1

MASAJULterapie complementar de mare

eficacitate, eficien, economic i fr efecte
secundare.



PETRE TUTEA: ,,Medicina este arta vindecrii, care
teoretic nu are nici o limit




OMS-7 04.1948 - SNTATEA este definit
ca bunstare fizic, mental i social






2


Lista de abrevieri


AA - aminoacizi
ADN - acid desoxinucleic
ADRN - aciddezoxiribonucleic
AG - acizi grai
AGE - acizi grai eseniali
AGNE - acizi grai neeseniali
AO - antioxidani
ASC - ateroscleroz
AVC - accident vasculo cerebral
DXA - osteodensimetrie
DTN - defecte tub neural
Euri - aditivi alimentari
GD - gastroduodenal
H - homeopatie
HTA - hipertensiune arterial
OMS- Organizaia Mondial a
Sntii


im - indice mineralizare
MP - meridiane energetice=
P - pulmon,
IG- intestin gros,
S- stomac,
SP - splin,
R - rinichi,
VU-vezic urinar,
F - ficat,
VB-vezic biliar,
C -cord,
IS-intestin sub.
Qi-energie
XUE-snge
P - porfirii. R.E.-retinol echivalene
SRE - sistem reticuloendotelial
TDS-tulburri dinamic sexual
3




,,Evitm i amnm plecarea din aceast lume, amintindu-ne
ntotdeauna c =a fi viu= reprezint un efort mult mai mare
dect simplul fapt de a respira....
dac va fi s neli, nal-i stomacul,
dac va fi s plngi, plngi de bucurie,
dac va fi s mini, minte n privina vrstei,
dac simi foame, simte foame s iubeti,
dac va fi s pierzi, pierde-i frica de boal
Pablo Neruda











4

Cuprins
Abrevieri----------------------------------------- 2
Cuprins------------------------------------------- 4
Istoria masajului------------------------------- 7
Examenul clinic general---------------------- 15
Utilizarea masajului--------------------------- 17
Masajul facial----------------------------------- 18
Masajul umrului------------------------------ 22
Masajul spatelui-------------------------------- 25
Masajul gtului i cefei----------------------- 31
Masajul capului-------------------------------- 33
Masajul feselor--------------------------------- 33
Masajul membrelor inferioare------------- 34
Masajul abdomenului----------------------- 40
Masajul toracelui------------------------------ 42
Masajul membrelor superioare------------ 43
Masajul general-------------------------------- 49
Masajul anticelulitic-------------------------- 52
Masaj ptr.drenaj limfatic-------------------- 55
Masajul reflexogen al plantei, palmei,
urechii (schema)-------------------------------- 58
Masajul de ntreinere----------------------- 61
Masajul de relaxare-------------------------- 62
5

Istorcul masajului recuperator------------- 73
Bazele masajului sportiv--------------------- 76
Masajul terapeutic recuperator------------ 77
Masajul Yumeiho------------------------------ 106
Masajul Shiatsu-------------------------------- 109
Psihologia masajului-------------------------- 111
Pregtirea medical a maseorului--------- 131
Magnetopunctur----------------------------- 138
Masajul coloanei vertebrale---------------- 141
Reflexoterapie---------------------------------- 144
Vertebroterapie-------------------------------- 145
Reflexoterapia piciorului--------------------- 146
Alte terapii complementare---------------- 147
100 alimente sntoase---------------------- 164
Elemente de fitoterapie---------------------- 170
Plante care purific aerul-------------------- 173
Contraindicaiile unor plante--------------- 173
Plante otrvitoare------------------------------ 174
Plante vampiri energetici-------------------- 175
Coninutul n principii nutritive------------ 176
40 produse antimbtrnire---------------- 180
Vinul---------------------------------------------- 189
Sucuri din legume i fructe----------------- 195
Terapia cu semine--------------------------- 198
6

Uleiul din smburi de struguri------------- 201
Ulei de oregano-------------------------------- 208
Alimentaia i grupele sanguine---------- 209
Rolul sistemului imunitar-------------------- 233
Produse alimentare antiparazitare------- 240
Elemente de detoxifiere------------------- 243
Date generale de acupunctur, etiologie,
efecte, mecanismul i caracterele durerii,
meridiane energetice, puncte acupunctur,
cauze perverse de boal, simptome,
diagnostic, evoluie, tratament------------ 251
Cronobiologie----------------------------------- 260
Manevre de masaj antice-------------------- 271
Influena alimentaiei incorecte,
traumatismelor, strilor psihice------------ 278
Acupunctura pe microsisteme-------------- 281
Masajul tailandez------------------------------ 282
Masajul erotic----------------------------------- 284
Gimnastica medical-------------------------- 293




7

ISTORIA MASAJULUI
Din cele mai vechi timpuri masajul a fost cunoscut ca o activitate
terapeutic. Masajul a fost folosit de oamenii primitivi. Evident c
netezirea, fricionarea i frmntatul locului d dureros a fost
instinctiv.A fost practicat n e cele mai timpurii stadii de
dezvoltare a medicinii tradiionale. S-a connstatat, cu multe secole
n urm masajul a fost folosit cu uscop terapeutic de popoare care
triau pe ininsulele din Pacific.
Originea cuvntului masaj nu are aceeai explicaie la diferii
specialiti. Unii consider c acesta provine din limba arab de la
cuvntul mass sau masch - atingerea uoar, alii - de la
cuvntul grec masso -strnge cu mna, ori de la latinescul
massa - ce se lipete de degete. Dar, indiferent de originea
cuvntului, sensul cuvntului este acelai. Din cele mai vechi
timpuri masajul a fost o parte component a artei medicale. Tehnici
de masaj pentru prima dat au fost descrise de indieni i chinezi.
n China masajul a nceput s fie aplicat n cel de-al treilea
mileniu .e.n. El a fost utilizat pentru tratamentul durerilor
reumatice, luxaiilor, oboselii, spasmelor musculare, etc. n timpul
masajului, chinezii frecau cu minile tot corpul, strngeau uor
muchii, producnd anumite zvcniri ale articulaiilor. Concomitent
cu aceste zvcniri se producea un pocnet.
ntr-unul din tratatele medicale din India Antic, cunoscut sub
numele Ayurveda, sunt descrise detaliat tehnicile de masaj,
utilizate de indieni pentru a trata diverse boli. Indienii efectuau
frmntri pe tot corpul - de la partea superioar a corpului pn la
picioare. Indienii primii au unit bi cu aburi i masajul. n timpul
masajului n baie pe plite de fier fierbini turnau ap, care se
8

