Sunteți pe pagina 1din 1

Formarea Familiei de drept romano-germanica.

Sistemul romano-germanic are drept componente sistemul de drept


francez si dreptul cutumiar german,precum si alte sisteme inrudite cu
acestea.Aparitia dreptului romano-germanic se plaseaza in
sec.Xiii,prin receptarea dreptului roman si prin fundamentarea unor
principii in marile centre universitare din Europa.Un rol important in
procesul de sintetizare a dreptului l-a avut universitatile
medievale,care au creat un corp de principii si reguli univesal
aplicabile.Dreptul roman, era considerat superior cutumelor
locale,fiind tot mai extins pe ariile Europei.Unele codificari totusi,au
existat in sec V-VI si anume Edictum Theodorici,Codex
Euricianus,Lex Romana Vizigotum,Lex Romana Burgundiorum.Mai
tirziu, cu citeva secole, un rol important v-a juca Corpus Juris Civili a
lui Justinian.Receptarea dreptului roman s-a facut diferit in unele tari
acceptindu-se aproape complet,in altele avind un caracter mai
restins,limitindu-se doar la un anumit grup de reglementari.Prima
etapa a procesului de universalizare a constituito receptia dreptului
roman,in urma caruia in europa s-a constituti un sistem juridic mai
mult sau mai putin unitar.In aceasta etapa un rol deosebit l-au avut
scoala glosatorilor,care dadeau explicatii rin glose asupra scrierilor
clasice, si a scolii postglosatorilor,care se foloseau de metoda
dogmatica,adica deducerea unor principii din textele glosatorilor care
puteau fi aplicate la solutionarea unor conflicte reale.Postglosatorii au
realizat o opera de creatie prin fuziunea dreptului roman cu cutumele
locale, si totodata l-a imbogatit cu noi dispozitii,care sa corespunda
relatiilor de productie.Scoala postglosatorie a avut succes enorm in
germania,ajungindu-se la asa numitul drept al pandectistilor, ei
contribuind enorm la dezvoltarea dreptului roman modernizat.In
sec.XVIII prin numeroasele si importantele codificari s-a facut un pas
ianinte in receptarea dreptului roman, fiind adoptate coduri civile prin
care s-au introdus principii importante din dreptul roman.
Asupra formarii sistemelor de drept al tarilor occidentale o influenta
mare a avut-o si dreptul canonic catolic format din 2 corpuri :dreptul
divin(baza sfinta scriptura) si dreptul canonic uman(avea la baza opus
juris canonic).Influenta dreptului canonic este redate prin introducerea
notiunii de just prt si a actiunilor posesorii ;legitimarea copiilor
naturali cu exceptia celor incestuosi si adulterini ;stabilirea listei
impedimentelor la casatorie .Receptarea dreptului canonic a avut loc
pe 2 cai :a fost receptat in unele tari impreuna cu dreptul roman ;in alte
tari receptarea a avut loc in temeiul concoardelor incheiate de vatican
cu statele respective.Dreptul canonic protestant si ortodox au avut un
rol mai putin important.
Dreptul francez.izvoarele dreptelor formale.
Istoria dreptului francez se imparte in 3 perioade :
1.Perioada dreptului vechi de la orgini pina in 1789
2.perioada revolutiei franceze-dretul intermediar,dureaza pina la
codificarea lui napoleon
3.perioada inceputa in timpul imperiulu si care continua pina astazi.
1.Prima perioada cuprinde cutumele locale ale frantei,iar teritoriul era
impartit in tara cutumelor unde principala cutuma o cinstituia obiceiul
pamintului si tara dreptului scris,aici influenta dreptului roman a
persitat mai multa vreme datorita dreptului scris incorporat in corpus
iuris civile a lui Justinian.Ori de cite ori cutumele locale,nu prevedeau
solutia spetei ce se judeca se aplicau reglamentarile acelui drept.
Deoarece neajunsurile reglementarilor juridice de la
un tinut la altul erau sesizabile,apare necesitatea unificarii
cutumelor,proces care incepe cu Asezamintelle Sfintului
Ludovic.Unificarea cutumelor Frantei insemna un proces de lunga
durata si presupunea redactarea in scris a celor existente.Incercarile in
anii 1560 si mai tirziu in 1576 a statelor generale din Orleans si Blois ,
de a redacta un corp unic de legi pentru intreaga tara, nu au fost prea
eficienta, totusi regii prin unele edicte ale lor au reusit sa stabileasca
citeva reguli unice pt intreg regatul Frantei.S-au cunoscut marile
culegeri ale cutumelor,cutumiere si anume Marele cutumier al
Normandiei si Foarte vechea cutuma din Bretania.
Alaturi de dreptul cutumiar in dreptul francez mai existau si
ordonantele,acte normative ale regilor.Cele mai importante ordonante
au fost :ordonanta asupra procedurii penale,asupra comertului
terestru,asupra marinei,si ordonantele lui d-Augeuseau.Un factor care
a contribuit la unificarea legislativa a frentei a fost doctrina.Multi din
juristii francezi au publicat numeroase rtata si studii juridice prin care
justificau necesitatea unificarii legislative a frantei.D-auguseau
propunea sa se reduca toate cutumele intr-una singura ca sa se faca o
lege generala pentru toti si anume dreptul francez.
2.Perioada dreptului intermediar-caracteristica prin transformari
legislative profunde.Legile adoptate dupa 1789 au insemnat crearea
unui mecanism nou,ce privea instaurarea relatiilor de proprietate de tip
capitalist.Unele acte normative au eliminat vestigiile dreptului
canonic,au autorizat imprumutul cu dobinda,au suprimat inegalitatea
dintre mostenitori,reglamentari cu referina la drepturile succesorale ale
copiilor din afara casatoriei ;suprimarea tuturor diferentelor privind
bunurile si originea lor,inlaturindu-se deosebirile in bunurile mobile si
imboile ;divizarea mostenirii in ipsa de descendenti in 2 parti egale
intre linia materna si paterna ;stabilirea unui amplu regim ipotecar.
3.Perioada a treia se caracterizeaza prin adoptarea Codului civil
francez de la 1804.elaborarea proiectului noului cod civil a inceput in
timpul consulatului,procedeu care a durat 4 luni si a fost supus
dezbaterii in consiliul de stat.codul civil a fost adoptat intre 1803-1804
sub forma unui numar de 36 de legi,cae au fost reunite intr-un singur
cod la 21 martie 1804,fiind strcutrat pe 3 carti a caror intindere
difera,impartite la rindul lor in 8 titluri.Prima carte-despre persoane-se
refera la statutul civile al persoanei, a doua carte-bunurile si diferitele
modificari ale proprietatii,cartea a treia-diferite moduri de dobindire a
proprietatii-cuprinde proprietatea,dobindirea si transmiterea tuturor
drepturilor reale,succesiunile,donatiile si testamentele,contractele
speciale ,privilegile,ipoteci si prescriptia.

