.ele doua componente vor !i separate de cracterul 7-7. 1ata cateva exemple:
en / limba engleza
en-;( / limba engleza -varianta americana
!r / limba !ranceza
de / limba germana
it / limba italiana
es / limba spaniola
pt / limba portugheza

4.$tructura unui document

(ectiu"ile u"ui docue"t HTML

;n document HTM este impartit in trei sectiuni:
(ectiunea de in!ormatii HTM
(ectiunea de antet a documentului
.orpul documentului
.ontroalele "HTM# si "HTM# incadreaza antetul si corpul documentului .2le
comunica interpretorului HTM ca blocul de text cuprins intre ele este scris si
!ormatat in limba*ul HTM standard. Prezenta acestor etichete in document este
optionala.(tructura explicata a unui document HTM:

"html#
"head#
"N--(ectiunea de antet a documentului cuprinde titlul documentului
si de!inirea tipului si a setului de caractere !olosit --#
"title#(tructura %ocumentului HTM"$title#
"M2TA http-eEuiv/7.ontent-T)pe7 content/7text$htmlF charset/iso-JJG9-
87#
"$head#
"bod)#
"N--Acesta este corpul documentului. Aici va !i plasat
continutul paginii pe care o creati--#
(alut. Aceasta este o pagina +eb cat se poate de simpla.
"$bod)#
"$html#

(ectiu"ea de i"foratii

(ectiunea de in!ormatii HTM o!era in!ormatii asupra versiunii limba*ului HTM
!olosit. Multe editoare de HTM insereaza automat textul necesar la inceputul
documentului
2xemplu:

"N%A.TBP2 HTM P;51. 7-$$+<.$$%T% HTM K.> Transitional$$2N7#

#"tetul docue"tului

(ectiunea de antet a documentului este incadrata de controalele "H2A%# si
"$H2A%#. Prezenta celor doua controale in document este optionala, insa ea a*uta la
o impartire mai clara a documentului pe sectiuni.Antetul documentului cuprinde, in
general, in!ormatii precum titlul documentului ,pentru a !i a!isat pa baza de sus a a
!erestrei programului de navigare sau pentru ca documentul sa poata !i mai usor
identi!icat de catre utilizator-, cuvinte-cheie care !olosesc motoarelor de cautare de
documente, precum si alte in!ormatii legate de documentul creat. 1n!ormatiile
!olosite in aceasta sectiune nu sunt a!isate de catre bro0ser, ele avand doar rol
in!ormativ. Ast!el:
9TITL-:
indica titlul documentului. Textul a!lat aici va !i - de obicei- a!isat pe bara de titlu al
programului de exporare sau va putea !i !olosit de utilizatori pentru pastrarea
documentului in listele speci!ice ale acestui program.
9M-T*: si 9LI.;:
o!era asa-numitele meta-in!ormatii despre document declarand anumite proprietati
impreuna cu valorile acelor proprietati. %aca valoarea unei proprietati este de!inita
intern se va !olosi controlul "M2TA#, iar daca valoarea va !i luata dintr-o locatie
oarecare din exterior se va !olosi controlul "1NV#. (uccesul !olosirii acestor doua
controale depinde in mare masura de interpretorul de HTM utilizat de catre
utilizator.
%e exemplu, cu a*utorul elementului M2TA se pot preciza in!ormatiile care vor !i
trimise in 7header-ul7 documentului, adica in!ormatii speci!ice protocolului HTTP si pe
care bro0serul le 7citeste7 pentru a pregati a!isarea documentului.(e !olosesc
!ormularile:
http-eEuiv/ pentru numele in!ormatiei meta
content/ pentru continutul ,valoarea- in!ormatiei respective.
1n exemplul de mai *os se !oloseste in!ormatia meta .ontent-T)pe pentru a preciza:
tipul documentului
setul de caractere !olosit
Tipul documentului este - pentru un document HTM - 7text$html7.
(etul de caractere reprezinta o multime de caractere !olosite in al!abetul di!eritelor
limbi, caractere identi!icate printr-un numar de cod. %e aceea, pentru ca bro0serul
sa poata desci!ra corect in!ormatia pe care o primeste este recomandabil ca acest
atribut sa !ie speci!icat in antetul !iecarui document.
(eturile de caractere sunt niste standarde stabilite de catre 1(A ,Arganizatia
1nternationala pentru (tandardizare- si reprezinta reguli de codi!icare a caracterelor.
Printre cele mai !olosite ast!el de seturi aminitim:
1(A JJG9-8 -,sau 1(A atin-8- reprezinta setul care contine cele mai raspandite
extensii ale al!abetului latinsi este cel mai des intalnit
1(A JJG9-G - al!abetul chirilic
1(A JJG9-= - al!abetul arab
1(A =K= - codi!icarea A(.11 restransa ,pe W biti, adica 8:J de caractere-
2xemplu:

"M2TA http-eEuiv/7.ontent-T)pe7 content/7text$htmlF charset/iso-JJG9-87#
Pentru alte tipuri de in!ormatii meta cuprinse in antet se va utiliza !ormularea
"M2TA name/7Xnume proprietateY7 content/7Xvaloare proprietateY7#
1n acest mod se pot speci!ica in!ormnatii privind autorul paginii respective, sau
in!ormatii in scopuri de indexare a paginii de catre paian*eni sau motoare de cautare
+eb.
2xemplu:

"M2TA name/7author7 content/7(uperman7#
"M2TA name/7?e)0ords7 content/7(port, !otbal, @1@A7#

%espre elementul 1NV vom vorbi intr-unul din capitolele urmatoare.

Corpul docue"tului

.orpul documentului este locul unde se plaseaza continutul e!ectiv al documentului si
este incadrat de controalele "5A%B# si "$5A%B#. .hiar daca marcarea corpului
documentului cu cele doua etichete este optionala, !olosirea lor va determina o mai
mare claritate in impartirea documentului pe sectiuni.
.ontrolul "5A%B# poate sa contina atribute re!eritoare la !ondul si marginile
documentului sau culoarea textului. Ast!el:
bac<)round = 7imagine.*peg7 seteaza imaginea de !ond a documentului.
b)color = 7R>>>>!!7 seteaza culoare !ondului documentului ,AEua-.
1n cazul in care ambele sunt prezente, bro0serul cauta !isierul mentionat ca imagine
de !ond. %aca acesta exista, el va !i a!isat si multiplicat pentru a acoperi intreaga
supra!ata a documentului, culoarea de !ond !iind vizibila numai daca !ondul imagini
este transparent. %aca nu, !ondul documentului va !i dat de culoarea setata de catre
bgcolor.
te&t = 7R!!>>>>7 seteaza culoarea textului existent in document.
Pentru a seta dimensiunile marginilor din stanga si de sus ale documentului se
!olosesc atributele:
Pentru 1nternet 2xplorer:
to"mar)in - pentru marginea de sus
le!tmar)in - pentru marginea din stanga
Pentru Netscape Navigator:
mar)inhei)ht - pentru marginea de sus
mar)in+idth - pentru marginea din stanga
Pentru 1nternet 2xplorer exista posibilitatea de a atasa unui document un !ond
sonor. Aceasta se poate realiza prin !olosirea in antetul documentului a
elementului8G$6,.D. %oua dintre atributele acestuia sunt !oarte importante:
src - determina !isierul audio care va !i rulat de catre bro0ser la incarcarea
documentului in !ereastra
loop - determina de cate ori va !i repetata secventa de sunet respectiva. A valoare
egala cu -8 determina repetarea continua a sunetului
2xemplu:%ocument cu imagine de !undal

"N%A.TBP2 HTM P;51. 7-$$+<.$$%T% HTM K.> Transitional$$2N7#
"html#
"head#
"title#%ocument cu imagine si sunet de !undal"$title#
"meta http-eEuiv/'content-t)pe' content/'text$htmlF charset/iso-JJG9-8'#
"bgsound src/'muzica.mp<' loop/'-8'#
"$head#
"bod) bac?ground/'pozamea.*pg' bgcolor/'R!!>>>>' text/'RJ>>>J>'#
Acest document are o imagine in !undal
"$bod)#
"$html#

2xemplu:%ocument cu setarea culorii !undalului si a dimensiunii marginilor

"N%A.TBP2 HTM P;51. 7-$$+<.$$%T% HTM K.> Transitional$$2N7#
"html#
"head#
"title#%ocument cu culoare de !ond"$title#
"M2TA http-eEuiv/7.ontent-T)pe7 content/7text$htmlF charset/iso-JJG9-87#
"$head#
"bod) bgcolor/7R>>@@@@7 text/7R>>>>J>7 margin0idth/> marginheight/>
le!tmargin/> topmargin/>#
Aceasta pagina are culoarea de !ond 7aEua7. Textul va !i tiparit cu culoare albastra
"br#
Marginile documentului au !ost !ixate la "b#7>7"$b# prin setari care vor !i acceptate
si de 1nternet 2xplorer si de Netscape Navigator
"$bod)#
"$html#

1n cazul in care in corpul documentului interpretorul HTM gasete o eticheta pe care
nu o recunoaste ,o eticheta scrisa gresit, inexistenta sau o eticheta de s!arsit care nu
are eticheta de inceput corespunzatoare- el nu o va lua in considerare, tiparind doar
eventualul continut marcat de eticheta respectiva. 1nsa aceste etichete 7scapate7 in
corpul documentului pot provoca di!erente semni!icative intre !orma dorita si cea
obtinuta a continutului a!ectatN

1.Des"re as"ectul unui document

4e"eralitati

1n capitolul de !ata vom vorbi despre controalele !olosite in dispunerea
!izica si logica a elementelor care constitue documentul HTM. Trebuie subliniat
!aptul ca aspectul cat mai atragator al materialului prezentat trebuie insotit si de o
prezentare a in!ormatiei cat mai logica si usor de urmarit.

)partirea docue"tului i" li"ii si paragrafe

Programele de explorare +eb ignora caracterele 2nter, taburile si spatiile multiple.
Ast!el, aspectul documentului a!isat utilizatorului nu coincide cu aspectul !isierului
sursa. Pentru a obtine asezarea dorita a componentelor documentului in !ereastra
programului de navigare, se !olosesc controalele de separare "53# si "P# care
determina des!asurarea continutului pe linii si paragra!e. Ast!el, pentru a marca
trecerea la un nou paragra! !olositi controlul "P#, iar pentru a marca trecerea la o
linie noua !olositi controlul "53#. Aceste doua controale nu necesita marca* de
inchidere ,terminare-. Pentru a insera in document un numar oarecare de spatii
libere se !oloseste caracterul special MnbspF ,No"Brea*i"g(pace-. (patiile ast!el
inserate au proprietatea de a nu permite bro0serului trecerea la linie noua.
Pentru a !orta a!isarea unei parti de text mai lunga pe o singura linie se mai pot
!olosi controalele "NA53# si "$NA53# cu rolul de a marca inceputul si s!arsitul
sectiunii de text care va !i a!isata pe o singura linie. Nu toate bro0serele recunosc
aceste controale, asa ca - daca se poate - evitati sa le !olositiN

2xemplu:@olosirea paragra!elor a liniilor de text si a spatiilor libere

"html#
"head#
"title#inii si paragra!e"$title#
"$head#
"bod)#
"p#
Paragra!8:
Acest text va !i a!isat
pe o singura linie.
"p#
Paragra!::"br#
A linie de text"br#
Alta linie de text
"p#MnbspF
"p#MnbspF
"p#MnbspF
"p#MnbspF
"p#Paragra!<:"br#
..dupa K linii libere...
"p#
Paragra!K:"br#
1ntreMnbspFMnbspFMnbspFMnbspFMnbspFMnbspFMnbspFMnbspFMnbspFcuvinte
MnbspFMnbspFMnbspFMnbspFMnbspFMnbspFMnbspFexistaMnbspFMnbspFMnbspFMnbspFM
nbspF
su!icientMnbspFMnbspFMnbspFMnbspFspatiu
"p#Paragra!G:"br#
"nobr#bla-bla-bla-bla bla-bla bla bla bla-bla-bla bla-bla-bla-bla bla-bla bla-bla-bla-
bla bla-bla-bla- bla-bla- bla-bla- bla-bla- bla-bla-bla- bla pe o singura linie"$nobr#
"$bod)#
"$html#

#"tetele de sectiu"e

1n cazul in care in!ormatia prezentata trebuie impartita in sectiuni si sub-
sectiuni, alegerea cea mai naturala este !olosirea marca*elor de !ormatare a
subtitlurilor.Titlurile si subtitlurile sectiunilor documentului se vor marca !olosind
elementele de la H1 la H>, in ordine descrescatoare a importantei, dimensiunea
!ontului !olosit descrescand si ea. a a!isare, programul de navigare va lasa linii goale
inainte si dupa !iecare marca* pentru titlu si subtitlu.

2xemplu:Antete de sectiune

"h8#2lement H8"$h8#
"H:#2lement H:"$H:#
"H<#2lement H<"$H<#
"hK#2lement HK"$hK#
"hG#2lement HG"$hG#
"H=#2lement H="$H=#

Rigla ori+o"tala

Pentru o mai vizibila impartire a corpului documentului se voloseste rigla
orizontala marcata cu controlul 9H:. Prezenta acestui control produce desenarea
unei linii orizontale subtiri pe toata latimea documentului.
%imensiunile riglei pot !i controlate cu a*utorul atributelor 0idth si size, care seteaza
dimensiunile pe orizontala si, respectiv, pe vericala a liniei in pagina. Pentru a
elimina aspectul tridimensiunal al riglei se poate utiliza optiunea noshade care
elimina e!ectul de 7umbrire7 a riglei.

2xemplu:rigle orizontale

"hr noshade#
"hr align/7center7 0idth/7<>S7#
"hr align/7center7 0idth/7G>S7#
"hr align/7center7 0idth/7W>S7#
"hr align/7center7 0idth/79>S7#
"p#MnbspF
"p#MnbspF
"p#
"hr align/7le!t7 0idth/7G>S7 size/7:>7 color/7R>>>>@@7#"$p#
"hr align/7right7 0idth/7G>S7 size/7:>7 color/7R>>>>@@7 #"$p#

Co"trolul ,#ddress-

Acest control este !olosit de obicei la s!arsitul documentului pentru a plasa
in!ormatii utile utilizatorului pentru a contacta autorul paginii sau in!ormatii de
cop)right.