evapora i ptrundea n piele. Cnd corpul uman era suficient de
umed, persoana masat se ntindea pe podea, i doi servitori, cte
unul din ambele pri, strngeau muchii cu o for diferit, apoi se
efectua masajul abdomenului i al pieptului. Dup ce omul se
ntorcea i i se facea masajul pe spate.
Att n India ct i n China, masajul se efectua de sacerdoi. n
plus, n aceste ri au fost create coli unde se nvau tehnicile de
masaj.
n China Antic, au fost gsite rdcinile medicinii preventive.
Acolo, aproape n toate provinciile au fost create coli de
gimnastic curativ, unde se pregteau medici, care posedau
excelent diferite tehnici de masaj terapeutic i gimnastic curativ.
Masajul primitiv era practicat n America i Africa. Indigenii
foloseau tehnici simple de masaj pentru tratarea multor boli.
Masajul a fost aplicat n Egiptul Antic, Abisinia i Libia. El a fost
cunoscut n acele ri, nc din sec. al 12-lea .e.n. n Egipt, masajul
era combinat cu baia. Din baie, nu ieea nimeni, fr masaj.
Persoana nclzit era masat, ntins, frmntat, presat cu mna
pe diferite pri ale corpului. Se masau toate articulaiile. Iniial
persoana era masat din fa, apoi din spate i prin pri. Separat,
se efectua masajul minilor: ele se ndoiau, se ntindeau
articulaiile minii, apoi fiecare deget separat, dup ce treceau la
masajul antebraului, umrului, pieptului, spatelui, ndoindu-le n
diferite pri. n plus n afar de ndoire, ntindere i masajul
articulaiilor, au fost practicate frmntrile i freciunile ale
celorlali muchi.
Judecnd dup imagini, care au rmas pe basoreliefuri antice i
9

pe papirusuri egiptene, se poate concluziona c popoarele din
Asiria, Persia i Egipt au fost nu numai familiarizai cu masajul, dar
i-l foloseau cu scop medical. Din Egipt masajul s-a rspndit n
Grecia Antic, unde mpreun cu gimnastica a ocupat un loc
important n arta de vindecare.
Masajul era considerat unul dintre elemente principale ale
medecinei n Grecia. Utilizarea acestuia a fost obligatorie.
n Odisea lui Homer se povestete cum Cercei l ungea pe Odisei
n baie cu uleiuri i unsori, iar femeile frmntau corpurile
soldailor nainte de lupt. Medicii vestii din Grecia - Gerodicos,
Hippocrat i alii, n lucrarile sale de asemenea, au menionat multe
tehnici de masaj. Masajul n acele zile a fost utilizat n scopuri
medicale i de igien (pentu boli ale articulaiilor i luxaiilor).
Hippocrat (459-377 .e.n.) a verificat experimental toate
principiile teoretice privind masajul. n documentele sale, el a
scris: ... ncheieturile pot fi comprimate i relaxate cu ajutorul
masajului. Frecarea cauzeaz contracia sau relaxarea esuturilor,
ceea ce duce la strngere sau lrgire, frecarea uscat i deas
strnge, iar cea moderat lrgete esuturile . Masajul n Grecia
Antic se efectua n bi cu frecri cu ulei i unsori.
n Grecia Antic credeau c masajul ar trebui s se aplice nu
numai n medicin, dar i n viaa de zi cu zi i sport, masajul a fost
introdus n coal i n armat. Au existat saloane speciale pentru
ngrijirea feei i a minilor, unde se fcea masajul igienic i
cosmetic. n Roma Antic, ca i n China i India au fost deschise
coli de masaj. Ele au fost fondate de medici greci - Asklepios i
discipolii lui. Asklepios a mprit masajul n masaj uscat i masaj cu
uleiuri, puternic i slab, de scurt i de lung durat; Paracelsus
10

recomanda masajul pentru a elimina depuneri i edeme; Galen a
gsit nou tipuri de masaj, i a descris tehnica lor. n bile romane
(terme) de asemenea, a fost utilizat masajul, au existat camere,
special concepute pentru masaj.
n aceste camere au fost dezmorite i masate corpurile
oamenilor. nainte de masaj romanii efectuau o serie de exerciii de
gimnastic. Dup aceea, ntregul corp se masa i se ungea cu uleiuri
de masaj. Datorit romanilor masajul a devenit o parte component
a sistemului de educaie fizic i militar. Dup cum menionez
Plutarch, marele lider militar roman Guy Julius Caesar, permanent
utiliza masajul, care era efectuat de masori special instruii.
Medicina de Est a nregistrat cea mai mare nflorire n secolele X-
XI. n acel moment, o mare atenie a fost acordat dezvoltrii noilor
metode de tratamente i prevenirii diferitor boli.
n Turcia i Persia bile i masajul au fost practicate pe larg.
coala oriental de masaj se deosebea de colile din Grecia i Roma
Antic. Diferena era c turcii masau asemntor cu egiptenii i
africanii: frecau i apsau cu degete, frmntau esuturile. Masajul
se fcea n bi ntr-o camer separat uscat i nclzit. Specialitii
de masaj oriental lucrau cu mini i picioare, acordnd o atenie
deosebit frecrii i deplasrilor n articulaii.
n Rusia Antic au fost practicate proceduri de clire i masaj.
Acestea au inclus lovituri, fricionare cu mtur, micri active. (i
la slavi).Slavii, n cazul durerilor reumatismale, i leziunilor masau
i fricionau articulaiile, muchii i a alte pri ale organismului. De
asemenea ei utilizau pentru frecare diferite unguente preparate pe
baza de plante aromatice i rdcini. Dup ce se splau, ei treceau
ntr-o sal cu aburi nclzit tare i acolo erau btui cu mtur de
11

mesteacn, care era preventiv pregtit n ap fierbinte, apoi se
efectua masajul, dup ce tot corpul din cap pn-n picioare era
udat cu glei cu ap cald i rece. n plus, cu ajutorul mturii se
freca ntregul corp de sus n jos. Iar dup o baie se scufundau n
zpad sau ap rece, o astfel de aciune dubl asigur efectul de
clire, irit pielea i protejeaz mpotriva bolii.
n timp ce la Est se dezvolta tiina, n Europa masajul practic nu
era aplicat. n acel moment, la Occident era Evul Mediu, dominat de
puterea bisericii i dogme. Ideile de asceticism i mortificare nu ar
putea promova utilizarea de masaj. Masajul se efectua de diferii
arlatani, n timp ce oamenii de tiin erau implicai n alchimie,
cutau piatra filosofic i elixirul vieii.
Numai n epoca Renaterii a aprut interesul fa de gimnastic i
masaj. Aceasta s-a ntmplat n secolele XIV-XV dup apariia
anatomiei lui Mondi de Siuchi. Medicii europeni au nceput s
analizeze i s dezvolte activitatea medicilor din Grecia Antic i
Roma Antic. A aprut i interesul pentru fizioterapie i masaj. S-au
scris cri despre bi i exerciii fizice la greci i romani antici.
La dezvoltarea tiinei medicale n perioada Renaterii a
contribuit anatomistul belgian Andreas Vesalius (1514-1564) i
medicul englez William Garvey (1578-1657). Andreas Vesalius ntr-
adevr este considerat fondatorul anatomiei ca tiin, pentru c el
a fost unul din primii care a descris multe organe umane. Garvey a
fcut o contribuie enorm n fiziologie, pentru c a descoperit i a
descris sistemul sangvin.
Renumitul Merkulius a colectat toat literatura din acel timp cu
privire la masaj i gimnastic, i a scris un celebru eseu Arta
gimnasticii, n care a descris trei tipuri de masaj: slab, puternic i
12