Coranul-revelatiile lui Mohamed,care contine sfaturi,sentinte,norme
de conduite in toate domeniile vietii,individuale si sociale.capitolele
din coran se numesc surate prima fiind o rugaciune ,iar toate suratele
contin 6236 de versete si incep cu o formula introductiva in numele
lui dumnezeu cel milostiv si indurator.cel ce vorbeste este mereu
dumnezeu (allah) si nu mohamed, el fiind doar un profet.sursele de
inspiratie a coranului sunt mai ales ebraice si intr-o masura mult mai
mica crestine.dogmetele coranului sunt : afirmarea
monoteismului,adica allah este divinitatea suprema,unic si nu este
asociat cu sfinta treime si nici nu a avut niciodata un fiu.a doua dogma
se refera la relevatie,interprettata ca un ajutor primit de om din partea
lui Allah prin trimisii sai-profetii.coranul este un indreptar in viata
pentru omul obisnuit,dispretul bogatiei,umilinta,generozitatea sunt
recomandate, dar sa nu fie exagerate.
In invataturile coranului sunt dinstincte 2 orientari deosebite :expresia
relatiilor ce se stabilisera in comunitatea urbana careia ii apartinuse
profestul inainte de fuga sa de la medina la meca, si a doua reflecta
relatiile in care a trait profetul dupa marea sa fuga.Din cele 6342 de
versete, 500 se refera la drept.