2xemplu:@olosirea elementului Address

"H8 align/7center7#%raga cititorule,"$H8#
"p#5la-bla-bla...
"p#5la-bla-bla...
"p#5la-bla-bla...
"p align/7right7#
.u drag, "b#(e!ul"$b#N"$p#
"hr#
"address#
Pentru recalmatii contactati-ne la"br#
invizibiliiInicaieri.com "$address#

Co"troalele ,D)'- si ,(.#N-

.ontrolul 9DI?: este !olosit in document pentru a grupa intr-un bloc 7logic7 o
parte din continutul documentului in vederea atribuirii unitare a caracteristicilor
legate de stilul de prezentare, sau pentru a identi!ica respectivul bloc de continut in
vederea utilizarii lui de catre scripturile prezente in document. 5ro0serul va trece la
line noua inainte si dupa terminarea acestui marca*.%e asemenea acest controle se
mai poate !olosi alaturi de proprietatile de stil pentru pozitionare pentru a creea in
cadrul documentului 7straturi7 de dimensiuni variabile ce pot !i pozitionate in di!erite
locatii ale documentului, suprapuse, ascunse sau expuse, in !unctie de necesitatile
designer-ului.
.ontrolul "(PAN#are rolul de a 7extrage7 o portiune de document - de obicei inclusa
intr-un bloc marcat de controale HTM si care, eventual, are speci!icate un anumit
numar de atribute - pentru a o identi!ica sau apentru a-i o!eri un !ormat de a!isare
di!erit de restul blocului din care !ace parte.

2xemplu:identi!icarea blocurilor de text cu a*utorul elementelor %iv si (pan

"div st)le/7!ont-size:8KFcolor:blueFbac?ground
color:)ello07#2lementulMnbspFMnbspF%iv"$div#
"hr align/7right7 color/7R>>>>!!7
0idth/7G>S7#
"div st)le/7color:red7#
.erti!icatul de deces consemneaza la rubrica 7Pro!esia7 - !ermier. %aca ar !i !ost
numai
atat, azi nu s-ar mai vorbi nimic de "span st)le / 7color:nav)7#2lementul
(pan"$span#.

/olosirea atributului st0le

;ltimele versiuni ale limba*ului HTM au optat in mod categorig pentru
despartirea continutului unui document HTM de !orma in care este el prezentat.
Acest lucru este posibil prin utilizarea foilor de stil, a stilurilor de!inite in antetele
documentului, sau prin gruparea proprietatilor legate de !orma de prezentare in
cadrul unui singur atribut: st)le.
;tilizarea acestuia in interiorul unui control HTM - aproape toate care se pot gasi in
interiorul corpului documentului, cu putine exceptii ,"(cript# sau "5ase!ont#- se
!ace respectand urmatorul tipar de scriere:
"element st)le /7proprietate:valoare F proprietate:valoareF...7
unde
element este numele elementului !olosit ,ex: H8, 1mg,Table-
proprietate este numele unei proprietati de stil. Aceste nume nu coincid in totalitate
cu numele proprietatilor marca*elor HTM. %e exemplu proprietatea !ace a morca*ului
@ont devine !ont-!amil) ca proprietate de stil. .ele mai utilizate proprietati de stil vor
!i prezentate in lectia consacrata modelelor de stil.
valoare este valoarea acordata proprietatii respective. 2a trebuie sa corespunda
valorilor posibile ale acestei proprietati.
.reatorii de documente HTM sunt puternic incura*ati sa !oloseasca proprietatile de
stil in locul setarii individuale a !iecarii proprietati in cadrul marca*elor. Trebuie stiut,
insa, ca versiunile mai vechi ale programelor de explorare +eb nu recunosc nici
atributul st)le, nici marca*ul (TB2 si nici re!erintele catre odelele de stil.%e aceea,
inainte de a !olosi una sau alta dintre variante trebuie sa !aceti un calcul exact al
avanta*elor si dezavanta*elor pe care !iecare le implica.

)"foratii tool-tip

.ea mai simpla !orma de interactiune a documentului cu utilizatorul o reprezinta
a!isarea unor in!ormatii !oarte scurte despre elementele documentului atunci cand
utilizatorul pozitioneaza mouse-ul in spatiul ocupat de elementele respective.
Pentru a realiza acest lucru se !oloseste proprietatea de stil title, valoarea ecestei
proprietati !iind textul in!ormativ a!isat in dreptul cursorului odata cu pozitionarea
mouse-ului pe elementul care are setata aceasta proprietate.

>.$tiluri de te&t

1n documentele pe care la veti creea veti !olosi di!erite stiluri de text pentru a
pune in evidenta anumite cuvinte sau pentru a le acorda o semin!icatie dorita ,citate,
nume, etc-. Pentru aceasta veti speci!ica explicit valori pentru unele din atributele ale
unui !ont:
corpul de litera
culoare !ontului
stilul !ontului
dimensiunea !ontului

Co"troale pe"tru stilul fo"tului

.el mai usor mod de a marca un anumit stil corespunzator unui text in documentul
dumneavoastra este de a !olosi controalele care modi!ica stilul !ontului dupa cum
urmeaza:
98: se !oloseste pentru scrierea cu caractere ingrosate ,Bold-.
9I: se !olooseste pentru scrierea cu caractere inclinate ,)talics-.
9,: este !olosit atunci cand se doreste ca un anumit pasa* din text sa !ie subliniat.
9TT: indica !olosirea !ontului o"ospatiu, adica acea !orma de scriere in care
!iecare caracter ocupa pe latime acelasi spatiu. Acest tip de !ont este asemanator cu
cel utilizat se catre masinile de scris.
9$,8: se !oloseste pentru scrierea indicilor in!eriori.
9$,': se !oloseste pentru scrierea indicilor superiori.
9$TI;-: este !olosit pentru scriere unui text 7taiat7 cu o linie orizontala.
2ste obligatorie prezenta etichetelor de s!arsit a controalelor mai sus mentionate
pentru a putea delimita portiunea de text asaupra careia se aplica stilul de !ont dorit.

2xemplu:;tilizarea controalelor pentru stilul !ontului

"b#aceste cuvinte sunt ingrosate"$b#"br#
"i#aceste cuvinte sunt inclinate"$i#"br#
"u#aceste cuvinte sunt subliniate"$u#"br#
etcZ.

Co"trolul ,/o"t-

Acest control permite speci!icare atributelor care privesc tipul caracterelor,
dimensiunea si culoarea lor. 2l se aplica pentru a !ormata un bloc de text in vedrea
a!isarii lui cu anumite caracteristici dorite de catre creatorul documentului. Atributele
pe care le avem la indemana sunt:
(ace
!olosit pentru alegerea corpului de litera utilizat. Daloarea atribuita acestei proprietati
trebuie sa !ie un nume de !ont valid. 2ste recomandabil sa !olositi !onturile 7clasice7
pentru a va asigura ca bro0serul va rcunoaste tipul de !ont speci!icat.
2xemplu:
"@ANT @ace/7Arial7#
%eoarece di!eritele sisteme ,+indo0s, Machintosh, etc- nu recunosc aceleasi !onturi,
se pot atribui proprietatii @ace una sau mai multe valori separate prin virgula.Ast!el
sistemul va alege primul !ont valid gasit in lista.
"@ANT @ace/7Arial,.hicago7#
$i5e
!olosit pentru a speci!ica dimensiunea !ontului utilizat si poate lua valori de la 8 la W.
Daloare atribuita dimensiunii !ontului poate !i de doua tipuri:
absoluta
- speci!ica dimensiunea exacta a !ontului.
2xemplu:
"@ANT (ize / G#
relativa
- speci!ica dimensiunea !ontului !ata de cea a !ontului actual.
2xemplu:
"@ANT (ize / U8#
1n exemplul de mai sus dimensiunea !ontului este ma*orata cu o unitate.
1n cazul in care valoarea speci!icata este mai mica decat 8 sau mai mare decat W,
interpretorul HTM va va lua ca dimensiune valida pe 8, respectiv W.
Daloarea imlicita a dimensiunii !ontului este, de obicei, <.
#olor
este atributul cu a*utorul caruia se poate stabili culoarea textului marcat. Dalorile
acestei proprietati se pot scrie !ie cu a*utorul codului hexazecimal al culorii, !ie cu
a*utorul numelui celor 8= culori de baza.
2xemplu:
"@ont .olor / red#
"@ont .olor / R!!>>>>#
;tilizarea culorilor in text nu trebuie sa genereze situatii ambigue. Ast!el, un text
a!isat cu culoare albastra va avea acelasi aspect cu cel al unei legaturi catre un alt
!isier. %e asemenea, !olosirea in exces culorilor poate da documentului un aspect
neplacut si obositor
2xemplu:;tilizarea atributelor !ontului
"!ont !ace/7Arial7 size / K#scris cu arial marimea K"$!ont#.
"!ont color/7R!!>>>>7# red"$!ont# "br#"!ont !ace/7.ourier7
color/7R>>J>>>7#scris cu courier culoarea lime "$!ont#,

Co"trolul ,Basefo"t-

%aca dorim sa alegem un anumit tip de !ont, o anumita dimensiune sau culoare a
!ontului care sa !ie valabile pe intreg continutul documentului, se va utiliza marca*ul
5A(2@ANT.
2xemplu:
"bod)#
"base!ont color/blue size/G#
...
"$bod)#
Ast!el textul continut in documentul de mai sus va !i a!isat cu culoarea albastra si va
avea dimensiunea de G unitati. 2xceptie !ac doar tabelele si acele pasa*e de text care
au controale HTM de !ormatare a textului care impun alte atribute de a!isare.

(tiluri logice de foratare a te1tului

2xista cateva stiluri prede!inite de punere in evidenta a unui text:
9$tron): pentru evidentiere puternica
9-m: pentru scriere cu caractere italice
9#ite: pentru inserare de citate
9#ode: pentru listing de program
9D!n: pentru de!initie de cuvant
98loc<@uote: pentru a pune in evidenta un bloc de text. 5locul de textul va !i
indentat spre dreapta !ata de marginea stanga a elementului care il contine.
9're: !olosit pentru a!isarea textului 7pre!ormatat7. Textul marcat de etichetele de
inceput si s!arsit ale acestui control va !i a!isat de catre bro0ser intr-o !orma aproape
identica cu aceea in care a !ost scris in sursa documentului HTM. Ast!el, se vor
respecta spatiile libere si trecerea la linie noua, dar caracterele vor !i a!isate cu !ont
de tip monospatiu.
Mai trebuie sa amintim aici si posibilitatea de a marca modi!icarile aparute in
versiunile ulterioare ale documentului cu a*utorul controalelor "1ns# si "%el#. %ar
despre ele nu putem spune ca aplica un stil prede!init textului pe care il marcheaza,
deoarece modalitatea in care acesta este a!isat in !ereastra programului de explorare
+eb di!era !oarte mult de la program la program. %e obicei aceste marca*e contin
atributul datetime pentru a in!orma despre data de la care sunt valabile modi!icarile
pe care aceste controale le noti!ica.

2xemplu:!olosirea stilurilor logice de !ormatare a textului

"strong#@olosirea elementului (T3AN4"$strong#"br#
"em#@olosirea elementului em"$em#"br#
"cite#@olosirea elementului .1T2"$cite#"br#
"code#@olosirea elementului code
MnbspFMnbspFMnbspFMnbspFpublic class 2xemplu"br#
MnbspFMnbspFMnbspFMnbspF["br#
MnbspFMnbspFMnbspFMnbspFpublic int iF"br#
MnbspFMnbspFMnbspFMnbspF!or ,i / >FiN/8>FiUU-"br#
MnbspFMnbspFMnbspFMnbspFMnbspFMnbspF()stem.out.println,73ezultat / 7
U:Ti-F"br#
MnbspFMnbspFMnbspFMnbspF\"$code#
"pre#!olosirea elementului pre,observati cum spatiile multiple nu mai sunt
ignorate"$pre#

3.Liste

%e multe ori, in redactarea unor documente a*ungem in punctul in care trebuie sa
enumeram un set de elemente care !ormeaza, din punct de vedere logic, o multime.
Prezentarea acestora trebuie realizata in asa !el incat relatiile dintre ele, sau dintre
ele si eventualiele 7subelemente7 sa !ie cat mai clar exprimate din punct de vedere
vizual. Pentru aceasta se !olosesc di!eritele tipuri de liste.

Liste "eordo"ate

Probabil cele mai intalnite liste in cadrul documentelor HTM sunt cele neordonate.
Pentru a marca inceputul si s!arsitul unei liste neordonate se !oloseste elementul ;.
@iecare lista contine un set de elemente numite 7itemi7, prezenta unui item in cadrul
unei liste marcandu-se cu a*utorul elementului 1.

2xemplu:Prezentarea in!ormatiei sub !orma de lista neordonata

"ul#
"li#]ohn ennon"$li#
"li#Paul Mccartne)
"li#3ingo (tar"$li#
"li#4eorge Harrison"$li#
"$ul#
"p#
"hr#
"b#iste imbricate:"$b#
"ul#
"li#element 8"$li#
"ul#
"li#element 8.8"$li#
"li#element 8.:"$li#
"ul#
"li#element 8.:.8"$li#
"li#element 8.:.:"$li#
"$ul#
"li#element 8.<"$li#
"$ul#
"li#element :"$li#
"li#element <"$li#
"ul#
"li#element <.8"$li#
"$ul#
"$ul#
"p#
"hr#
"b#@olosirea atributului "i#7t)pe7"$i#:"$b#
"ul t)pe/7sEuare7#
"li#1anuarie"$li#
"li#@ebruarie"$li#
"1#Martie"$1#
"$ul#

@iecare element al listei este indentat !ata de marginea din stanga ,sau dreapta,
daca directia de scriere este de la drapta la stanga- listeiF ast!el, prezentarea ei
devine !oarte clara si atractiva. Mai mult, !icare item al listei va avea un marca* in
!ata sa, corespunzator nivelului de subordonare al listei. Acest marca* poate !i ales cu
a*utorul atributului T)pe, iar valorile posibile sunt:
disc - pentru un cerculet plin
circle - pentru un cerculet gol
sEuare - pentru un patratel plin
1mplicit, prgramele de explorare +eb !olosesc tipul disc pentru primul nivel de
subordonare ,si, respectiv, de indentare-, circle pentru al doilea nivel si sEuare
pentru urmatoarele nivele. 2ticheta de s!arsit a unui element al listei,"$li#- nu este
obligatorie, elementul respectiv considerandu-se incheiat in momentul aparitiei unei
noi etichete "li# sau a etichetei care incheie lista. 2lementul ; inlocuieste
elementele %13 si M2N; din versiunile mai vechi ale limba*ului HTM.

Liste ordo"ate

istele ordonate se aseamana !oarte mult cu cele neordonate, di!erenta ma*ora
constand in !aptul ca listele ordonate atribuie ca marca* !iecarui item un element
,numar, litera- prin care se evidentiaza ordinea sa in cadrul listei. istele ordonate
sunt marcate in interiorul documentului cu a*utorul elementului A.
Pentru a stabili care va !i marca*ul de ordonare in lista al !iecarui item se !oloseste
atributul T)pe. Dalorile acestuia pot !i:
8 pentru cire arabe: 8,:,<,... ,valoare implicita-
a pentru litere mici: a,b,c,...
A pentru litere mari: A,5,.,...
i pentru ci!re romane tiparite cu litere mici: i,ii,iii,iv,...
1 pentru ci!re romane tiparite cu litere mari: 1,11,111,1D,...