mediu. n afar de aceasta, autorul a oferit-o publicaie cu ilustraii
i ndrumri detaliate. Dup publicrea tratatului renumitului
Giovanni Borelli Micarea animalelor masajul au nceput s se
rspndeasc rapid. n el Borelli arat calea fiziologic de studiere a
micrii.
n 1780 a aprut eseul renumitului clinicist francez Cleman Jozef
Tisso Gimnastica medical i chirurgical . n aceast lucrare, el a
oferit numeroase date cu privire la eficacitatea masajului, folosit n
chirurgie i gimnastic. El scriea c masajul adesea poate nlocui
diferite medicamente, dar nici un medicament nu poate substitui
masajul. Dup prerea lui cea mai efectiv metod a masajului
este fricionarea, el recomanda dou metode: uscat i umed.
Autorul a descris detaliat realizarea metodelor: Dac n fiecare
diminea, culcat n pat pe spate i cu picioare ridicate, uor
ndoite n genunchi, facei fricii pe stomac i abdomen cu o bucat
de flanel, atunci cresc micrile peristaltice n intestine ... Dac se
freac tot corpul, atunci aceasta contribuie la transpiraie i
circulaie sangvin. Strmoii, care tiau toate beneficiile
fricionrii, foloseau masajul nu numai ca un instrument medical,
dar i ca unul din mijloacele cotidiene pentru pstrarea sntii .
Baza metodologic a masajului terapeutic a fost creat de
fondatorul sistemului suedez de gimnastica Henrih Ling (1776-
1839). Henrih Ling a nceput promovarea masajului odat ce el
nsui s-a convins de eficiena lui. Dup ce n btlie a fost rnit la
umr, ceea ce a dus la complicarea mobilitii articulaiei umrului,
Ling a nceput s practice scrima i s aplice permanent masajul.
Dup o anumit perioad de timp funcia minii practic s-a
restabilit. ncurajat de ceea ce i s-au ntmplat, Ling a nceput s
13

dezvolte diferite tehnici de gimnastic i masaj.
Dup numeroase studii, el a publicat un tratat tiinific
Fundamentele gimnasticii, n care el a scris c masajul este o
parte integrant a tuturor tipurilor de micri, care are un efect
benefic asupra organismului uman. Ling, de asemenea, acorda o
mare importan masajului n sistemul de gimnastic medical. El
considera c masajul este un instrument eficient pentru a combate
epuizarea, a accentuat efectul terapeutic n cazul problemelor cu
aparatul locomotor, care apar n rezultatul traumelor, precum i n
cazul bolilor chirurgicale i ale organelor interne.
Cu timpul, masajul i gimnastica medical se rspndesc pe toate
continentele. n secolul al XIX-lea n Frana, Germania, Anglia i n
alte ri apar numeroase lucrri despre masaj, precum i despre
rezultatele utilizrii sale n tratamentul diferitelor boli. Acest lucru
contribuie la dezvoltarea unor astfel de tiine ca biologie,
anatomie, fiziologie. nc n China i India, n Grecia Antic i Roma
Antic masajul este utilizat pe larg n sistemul de educaie fizic a
soldailor, gladiatorilor i lupttorilor. Romanii i grecii evideniau
astfel de tipuri de masaj ca: preventiv (care se facea nainte de
ieire a atletului pe aren), de antrenare, de recuperare (pentru a
ndeprta oboseal).

TERAPIE prin MASAJ
-procedeu terapeutic practicat de cnd exist lumea. La inceput
folosit instinctiv, in INDIA, ARABIA, GRECIA, CHINA apoi si in
EUROPA, a devenit stiintific si aplicat pe scar larg la inceputul
mileniului 2, pentru ingrijirea corpului, higiena si apoi terapeutic.
Masajul terapeutic include manevre manuale si
14

mecanice care actioneaz asupra unor zone ale pielii, straturilor
subiacente si muschilor, cu scop higienic, cosmetic, terapeutic.
Manevrele utilizate- principale si adjuvante- sunt:
-netezire-superficial sau profund - cu palma dela periferie
spre centru, are efect sedativ, relaxant, stimulant, analgetic.
-frictiune-cu degetele sau pumnul, usor, liniar, circular, serpuit,
cu efect calmant sau stimulant.
-frmntat- ciupire, apsare, ridicare, contribuie la tonifierea
musculara accelerarea circulatiei sanguine si reducerea edemului
local.
-batere-percutie,tapotare,consta in lovirea usoara cu degetele
sau palma, in ritm rapid, superficial sau profund.
-manevre ajutatoare: rulare, cernere, stoarcere,
presiune, ridicare, tractiune, scuturare, elongare.
Masajul se face-general sau partial 10-30 cu pacientul culcat pe
spate, pe fa, pe lateral, pe piele sntoas, curat, uns cu ulei,
talc, crem, unguent (cu arnic, castan, camfor, mentol) iar minile
terapeutului splate i uscate. Se poate executa si automasaj pe
toate zonele corpului si micromasaj energetic.
In zonele reflexogene se face masaj (SHIATSU) n puncte sau
zone speciale.
In ZONE DE CONCENTRAREenergetic se poate efectua masaj
energetic. Alte terapii alternative, neconvenionale sunt:
- apiterapie, climatoterapie, cromoterapie, fito terapie, meloterapie,
homeopatie, psihoterapie, hidroterapie, fizioterapie, silvoterapie,
talazo terapie, crenoterapie, kinetoterapie, mineraloterapie,
ozonoterapie, cristaloterapie.

15

Examenul clinic general al pacientului
Nume/Prenume..........................Varsta..........Ani....
CNP...........................G (kg)..................I(cm).........
Examen clinic este efectuat de ctre medicul specialist
anterior nceperiiterapiei prin masaj, care face recomandarea
de tratament i va executa i controlul medical
postterapeutic.Poate fi completat cu explorarea MTEO.
Examenul cuprinde:
1. Tegumente si mucoase: normal colorate / palide....
2. Sistem limfatic: Ganglioni periferici nepalpabili /
palpabili
3. Tesut subcutanat: normal / patologic
4. Sistem osteo-articular: fara modificari / patologic
5. Aparat respirator: torace normal comformat / patologic
a. Sonoritate pulmonara simetrica bilateral submatitate
/ matitate
b. Murmur vezicular: normal bilateral / inasprit
c. Auscultatie: fara raluri / cu raluri: sibilante /
ronflante / (sub)crepitante / frecatura
6. Aparat cardio-vascular:
a. TA....................mmHg AV...................../min
b. Ritm regulat / neregulat Extrasistole FiA
TPSV deficit puls cicatrice bypass
c. Aria matitatii cardiace: AMC normala Soc apexian
in sp. 5 ic. stg. LMC deplasat sp.
d. Fara sufluri / Sufluri: Sistolic, Diastolic, Aortic, Mitral,
Tricuspid, Pulmonar, Artere carotidiene, Aorta abdominala
e. Artere: Puls pedios bilateral / Patologic
16

f. Sistem venos: normal / cu venectazii / cu varice mbr
inf. dr. / stg. / cu ulcer varicos / edeme / insuficienta venoasa
cronica
7. Aparat digestiv
a. Abdomen suplu / cu meteorism / cu circulatie
colaterala / cu semnul valului
b. Sensibilitate la palpare / nedureros / durere epigastru
/ periombilical / hipogastru / flancuri
c. Ficat la rebord / Sub rebord la.......cm Nedureros la
palpare / Dureros la palpare
d. Splina nepalpabila / nepercutabila / palpabila
/percutabila
8. Aparat uro genital
a. Loje renale libere / Mictiuni fiziologice / patologice
b. Giordano negativ bilateral / Pozitiv dr. stg.
c. OGE normale / Modificate prin: hernie inghino-scrotala
/ epididim marit
9. Sistem nervos:
ROT prezente bilateral / unilateral stg. dr. vertij / ataxie
Pareza / hemipareza / hemiplegie / paraplegie stg. dr.
10 Sistem endocrin: Tiroida palpabila / nepalpabila /
extirpata / tratament substitutie
11. Depistare oncologica: negativ clinic / confirmare medic
specialist
12. Depistare boli venerice: negativ clinic / confirmare
medic specialist.