Dreptul islamic.
Conceptul de drept islamic(saria) nu presupune un ansamblu
sistematizat de legi si de practici juridice,sfera sa este mult mai larga
,fiind extinsa si in domeniul prescriptiilor etice,de comportare
sociala,de igiena si de ritualul religios.Saria nu este legea reala ci legea
ideala.ansamblul de norme,de prescripitii este stabilit in primul rind in
textul coranului, fiind completat pe baza traditiilor hadit si in perioada
secVii-XIII a gost dezvoltat in principiile de jurisprudenta a diferitor
scoli de drept.pe timpul lui mohamed,practica juridica se baza pe
cutume,si era incredinta unei persoane care executa functia de
judecator de pace in conflictele ivite intre triburi si indivizi.In timpul
primelor patru califi activitatea judecatoreasca constituia o parte a
activitatii generale administrative,singura reglementare jrudicai
existenta era cea bazata pe coran si hadit.sentintele erau pronuntate de
calif sau de guvernatorii provinciilor.Cutuma a contribuit la formarea
sistemului juridic al islamului,critica stiintifica a doctrinei musulmane
scoate in evidenta faptul ca numeroase cutume reislamice au fost
incorporate in dreptul musulman prin intermediul idjmei.cutuma
pentru a fi luata in considerare nu trebuia sa contravina idjmei.