2xemplu:@olosirea listelor ordonate

"h:#ista ordonata implicita:"$h:#
"ol#
"li#element 8"$li#
"li#element :"$li#
"ol#
"li#element :.8"$li#
"li#element :.:"$li#
"$ol#
"li#element <"$li#
"ol#
"li#element <.8
"ol#
"li#element <.8.8"$li#
"li#element <.8.:"$li#
"$ol#
"$ol#
"$ol#
"hr#
"p#
"h:#@olosirea atributului "b#7t)pe7:"$b#"$h:#
"ol t)pe/7A7#
"li#element 8"$li#
"li#element :"$li#
"ol t)pe / 7i7#
"li#element :.8"$li#
"li#element :.:"$li#
"$ol#
"li#element <"$li#
"ol t)pe/7i7#
"li#element <.8
"ol t)pe/7a7#
"li#element <.8.8"$li#
"li#element <.8.:"$li#
"$ol#
"li#element <.:"$li#
"$ol#
"$ol#
"hr#
"P#
"h:#@olosirea atributului 7value7"$h:#
"ol#
"li value/78>7#2lement 8"$li#
"li value / 78>>7#2lement :"$li#
"ol t)pe/7i7#
"li value/7G7#2lement :.8"$li#
"li value / 78>7#2lement :.:"$li#
"$ol#
"li #2lement <"$li#
"$ol#

(e pot !olosi si marca*ele aplicate itemilor listelor neordonate, dar in !elul acesta
notiunea de 7lista ordonata7 isi pierde sensul.
1n mod implicit valoarea marca*ului de ordine al elementelor listei incepe de la
787,sau 7a7- si creste cu o unitate la !iecare item adaugat. Pentru a modi!ica valoarea
de start a numerotarii elementelor listei se !oloseste atributul (tart asociat
elementului A. Ast!el, !ormularea
"A start / 7:7 #
are ca rezultat !aptul ca primul element al listei va avea marca*ul de ordine 7:7 ,7b7,
7ii7,etc-, celelalte continuand in mod normal, prin adaugarea cate unei unitati. Pentru
a !orta marcarea unei alte valoari in dreptul unui item se !oloseste atributul Dalue
asociat elementului 1. Daloarea acordata acestui atribut va !i numarul ,sau ordinea
caracterului- scris in !ata elementului respectiv.
Trebuie mentionat !aptul ca numerotarea elementelor unei liste ordonate nu tine cont
de prezenta itemilor din listele subordonate, numerotarea !acandu-se separat pe
!iecare nivel de subordonare

Liste de defi"itii

(e pot !olosi si marca*ele aplicate itemilor listelor neordonate, dar in !elul acesta
notiunea de 7lista ordonata7 isi pierde sensul.
1n mod implicit valoarea marca*ului de ordine al elementelor listei incepe de la
787,sau 7a7- si creste cu o unitate la !iecare item adaugat. Pentru a modi!ica valoarea
de start a numerotarii elementelor listei se !oloseste atributul (tart asociat
elementului A. Ast!el, !ormularea
"A start / 7:7 #
are ca rezultat !aptul ca primul element al listei va avea marca*ul de ordine 7:7 ,7b7,
7ii7,etc-, celelalte continuand in mod normal, prin adaugarea cate unei unitati. Pentru
a !orta marcarea unei alte valoari in dreptul unui item se !oloseste atributul Dalue
asociat elementului 1. Daloarea acordata acestui atribut va !i numarul ,sau ordinea
caracterului- scris in !ata elementului respectiv.
Trebuie mentionat !aptul ca numerotarea elementelor unei liste ordonate nu tine cont
de prezenta itemilor din listele subordonate, numerotarea !acandu-se separat pe
!iecare nivel de subordonare

2xemplu:ista de de!initii

"dl#
"dt#"b#mar"$b#"$dt#
"dd#!ruct rosu"$dd#
"$dl#

A.Le)aturi si re!erinte

Aspectele prezentate pana acum certi!ica !aptul ca un document HTM prezinta
proprietati de !ormatare si structurare care sa permita prezentarea in!ormatiei de tip
text intr-o !orma cat mai logica si reusita din punct de vedere vizual-estetic.1nsa
caracteristica cea mai importanta a documentelor HTM este aceea de a putea
contine in interiorul lor legaturi catre alte documente ,sau programe- care se pot
gasi pe acelasi calculator sau pe unul dintre calculatoarele din imensa retea a +eb-
ului. Mai mult, exista posibilitatea ca un anumit element din continutul documentului
sa contina o legatura catre un alt element din cadrul aceluiasi document. %espre
toate acestea in cele ce urmeaza.

Referi"te e1ter"e

(unt sigur ca ati intilnit situatii in care, intr-o carte, atunci cand autorul !ace
re!erire la un citat sa o in!ormatie dintr-o alta carte sau un dintr-un alt document
acesta insereaza intr-o paranteza numele lucrarii re!erite, eventual pagina sau
sectiunea re!erita. %aca in!ormatia respectiva prezinta interes pentru utilizator,
acesta nu are decat sa caute in ra!turile bibliotecii sale ,in cazul cel mai !ericit- sau
ale altor biblioteci, materialul amintit. Aceasta maniera !ragmentata de a primi
in!ormatia este singura posibila in cazul textelor obisnuite a caror expunere se
realizeaza pe cele doua dimensiuni ale supra!etei plane reprezentate de !oaia de
hartie.
imba*ul HTM rezolva aceasta problema prin introducerea notiunii de hipertext.
Hiper-textul di!era de textul obisnuit prin introducere in interiorul documentului a
unor elemente de legatura cu alte documente existente in +eb. Prin activarea
acestor elemente cu a*utorul mouse-ului sau tastaturii se realizeaza trecerea
instantanee de la documentul initial ,documentul sursa- la cel vizat ,documentul
destinatie-, !iind oricand posibila revenirea la documentul initial. Arice legatura are
doua capete numite ancore si un sens. Primul capat ,elementul care re!era- este
ancora sursa, iar al doilea capat ,elementul re!erit- este ancora destinatie. Ancora
sursa se numeste re!erinta si ea poate !i externa sau interna, dupa cum ancora
destinatie se gaseste in a!ara sau in interiorul documentului care contine re!erinta.
Prezenta unei re!erinte in interiorul documentului se marcheaza cu a*utorul perechii
de controale HTM "A# si "$A#. Pentru ca marca*ul de re!erinta sa !ie !unctional,
acesta trebuie sa contina atributul Hre!, numit atribut de re!erinta hipertext.
Daloarea acestuia este un ;3 care localizeaza documentul re!erit.
2xemplu:
"A hre! / 7http:$$000.msn.com$7#egatura cu.."$A#
egaturile unui document nu sunt limitate la legaturi cu alte documente. 2l poate sa
contina legaturi de tip 7mail7 sau legaturi catre !isiere de tip 7program7 care vor !i
executate atunci cand utilizatorul activeaza re!erinta de legatura corespunzatoare.

URL-uri relati2e

%espre ;3-uri am vorbit in introducerea acestei documentatii. 1nsa acum, inainte
de a trece la cateva exemple simple, e cazul sa vorbim despre ;3-uri relative.%aca
in!ormatia pe care o puneti la dispozitia utilizatorilor in +eb este alcatuita din mai
multe documente corelate, ea trebuie structurata corespunzator intr-o !ormula de
directoare si subdirectoare care sa va o!ere o distribuire cat mai logica a
materialelor. Aceasta structura !ormeaza un 7site7.
(a presupunem ca directorul radacina al site-ului se numeste 73adacina7. 2l contine
directoarele 7Produse7 si 71n!ormatii7 si documentul 7index.html7. 1n interiorul
directorului 7Produse7 se gasesc documentele 7.arti.html7 si 7Muzica.html7, iar in
directorul 71n!ormatii7 se gaseste documentul 7Preturi.html7. ;n ;3 relativ este
;3-ul in care nu se trece decat calea de la !isierul curent la !isierul destinatie.
.alculatorul va completa automat calea catre documentul curent, construind ast!el
;3-ul complet. 1n cazul trecerii catre directorul parinte se !oloseste expresia
7..7. 2xemplu:
%aca !isierul curent este 7index.html7, pentru a re!erii documentul 7.arti.html7 se
!oloseste expresia 7Produse$.arti.html7.
%aca !isierul curent este 7.arti.html7, pentru a re!eri documentul 7Muzica.html7 de
!oloseste expresia 7Muzica.html7
%aca !isierul curent este 7.arti.html7, pentru a re!eri documentul 7index.html7 de
!oloseste expresia 7..$index.html7
%aca !isierul curent este 7.arti.html7, pentru a re!eri documentul 7Preturi.html7 de
!oloseste expresia 7..$1n!ormatii$Preturi.html7@olosirea ;3-urilor relative este !oarte
convenabila deoarece, atunci cand site-ul este publicat, locatia sa pe server poate !i
schimbata de catre administratorul calculatorului, aceasta modi!icare a!ectand doar
calea catre radacina site-ului, si nicidecum relatiile si legaturile din interiorul site-
ului. 2xista posibilitatea de a !ixa un ;3 de baza relativ la care sa se calculeze toate
;3-urile relative intr-un document. Acest lucru este posibil prin !olosirea in
sectiunea de antet a documentului a controlului de marca* "5ase#, al carui atribut
hre! !ixeaza baza de !ormare a documentului. %e exemplu, daca in in documentul
7.arti.html7 se !ixeaza

"5ase hre! / 7http:$$000..alculatorulMeu.com$3adacina$index.html7#

inseamna ca toate ;3-urile relative se calculeaza !ata de documentul 7index.html7,
o re!erinta catre documentul 7Preturi.html7 avind !orma:
"A hre! / 71n!ormatii$Preturi.html7#Preturile"$A# sunt urmatoarele...
@olosirea acestei optiuni trebuie !acuta doar daca dumneavoastra controlati
schimbarile e!ectuate in amplasarea site-ului pe server. Alt!el, documentele re!erite
nu vor mai !i gasite, iar in !ereastra va !i a!isata o pagina continand mesa*ul de
eroare corespunzator.
1n interiorul documentului, textul elementului re!erinta ,interna sau externa- este
scris de obicei cu culoare albastra si subliniat. Pentru a alege culoarea de prezentare
a re!erintelor intr-o pagina se !olosesc urmatoarele atribute ale elementului 5od):
lin? - pentru culoare textului re!erintelor nevizitate
vlin? - pentru culoarea textului re!erintelor care au !ost de*a vizitate
alin? - pentru culoarea textului re!erintei in momentul in care aceasta care este
activata.
1n momentul in care activam o re!erinta catre un document HTM, acesta va !i a!isat
in !ereastra programului de explorare +eb, in locul documentului initial.
%aca vrem sa controlam !ereastra in care va !i a!isat noul document putem sa
!olosim atributul target a elementului ancora. Dalorile posibile ale acestui atribut
sunt:
Lsel! - pentru a a!isa documentul destinatie in !ereastra documentului sursa ,valoare
implicita-
Lblan? - pentru a a!isa documentul destinatie intr-o noua !ereastra deschisa de
programul de explorare
Lparent - !olosita la cadre de !erestre
Ltop - !olosita, de asemenea, la cadre de !restre.


Referi"te i"ter"e

Activarea unei re!erinte catre un documet !ace ca acel document sa !ie a!isat in
!ereastra programului de explorare. %ar daca apare situatia in care din documentul
re!erit ne intereseaza un anumit element si vrem ca acesta sa !ie a!isat incepand cu
prima linie a !erestrei^ 1n acest caz trebuie sa de!inim in acel document o ancora
destinatie numit 7tinta7.
A tinta se marcheaza cu a*utorul elementului ancora ,A- caruia i se atribuie un nume
de identi!icare cu a*utorul atributului Name sau 1d.
2xemplu:
"A name / 7intro7#"H:#1ntroducere"$H:#"$A#
Pentru a creea in acelasi document o re!erinta catre tinta de!inita mai sus nu ramane
decat sa scriem corect atributul de re!erinta hipertext.
2xemplu:
"A hre! / 7Rintro7#Partea 8.1ntroducere "$A#
%aca re!erinta este creata in alt document ea trebuie sa contina ;3-ul documentului
care contine tinta si numele de identi!icare a tintei. 2xemplu:
"A hre! / 7000..alculator.com$%ocumente$%ocument8.htmlRintro7#Partea
8.1ntroducere "$A#
2ste !oarte important ca numele de identi!icare a unei tinte sa !ie unic in cadrul unui
document. 1n caz contrar destinatia re!erintei nu mai este valida.

(pecificarea u"ei relatii i"tre docue"te

2lementul 1NV este !olosit in antetul documentului pentru a speci!ica o relatie intre
documentul curent si alte documente sau programe din +eb. 2lementul 1NV nu are
continut si nu va !i a!isat in interiorul documentului, dar el este !olosit de catre
programele de navigare +eb in diverse scopuri, depinzand de valoarea atributul rel,
valoare ce de!ineste relatia cu documentul re!erit. 1ata cateva dintre valorile posibile
ale acestui atribut:
*lternate
de!ineste o alternativa la documentul curent si este !olosita de obicei impreuna cu
atributul hre!lang pentru a speci!ica limba in care este scris documentul.2xemplu:
"H2A%#
"T1T2#The manual in 2nglish"$T1T2#
"1NV title/7Manualul in limba engleza7
t)pe/7text$html7
rel/7alternate7
hre!lang/7!r7
hre!/7http:$$.alculator.com$manual$!ranceza.html7#
$t%lesheet
de!ineste o legatura cu un document de tip 7!oaie de stil7, despre care vom vorbi mai
tarziu
$tart
de!ineste primul document dintr-o colectie de documente
.e&t si 'revious
de!inesc care sunt urmatorul si, respectiv, precedentul document intr-o ordonare
liniara a colectiei de documente
#ontentsB Inde&B si Glosar%
de!insesc documente de tipul 7.uprins7 , 71ndex7 si 74losar7.
2xemplu:
"H2A%#
"T1T2#.apitolul K"$T1T2#
"1NV rel/7.ontents7 hre!/7..$toc.html7#
"1NV rel/71ndex7 hre!/7..$index.html7#
"1NV rel/7Next7 hre!/7.apitolulG.html7#
"1NV rel/7Prev7 hre!/7.apitolul<.html7#
"$H2A%#
Modul in care in!ormatia o!erita de elementul in? este !olosita depinde !oarte mult
de programul de navigare si motoarele de cautare in +eb.

C.,tili5area ima)inilor

1n lectia precedenta ati invatat cum sa !olositi elementul esential al unui document
HTM: legatura cu alte documente sau programe. 1nsa va lipseste posibilitatea de a
da documentului un aspect cat mai atractiv pentru cei ce il viziteaza. Pentru a realiza
acest lucru va trebui sa 7impodobiti7 documentul cu imagini, !ie ele statice sau
dinamice. Trebuie stiut insa !aptul ca incarcarea imaginilor in document este o
operatiune care costa timp - !ara sa mai vorbim ca exista programe de explorare
+eb care nu lucreaza cu imaginiN - si de aceea va trebui sa !aceti o alegere
echilibrata intre numarul si dimensiunea imaginilor -pe de o parte - si timpul de
incarcare a documentului - pe de-alta parte.