17

Terapia prin masaj se justific:
- grad ridicat de aplicabilitate;
- lipsa efectelor adverse;
- numr limitat de contraindicaii;
- apariia relativ rapid a efectelor curative;
- numrul crescut de reacii alergice la foarte multe
medicamente;
- creterea numrului de contraindicaii i reacii
secundare la multe medicamente;
- un numr mare de afeciuni conexe care duc la
administrarea unui numr mare de medicamente cu efecte
contrare.
- tratamente de lung durat ("pentru toat viaa")
deseori ineficiente care trateaz simptomele i efectele bolii
i nu cauza.
- preuri mari la medicamente i lipsa lor n farmacii;
- lipsa unor msuri eficiente de prevenie a unor boli;



18

Elemente de masaj corporal pe zone

Masajul facial
Multe persoane sunt atrase de
masajul orporal, dar uit c si masajul
facial este un ritual plcut si, mai mult
dect att, foarte util snttii pielii.
Practic, prin anumite miscari
specifice, asiguram fetei o gimnastica
cu dublu efect, relaxant si tonifiant. In
plus, daca masajul facial devine un
ritual constant, atunci putem vorbi
chiar si despre un efect antirid,
datorat miscarilor degetelor si sensului
acestora, impotriva gravitatiei.
Daca vrei sa investesti in tineretea si supletea pielii, fa-ti timp
pentru acest ritual seara, inainte de culcare! Chiar daca nu apuci sa
realizezi acest masaj zilnic, chiar si o data pe saptamana si tot este
binevenit. De ce seara? Pentru ca este un moment bun, fata fiind
oricum demachiata, detaliu premergator masajului si, in plus, vei
dormi mai bine. Ai nevoie de un ulei hidratant
de fata care poate fi de masline, de argan, de orhidee sau orice
alt ulei hidratant care emoliaza intensiv pielea.
Trei pasi de actiune pentru masajul facial relaxant si revitalizant,
la tine acasa:
1. NETEZIRE. Te sfatuiesc sa intri intr-o stare de liniste cu ajutorul
muzicii de relaxare, asa ca asculta ceteva piese placute, la un
volum mic, in surdina. Toarna trei-
19

patru picaturi de ulei in palme, freaca palmele pentru a incalzi
uleiul, astfel ajutand la absorbtia acestuia de catre piele. Incepe
masajul plasand o palma pe o jumatate a fetei si frecand bland, cu
toata suprafata palmei, in directie ascendenta, spre frunte. Repeta
aceasta miscare de 10-15 ori. Apoi, fa acelasi lucru, dar continua si
curbeaza traiectoria spre frunte, in miscari repetate. Schimba
jumatatea fetei si fa acelasi lucru. Continua miscarile de netezire pe
decolteu si pe gat, tot ascendent.
2. TONIFIERE. Pentru revigorarea tesutului, schimba tehnica si
lucreaza, de data aceasta, cu ajutorul degetelor. Adauga ulei de
cate ori este necesar. Ciupeste cu varful degetelor, pe rand,
sprancenele, linia maxilarului si barbia. Apoi, executa miscari
circulare, in jurul ochilor, pe suprafata pometilor si a fruntii. Tine
cont ca aceste miscari sa fie tot timpul ascendente, pentru a actiona
impotriva gravitatii. Acest pas poate dura, dupa preferinta fiecareia,
intre 10 si 15 minute. Un masaj ca la carte ar trebui sa dureze
aproximativ 20 de minute, dar chiar si
mai putin, si tot este ceva!
RELAXARE. Ultimul pas il reprezinta punctele de presare. Cu un
deget, apasa exact intre sprancene si vei simti cum te relexezi
numaidecat. Foloseste buricul degetelor pentru a presa osul
pometilor, tamplele si zona din jurul gurii, unde se formeaza
ridurile de expresie.
Grija pentru piele trebuie
sa fie o prioritate pentru
fiecare, de asemenea este
foarte importanta curatarea
20

zilnica, somnul de frumusete, apa ce trebuie bauta zilnic si alte
bauturi neacidulate, mentinerea unei diete sanatoase, folosirea
unor creme naturale hidratante si nutritive, de buna calitate. Cu
toate acestea aveti nevoie de masajul specializat intr-un cabinet
cosmetic si de exersarea zilnica a muschilor fetei, cu scopul de a
inaltura cu succes semnele trecerii timpului.
Asa cum exercitiile fizice sunt benefice pentru corp tot asa sunt
necesare exercitiile pentru muschii fetei, sau muschii pielosi.
Comparativ cu interventiile chirurgicale dureroase si costisitoare
puteti face exercitii faciale care pot face minuni pentru pielea
obosita si cazuta.
Va prezint posibilitatea de a va netezi ridurile, prin exercitiile
muschilor fetei, prin tonifierea muschilor faciali si ai gatului, prin
exercitii faciale doar 10 minute pe zi.
Exist 44 muschi ai fetei, iar tonifierea acestora se face prin
exercitii care vor angrena circulatia sanguina si vor determina
consolidare muschilor faciali, pentru a ajunge la tonifierea pielii si
prevenirea aparitiei ridurilor.
Exercitii faciale, la fel ca si exercitii fizice, trebuie sa se faca n mod
regulat pentru a atinge si mentine rezultatele.
Antrenarea specializata a muschilor fetei, in asa fel incat sa
aibe un tuseu bun se face printr-un masaj facial special lunar in
cabinetul cosmetic si se poate intretine prin exercitii faciale zilnice,
timp de cel puin o lun, sau pana cand efectul dorit este atins, iar
apoi aceste exercitii se mai fac de cel putin trei ori pe saptamana
pentru a mentine rezultatele.
Exercitiile muschilor de expresie adica muschii faciali, pot avea
aceleasi rezultate ca si orice program de exercitii fizice. Ca orice
21

