Chiriac Marius

Gr 52A
-Arhitectura
Sustenabila -Case
pasive
-Sisteme de
control solar
-Panouri solare
Produse i
subansambl
uri
tehnologice
n
arhitectura
contempora
n
Chiriac Marius
Gr 52A
Odata cu dezvotarea
industriala oamenii nu mai
acorda aceeasi importanta
consumului de energie
precum o faceau candva prin
metode stravechi de
construire. Astfel arhitectii
din zilele noastre au inceput
sa isi puna problema directiei
in care ne indreptam, in
special dupa prima criza a
petrolului din 1!". Au
redescoperit cat de
importanta este forma
cladirii, orientarea ei,
dispunerea,
dispunerea golurilor, materiale folosite.
#in cauza acestor necesitati apare
o altfel de arhitectura sub numele
de Arhitectura $ustenabila,
%cologie, etc.
&na din problemele cele ai
grave snt cauzate de dega'area
dio(idului de carbon in atmosfera si
ampli)carea efectului de sera.
%(plicatia ar ) ca unele radiatii
infrarosii raman captive in stratul de
ozon acumuland energie termica.
Acest lucru poate ) diminuat prin
reducerea consumului de energie prin
raportarea constructiei la mediu si anume comunicarea cat mai
prietenoasa a celor doua. %fectul se materializeaza prin anumite directii
generale ale arhitecturii *arhitectura solara, inteligenta verde, etc.+
Arhitectura solara
este cea mai apropiata
de stapanirea energiei
solare si
Chiriac Marius
Gr 52A
anume utilizarea energiei provenite de la soare ca energie libera,
neconventionala, raportandu,se la mediul incon'urator *orientare cardinala -
cu pozitionarea serei spre $ud, captarea energiei solare - prin fatade
fotovoltaice, materiale permiabile - care permit difuzia vabporilor prin
fatada.
$istemele care utlizeaza caracteristicile
mediului sunt. ,fatade duble
,elemente de captura heliotermice/
fotovoltaice ,control selectiv al
schimburilor termice ,efectul de horn
,sisteme de control al luminii si insoririi
Cred ca cel mai bun e(emplu care le intruneste este 0casa pasiva1,
aceasta asigurand comfortul ineterior atat in perioada de iarna, cat si de vara,
avand un consum redus de energie, dar si utilizarea unor surse de energie
regenerabila. Astfel se reduce ma'or efectul de sera.
$tudiu de caz. Casa 2rispa
Chiriac
Marius
Gr 52A
Chiriac Marius
Gr 52A
2arasolare - $isteme de control a luminii.
$tudiu de caz. $ch3enninger 455, 6illinge,$ch3enningen, Austria
2arasolarele sau brise solei,urile reprezinta reprezinta tehnici de umbrire
a fatadelor e(puse radiatilor solare, deci se aseaza in special pe fatadele
%stice sau 6estice.
2entru cladirile cu suprafete vitrate sunt absolut necesare, deoarece lumina
poate deveni oribiroare sau prea mult soare duce la supraincalzirea spatiilor
interioare. 7amelele parasolare mobile re8ecta radiatia termica a soarelui
putand ) orientate in functie de pozitia soarelui. 9adiatia solara este partial
absorbita si re8ectata inapoi de lamelele parsolare, reducand aportul de
caldura in interior. :olosirea lor reduc de asemenea cheltuielile energetice
pentru aerul conditionat.
;arna are rol invers, de stocare a caldurii in interior prin reducerea
transferului termin prin suprafata vitrata. 7amelele pot ) pozitionate astfel
incat sa reduca pierderile de caldura sau sa a'ute la captarea energiei
termince solare.
Chiriac Marius
Gr 52A
2rotectia solara trebuie sa tina cont de "
elemente principale ,diminuarea aportului solar
*g minim+
,diminuarea transferului de caldura de la interior la
e(terior *& minim+ ,patrunderea buna a luminii,factor de
transmisie luminoasa ma(im.
2entru studiul de
insorire se folosesc
notiuni astronomice.
2arasolarele verticale se rotesc
in functie de miscarea soarelui
pe cer, aceasta )ind cel mai
des actionate prin intermediul
calculatorului. 2arasolarele
e(empli)cate fac o miscare de
"<=, asigurand o functionare
optima in diferite conte(te ale
zilei. :atada dinspre curtea
interioara beni)ciaza de
parasolare orizontale.
Chiriac
Marius
Gr 52A
7i
ni
a
ra
di
al
a
ar
at
a
a
zi
mutul
solar,
iar
cercuril
e
concent
rice,
altitudin
ea
solara.
2entru
)ecare
sit se
poate
repreze
nta
gra)c
miscare
a
soarelui
prin
acel loc
cu
a'utorul
acesteia
, in
orice
moment
din an
sau din
zi,
combin
and
cele
doua
valori.
#esi nu
sunt la
fel de
e)cient
e ca
si
st
e
m
el
e
p
ar
a
s
ol
ar
e
or
iz
o
n
at
al
e,
la
s
a
n
d
s
a
p
at
ru
nda mai
multa
lumina
in
anumite
moment
e ale
zilei
decat in
altele,
acestea
raspund
e)cient
problem
ei de
optimiz
are a
cladirii
din
punct
de
vedere
termic
si
e(prima
o
anumita
plasticit
ate a
fatadei.
Chiriac Marius
Gr 52A
$istemul de parasolare folosit la
acest e(emplu ofera protectie
solara, dar si imbunatateste
impactul estetic al caldirii.
$olutia consta in tuburi de
aluminiu de 5=mm diametru care
actioneaza ca sistem de control
al insoririi. Acest sistem de
parasolar opereaza fara energie
electrica, rotindu,se in 'urul unui
a( vertical. Cladirea este
proiectata pentru o functionare
cat mai optima.
Chiriac Marius
Gr 52A
4ibliogra)e.
>illiams, #aniel %. $ustainble #esign. %colog?, Arhcitecture and 2lanning,
@ohn >ile? A sons, Be3 @erse? 2==!
CO#C, 4rian :orm :ollo3s %nerg?, suport media discurs, Dagreb, 2==
Opreanu Mihai 0$uprafetele arhitecturale in timp si in lumina1, %ditura
&niversitatea ;on Mincu, 2=1=
;nternet.
333.britishecologicalsociet?.org
333.ecopolis.org
333.inhabitat.com