)"serarea u"ei iagi"i

Pentru a marca prezenta unei imagini in document se !oloseste elementul 1M4, al
carui atribut (rc este ;3-ul !isierului imagine. Tipurile de !isiere-imagine compatibile
cu HTM sunt 41@, ]P24 si PN4.
2xemplu:
"1M4 src / 71magini$Peisa*.gi!7#
2lementul 1M4 nu are eticheta de incheiere deoarece elementul nu are continut pe
care sa-l includa. Ar !i bine ca atunci cand inserati o imagine sa !olositi si atributul Alt
care speci!ica un text care va !i a!isat in locul imaginii in cazul in care bro0ser-ul nu
lucreaza decat in mod text sau in cazul in care utilizatorul decide sa renunte la
incarcarea imaginilor ,optiune o!erita de programele de navigare +eb-. %aca
imaginea este a!isata, valoarea atributului Alt va !i !olosita ca mesa* 7tool-tip7 .1n
cazul in care doriti sa prezentati in cadrul documentului un anumit numar de imagini
a caror dimensiune ar a!ecta dramatic timpul de incarcare al documentului in
!ereastra programului de explorare se poate aplica urmatoarea tehnica:
(e creeaza copii de dimensiuni mici ale acestor imagini. Aceste copii vor !i incarcate
in document si vor avea rolul unor legaturi catre !isierele ce contin imaginile in
dimensiunea lor initiala. Atunci cand utilizatorul va activa una dintre aceste legaturi
in !ereastra se va incarca !isierul imagine dorit
Pentru a aran*a imaginea in raport cu textul din vecinatatea sa se !oloseste atributul
align. Dalorile posibile sunt:
bottom
pentru alinierea textului la baza in!erioara a imaginii ,valoare implicita-
middle sau center
pentru alinierea textului pe centrul imaginii
top
pentru alinerea textului la baza superioara a imaginii
le!t
pentru a plasa imaginea in extremitatea stanga a elementului container, iar blocul de
text eventual existent dupa marca*ul imaginii respective ocupand spatiul liber din
dreapta si de sub ea.
right
pentru a plasa imaginea in extremitatea dreapta a elementului container, iar blocul
de text eventual existent dupa marca*ul imaginii respective ocupand spatiul liber din
stanga si de sub ea. 1n cazul ultimelor doua valori poate aparea situatia in care un
bloc de text trebuie 7!ortat sa coboare7 pe prima linie de sub imagine. 1n acest caz se
!oloseste atributul clear al elementului 53 care apare inaintea blocului de text pe
care vrem sa il translatam. Dalorile acestui atribut pot !i:
le!t
pentru ca textul sa !ie deplasat in *os pana in pozitia in care marginea din stanga
este libera
right
pentru ca textul sa !ie deplasat in *os pana in pozitia in care marginea din dreapta
este libera
all
pentru ca textul sa !ie deplasat in *os pana in pozitia in care ambele margini sunt
libere
Pentru a controla spatiul vertical sau orizontal din *urul imaginii inserate in document
se !olosesc atributele vspace si hspace . Dalorile atribuite desemneaza numarul de
pixeli care vor distanta imaginea de elementele adiacente ei in cadrul documentului
Atributele 0idth si height stabilesc dimensiunile supra!etei din document care va !i
ocupata de imagine. Precizarea acestor atribute determina o mai rapida incarcare a
documentului in !ereastra programului de explorare, dar in cazul precizarii unor
dimensiuni care nu corespund dimensiunilor reale ale imaginii aceasta va !i
de!ormata pentu a acoperii exact supra!ata precizata. @olosirea atributului border
determina a!isarea unui chenar care va incadra imaginea. Daloarea acestui atribut va
reprezenta grosimea chenarului, o valoare egala cu > ,valoare implicita- determinand
a!isarea imaginii !ara chenar.

/olosirea iagi"ilor ca elee"te a"cora

1n documentele HTM se !olosesc !recvent imaginile pe post de ancore, adica
legaturi catre alte documente sau programe. Acest lucru se poate realiza !oarte usor
prin plasarea imaginii in interiorul unui element ancora ,A-. 2xemplu:
"a hre! / 7pagina8.html7#"img src / 7imaginea8.gi!7 alt / 7pagina87#"$a#
Abservati introducerea textului alternativ care devine obligatoriu in cazul in care
imaginea nu poate !i a!isata de catre bro0ser.1n momentul incadrarii elementului
imagine intre controalele "a# si "$a#, bro0serele adauga imaginii o bordura. Pentru
a evita aparitia ei !olositi atributul border cu o valoare atribuita egala cu >.

/olosirea clipurilor 2ideo

1nternet 2xplorer permite inserarea !oarte simpla a !isierelor de tip 7imagine
dinamica7 ,clipuri video- in acelasi mod in care se insereaza o imagine statica. Ast!el,
pentru elementul 1M4 se !olosesc atributele:
d)nsrc - pentru a determina ;3-ul !isierului imagine
loop - pentru a determina de cate ori va !i rulat clipul respectiv. Daloare implicita
este 787. A valoare egala cu > sau -8 determina rularea continua a clipului
start - determina momentul de start al clipului. Acesta poate !i 7!ileopen7 , valoare
implicita- pentru pornirea clipului odata cu incarcarea paginii in bro0ser, sau
7mouseover7 pentru pornirea lui atunci cand cursorul mouse-ului este pozitionat
deasupra sa.
Pentru a insera in document un clip video sau audio care sa poata !i redat si de alte
bro0sere se poate !olosi elementul embed cu atributele:
src - pentru a preciza sursa !isierului audio sau video !olosit
0idth si height - pentru a preciza dimensiunea ocupata de obiectul respectiv in
document.
3eusita inserarii unui ast!el de clip depinde ded extensia !isierului !olosit si de
versiunea bro0serului. Pentru !isierele video e pre!erabil sa !olositi extensiile 7mpg7
sau 7mov7 , iar pentru cele audio !ormatul 7mp<7.

2xemplu:!olosirea a doua !isiere video

"img border/7>7 d)nsrc/7!ilm.avi7 loop/7-87 start/7!ileopen7 alt/7acest videoclip
poate !i vizualizat doar daca !olositi 1nternet 2xplorer7#
"h8#@olosirea elementului "b#A5]2.T"$b#"$h8#
"ob*ect#
"embed src/7!ilm.mpg7 0idth/:>>, height/:>> #
"$embed#
"$ob*ect#

12.Tabele

1n capitolul dedicat listelor am prezentat una dintre posibilitatile pe care le aveti
de a prezenta in interiorul documentului in!ormatia structurata. 1nsa !olosirea listelor
este utila doar atunci cand structura in!ormatiei nu prezinta un grad mare de
complexitate. %e aceea apare necesitatea unui instrument care sa poata rezolva
aceasta problema. 1nsa, asa cum veti vedea in cadrul acestui capitol, tabelele au si
alte utilizari, *ucand un rol !oarte important printre instrumentele pe care le au la
indemana relizatorii paginilor +eb.

Marcarea u"ui tabel

;n tabel este marcat in document de perechea de controale "TA52# si "$TA52#.
Pentru a speci!ica principalele proprietati ale tabelului se !olosesc urmatoarele
atribute:
+idth si hei)ht
(tabilesc dimensiunile tabelului si pot !i exprimate in mod absolut sau in mod relativ.
%imensiunile pe care tabelul le va avea in cadrul documentului vor !i calculate de
catre programul de explorare +eb tinand cont de optiunile speci!icate prin cele doua
atribute, dar si de dimensiunile elementelor din interiorul tabelului in asa !el incat
acestea sa !ie vizibile.
ali)n
%etermina pozitionarea pe orizontala a tabelului in cadrul documentului. Aptiunile
posibile au !ost prezentate in capitolul al 11-lea
border
(tabileste grosimea in pixeli a chenarului care incon*oara tabelul. 1n cazul in care s-a
ales valoarea > tabelul nu va a!isa nici chenar, nici linii de demarcare in interiorul
sau.
!rame
(tabileste care laturi ale chenarului care incadreaza tabelul vor !i vizibile. Aptiunile
posibile sunt:
void - nici o latura
above - latura de sus
belo0 - latura de *os
hsides - laturile de sus si de *os
vsides - laturile din stanga si din dreapta
lhs - latura din stanga
rhs - latura din dreapta
box - toate laturile
border - toate laturile
rules
determina care dintre liniile de demarcare dintre celulele tabelului vor !i vizibile.
Aptiunile posibile sunt:
none - nici o linie
groups - liniile dintre grupurile de!inite ale tabelului. .um de de!ineste un grup vom
vedea putin mai tarziu.
ro0s - liniile orizontale
cols - liniile vericale
all - toate liniile
cells"acin)
stabileste spatiul ,in pixeli- dintre doua celule vecine ale unui tabel precum si spatiul
dintre marginile tabelului si celulele din apropiere.
cell"adin)
stabileste spatiul dintre marginile unei celule si continutul acesteia.
b)color
stabileste culoarea de !ond a tabelului.
bac<)round
stabileste imaginea de !ond a tabelului.
2lementele care constitue un tabel sunt:
eticheta de tabel
antetul tabelului
corpul tabelului
subsolul tabelului

Corpul tabelului

.orpul tabelului este partea cea mai importanta, el continand in!ormatia propriu-
zisa a!isata in tabel. (e marcheaza cu a*utorul controalelor "T5A%B# si "$T5A%B#.
Pentru a avea consistenta, acesta trebuie sa contina cel putin o linie din tabel.
Marcarea corpului tabelului nu este obligatorie, prezenta sa !iind implicita in cadrul
tabelului in momentul marcarii primei linii a lui.A linie in tabel se marcheaza cu
a*utorul controalelor "T3# si "$T3#. 2a contine una sau mai mule celule marcate
prin controalele "T%# si "$T%#. Nu este obligatoriu ca toate liniile sa contina acelasi
numar de celule. Numarul de coloane ale unui tabel se considera a !i numarul maxim
de celule a liniilor tabelului. Pe o linie celulule sunt dispuse de la stanga la dreapta in
ordinea in care au !ost introduse in codul sursa al documentului, exceptie !acand
cazul in care directia de scriere in tabel a !ost stabilita de la dreapta la stanga cu
a*utorul atributului dir, caz in care dispunerea lor se va !ace de la dreapta la stanga.
1ntr-un tabel pot exista mai multe corpuri de tabel, aceasta optiune putandu-se pune
in practica atunci cand se doreste gruparea liniilor unui tabel con!orm unor regului
stabilite.

2xemplu:%oua tabele simple

"p#
"table align/7center7 0idth/7J>S7 cellspacing/7:7 cellpadding/7:7 border/787#
"tr#
"td#"b#Nume"$b#"$td#
"td#"b#Prenume"$b#"$td#
"td#"b#Darsta"$b#"$td#
"td#"b#Tele!on"$b#"$td#
"$tr#
"tr#
"td#Popescu"$td#
"td#1oana"$td#
"td#:W"$td#
"td#8W=:<J"$td#
"$tr#
"tr#
"td#Munteanu"$td#
"td#.ornel"$td#
"td#K:"$td#
"td#::>>::"$td#
"$tr#
"$table#
"p#
"hr#
"p#
"p#
"table cellspacing/78>7 cellpadding/78>7 border/7>7#
"tbod) valign/7top7#
"tr#
"td #1nternet"$td#
"td#3eprezinta totalitatea calculatoarelor si a retelelor de calculatoare de pe tot
cuprinsul globului,care comunica intre ele prin intermediul protocolului T.P$1P. (e
estimeaza ca, in prezent, mai mult de o suta de milioane de oameni au, intr-un !el
sau altul, acces la reteaua 1nternet si acest numar este in continua crestere. "$td#
"$tr#
"$tbod)#
"$table#
"$p#

.orpul unui tabel poata sa contina atribute care determina !ormatarea elementelor
pe care acesta le contine:
bgcolor
seteaza culoarea de !ond a celulelor din interiorul sau. Acest atribut nu este
implementat in varianta K.W a lui Netscape Navigator
align
determina pozitionarea pe orizontala a continutului in cadrul unei celule
valign
determina pozitionarea pe vericala a continutului unei celule. Aptiunile posibile sunt:
top - alinierea se !ace la baza superioara a celulei.
middle - pozitionare centrata in celula.
bottom - alinierea se !ace la baza in!erioara a celulei.
2lementul T3 marcheaza prezenta unei linii de date intr-un tabel si reprezinta
elementul container al celulelor care contin in!ormatia propriu-zisa a tabelului. ui i
se pot atasa, de asemenea, atributele care se re!era la culoarea de !ond a celulelor
pe care le contine sau la pozitionarea elementelor in interiorul acestor celule.
.elulele unui tabel pot sa contina in interiorul lor text, imagini, ancore de legaturi,
sau chiar alte tabele. 1n a!ara proprietatilor mentionate la liniile tabelului, celulele au
doua atribute !oarte importante care permit !ormatarea si structurarea in!ormatiei in
interiorul tabelului:
colspan
determina numarul de coloane ocupate de celula. Daloarea implicita este 787.
ro0span
determina numarul de linii ocupate de celula. Daloarea implicita este 787.
Atunci cand intr-un tabel se !ac extinderi ale celulelor pe linii si coloane trebuie avut
in vedere ca nu cumva doua celule di!erite sa pretinda spatiul unei aceleasi celule.
0idth si height
recomanda programului de explorare 0eb dimensiunile celulei. Nu uitati ca
dimensiunile a!isate ale celulelor se !ac atat in !unctie de optiunile exprimate prin
atributele speci!ice, cat si tinand seama de dimensiunile elementelor care constitue
continutul acestor celule.

Etic%eta de tabel

2ticheta de tabel este !olosita pentru a a!isa deasupra tabelului un text scurt
care - de obicei - in!ormeaza despre datele continute in tabel. 2a se marcheaza cu
a*utorul controalelor ".APT1AN# si "$.APT1AN#. 2cest element trebuie sa apara
imediat dupa controlul de inceput care marcheaza tabelul. ;n tabel nu poate avea
decat o singura eticheta..el mai important atribut al etichetei de tabel este align.
Acesta determina pozitionarea etichetei !ata de tabel si are urmatoarele valori
posibile:
top - determina pozitionarea etichetei in centru, deasupra tabelului ,valoare
implicita-
bottom - determina pozitionarea etichetei sub tabel
le!t - determina pozitionarea etichetei deasupra tabelului, aliniata la stanga
right - determina pozitionarea etichetei deasupra tabelului, aliniata la dreapta

#"tetul si subsolul tabelului

Antetul si subsolul tabelului sunt componente ale tabelului care contin in general
in!ormatii despre datele prezentate, spre deosebire de corpul tabelului care contine
respectivele date. Antetul si subsolul sunt !ormate din una sau mai multe linii, linii
care, la randul lor, contin una sau mai multe celule.
Antetul este marcat de controalele "TH2A%# si "$TH2A%#, iar subsolul tabelului
este marcat de controalele "T@AAT# si "$T@AAT#. Aceste controale trebuie sa
apara inaintea controlului de inceput care marcheaza corpul tabelului.,1n Netscape
K.W subsoloul tabelului trebuie pozitionat dupa corpul acelui tabel.-
1n mod normal, TH2A%, T5A%B si T@AAT contin acelasi numar de coloane.
Antetul si subsolul unui tabel trebuie sa contina cel putin o linie de tabel marcata cu
a*utorul elementului T3. .elulele care intra in componenta antetului sau a subsolului
tabelului se marcheaza de obicei cu controalele "TH# si "$TH#, dar este posibila si
!olosirea marca*elor pentru celulele !olosite in corpul tabelului, deoarece, in mare
masura, cele doua elemente sunt echivalente.
Atributele cele mai importante ale antetului si subsolului tabelului sunt cele legate de
pozitionare, dimensionare sau !ond si au !ost prezentate in sectiunea dedicata
corpului tabelului.