program de exercitii, pentru a fi eficient trebuie sa va dedicati si sa
va disciplinati in acest proces de consolidare a muschilor. Chiar daca
ati avut un lifting facial chirurgical, aceste programe de exercitii
fizice va ajuta sa va pastrati rezultatele mai mult timp.
Exercitii faciale si pentru gt
Stai in pozitie verticala, inclin-ti capul pe spate si uita-te la tavan
pastrnd in acelasi timp buzele inchise si apoi incepe o miscare de
deplasare ca si cum ai mesteca. Vei simti cum muschii lucreaz si
zona gatului. Executa de 20 de ori, in 3 reprize.
Stai n pozitie verticala, inclina-ti capul pe spate si uita-te la tavan
pastrand in acelasi timp buzele inchise si relaxate. Strange buzele
ca intr-un sarut si intinde buzele, ca si cum ai incerca sa saruti
tavanul. Numara pana la 10 in timp ce pastrezi buzele in aceasta
postura. Apoi poti sa te relaxezi si repeti acest exercitiu de 5 ori.
Stai in pozitie verticala, inclina-ti capul pe spate si uita-te la
tavan pastrand in acelasi timp buzele inchise si relaxate. Deschide
buzele si scoate limba, ca si cum ai incerca sa atingi barbia cu varful
limbii. Pastreaza-ti limba in aceasta pozitie pana numeri la 10 si
apoi repeta acest lucru de 5 ori.
Stai in pozitie verticala, inclina-ti capul pe spate uita-te la tavan.
Numara pana la 10 in timp ce pastrezi buzele inchise si relaxate.
Urmatoarea miscare aduci buza de jos peste buza de sus, si pe cat
posibil, mentii aceasta pozitie pana numeri la 5. Repeta acest lucru
de cinci ori.
Intinde-te pe spate pe pat, cu capul atarnand in jos, peste
marginea patului. Adu-ti capul sus spre trunchi si tine-l acolo pana
numeri la 10. Relaxeaza-te apoi, si repeta exercitiul de 5 ori.
22

Stai in pozitie verticala, cu buzele in pozitie normala, apoi, adu-ti
maxilarulul inferior nainte, de 10 ori. Repeta acest exercitiu de 5
ori.
Aceste exercitii pot provoca febra musculara, dar merita fiindca
ajuta la mentinerea unei fete proaspete si a unui tonus facial
imbunatatit.
Exercitiile faciale repetate acasa, impreuna cu masajul facial de
specialitate din cabinetul cosmetic si produsele de ingrijire de
origine naturala, reactioneaza sinergic si vor contribui la mentinerea
sanatatii si supletii pielii pe temen lung, mentinand in acelasi timp
un chip sanatos si luminos.
Masajul umrului
Durerile umarului sunt destul de prezente mai ales in cazul
sportivilor. Acestea se pot datora suprasolicitarii tendoanelor si
ligamentelor din zona. Daca suprasolicitarea este frecventa si nu se
lasa timp corpului sa se reechilibreze si vindece singur, durerea se
poate croniciza.
De asemenea, durerile in zona
respectiva pot fi prezente si datorita
unor traume locale, acestea de multe
ori aparute tot in urma practicarii
diferitelor sporturi. Sportiv sau nu,
celui care acuza astfel de dureri ii
este recomandat ca inaintea
eforturilor fizice sa incalzeasca
foarte bine zona afectata. Incalzirea nu se face doar prin stretching,
23

ci si prin exercitii care sa duca la incalzirea propriu-zisa a corpului,
astfel incat tesutul sa devina mai elastic si mai rezistent la efort.
In cazul in care durerea persista pe o perioada mai lunga de timp
este recomandata vizita la doctor pentru diagnostic si tratament. De
cele mai multe ori durerile din aceasta zona se datoreaza unei
leziuni la nivelul coafei rotatorilor. Coafa rotatorilor este alcatuita
din patru muschi (supraspinos, infraspinos, rotund mic si
subscapular) care actioneaza impreuna in dinamica umarului.
Bursita este iarasi o afectiune des intalnita ca urmare a
suprasolicitarii si miscarilor repetate. Bursita reprezinta inflamatia
bursei, un mic sac cu fluid care captuseste si lubrifiaza zona in care
elementele articulare-inclusiv os, tendon, ligament, muschi sau
piele-se freaca una de alta.
Terapiile complementare si remediile naturiste pot ajuta in
afectiunile umarului. O crema foarte buna pentru aplicarea locala
este un amestec de untul pamantului cu arnica.
Posturile yoga, sau asanele sunt iarasi un mod bun de a intari si
fortifica umerii si articulatiile acestora. Garudasa si gomukhasana
sunt cele mai recomandate asane, dar acestea sunt foarte bine
completate de chakrasana, padahastasana si sukhasana.
Masajul terapeutic, aplicat local in special la jonctiunea muschilor
cu oasele, actionand asupra tendoanelor si ligamentelor, favorizeaza
refacerea locala prin detensionarea, vascularizarea si stimularea
zonei.
De asemenea, cu ajutorul presopuncturii, putem interveni cu
rezultate foarte bune asupra zonei afectate. Principalele meridiane
pe care actionam sunt IG, TF, IS.
Puncte locale: IS-11, VB-21
24

Puncte de vecinatate: IG-14
Puncte la distanta: IG-11
Alte puncte indicate: IG-4, IG-15;TF-5, TF10, TF-14, TF-15;
IS-9; St-44; V-57; VS-6
Puncte pentru afectiuni articulare: SP-5
Puncte pentru afectiuni ale muschilor tendoanelor si
cartilajelor: VB-34

1.Masajul spatelui
Netezirea
Se ncepe de la regiunea fesiera si se termina n
egiunea cefei. Minile aluneca de-a lungul
coloanei vertebrale, paralel cu coloana sau n lateral. Se mpinge
limfa spre zonele inghinala si axiala iar sngele pe sistemul venos
spre inima.
Netezirea spatelui are 6 manevre:
25

. Alunecarea de la sacru spre ceafa, paralel cu coloana (3
alunecari cu degetele lipite si 3 alunecari cu degetele larg deschise
pentru a cuprinde o portiune ct mai mare de piele).

. Alunecari laterale executate simultan, cu mna dreapta spre
dreapta si cu mna stnga spre stnga spatelui, nchiznd pumnul pe
margini, pentru a lucra mai bine cu eminentele tenare (partile
carnoase ale minii). Se executa 6 alunecari laterale (stnga +
dreapta) si se reia miscarea de 6 ori (deci 6 circuite sacru - umeri).
. Mna pe sub mna forma lunga. Minile aluneca una dupa alta
(mna pe sub mna), paralel cu coloana, facnd curse lungi din zona
salelor pna la umeri, mai nti pe partea dreapta (3 curse sold-umar
cu degetele lipite, 3 curse cu degetele departate pentru a cuprinde
o portiune de piele ct mai mare) si n acelasi mod apoi pe partea
stnga.
. Se executa alunecari spre partea dreapta (n cazul n care
maseurul se afla pe partea stnga a celui masat), mpingnd palmele
una dupa alta (mna pe sub mna), pumnul nchizndu-se pe partea
laterala. Se ncepe din zona soldului si se avanseaza treptat peste
coaste si omoplat.
. Palmele se trag, una pe sub alta, nspre partea stnga (n cazul n
care maseurul se afla pe partea stnga a celui masat), plecnd de la
jumatatea spatelui spre flancul stng. Se ncepe din zona soldului
26

si se avanseaza treptat peste coaste si omoplat, pna n zona
umarului. Se fac 3 circuite complete sold-umar.