Aparitia si formarea dreptului comun SUA
Istoria dreptului american incepe cu crearea primei colonii in 1607.se
presupunea ca dreptul englez se aplica pe teritoriul american din
1608,in legatura cu rezolvarea cazului calvin.in urma acestui caz s-a
stabilit ca dreptul englez va fi aplicat pe teritorii ce nu au fost stapinite
de natiuni civilizate,insa sa nu intre in contradictie cu conditiile de
viata ale acestor teritorii.mai tirziu,normele dreptului comun englez nu
corespundeau cu conditiile de viata ale coloniilor americane,deoarece
ele au fost formate de o societate feudala pentru a reglementa relatii
feudale,iar americanii nu cunosteau de asa relatii.in sec XVIII odata cu
imbunatatirea conditiilor de viata in colonii apare necesitatea unui
drept mai dezvoltat,dreptul comun fiind privit ca un mod de aparare
impotriva absolutismului regal si a pericolului de la coloniile
franceze.dobindirea indepedentei in 1776 a marcat momentul nasterii
dreptului american,cind au fost adoptate declaratia de independenta si
constitutia americana.datorita expansiunii,imigrarii a diferitor popare
in sua, s-a cerut codificarea dreptului american,deoarece cei veniti nu
cunosteau dreptul englez.Dreptul comun englez a capatat unele
caracteristici care-l deosebesc de dreptul comun englez si-l apropiate
de familia romano-germanica.deosebirile dintre dreptul american si cel
englez se datoreaza formei de stat, in sua e republica cu regim
prezidential,federativa, iar anglia e monarhie parlamentara.
Structura sistemului de drept al SUA
Dreptul Sua e un drept al practicii judecatoresti,bazindu-se in primul
rind pe precedent si ratiune.legea si alte acte normative sunt privite ca
completari si modificari ale normelor dreptului comun in sens
restrins.in sua, fiecare stat are un drept comun federativ, diferite de la
un stat la altul, datorita caracteriticilor sale geografice,locale., acesta
numindu-se drept comun restrins.precedentul judecatoresc american
nu urmeaza strictetea precedentului judecatoresc englez, si nu se aplica
precedentele care incalca constitutia.In SUA e raspindit si dreptul
echitatii,judecatile echitatii aplica si dreptul canonic, care in anglia e
aplicat de judecatile ecleziastice.judecatile echitatii sunt necesare
atunci cind dreptul comun nu contine solutii privitor la anumite
litigii.dreptul comun si dreptul echitatii impreuna formeaza obiectul
unor sistemtizari si culegeri,fara de care dreptul american nu poate fi
inteles.Un loc deosebit in ocupa in sua si actele normative,caci cu
toate ca dreptul comun si echitatile ramin in SUA de baza, este
evidenta prevalenta cantitativa a actelor normatice in raport cu situatia
din dreptul englez.In SUA are loc urmarirea constitutionalizarii legii,
pe cind in anglia nu,IN SUA dreptul american presupune cunoasterea
organizarii si functionarii diferitor comisii federative,in anglia nu.
Izvoarele dretutlui cmoun SUA
Dreptul comun-la nivel de state,specializarea jurisdictiilor in
aplicarea dreptului comun si a echitatii a disparut mai repde decit in
anglia.
Precedentul juridic-judecatorii americani se considera responsabili
de deciziile aprobate anterior de ei insusi sau de judecatorii care le
sunt superiori si pe care le citeaza in conformitate cu deciziile
lor.totusi acestia nu au evitat sa limiteze importanta unui precedent,si
sa ia o pozitie opusa daca ei o considera necesara.dreptul comun a
diferitor state continua sa fie apropiat unele intre altele,fiind posibila
reexpunerea de drept.
Legislatia.constitutia.-constitutia federala in 1787 completata de
amendamente domina ansamblul dretului american.conform
constitutiei sunt impartite puterile legislative in federatie si
state.legiutorul de stat are o competenta de drept comun si poate
legifera doar domeniile care nu sunt atributie federatiei.legiuitorul
federal are 4 functii principale :sa stabileasca impozitele uniforme pt
tot teritoriul sua ;sa reglementeze comertul dintre diverse state ;sa
aplice dispozitiile celui de al 154 amendament ;sa creeze cele mai
importante si cele mai potrivite legi pentru a pune in aplicare puterile
conferite guvernului sua.

Evolutia dreptului spre formarea marilor tipuri si familii de
drept.
Imartirea in citeva mari familii de drept a diferitelor sisteme de drept a
lumii s-a facut avind la abza principalul criteriu si anume tipul istoric
de drept caruia ii apartin.Istoric dreptul cunoaste citeva mari procese
de receptie care au afectat zone intinse curpinzind uneori continente
intregi,modificind sistemele juridice locale dupa anumite
reguli,principii conceptii.Receptarea dreptului roman e un prim
fenomen de recepetie, aplicabil in multe tari ale lumii multe secole la
rind.in unele tari ca germania,sau grecia dreptul roman s-a aplicat
direct pina in secolul nostru, in alte tari ca franta dreptul roman
combinat cu cutumele locale a dat nastere la dreptul francez.Un al
proces major de receptate este receptarea dreptului francez.napoleon
cucerind multe state a aplicat acolo codul civil.Italia,Olanda au adoptat
coduri civile si comerciale dupa modelul francez.Intr-o alta parte a
lumii s-a produs fenomenul de receptare a dreptului britanic-nascut in
anglia si care s-a extins in fostele colonii britanice.in austria,noua
zeelanda si canada(cu ex quebecului) se aplica si astazi common law-
ul.In india s-a efectuat fuziunea dreptului hindus cu dreptul
britanic,care a fost codificat prima data.IN SUA commun law-ul s-a
adaptat structurii federale a SUA si a modelului de viata
american,rezultind un alt sistem juridic.