&rupuri de coloa"e

Antetul corpul si subsolul tabelului reprezinta modalitati de a grupa pe orizontala
in!ormatia prezentata intr-un tabel. 2xista si posibilitatea de a grupa coloanele unui
tabel prin de!inirea unuia sau mai multor grupuri de coloane. ;n grup de coloane se
marcheaza prin controalele ".A43A;P# si "$.A43A;P# , marca*ul de inchidere
putand sa lipseasca. Pentru a speci!ica numarul de coloane incluse in grup se pot
!olosi doua modalitati:
prin !olosirea atributului span a carui valoare determina numarul de coloane
continute de grup
prin speci!icarea explicita a coloanelor din grup cu a*utorul elementului .A. ast!el,
numarul de coloane al grupului va !i egal cu nmarul de elemente .A care urmeaza
unui element .A43A;P.
1n cazul in care nici una dintre aceste doua optiuni nu este prezenta se considera ca
grupul de coloane contine o singura coloana.
4rupurile de coloane se introduc in document inaintea antetului sau a corpului
tabelului si ele pot contine atribute re!eritoare la pozitionarea continutului in
interiorul celulelor sau la dimensiunea coloanelor pe care acestea le contin. Ast!el,
atributul 0idth recomanda latimea pe care ar trebui sa o aiba toate coloanele
grupului. Daloarea 7>T7 determina alocarea !iecarei coloane a grupului a unui spatiu
minim pe orizontala ast!el incat continutul celulelor sa !ie vizibil.
%e asemenea, in cazul in care grupul de coloane se construieste prin speci!icarea
separata a elementului .A pentru !iecare coloana acest element poate sa contina
atributele re!eritoare la dimensionarea !iecarei coloane in parte sau la pozitionarea
continutului in interiorul celulelor. Trebuie stiut ca, in mod implicit, programul de
explorare calculeaza dimensiunile coloanelor la valori minime necesare pentru ca
elementele din interiorul celulelor sa !ie vizibile.

11.'a)ina de cadre si cadre in "a)ina

1n lectia dedicata re!erintelor si legaturilor am vazut ca atunci cand se activeaza o
ancora de legatura cu un alt document, acesta din urma ,documentul destinatie-
este incarcat de catre programul de explorare +eb in !ereastra documentului sursa
sau intr-o !ereastra noua. Ambele optiuni prezinta nea*unsul de a nu putea avea
ambele documente deschise simultan in aceeasi !ereastra pentru a putea avea acces
cu usurinta la !iecare dintre ele.
2lementele introduse in aceasta lectie rezolva in mod !oarte elegant aceasta
problema.

.agi"a de cadre

A pagina de cadre este un document HTM care va permite sa vizualizati in ceeasi
!ereastra mai multe documente, !iecare asezat in propriul cadru, cadru care este de
!apt o !ereastra de sine-statatoare si care permite derularea documentului sau
incarcarea unui alt document. 1ntr-o pagina de cadre lipseste elementul 5A%B,
continutul paginii !iind marcat cu a*utorul controalelor "@3AM2(2T# si
"$@3AM2(2T#.
@icare cadru din interiorul documentului este marcat cu a*utorul controalelor
"@3AM2# si "$@3AM2#.

.o+itio"area si die"sio"area cadrelor

Pentru a da in!ormatii despre asezarea si dimensiunea cadrelor continute se !olosesc
urmatoarele atribute ale elementului @3AM2(2T:
ro0s
determina spatiul pe verticala pus la dispozitia !iecarui cadru si are !orma unei liste
de valori absolute, relative sau proportionale ale inaltimii !iecarui cadru..aracterul
7T7 in cadrul listei acorda cadrului corespunzator spatiul liber ramas.
%e exemplu, !ormularea
"@3AM2(2T ro0s / 7=>S,T7#
determina impartirea documentului pe vericala in doua cadre, primul avind inaltimea
de =>S din spatiul vertical disponibil in !ereastra, iar al doilea de K>S din acelasi
spatiu.
cols
determina spatiul pe orizontala pus la dispozitia !iecarui cadru si are !orma unei liste
de valori absolute, relative sau proportionale ale latimii !iecarui cadru.
Numarul valorilor separate de virgula trebuie sa !ie acelasi cu numarul cadrelor care
impart pe verticala sau pe orizontala documentul. 1n cazul in care se speci!ica valori
pentru ambele atribute documentul va !i impartit atat pe orizontala cat si pe
verticala, ordinea in care vor !i asezate cadrele in pagina !iind determinata de
ordinea atributelor ro0s si cols si de ordinea elementelor @3AM2 in cadrul
elementului @3AM2(2T.

2xemplu:.adre pe orizontala

"N-- !rames --#
"!rameset ro0s/78>>S,T 7cols/7<>S,T7#
"!rame name/7(tanga7 src/71ndex(tanga.html7 margin0idth/78>7
marginheight/78>7 scrolling/7auto7 !rameborder/787#
"!rame name/7%reapta7 src/7Pagina<.html7 margin0idth/78>7
marginheight/78>7 scrolling/7auto7 !rameborder/787#
"$!rameset#
"no!rames#
Acesta este un document de cadre. %in pacate...
"$no!rames#
2xemplu:.adre pe verticala
"N-- !rames --#
"!rameset ro0s/78>S,T7#
"!rame name/7(us7 src/71ndex(us.html7 margin0idth/7>7 scrolling/7auto7
!rameborder/7>7#
"!rame name/7]os7 src/7Pagina<.html7 margin0idth/7>7 scrolling/7auto7
!rameborder/7>7#
"$!rameset#
"no!rames#
Aceasta este o pagina de cadre. %in pacate...
"$no!rames#
2xemplu:.adre pe orizontala si verticala
"N-- !rames --#
"!rameset ro0s/7G>S,T7 cols/7G>S,T7#
"!rame name/7a87 src/71ndex(us(tanga.html7 margin0idth/78>7
marginheight/78>7 scrolling/7auto7 !rameborder/787#
"!rame name/7a:7 src/75lan?.html7 margin0idth/78>7 marginheight/78>7
scrolling/7auto7 !rameborder/7>7#
"!rame name/7b87 src/75lan?.html7 margin0idth/78>7 marginheight/78>7
scrolling/7auto7 !rameborder/7>7#
"!rame name/7b:7 src/75lan?.html7 margin0idth/78>7 marginheight/78>7
scrolling/7auto7 !rameborder/7>7#
"$!rameset#
"no!rames# Aceasta este o pagina de cadre. %in pacate...
"$no!rames#
2xemplu:Pagina cu cadre imbricate
"!rameset ro0s/7=K,T7#
"!rame src/7Titlu.html7 name/7banner7 id/7banner7 scrolling/7No7 noresize#
"!rameset cols/78G>,T7#
"!rame src/71ndex(tanga1mbri.html7 name/7contents7 id/7contents7
scrolling/7Auto7#
"!rame name/7main7 src/75lan?.html7#
"$!rameset#
"$!rameset#
"no!rames#
Acest document contine cadre, dar....
"$no!rames#

Elee"tul cadru

Pentru a marca un cadru intr-o pagina de cadre se !olosesc controalele "@3AM2# si
"$@3AM2#. Atributele care speci!ica modul de a!isare a unui cadru sunt:
name
identi!ica un cadru pentru a putea !i !olosit ca valoare a atributului target a unei
ancore sursa.
2xista si posibilitatea de a prede!ini tintele re!erintelor la nivel de document cu
a*utorul aceluiasi atribut aplicat elementului 5A(2. Ast!el, o !ormulare de genul:
"5A(2 target / 7cadruA7#
!ace ca toate ancorele prezente in documentul respectiv sa aiba ca tinta cadrul
7cadruA7, cu exceptia celor care speci!ica ele insele o alta tinta.
Pentru a a!isa un document in !ereastra mare, nedivizata in cadre, !olositi valorile
7Lparent7 sau Ltop pentru atributul target al elementului ancora.
src
speci!ica ;3-ul documentului care va !i a!isat in cadru la incarcarea paginii de cadre
in !ereastra.
noresize
reprezinta un atribut e tip boolean care, prin prezenta sa, impune imposibilitatea de
a redimensiona cadrul.
scrollin)
determina a!isarea sau ne!isarea barelor de de!ilare pe mariginea cadrului.
;rmatoarele optiuni sunt posibile:
auto
determina aparitia barelor de de!ilare doar in momentul in care o parte din document
nu este vizibila in cadru ,optiune implicita-
)es
determina a!isarea cadrului cu bare de de!ilare, indi!erent de dimensiune
documentului continut
no
determina a!isarea cadrului !ara bare de de!ilare, indi!erent de dimensiune
documentului continut
!rameborder
determina a!isrea sau nea!isarea unei borduri de demarcare intre cadre adiacente.
Aptiunile posibile sunt:
8
determina a!isarea bordurii ,valoare implicita-.
>
determina nea!isarea bordurii.
mar)in+idth si mar)inhei)ht
stabilesc spatiul pe orizontala si, respectiv, pe verticala lasat liber intre marginile
cadrului si continutul sau.

Cadre i" i"teriorul u"ui docue"t obis"uit

2xista si posibilitatea de a a!isa in interiorul unei pagini HTM uzuale o !ereastra
care sa contina un alt document. Acest lucru se realizeaza prin !olosirea elementului
numit 7!ereastra interna7 si marcat cu a*utorul controalelor "1@3AM2# si
"$1@3AM2#.1n a!ara atributelor prezentate in paragra!ul precedent, elementul
1@3AM2 mai dispune de cateva speci!ice:
0idth si height
determina dimensiunile pe orizontala si verticala ale !erestrei.
align
determina pozitionarea !erestrei in document in raport cu elementele adiacente .
Dalorile si modul de pozitionare sunt analoage celor descrise la alinierea imaginilor.
@erestrele interne nu pot !i redimensionate si de aceea ele nu poseda atributul
noresize. A alta modalitate de a insera un document HTM sau un alt tip de
document, o imagine sau un applet intr-o pagina +eb este !olosirea elementului
A5]2.T.
Atributul data reprezinta ;3-ul !isierului de incarcat in cazul documentelor sau al
imaginilor, iar 0idth si height determina dimensiunile alocate obiectului in pagina.

12.(ormularele HTML

(unt sigur ca ati intalnit in +eb pagini in care nu vi se o!era ci vi se cere in!ormatie.
Pagini in care ati !ost rugati politicos sa va introduceti numele, varsta, adresa sau o
parola. Toate aceste date erau 7colectionate7 de catre un calculator numit 7server7 si
mai apoi procesate, utilizatorul primind ca raspuns - in general - o pagina de
con!irmare sau una care semnaleaza prezenta erorilor in receptionarea acestor date
sau erori legate de valorile introduse de utilizator. %eoarece !olosirea acestui tip de
comunicare necesita publicarea documentelor pe un server +eb si !olosirea unor
tipuri de programe care depasesc scopul acestei documentatii, exemplele prezentate
nu sunt !unctionale. 2le se pot !olosi doar pentru studierea documentului sursa si
pentru a avea o imagine generala asupra !olosirii !ormularelor.

/orulare HTML

@ormularele reprezint un 7container7 in interiorul caruia se gasesc elemente numite
controale, elemente cu a*utorul caruia utilizatorul speci!ica in!ormatia care urmeaza a
!i trimisa serverulului. @ormularele sunt marcate cu a*utorul controalelor "@A3M# si
"$@A3M#. 2le prezinta doua atribute esentiale pentru comunicarea cu serverul:
action
reprezinta un ;3 al unui !isier ce urmeaza a procesa in!ormatia trimisa de utilizator.
Acesta poate !i un program de tip CGI ,programe care creeaza dinamic pagini HTM-
sau asa numitele programe de script pe server cum sunt !isierele de tip asp sau jsp.
method
reprezinta metoda HTTP prin care se realizeaza trimiterea datelor catre programele
de procesare. Dalorile aproape unanim !olosite sunt 7get7 si 7post7. Trebuie stiut ca
datele introduse in !ormular sunt 7expediate7 ca perechi de !orma nume/valoare,
numarul perechilor !iind egal cu numarul datelor din !ormular trimise spre procesare.
%i!erenta intre cele doua metode este urmatoarea:
Metoda get adauga aceste perechi la s!arsitul ;3-ului de destinatie, despartite de
acesta prin caracterul 7^7, pe cand metoda post lasa ;3-ul de destinatie intact,
in!ormatia trimisa !iind inglobata in asa numitul 7corp al !ormularului7.
Aceste amanunte sunt necesare celor care scriu programele ce urmeaza a primi
datele utilizatorului pentru a sti in ce mod sa extraga din 7pachetul7 receptionat
aceste date.
Alte atribute !olosite sunt:
enct%"e
speci!ica metoda de compactare utilizata pentru in!ormatiiile continute in corpul
!ormularului ,daca metoda aleasa e 7post7-. Daloarea implicita e 7application$x-000-
!orm-urlencoded7. 1n cazul in care in!ormatia trimisa este de tipul 7!ile7 valoarea
acestui atribut ar trebui sa !ie 7multipart$!orm-data7.
name sau id
1denti!ica !ormularul in vederea !olosirii lui in scripturi. 2ste de pre!erat !olosirea celei
de-a doua variante, ea prezentand avata*ul posibilitatii !olosirii !ormularului in
eventualele scripturi prezente in document.
target, title, st)le, lang si dir
Aceste atribute au !ost prezentate in lectiile anterioare.