Frictiunile
. Se executa cu degetele, facnd miscari circulare ncepnd de la
gt, pe umeri si apoi lateral pe coaste, n jos pna la solduri. Se fac
3 curse complete gt-solduri. Aceeasi miscare se executa apoi
paralel cu coloana (pe muschii paravertebrali) facnd 6 curse
complete gt-solduri.
. Se executa la fel ca la punctul 1, folosind podurile palmelor n
locul degetelor.
. Se executa la fel ca la punctul 1, folosind pumnul nchis culcat.
Framntatul
27

. Se prinde cu ambele mini, de-o parte si de alta a coloanei, cte
o cuta de piele si muschi, care se strnge ntre degete si podul
palniei. Se executa 6 astfel de strngeri, pornind din zona
superioara a muschilor trapezi cobornd pna la solduri. Se fac 3
astfel de curse pe lateral si 6 pe mijlocul spatelui.
. Se combina framntatul cu frictiunea cu podul palmei. Se
executa de 6 ori numai pe mijlocul spatelui.


Tapotamentul
Se executa de obicei pe mijlocul spatelui, pe muschii
paravertebrali, fara a cobor mai jos de nivelul diafragmei. Mna
dreapta bate pe partea dreapta, iar stnga pe partea stnga, lovind
ritmic spatele cu o intensitate care se regleaza n functie de
constitutia si problemele celui masat.
Se aplica toate formele de tapotament.

28


Vibratiile

Vibratiile se executa de 3 ori pe partea
stnga si de 3 ori pe partea dreapta. Mna se
aseaza cu palma pe suprafata de masat si
antebratul perpendicular pe aceasta
suprafata. Se executa vibratii ale pielii,
executnd n acelasi timp o presiune ct mai
mare asupra spatelui. Se fac astfel de vibratii
pomind din zona muschiului trapez si
cobornd gradat pna la sold, mai nti pe partea stnga a coloanei, iar
apoi pe dreapta.

Manevre secundare:
A. Ciupituri: - toate tipurile. Exemplu : se porneste din partea de
jos a spatelui si se apuca ntre degete cte o cuta de piele, care este
apoi rulata n sus pna n zona muschilor trapezi. Miscarea se face
paralel cu coloana, mna stnga mergnd pe partea stnga, iar dreapta
pe partea dreapta. Se fac 3 curse complete solduri-trapez, pornind cu
minile ct mai apropiate una de alta si deplasndu-le cte putin la
fiecare cursa noua, astfel nct ultima cursa sa fie facuta pe marginile
exterioare ale spatelui.
29

B. Presiuni:
. Pe coloana: miscarile de presare se efectueaza prin urmatoarele
procedee:
- cu policele minii, serpuit printre vertebre, de sus n jos,
- cu doua degete (police mna dreapta si stnga), serpuit prin
forfecare.
. Pe lnga coloana:
- cu degetele mari ale minilor se merge de sus n jos pe muschii
paravertebrali presnd n dreptul fiecarei vertebre, mna stnga
actionnd pe partea stnga, iar dreapta pe partea dreapta a coloanei
vertebrale.
- presiuni cu policele minii efectuate de sus n jos (gt - sacru)
policele minii stngi fiind deasupra;
- cu coatele miscari de dute vino;
C. Miscari de ntindere ale coloanei: antebratele se pozitioneaza
transversal pe coloana dupa care se executa o ntindere.
D. Manevre speciale pentru tesutul de sub omoplati: se efectueaza
astfel, se ridica umarul, se duce mna pe spate, cu cotul lasat pe
masa de masaj pna cnd omoplatul se ridica pentru a introduce
degetele sub omoplat. Manevrele se fac prin presiuni si frictiuni.
Masajul spatelui se termina cu o netezire usoara de ncheiere,
mna pe sub mna formele lunga si scurta efectuate lent si apasat.
30







31


Fig. Directiile de masaj
2. Masajul gtului si al cefei
Netezirea: Palmele aluneca n jos, peste gt, pornind din
regiunea cefei si pna la umeri. Pentru ca alunecarile sa fie ct mai
lungi, se ncepe cu radacinile minilor si se termina cu vrfurile
degetelor.
Frictiunile:
. se executa cu degetele, facnd miscari circulare ncepnd de la
ceafa, n lateral pe gt, continund pna la umeri. Se fac 3 astfel
de curse. Aceeasi miscare se executa apoi si pe mijloc, tot 3 curse.
. se executa la fel ca la punctul 1, aceleasi miscari circulare ca
mai sus. folosind numai degetele mari.
. se executa la fel ca la punctul 1, aceleasi miscari circulare ca
mai sus, folosind podurile palmelor n locul degetelor.
32

Framntatul:
. se efectueaza cu ambele mini: se apuca ntre degetele mari si
celelalte degete, cte o cuta ct mai mare de piele si muschi
simultan pe ambele parti ale coloanei cervicale.
. cu ambele mini de aceeasi parte a gtului, se apuca ntre
degetele mari si celelalte degete cte o cuta de piele si muschi.
Miscarea o ncepem de pe partea stnga a gtului; se executa o
miscare de framntare serpuita a cutei prinse, pomind de la baza
craniului si pna pe umar; se executa 3 astfel de curse, dupa care
se trece la partea dreapta.

Tapotamentul - se fac aceleasi forme de tapotament ca si
la spate.
Manevre secundare:
Presiunile: - se executa cu degetele mari ale minilor; se merge
de sus n jos pe lnga coloana, presnd n dreptul fiecarei vertebre,
mna stnga actionnd pe partea stnga, iar dreapta pe partea
dreapta a coloanei vertebrale.
. serpuitul cu un deget: - se executa cu degetul mare de la mna
dreapta, care aluneca serpuit printre vertebre, de sus pna jos pe
toata lungimea gtului.
33

. serpuitul cu doua degete: - se executa cu degetele, care
aluneca serpuit printre vertebre, n zig-zag, de sus pna jos pe
toata lungimea gtului.
Masajul gtului se termina cu o netezire usoara efectuata lent
si apasat dinspre ceafa spre umeri.
3.Masajul capului
Netezirea: Minile maseurului vor aluneca de pe frunte, peste
crestet, pna la ceafa, facnd 3-4 astfel de miscari.
. Vom face aceeasi miscare ca la punctul 1, dar aducnd minile
prin lateral, peste urechi, facnd de asemenea 3-4 curse.
. Se relizeaza folosind degetele, prin miscari circulare
urmarindu-se sa deplasam pielea pe planurile profunde, att ct i
permite elasticitatea. Degetele se muta din aproape n aproape pe
toata suprafata capului.
. Folosind podurile palmelor se fac miscari circulare alternative.
Tapotamentul: n picaturi de ploaie, pe tmple .
Masajul se ncheie cu o netezire relaxanta.
4.Masajul regiunii fesiere
Netezirea - se face prin neteziri executate cu ambele mini,
alunecnd de la plica fesiera, spre regiunea lombara, iar apoi
nspre lateral spre solduri. Se ntrebuinteaza manevre puternice
facute cu podul palmelor, marginile lor cubitale, radacina minilor
si chiar pumnii nchisi.
Frictiunile - se executa cele doua forme de frictiune, ca la
spate. Se ncepe din regiunea lombara, apoi pe fese, n jos pna la
34