Co"troalele u"ui forular

2xista mai multe tipuri de controale cu a*utorul carora utilizatorul introduce date sau
alege variante ale unor valori o!erite. 1ata lista controalelor pe care le puteti !olosi in
interiorul unui !ormular:
5utoane
2xista trei tipuri de butoane care pot aparea intr-un !ormular:
(;5M1T ,buton de transmitere- - este butonul a carui activare declansaza
operatiunea de trimitere a datelor catre server
32(2T ,buton de resetare- - este butonul a carui activare readuce controalele din
!ormular la valorile lor initiale
5;TTAN ,buton !ara actiune prede!inita- - este butonul !olosit de catre designer
pentru a declansa operatiuni controlate de catre acesta, de obicei cu a*utorul
scripturilor
1magini
1maginile !olosite pe post de controale in !ormular sunt !olosite ca alternativa mai
atragatoare din punct de vedere estetic pentru butonul de tip 7(;5M1T7.
.ampuri de introducere a textului
2xista trei tipuri de casete de introducere a textului:
T2_T - este caseta care permite introducerea textului pe o singura linie
PA((+A3% - este similara controlului T2_T, di!erente constand in !aptul ca datele
introduse de utilizator vor !i a!isate printr-un caracter 7masca7 ,ex: 7T7- pentru a
o!eri un anumit grad de con!identialitate. 2ste !olosit de obicei la introducerea unor
parole
T2_TA32A - este caseta de introducere a textului pe linii multiple
.asute de validare
(unt controalele prin care se con!irma sau se in!irma o optiune prezentata
utilizatorului
5utoane radio
(unt asemanatoare casutelor de validare, insa sunt grupate in mod logic cu a*utorul
numelui. Toate butoanele radio avand acelasi nume apartin unui aceluiasi grup, iar
intr-un asemenea grup doar un singur buton poate !i selectat la un moment dat.
Meniuri derulante
3eprezinta liste de valori din care utilizatorul poate selecta una sau mai multe valori,
in !unctie de tipul meniului
(electoare de !isiere
(unt controalele care dau posibilitatea utilizatorului sa selecteze un !isier care
urmeaza a !i trimis serverului
.ontroale ascunse
3eprezinta posibilitatea de a transmite serverului date utile, !ara ca utilizatorul sa le
vada pe ecran

Elee"tul )N.UT

.ea mai mare parte a controalelor unui !ormular se poate marca cu a*utorul unui
singur element de marcare HTM: 1NP;T. %e aceea numarul atributelor acestui
element este destul de mare, iar semni!icatia lor poate sa varieze de la un control la
altul. 1ata cateva dintre ele:
t%"e
(peci!ica tipul controlului !olosit. Dalorile posibile sunt:
text
pass0ord
chec?box
radio
submit
reset
button
image
hidden
!ile

name
(peci!ica numele controlului respectiv. Numele controlului va !i trimis impreuna cu
valoarea introdusa de utilizator catre programul de procesare a datelor de pe server.
1n cazul butoanelor radio, !iecare buton al unui grup trebuie sa aiba aceeasi valoare
pentru acest atribut.
value
(peci!ica valoarea initiala a controlului respectiv. Acest atribut este optional, exceptie
!acand butoanele radio si casutele de validare pentru care setarea acestui atribut
este obligatorie. 1n cazul butoanelor ea reprezinta eticheta butonului respectiv.
Daloarea !inala a controalelor este valoarea pe care acestea o au in momentul in care
s-a actionat butonul de tip 7(;5M1T7. Transmisia valorilor catre programul de
procesare de pe server se !ace con!orm urmatoarelor reguli:
campurile de editare de text transmit ca valoare textul continut
butoanele radio si casutele de validare transmit doar valorile controalelor selectate
selectorul de !isiere transmite ca valoare continutul !isierului codi!icat con!orm
metodei de compactare speci!icate de atributul enct)pes
controalele dezactivate nu transmit valori
si5e
%etermina numarul de caractere ocupat ca dimensiune pe orizontala de casetele de
introducere a textului. 1n cazul in care utilizatorul introduce un numar mai mare de
caractere are loc o delpasare a textului spre stanga, o!erindu-se vizibilitate pozitiei
curente a cursorului.
ma&len)th
%etermina numarul maxim de caractere pe care utilizatorul le poate introduce intr-o
casuta de text
chec<ed
%etermina selectarea implicita a unui control de tip buton radio sau casuta de
validare
src
2ste !olosit pentru a localiza !isierul sursa a unei imagini atunci cand controlul este
de tip 7image7
tabinde&
%etermina numarul de ordine al unui control in parcurgerea controalelor !ormularului
cu a*utorul tastei 7tab7
disabled
Atribut de tip 7marca*7 a carui aparitie duce la aparitia dezactivata a controlului in
!ormular, deci utilizatorul nu va avea posibilitatea interactiunii cu controlul respectiv
acce"t
(peci!ica tipul de !isiere acceptate pentru incarcare de catre un control input de tip
!ile. Dalorea acestui atribut este o lista de tipuri M1M2 separate prin
virgula,E13$iage4!pg5 te1t4plai"$-. Mai trebuie speci!icat !aptul ca pentru a utiliza un
contrrol de tip !ile, !ormularul container trebuie sa aiba valoarea proprietatii enct)pe
egala cu 7multipart$!orm-date7, iar metoda !ormularului trebuie sa !ie post.
id
class
st)le
title
Aceste atribute au !ost analizate in lectiile precedente

2xemplu:@olosirea elementului 1NP;T in !ormulare

"h8#@ormular de inregistrare:"$h8#
"!orm action/7script.exe7 name/7@ormular87 id/7@ormular87
enct)pe/7application$x-000-!orm-urlencoded7 #
"table cellspacing/7:7 cellpadding/7:7 border/7>7 bgcolor/7RJ=WJA57#
"colgroup align/7right7#
"tr#
"td 0idth / 8>>#Nume"$td#
"td 0idth / :>>#"input t)pe/7text7 name/7TextNume7 size/7:>7#"$td#
"$tr#
"tr#
"td#Parola"$td#
"td#"input t)pe/7pass0ord7 name/7TextParola7 size/78>7
maxlength/7:>7#"$td#
"$tr#
"tr#
"td#(ex:"$td#
"td#"input t)pe/7radio7 name/7Aption(ex7 value/7!em7#@eminin"$td#
"$tr#
"tr#
"td#"$td#
"td#"input t)pe/7radio7 name/7Aption(ex7 value/7masc7#Masculin"$td#
"$tr#
"tr#
"td#Pensionar"$td#
"td#"input t)pe/7chec?box7 name/7.hec?Pensi7 value/7pensionar7#"$td#
"$tr#
"tr#
"td align / 7center7#"input t)pe/7submit7 name/7(ub5uton7
value/7Terminat7 #"$td#
"td align / 7center7#"input t)pe/7reset7 value/7(terge7#"$td#
"$tr#
"$table#
"$!orm#

Elee"tul BUTT6N

2lementul 5;TTAN este !olosit pentru a introduce in !ormular un buton care o!era
posibilitati de a !i a!isat intr-o maniera ceva mai pretentioasa. (i asta deoarece, spre
deosebire de elementul 1NP;T, acesta are un continut care poate sa cuprinda text
sau imagine. 2 bine ca imaginile sa !ie insotite de un text alternativ pentru ca
a!isarea butoanelor in !ereastra programului de explorare +eb sa poat !i concludenta
si in cazul in care imaginile nu vor !i a!isate. Marcarea acestui element necesita atat
eticheta de inceput cat si eticheta de s!arsit a controlului corespunzator.

2xemplu:@olosirea elementului 5;TTAN

"!orm action/7program:.exe7 name/7!orm:7 id/7!orm:7#
"table cellspacing/7:7 cellpadding/7:7 border/7>7#
"tr#
"td#1ntroduceti numele cautat"$td#
"td#"input t)pe/7Text7 size/ 7K>7#"$td#
"td#"button name/7.auta7 value/7cauta7
t)pe/7submit7#.auta"$button#"$td#
"$tr#

"$table#
"$!orm#

.ateva din atributele speci!ice acestui element vor !i enumerate in cele ce urmeaza,
ele avand - in marea lor ma*oritate - aceeasi semin!icatie ca in cazul elementului
1NP;T:
t)pe - avind optiuni posibile:
(;5M1T
32(2T
5;TTAN
name
value
disabled
tabindex
acces?e)
id
class
title

Me"iuri derula"te

;n meniu derulant este o lista de optiuni prestabilite din care utilizatorul poate sa
aleaga una sau mai multe valori, in !unctie de modul in care meniul respectiv a !ost
declarat in interiorul !ormularului. Marcarea meniului se realizeaza cu a*utorul
elementului (22.T. @iecare optiune a meniului respectiv se marcheaza cu a*utorul
elementului APT1AN. ;n meniu trebuie sa contina cel putin un element APT1AN.
1n cazul in care lista contine un numar mare de optiuni, acestea se pot grupa cu
a*utorul elementului APT43A;P.

2xemplu:@olosirea meniurilor derulante

"!orm action/7prog<.exe7 name/7!orm<7 id/7!orm<7#
"table cellspacing/7:7 cellpadding/7:7 border/7>7#
"tr#
"td#Arasul:"$td#
"td#"input t)pe/7text7 name/7TextAras7 size/7:>7#"$td#
"$tr#
"tr#
"td valign / 7top7#]udetul"$td#
"td#
"select name/7]udet(elect7 id/7]udet(elect7#
"option#Alba
"option#Arad
"option#Arges
"option#5acau
"option#5ihor
"option#5istrita-Nasaud
"option#5rasov
"option#5raila
"option#5uzau
"option#.alarasi
"option#.lu*
"option#Altele...
"$select#"$td#
"$tr#
"tr#
"td#"button t)pe / 7submit7 value / 7gata7#A.V"$button#"$td#
"td#"button t)pe / 7reset7 value / 7sterge7#(terge"$button#"$td#
"$tr#
"$table#
"$!orm#

Atributele speci!ice elementului (22.T sunt:
name sau id
(peci!ica numele sau identi!icatorul meniului
size
(peci!ica numarul de linii vizibile in acelasi timp din cadrul listei o!erite de meniu
multiple
Prezenta sa determina posibilitatea selectiei multiple in cadrul listei. 1n mod implicit
un meniu permite selectia a unui singur element.
disabled
%etermina a!isarea controlului in !orma dezactivata, deci !ara posibilitatea ca
utilizatorul sa interactioneze cu acesta
st)le
tabindex
class
title
Atribute care au !ost prezentate in sectiunile anterioare
;n element de tip APT1AN marcheaza o optiune din cadrul unei liste
derulante. Principalele atribute ale acestui element sunt:
selected
Aparitia acestui atribut determina ca elementul respectiv sa devina optiunea
preselectata a listei
label
A!era textul care va !i !olosit pentru scrierea elementului in cadrul listei in locul
continutului elementului
value
%etermina valoarea initiala a elementului. 1n caz ca acest atribut nu apare, valoare
initiala se considera a !i continutul elementului
id
class
st)le
title
lang
dir
Atribute care au !ost prezentate in sectiunile anterioare ale documentatiei

Casuta de te1t ultili"ie

.asuta de text multilinie este !olosita atunci cand utilizatorul trebuie sa
introduca text a carui asezare necesita scrierea pe mai multe linii. Marcarea acestui
control se !ace cu a*utorul elementului T2_TA32A care trebuie sa aiba atat eticheta
de inceput cat si cea de s!arsit. .ontinutul cuprins intre cele doua etichete reprezinta
valoarea initiala a acestui element.
Atributele !olosite pentru speci!icarea proprietatilor casutei de text multilinie sunt:
name sau id
(peci!ica numele sau identi!icatorul elementului
ro0s
%etermina numarul liniilor de text vizibile. 1n cazul in care utilizatorul introduce mai
multe linii de text caseta de text va !i prevazuta cu bare de de!ilare verticale
cols
(peci!ica numarul de 7coloane7 a casetei de text. A coloana reprezinta latimea medie
a unui caracter.
0rap
%etermina modul de trecere la linie noua in caseta de text. Dalorile posibile sunt:
on - determina trecerea pe linia urmatoare atunci cand textul atinge marginea din
dreapta a casetei de text
o!! - trecerea pe linie noua nu se !ace decat atunci cand utilizatorul apasa tasta 7.37.
1n cazul in care latimea liniei o depaseste pe cea a casutei de text aceasta din urma
va avea o bara de de!ilare pe orizontala
readonl)
%etermina a!isarea controlului !ara posibilitatea ca textul continut sa poata !i
modi!icat de utilizator. Textul, insa, va !i trimis programului de procesare de pe
server ca valoare a acestui element.
disabled
class
st)le
title
lang
dir
acces?e)
Atribute care au !ost prezentate in sectiunile anterioarea ale documentatiei

2xemplu:@olosirea casutei de text multilinie

"h8#Mesa*e prin posta electronica "$h8#
"!orm action/7progrK.exe7 name/7!ormK7 id/7!ormK7#
"table cellspacing/7:7 cellpadding/7:7 border/7>7#
"tr#
"td#Adresa destinatarului:"$td#
"td#"input name/7TextAdresa7 size/7:G7 #"$td#
"$tr#
"tr#
"td valign / 7top7#Mesa*ul:"$td#
"td ro0span / 7<7#"T2_TA32A id/TextMesa* name/TextMesa* ro0s/W
cols/:8#"$T2_TA32A#"$td#
"$tr#
"tr#
"td#"$td#
"$tr#
"tr#
"td#"$td#
"$tr#
"tr#
"td#"$td#
"td align / 7right7#
"button
onclic?/7alert,`2_.2PT1ANAN`-7#.orecteaza"$button#MnbspFMnbspFMnbspFMnbspF
"input t)pe/7submit7 name/7(ub87
value/7Trimite7#MnbspFMnbspFMnbspFMnbspF
"input t)pe/7reset7 value / 7(terge7#"$td#
"$tr#
"$table#
"$!orm#

Etic%etele co"troalelor

;nele controale din !ormulare au o eticheta automata ,ex: butoanele-, in timp ce
altele nu dispun de asa ceva, limba*ul HTM urmarind numai 7legarea7 controlului de
valoarea pe care o are nu si de semni!icatia sa pentru utilizator. %e aceea s-au
introdus etichetele a!isate cu a*utorul elementului A52. Pentru marcarea acestui
element sunt necesare atat eticheta de inceput cat si cea de s!arsit. Proprietatea cea
mai importanta a controlului este !or, proprietate care leaga explicit eticheta de un
control din !ormular identi!icat cu a*utorul atributului id sau name.