plica fesiera. Se fac 3 curse pe lateral si 3 pe mijlocul feselor, mai
nti cu degetele, apoi cu podul palmelor si cu pumnii.
Framntatul - se executa de sus n jos energic si n forta, cu
ambele mini, cuprinznd simetric cele doua parti ale regiunii
feselor sau pe fiecare n parte. Se foloseste stoarcerea si presiunea
cu pumnii. Aici framntatul se combina foarte bine cu frictiunea.
Tapotamentul - se pot executa toate formele de tapotament de
la spate si, n plus, se poate adauga tapotamentul din lateral n
care lovirea se face folosind pumnii si antebratele, n acelasi timp.
Vibratiile - se fac mai energic, apucnd fesele cu palmele si
scuturndu-le n lateral.
Manevre secundare - similare celor care au fost executate la
masajul spatelui.
5.Masajul membrelor inferioare
Masajul partii posterioare a piciorului
Netezirea:
. Ambele palme cuprind simultan piciorul si aluneca de la calci
spre plica fesiera. Miscarea se termina alunecnd cu palmele nspre
exterior spre fesa.
. Se face netezire mna pe sub mna, forma lunga, alunecnd
cu palmele una dupa cealalta de la calci pna la fesa cu miscari
continue si lungi.
. Netezirea mna pe sub mna, forma scurta se face alunecnd
cu palmele una dupa cealalta de la calci pna la fesa cu miscari
profunde, piciorul se apuca cu putere din lateral ntre palme, iar
apoi se preseaza nspre n jos miscari scurte si energice.
35

Frictiunea - Frictiunea se face cu degetele sau cu podul
palmelor, pornind de la fese cu miscari circulare si terminnd la
calci. Se fac 3 curse folosind degetele si 3 cu podul palmelor.
Framntatul - are 3 forme-:
1. n cerc sau inel: piciorul se apuca cu putere din lateral ntre
palme, iar apoi se preseaza nspre n jos.
2. In cuta: - se prinde cu ambele mini o cuta de muschi si piele
din interiorul piciorului se ridica si se preseaza nspre n jos pe
femur.
3. n val sau serpuit: se apuca cu ambele mini o cuta de muschi
si piele din interiorul piciorului si se ruleaza simultan de sus n jos
ca un val.
Tapotamentul - se pot face toate formele de tapotament de la
spate, tinnd cont de conformatia speciala a zonei de masat.

!!! Nu se loveste zona spatiului popliteu, tapotamentul facndu-
se doar pe coapsa si gamba.
. Rulatul - se prinde piciorul ntre palme si se scutura muschiul
cu vigoare pentru a-l relaxa. Se ncepe de la plica fesiera si se
coboara pna la tendonul lui Ahile.
. Cernutul - Se executa la fel ca rulatul, dar mai usor, folosind
degetele n locul palmelor. Muschiul se scutura "aruncndu-l" dintr-
o palma n cealalta, ca si cum am cerne cu o sita.
36

. Tractiunile - Se trage cu palma dreapta de glezna, tinnd
contra cu mna stnga pe fesa. Se face o tractiune continua timp
de cteva secunde, iar apoi se lasa piciorul usor jos.
. Tensiunile - Se flecteaza gamba pe coapsa, fortnd usor,
pentru a aduce calciul ct mai aproape de fesa. Aceasta miscare
se executa de 5-6 ori. Se poate plasa mna stnga pe partea
posterioara a ncheieturii pentru ca tensiunea sa fie mai eficienta.
. Scuturatul - Se apuca talpa piciorului cu mna dreapta si se
scutura piciorul (gamba + coapsa) cu vigoare, cu miscari stnga-
dreapta.
Masajul se termina cu o netezire usoara de ncheiere.
Rulatul si cernutul coapsei.
Masajul tendonului lui Ahile:
Netezirea - Se tin degetele n caus si se aluneca alternativ
minile una dupa alta de la calci pna la gamba.
Frictiunea n "fierastrau":
. Se face cu partea cubitala a minii drepte, mna stnga tinnd
de calci. Se fac miscari ca si cum am taia cu un fierastrau
tendonul. Se porneste dinspre calci si se termina nspre gamba.
. Se freaca energic tendonul cu podul palmei de o parte si de
alta a sa.
37

Frmntatul - se face cu degetele mari de o parte si de alta a
tendonului, n zig-zag, dinspre calci spre gamba. Se ncheie cu
netezire.

Masajul labei piciorului si al talpii:
Netezirea - Se face cu ambele mini, una alunecnd pe talpa,
iar cealalta pe fata dorsala a piciorului, dinspre degete spre
maleole.
Frictiunile:
Se executa, folosind degetele, n sens circular n jurul
maleolelor si al calciului, sau n sens liniar n lungul tendoanelor si
al spatiilor interosoase metatarsiene.
. Pe talpa se fac frictiuni liniare, cu degetele si cu pumnul
nchis.
Framntatul:
. Se executa pe talpa cu miscari circulare folosind degetele mari
de la ambele mini, presnd cu putere.
. Se apuca de-o parte si de alta laba piciorului cu ambele mini,
palma fiind plasata pe partea anterioara, iar degetele pe talpa. Se
trag degetele apasnd cu putere dinspre mijlocul talpii nspre
lateral.
38

. Din aceeasi pozitie ca mai sus se fac tensiuni ntre
metatarsiene miscndu-le unul pe lnga altul n sus si njos.
. n ncheiere se face o netezire usora, relaxanta.


Masajul degetelor
Se maseaza fiecare deget de la picior n
parte, ncepnd cu degetul mare si terminnd
cu cel mic. Se cuprinde fiecare deget n parte
ntre degetul mare si aratator al maseurului si
se fac miscari circulare sau longitudinale pe
toata lungimea lui (circumductiei).
Masajul partii anterioare a gambei:
Aceasta portiune de masat prezinta unele particularitati
determinate mai ales de lipsa tesuturilor moi pe creasta si pe fata
antero-interna a tibiei.
Netezirea - Se aplica pe ntreaga fata anterioara a gambei, dar
pe partea antero-externa, alunecarile pot fi scurte si mai apasate,
pentru a influenta muschii din jgheabul osos, format ntre tibie si
peroneu. Manevrele pot fi efectuate cu podul palmei, cu degetele
sau cu nodozitatile acestora (n pieptene).
Frictiunea - se aplica n acelasi fel cu netezirea, mai ales pe
partea antero-extema a gambei, folosind pernitele musculare
tenare si hipotenare ale minii.
39

Frmntatul - are o importanta redusa si se aplica pe aceasta
regiune cu o singura mna, cu care se cuprinde partea externa si
posterioara a gambei.
Masajul genunchiului:
Se executa cu piciorul ntins si sprijinit pe toata partea sa
posterioara. Manevrele depasesc n sus si n jos regiunea articulara.
Se prelucreaza pielea, tesutul conjunctiv subcutanat si elementele
articulare sau periarticulare accesibile.
Netezirea:
. Se face cu podul palmei pe genunchi si n imediata sa
apropiere.
. Degetele mari aluneca unul dupa altul n miscari scurte si dese
de pe rotula spre pulpa, iar apoi de pe rotula spre gamba.
. Degetele mari aluneca nconjurnd rotula de jos n sus, iar
apoi revin pe
acelasi traseu de sus n jos. Se repeta aceasta miscare de 6 ori.
Frictiunea:
. Se face circular, folosind degetele sau podul palmei, pe partea
laterala a genunchiului.
. Cu podul palmei drepte plasat pe rotula, se fac miscari circulare
att ct permite mobilitatea acesteia.
Masajul partii anterioare a coapsei:
Este identic cu masajul partii posterioare a coapsei.
40


6.Masajul abdomenului
La unele persoane, regiunea abdominala este foarte sensibila,
fapt care face imposibila aplicarea manevrelor de masaj. Pentru
a nlesni relaxarea muschilor abdominali, picioarele se ndoaie si
se sprijina pe talpi.
Netezirea:
. Alunecarile se ncep din regiunea supraombilicala si se
ndreapta n sus spre marginile costale. Minile se duc apoi n
lateral, spre flancuri si, n sfrsit, coboara peste regiunea sub-
ombilicala, ndreptndu-se n jos si nauntru, n lungul santurilor
iliace, spre simfiza pubiana.