2xemplu:@olosirea etichetelor pentru controalele unui !ormular

"h8#1ntroduceti numele si parola:"$h8#
"!orm action/7progrG.exe7 name/7!ormG7 name / 7!ormG7 id/7!ormG7#
"label !or/7TextNume7#Nume:"$label#
"input t)pe/7Text7 size/7:>7 id / 7TextNume7#"br#
"label !or / 7TextParola7#Parola:"$label#
"input t)pe/7pass0ord7 name/7TextParola7 id/7TextParola7
size/7:>7#MnbspFMnbspFMnbspF
"input t)pe/7submit7 name/7submit7 id/7submit7 value/7A.V7#
"$!orm#

17.'ro"rietati de stil

.el mai important castig al variantei K.> a limba*ului HTM este, !ara discutie,
!olosirea modelelor de stiluri. %e!inirea proprietatilor elementelor care apar intr-un
document HTM cu a*utorul modelelor de stiluri o!era o mult mai mare !lexibilitate
creatorilor de pagini +eb in a stabili aspectul !inal pe care pagina respectiva o va
avea in !ereastra programului de navigare +eb.
Modelele de stiluri nu reprezinta in mod practic o parte a limba*ului HTM ci se
prezinta ca limba* de sine statator. 2xista di!erite limba*e de modele de stiluri, cel
mai cunoscut si utilizat !iind Modelele de Stiluri in Cascada (Cascading Style
Sheets - CSS) . Pentru a stabili limba*ul implicit de modele de stiluri pentru un
document se !oloseste elementul M2TA in antetul documentului. %e exemplu, pentru
a desemna limba*ul implicit ca !iind CSS se !oloseste urmatoarea sintaxa:
"M2TA http-eEuiv/7.ontent-(t)le-T)pe7 content/7text$css7#
Aricum, in caz ca in antetul sau in header-ul HTTP al documentului nu se speci!ica un
limba* de modele de stiluri aplicat, limba*ul implicit se considera a !i CSS.
Prezentarea proprietatilor de stil se poate !ace in < moduri:
la nivel de element, prin !olosirea atributului st)le
la nivel de document, prin !olosirea elementului (TB2 de!init in antetul
documentului
prin creearea unui !isier de stiluri cu extensia 7css7 care poate !i aplicat mai multor
documente HTM.
4ruparea unuia sau mai multor modele de stil intr-un !isier extern sau in antetul unui
document HTM !ormeaza o asa numita foaie de stil

/olosirea atributului st0le

Aplicarea proprietatilor de stil la nivelul !iecarui element in parte se realizeaza cu
a*utorul atributului st)le. Daloarea acestui atribut este !ormata dintr-o multime de
perechi de !orma proprietate:valoare separate prin caracterul 7F7.
2xemplu:
"span st)le/7bac?ground-color: AEuaF !ont-size: largeF cursor: handF7# Text !oarte
important"$span#
Trebuie stiut ca proprietatile de stil se mostenesc prin incluziune, adica o proprietate
aplicata unui element 7parinte7 este valabila si pentru elementele pe care acesta le
include, cu exceptia cazurilor in care elementele continute nu de!inesc ele insele
valori pentru aceasta proprietate.
Pentru a speci!ica valori ale atributelor care reprezinta ;3-uri ale unor !isiere se
!oloseste sintaxa url,cale spre !isier-, unde 7cale spre !isier7 reprezinta ;3-ul relativ
sau absolut al !isierului re!erit.2xemplu:
"bod) st)le / 7bac?ground-image: url,..a1maginia!ond:.gi!-F7#

)"globarea foilor de stil i" a"tetul docue"tului

.u a*utorul elementului (TB2 amplasat in sectiunea de antet a documentului se pot
de!ini modele de stiluri aplicabile unuia sau mai multor elemente din cadrul acelui
document. ;n model de stil se poate aplica:
unui singur element din document
tuturor elementelor de acelasi tip ale documentului
unei submultimi de elemente ale documentului care pot !i de acelasi tip sau de tipuri
di!erite
Pentru a aplica un model de stil unui singur element se !oloseste atributul id de
identi!icare a elementului in cadrul documentului.
2xemplu:
"H2A%#
"(TB2 #
Rid8[!ont-size:8Jpx F text-align:center\
"$(TB2#
"$H2A%#
"5A%B#
.....
"h8 id / 7id87 #PA3A43A@; : "$h8#
.....
"$5A%B#
%eoarece valoarea atributului id este unica in interiorul unui document stilul se aplica
cel mult unui singur element din cadrul documentului in al carui antet este de!init
modelul de stil.
Pentru a de!ini un model de stil ce urmeaza a se aplica tuturor elementelor de acelasi
tip se rescriu proprietatile care urmeaza a de!ini caracteristicile tipulului respectiv. %e
exemplu, daca dorim ca toate elementele de antet h8 sa !ie scrise cu culoare rosie pe
!ond galben se !oloseste sintaxa:
"(TB2#
H8[ bac?ground:Bello0 Fcolor:3ed\
"$(TB2#
Pentru a aplica un model de stil mai multor elemente !ara a !i nevoie ca acele
elemente sa !ie de acelasi tip se de!inesc clase de stiluri aplicabile apoi unui element
cu a*utorul atributului class, atribut pe care il au toate elementele care compun
corpul unui document HTM. A clasa de stil poate !i aplicata obiectelor de acelasi tip
sau poate !i aplicata unor obiecte de tipuri di!erite, lucrul acesta depinzand de modul
de de!inire al clasei.
%e exemplu, pentru a de!ini un stil aplicabil anumitor elemente antet H8, dar nu in
mod obligatoriu tuturor elementelor H8 se !oloseste !ormularea:
"(TB2#
H8.special[ bac?ground:Bello0 Fcolor:3ed\
"$(TB2#
"5A%B#
.....
"h8 class/7special7 #PA3A43A@; : "$h8#
.....
"h8#PA3A43A@; < "$h8#
.....
"$5A%B#
Ast!el, elementul h8 corespunzator paragra!ului : va avea proprietatile de!inite de
clasa de stil 7special7, pe cand elementul h8 corespunzator paragra!ului < nu va !i
a!ectat de declaratia de stil din antet.
Pentru a de!ini o clasa de stil aplicabila unor tipuri di!erite de elemente se de!ineste
clasa de stil !ara a speci!ica un anume tip de element HTM:
"(TB2#
.special[ bac?ground:Bello0 Fcolor:3ed\
"$(TB2#
"5A%B#
.....
"H8 class/7special7 #PA3A43A@; : "$H8#
.....
"P#Asa cum se speci!ica in "(PAN class / 7special7#paragra!ul : "$(PAN# ...
"$P#
.....
"$5A%B#
Aceeasi clasa de stil este aplicata acum pentru a !ormata aspectul unui antet de tipul
H8 si a unui bloc de text marcat cu elementul (PAN.

Referirea foilor de stil e1ter"e

Modalitatea care o!era creatorilor de documente HTM cea mai mare !lexibilitate in
crearea si apoi intretinerea unuia sau mai multor documente legate intre ele si
eventual prezentate in cadrul aceluiasi 7site7 este de!inirea unor modele de stiluri in
!isiere de sine statatoare - asa numitele /oi de (til E1ter"e - si re!erirea lor din
cadrul oricarui document care necesita acest lucru. 1n acest !el, pentru a modi!ica
aspectul unui document !ara a modi!ica continutul acestia, e su!icient sa se modi!ice
!isierul !oii de stil externe, modi!icarea a!ectand automat toate documentele care !ac
re!erire la !oaia de stil respectiva.
3e!erirea unei !oi de stil se !ace cu a*utorul elementului 1NV din antetul
documentului. Atributul hre! al elementului va reprezenta ;3-ul !oii de stil externe,
iar atributul rel va lua valoarea 7st)lesheet7. Aptional mai pot !i prezente si atributul
t)pe pentru a desemna limba*ul de stil !olosit, sau title pentru a identi!ica !oaia de
stil .
2xemplu:
"1NV rel/7st)lesheet7 hre!/7(tilMetal.css7 t)pe / 7text$css7 title /7Metalica7#
Trebuie stiut ca !olosirea !oilor de stil externe mareste timpul necesar incarcarii
documentului in !ereastra programului de navigare +eb, metoda cea mai putin
pretentioasa din acest punct de vedere !iind de!inirea stilurilor la nivelul !iecarui
element.

Co"cure"ta stilurilor i" i"teriorul docue"tului

1n cazul in care un element cade in incidenta mai multor modele de stil de!inite in
interiorul sau in exteriorul documentului stilul !inal va !i !ormat dintr-o suma a
proprietatilor care apar in !iecare dintre modelele de stil respective.
1n cazul in care aceeasi proprietate ia valori di!erite in modelele de stil care se aplica
aceluiasi element valoarea !inala va !i data dupa urmatoarele reguli:
valorile din modelele de stil de!inite prin elementul (TB2 au prioritate !ata de
valorile prezente in modelele de stil externe si sunt, la randul lor, inlocuite de valorile
aparute in stilurile de!inite la nivel de element.
daca aceeasi proprietate apare in doua sau mai multe modele de stil inglobate in
antetul documentului atunci modelul de stil de!init prin identi!icator are prioritate !ata
de clasa de stil, care, la randul ei, are prioritate !ata de stilul de!init pe tipuri de
elemente.
2xemplu:
"(TB2#
.special[ bac?ground:Bello0 \
H8[ bac?ground:3ed\
Rid8[ bac?ground:5lue\
"$(TB2#
"5A%B#
.....
"H8 class/7special7 id / 7id87 #PA3A43A@; : "$H8#
.....
"$5A%B#
1n exemplul de mai sus toate cele trei modele de stil sunt aplicabile elementului H8
din document, dar valoarea !inala a proprietatii 7bac?ground7 va !i 75lue7.

Recu"oasterea proprietatilor de stil

%eoarece !irmele producatoare ale programelor de explorare +eb si-au luat
libertatea de a implementa dupa cum au crezut ele de cuviinta limba*ele de modele
de stil, adaugand !iecare dintre ele propriile proprietati de stil, este !oarte di!icil de
prezentat lista tuturor proprietatilor de stil pe care le puteti !olosi in documentele pe
care le veti creea. .eea ce va propun eu este un set de proprietati de stil pe care
variantele =.> ale programelor Netscape Navigator si 1nternet 2xplorer le recunosc.
Pentru o documentatie completa asupra acestui subiect vizitati site-urile o!iciale ale
celor doua companii producatoare.1n cazul in care vreti sa va asigurati ca
documentul dumneavoastra va putea !i interpretat !ara erori de catre variantele mai
vechi ale bro0serelor sau de catre bro0sere care nu recunosc deloc modelele de stil,
intercalati de!initiile stilurilor intre marca*ele de comentariu:
"(TB2 t)pe/7text$css7#
"N--
H8 [ color: blue \
P [ color: green\
--#
"$(TB2#

.roprietati de stil pe"tru fu"dal

Pentru a speci!ica unele caracteristici care privesc !undalul unor elemente se !olosesc
proprietatile:
bac?ground-color - pentru a stabili culoarea !ondului pasa*ului de text respectiv
bac?ground-image - pentru a stabili imaginea care va !i a!isata in spatele textului
bac?ground-position - pentru a speci!ica pozitia imaginii de !undal cu a*utorul a doua
valori, una speci!icand asezarea pe verticala, iar cea de-a doua asezarea pe
orizontala
bac?ground-repeat - determina modul in care imaginea din !undal va !i multiplicata
in cazul in care nu acopera tot spatiul elementului. Aptiunile posibile sunt:
repeat
no-repeat
repeat-x
repeat-)
bac?ground-attachment - determina modul de dispunere a !undalului in momentul in
care continutul elementului este derulat pe orizontala sau verticala. Aptiunile posibile
sunt:
scroll - imaginea din !undal se deplaseaza odata cu continutul elementului
!ixed - imaginea din !undal ramane !ixa atunci cand continutul elementului se
deplaseaza

.roprietati de stil ale te1telor si blocurilor de te1t

Pentru a speci!ica proprietatile legate de prezentarea textelor in cadrul atributului
st)le se !olosesc urmatoarele proprietati de stil:
!ont-!amil) - pentru alegerea corpului de litera.
!ont-s)ze - pentru alegerea dimensiunii !ontului. Dalorile acestei proprietati pot !i
exprimate in pixeli, procentual, sau ca a*utorul catorva valori prede!inite:
xx-small
x-small
small
medium
large
x-large
xx-large
!ont-st)le pentru alegerea stilului de !ont cu variantele
normal
italic
!ont-0eightpentru speci!icarea grosimii !ontului. Dalorile atribuite pot !i:
normal
bold
multiplii de 8>>, de la 8>> la 9>>
direction pentru stabilirea directiei de scriere, avand ca valori posibile
ltr pentru scrierea de la stanga la dreapta
rtl pentru scrierea de la dreapta la stanga
text-alignpentru alinierea pe orizontala a textului
text-indent pentru indentarea textului !ata de marginea stanga sau deapta ,in !unctie
de directia de scriere- a elementului 7container7 care contine textul
text-trans!orm pentru realizarea optiunilor litere mari-litere mici asupra textului.
Dalorile posibile sunt:
capitalize pentru a scrie primul caracter al !iecarui cuvant cu litera mare
lo0ercase pentru a !olosi in scriere doar litere mici
uppercase pentru a !olosi in scriere doar litere mari
none pentru a !olosi modalitatea implicita ,normala- de scriere
text-decoration pentru a speci!ica unele e!ecte simple aplicate textului. Ast!el, puteti
!olosi:
underline pentru a sublinia textul
line-through pentru a taia textul
overline pentru a trasa o linie deasupra textului , neimplementat in varianta
Netscape K.>-
none pentru anularea acestor e!ecte
color pentru a stabili culoarea textului
displa) pentru a alege modul de a!isare a portiunii de text ast!el:
none daca se vrea ca textul sa nu !ie a!isat
bloc? pentru a o!eri textul sub !orma de 7bloc de text7. 1n !elul acesta bro0ser-ul va
trece la linie noua inainte si dupa a!isarea continutului blocului.
list-item pentru a prezenta continutul sub !orma de element al unei liste.
inline pentru a!isa textul !ara a trece la linie noua, asezarea sa in interiorul
elementului 7container7 !iind decisa doar de dimensiunea continutului sau
,neimplementat in versiunea Netscape K.W-.

.roprietati de stil aplicabile listelor

1n general, proprietatile de stil pentru !ormatarea textului raman valabile si pentru
liste, cu conditia de bun simt ca elementele acestor liste sa !ie de tip text. 1n plus
exista cateva proprietati de stil speci!ice listelor si care se re!era indeosebi la semnul
de marcare al itemilor unei liste:
list-st)le-tipe pentru a selecta tipul marca*ului pentru item dintre cele prestabilite:
disc
circle
sEuare
decimal
lo0er-roman
upper-roman
lo0er-alpha
upper-alpha
none
list-st)le-position pentru a stabili modul de aliniere al marca*ului de item in cazul in
care textul cuprins in item ocupa doua sau mai multe randuri:
outside pentru ca marca*ul sa ramana in a!ara blocului de text ,valoare implicita-
inside pentru ca marca*ul sa !ie cuprins in interiorul blocului de text
list-st)le-image pentru a stabili imaginea ,iconita- aplicata marca*ului de item
Aceste proprietati sunt aplicabile listelor ordonate si neordonate.
%aca o lista are speci!icate atat atributul T)pe cat si proprietatea de stil list-st)le-
t)pe, marca*ul de item va !i decis de proprietatea de stil.
Atributele si proprietatile de stil pot !i aplicate intregii liste sau doar unor itemi ai
listei, in !unctie de doleantele realizatorului documentului

.roprietati de stil pe"tru bordurile obiectelor

%esi par numeroase, proprietatile de stil care vizeaza bordurile obiectelor se pot
retine usor deoarece ele stabilesc doar trei atribute care se aplica !ie tuturor
bordurilor, !ie uneia dintre cele K borduri posibile. 1ata aceste proprietati:
border-color - determina culoarea bordurilor obiectului. Numarul de valori si
semni!icatia lor sunt sunt analoage celor prezentate la atributul 7margin7
border-st)le - determina stilul liniei de bordura. Acelasi stil se va aplica celor K
borduri ale obiectului. Aptiunile posibile sunt:
none - nu se a!ieaza bordura
dotted - bordura se a!iseaza cu linie punctata pe plat!orme Machintosh si cu linie
continua pe plat!orma +indo0s sau ;nix
dashed - bordura se a!iseaza cu linie intrerupta pe Machintosh si cu linie continua pe
plat!orma +indo0s sau ;nix
solid - bordura se a!iseaza cu linie continua
double - bordura se a!iseaza cu lie dubla
Pentru a o!eri un aspect tridimensional bordurilor !olositi valorile:
groove
ridge
inset
outset
border-0idth stabileste grosimea liniei de bordura. Numarul si semni!icatia valorilor
este analoaga celor prezentate la atributul 7margin7.
border - stabileste caracteristicile bordurii printr-un numar de < valori separate prin
spatiu, valori speci!icand, in ordine, dimensiunea, stilul si culoarea bordurii.
2xemplu:
"H8 st)le/7border:G solid 5lue7#
Aceleasi proprietati se pot speci!ica !iecarei borduri in parte !olosindu-va de :
border-top
border-right
border-bottom
border-le!t

.roprietati de stil pe"tru po+itio"are

Pozitionarea elementelor in cadrul documentului este una dintre sarcinile cele mai
delicate ale unui creator de pagini +eb care doreste sa o!ere un aspect atragator
documentului creat. Proprietatile de stil permit multa !lexibilitate in aceasta privinta.
1ata .ateva dintre acestea:
position - determina modul de pozitionare al elementului. Aptiunile posibile sunt:
absolute - elementul este pozitionat relativ la obiectul container care il contine
relative - elementul este pozitionat relativ la pozitia pe care ar trebui in mod normal
sa o ocupe in document
top - determina pozitia elementului in !unctie de marginea de sus a elementului
relativ la care se !ace pozitionarea
bottom - determina pozitia elementului in !unctie de marginea de *os a elementului
relativ la care se !ace pozitionarea
le!t - determina pozitia elementului in !unctie de marginea din stanga a elementului
relativ la care se !ace pozitionarea
right - determina pozitia elementului in !unctie de marginea din dreapta a
elementului relativ la care se !ace pozitionarea
height - determina dimensiunea pe verticala a obiectului
0idth - determina dimensiunea pe orizontala a obiectului
clip - determina a!isarea doar a unei portiuni 7decupata7 din elementul respectiv.
%reptunghiul decupat se exprima sub !orma rect,sus,dreapta,*os,stanga-, unde
!iecare dintre cele K valori poate !i inlocuita cu valoarea auto, care lasa marginea
respectiva nedecupata. @ormularea clip:auto a!isaza obiectul nedecupat.
Aceasta proprietate este aplicabila doar obiectelor care au atributul
position:absolute.
visibilit) - determina a!isarea sau nea!isarea elementului in document. Dalorile
posibile sunt:
inherit - obiectul isi mosteneste proprietatea de la elementul 7parinte7
visible - obiectul este vizibil
hidden - obiectul nu este vizibil
z-index - determina modul de suprapunere a obiectelor care au atributul
position:absolute si care impart o aceeasi supra!ata din document. Abiectele avand
valoarea z-index mai mare vor !i asezate 7deasupra7 obiectelor cu z-index mai mic.
%oua obiecte care se suprapun si au aceeasi valoarea pentru z-index vor !i asezate in
ordinea in care apar in document.
clear - stabileste daca un bloc de text admite sau nu obiecte in stanga sau in dreapta
sa. Aptiunile posibile sunt:
none - sunt permise obiecte in stanga si in dreapta
le!t - textul se deplaseaza in *os pozitionandu-se sub un eventaual obiect situat in
stanga sa
right - textul se deplaseaza in *os pozitionandu-se sub un eventual obiect situat in
dreapta sa
both - textul se deplaseaza in *os pozitionandu-se ast!el incat sa nu existe obiecte
nici in stanga si nici in dreapta sa
margin - determina dimensiunile pe care le va avea marginile unui obiect. Pot !i
speci!icate:
o singura valoare care va !i aplicata tuturor celor K margini
doua valori - prima pentru marginile de sus si de *os, iar a doua pentru marginile din
stanga si dreapta
trei valori - prima pentru marginea de sus, a doua pentru marginile din stanga si
dreapta si a treia pentru marginea de *os
patru valori - in ordine pentru marginile de sus, dreapta, *os, stanga
margin-top
margin-right
margin-bottom
margin-right
padding - determina spatiul lasat intre marginile ,eventual bordura- unui obiect si
continutul sau. Numarul si semni!icatia valorilor speci!icate sunt identice cu cele
prezentate la proprietatea 7margin7
padding-top
padding-right
padding-bottom
padding-le!t

14.'a)ini Web dinamice cu ajutorul scri"turilor

;n script este un program care poate insoti documentul HTM sau poate !i inclus in
acesta si care este executat pe calculatorul utilizatorului. Programul poate !i executat
atunci cand documentul este incarcat in !ereastra programului de explorare +eb, sau
in momentul in care utilizatorul interactioneaza cu un anumit element din cadrul
documentului ,de exemplu apasarea unui buton-.
2xista mai multe limba*e pentru scripturi, insa cel mai util si mai raspandit dintre ele
este ]ava(cript, acesta !iind implementat atat de Netscape Navigator cat si de
1nternet 2xplorer. .ele doua programe pun la dispozitia limba*elor de script un set de
obiecte impreuna cu proprietatile si metodele lor, obiecte care sunt - in general -
corespondente ale elementelor HTM ale documentului. Acest set este cunoscut sub
numele de %ocument Ab*ect Model. %in ne!ericire, acesta este destul de voluminos si
- ceea ce e mai neplacut - di!era de la un program la altul. Pentru a studia
documentatia re!eritoare la %ocument Ab*ect Model vizitati site-urile celor doua
companii.

(cript i"clus i" docue"t

Pentru a include un bloc de script in cadrul documentului se !olosesc marca*ele
"(.31PT# si "$(.31PT#. .ontinutul a!lat intre cele doua etichete trebuie sa contina
comenzi valide, comenzi care vor !i interpretata si executate de un 7interpretor7.
.a o masura suplimentara de siguranta - in caz ca programul de explorare +eb nu ar
putea sa execute scriptul respectiv - continutul scriptului se poate incadra intre
marca*ele care de!inesc un comentariu in limba*ul HTM.1n acest !el, daca bro0serul
recunoaste limba*ul !olosit executa comenzile, iar daca nu-l recunoaste omite pur si
simplu pasa*ul respectiv, tratandu-l ca pe un comentariu.
2xista si un element alternativ scriptului, care se marcheaza cu controalele HTM
"NA(.31PT# si "$NA(.31PT# si care va !i utilizat in cazul in care programul de
explorare +eb nu include suport pentru script. Proprietatile importante ale
elementului (.31PT sunt:
t)pe
(peci!ica limba*ul de script.1ata cateva valori posibile:
text$*avascript
text$vbscript
Pentru a speci!ica limba*ul de script implicit al documentului se poate !olosi
urmatoarea sintaxa in antetul documentului:
"M2TA http-eEuiv/7.ontent-(cript-T)pe7 content/7text$*avascript7#
langauage
%e!ineste varianta limba*ului de script. Acest atribut nu mai este recomandat
deoarece nu exista o standardizare a valorilor sale posibile
charset
(peci!ica setul de caractere !olosit
%aca blocul de comenzi script apare in corpul documentului si nu este incadrat intr-o
!unctie sau procedura, atunci comenzile se vor executa in momentul incarcarii
documentului de catre bro0ser.
%aca blocul de comenzi este incadrat in !unctii sau proceduri, indi!erent ca el apare
in antetul sau in corpul documentului, ele vor !i executate ca urmare a apelului
!unctiei respective. 2xemplu:
"H2A%#
"(.31PT#
!unction coloreaza,-
[...\
"$(.31PT#
"$H2A%#
"5A%B#
...
"(PAN id / 7s87 onclic? / 7coloreaza,-7#
...
"$5A%B#

/isiere e1ter"e pe"tru script

A modalitate !oarte eleganta de gestiune a scripturilor este aceea de a creea !isiere
de script. Aceste !isierea contin !unctii si proceduri care sa poata !i apelate din
interiorul unuia sau mai multor documente cu conditia ca in antetul documentului sa
!ie speci!icata o re!erinta catre !iserul de script respectiv. Aceasta re!erinta se creaza
cu a*utorul elementului (.31PT.
Proprietatea src a elementului (.31PT, reprezinta calea spre !isierul de script care
urmeaza a !i !olosit in interiorul documentului, 2xemplu:
"(.31PT t)pe/ 7text$*avascript7 src/7script$!ile8.*s7#

E2e"ie"te atasate elee"telor HTML

1ata care sunt evenimentele care pot !i speci!icate ca atribute de comportament ale
elementelor HTM:
onload
(e produce atunci cand bro0serul a incarcat documentul sau toate cadrele unei
pagini de cadre. Acest eveniment se asociaza numai elementelor 5A%B si @3AM2(2T.
onunload
(e produce atunci cand bro0serul scoate documentul sau toate cadrele unei pagini
de cadre din !ereastra sa. Acest eveniment se asociaza numai elementelor 5A%B si
@3AM2(2T.
onclic?
(e produce atunci cand se executa un 7clic?7 cu mouse-ul pe un element. 1n 1nternet
2xplorer aproape toate elementele uni document recunosc acest eveniment. 1n
Netscape Navigator numai butoanele, butoanele radio, casutele de validare si
ancorele sursa recunosc evenimentul. Pentru a aplica eveniemntul unui alt obiect ,de
exemplu o imagine- incadrati obiectul respec)iv intre etichetele de marcare ale unei
ancore si atribuiti evenimentul acele ancore. 2xemplu:
"a hre!/7*avascript:void,>-7 onclic?/7coloreaza,-7#"img src/7imagine8.gi!7#"$a#
Abservati !orma pe care o are valoarea atributului hre!. 7*avascript7 reprezinta
protocolul care determina rularea uni script ca actiune asupra obiectului ancora, iar
7void,>-7 reprezinta !unctia a carei apelare nu produce nici un e!ect. 2a a !ost !olosita
deoarece actiunea dorita a !ost plasata in cadrul expresiei 7onclic?7.
ondblclic?
(e produce atunci cand se executa un 7dublu clic?7 cu mouse-ul pe un element.
Modul in care elementele documentului recunosc acest eveniment este explicat in
cadrul evenimentului 7onclic?7.
onmousedo0n
(e produce atunci cand utilizatorul apasa butonul mouse-ului. Modul in care
elementele documentului recunosc acest eveniment este explicat in cadrul
evenimentului 7onclic?7
onmousup
(e produce atunci cand utilizatorul ridica butonul mouse-ului. Modul in care
elementele documentului recunosc acest eveniment este explicat in cadrul
evenimentului 7onclic?7
onmouseover
(e produce atunci cand utilizatorul pozitioneaza cursorul deasupra unui element.
Modul in care elementele documentului recunosc acest eveniment este explicat in
cadrul evenimentului 7onclic?7
onmousemove
(e produce atunci cand utilizatorul deplaseaza cursorul deasupra unui element.
Modul in care elementele documentului recunosc acest eveniment este explicat in
cadrul evenimentului 7onclic?7
onmouseout
(e produce atunci cand utilizatorul scoate cursorul de deasupra unui element. Modul
in care elementele documentului recunosc acest eveniment este explicat in cadrul
evenimentului 7onclic?7
on!ocus
(e produce atunci cand un element devine elementul activat al documentului. Acest
eveniment se poate asocia elementelor : A, A32A, A52, 1NP;T, 22.T, T2_TA32A,
si 5;TTAN.
onblur
(e produce atunci cand un element a pierdut proprietatea de element activat al
documentului. (e aplica elementelor enumerate la evenimentul on!ocus
on?e)press
(e produce atunci cand o tasta este apasata si eliberata in timp ce elementul caruia i
s-a asociat acest eveniment este elementul activat
on?e)do0n
(e produce atunci cand o tasta este apasata in timp ce elementul caruia i s-a asociat
acest eveniment este elementul activat
on?e)up
(e produce atunci cand o tasta este eliberata in timp ce elementul respectiv este
elementul activat
onsubmit
(e produce atunci cand este actionat butonul de tip 7submit7 al unui !ormular. (e
aplica doar elementului @A3M.
onreset
(e produce atunci cand este actionat butonul de tip 7reset7 al unui !ormular. (e
aplica doar elementului @A3M.
onselect
(e produce atunci cand utilizatorul selecteaza o portiune de text dintr-o caseta de
introducere a textului. (e aplica elementelor 1NP;T si T2_TA32A
onchange
(e produce atunci cand valoarea unui control al unui !ormular a !ost modi!icata si
controlul nu mai este activat. (e aplica elementelor 1NP;T, (22.T si T2_TA32A
Trebuie stiut !aptul ca implementarea limba*ului ]ADA(.31PT pe 1nternet 2xplorer si
Netscape Navigator este di!erita. Netscape Navigator in versiunile K.x s-a indepartat
de standardele propuse de +<.. Dersiunea = a sa accepta o oarecare standardizare
a %AM, insa pastreaza di!erente ma*ore !ata de 1nternet 2xplorer in ceea ce priveste
posibilitatea modi!icarii in-line a proprietatilor elementelor documentelor. 1n 12
proprietatile unui obiect sunt disponibile ca sub-proprietati a proprietatii 7st)le7.
Pentru Navigator, singura posibilitate de a modi!ica proprietatile unui element !ara a
reincarca documentul in bro0ser este aceea de a !olosi etichetele "AB23# si
"$AB23# cu a*utorul carora se creeaza straturi in document care pot !i a!isate,
ascunse sau suprapuse. 1nsa aceasta eticheta nu a !ost inclusa in lmba*ul HTM
standard si se pare ca Netscape nu o va sustine in continuare.
Pentru mai multe in!ormatii privind modalitatea e!ectiva de lucru cu limba*ul
]ADA(.31PT pe cele doua bro0sere consultati documentatia de specialitate.

Acest tutorial este destinat incepatorilor HTM,dar si celor cu cunostinte medii.Arice
nelamurire,greseala sau sugestie este bine venita la adresa *>>Im)0a).com

4hid de initiere in limba*ul HTM
Autor: *>>
contact: *>>Im)0a).com
3e!erinte:
4hid de initiere in limba*ul HTM de la AVVA "http:$$000.o??o.ro#
HTM 5) 2xample, b) Todd (tau!!er