. Se fac alunecari circulare cu toata palma, mna pe sub mna,
circular, n sensul acelor de ceasomic, pe traiectul colonului. Se
descrie n acest fel un cerc pe marginea suprafetei abdomenului.
41

Frictiunea:
. Se folosesc degetele de la ambele mini pentru a descrie miscari
circulare pe ambele parti ale abdomenului, mna stnga actionnd pe
partea stnga, iar dreapta pe partea dreapta. Se porneste din
regiunea coastelor si se coboara pe lateral pna n regiunea
subombilicala, iar apoi aceeasi miscare se face pe mijlocul
abdomenului pe crestele muschilor abdominali.
. Se procedeaza la fel cu podurile palmelor.
Framntatul:
Datorita conformatiei speciale a acestei zone, framntatul se
face numai stratului de grasime subcutanat, n cazul n care acesta
exista; framntatul se face transversal, n val dintr-o parte n alta a
abdomenului.
Tapotamentul
Se face usor, folosind vrfurile si pulpele degetelor.
Nu este permisa folosirea altor procedee de tapotament.
Tapotamentul abdomenului
In ncheiere se face o netezire usora, nsotita de vibratii usoare
si relaxante.
Dupa masaj sunt recomandate cteva miscari active de
respiratie profunda.
42

7.Masajul regiunii toracice
La femei masajul regiunii toracice se face ocolind regiunea
snilor.
Netezirea:
. Cu ambele mini, se aluneca simultan de la baza toracelui, peste
regiunea sternala si apoi n lungul claviculelor pna peste umeri.
. Cu ambele mini, se aluneca simultan pornind din mijlocul
toracelui, peste coaste, n lateral, n sensul spatiilor intercostale.
Frictiunea:
. Cu degetele, se descriu spirale, pe lateral, de sus din regiunea
claviculei, pna n regiunea coastelor, iar apoi pe mijloc, peste
muschii pectorali.
. Aceleasi manevre se fac cu podurile palmelor, simultan cu
ambele mini.
Frmntatul:
. Pe muschii pectorali se executa framntatul "n cuta", prinznd
cu ambele mini si storcnd muschiul ntre degetele mari si celelalte
degete.
. Se continua ca mai sus, combinnd nsa framntatul cu
frictiunea.
Tapotamentul:
Este strict interzis tapotamentul n regiunea toracica a femeii
!!!
La barbati se face un tapotament usor, ocolind regiunea
mamara, actionnd cu vrfurile si pulpele degetelor.
43

La sfrsit se face o netezire usora de ncheiere.
Dupa terminarea masajului sunt indicate cteva respiratii
ample,cu usoare presiuni la baza toracelui n timpul expiratiei.
Vibratia:
Diafragma, muschi profund, este masat prin introducerea
vrfurilor degetelor 2-5 sub rebordul costal si se efectueaza manevre
vibratorii, n special frictiunea vibranta.
8.Masajul membrelor superioare
Se face pe rnd la fiecare brat, pornind din regiunea umarului si
terminnd cu degetele.
Mna celui masat se poate sprijini pe genunchiul maseurului sau l
poate tine pe acesta de centura sau curea. Mai poate exista situatia
n care maseurul tine cu o mna ncheietura celui masat si l maseaza
cu cealalta mna.
Masajul umarului:
Netezirea - Se fac neteziri circulare peste umar si n jurul lui
folosind o singura mna.
Frictiunea - se efectueaza cu o singura mna; se fac frictiuni
circulare mai nti cu degetele, iar apoi cu podul palmei; se va insista
cu degetele, n special njurul oaselor umarului.
Framntatul - Se combina cu frictiunea, executndu-se practic la
fel, dar cu mai multa forta.
Tapotamentul - Se poate efectua cu vrful degetelor, folosind
ambele mini.
Masajul bratului:
44

Netezirea - se executa cu o mna sau cu doua, alunecnd
din regiunea cotului pna la umar pe toate fetele bratului.
Frictiunea - Se executa cu degetele sau cu podul palmei, n
miscari circulare, pe toata lungimea bratului, ncepnd de la umar si
pna la cot.
Framntatul:
. "n bratara" - Se cuprinde bratul cu ambele mini si se
prelucreaza muschii prin manevre ondulatorii;
. "serpuit" - Cu ambele mini de aceeasi parte a bratului celui
masat, se prinde o cuta de piele si muschi si se prelucreaza serpuind
din regiunea cotului si pna n zona umarului;
. "n cuta" - Se apuca o cuta de muschi si piele, cu o mna sau
cu amndoua, si se preseaza ntre degetul mare si restul degetelor.
Tapotamentul:
. Se aplica n lungul bratului, cu
partea laterala a degetelor;
. Se poate face un "plescait" usor cu
degetele si palmele pe partea
anterioara si posterioara a bratului.
Rulatul - Se cuprinde bratul ntre palmele maseurului si se
ruleaza energic cu miscari laterale, alunecnd gradat de la umar
pna la cot.
Cernutul - Se face la fel ca rulatul, dar mai usor, palmele
maseurului fiind mai departate ntre ele.
Masajul cotului:
45

Se face usor si delicat, tinnd seama de conformatia speciala a
zonei.
Netezirea - Se face usor, cu toata palma, prin miscari circulare
att pe fata anterioara ct si pe cea posterioara a ncheieturii.
Frictiunea:
. Pe partea anterioara a ncheieturii se fac miscari liniare scurte,
alunecnd cu degetele mari, unul dupa altul, dinspre antebrat
nspre brat.
. Pe partea posterioara a cotului se folosesc degetele, care
descriu cercuri n jurul oaselor cotului.
. Tot pe partea posterioara a cotului se poate folosi podul palmei
pentru a face frictiuni circulare relaxante.
. Masajul cotului se ncheie cu o netezire usoara.
Frictiunea cotului
Masajul antebratului:
Netezirea:
. Se fac alunecari lungi si lente, executate cu ambele mini
simultan, plecnd de la nivelul pumnului, netezind antebratul pe
toate fetele si urcnd pna la cot.
. Se fac alunecari scurte si repezi, executate cu ambele mini
alternativ (mna pe sub mna), pe toata lungimea antebratului.
Frictiunea:
46

. Cu degetele mari de la ambele mini se face o miscare continua
pe toata lungimea antebratului, tinnd degetele unul lnga altul
sau unul sub altul pentru a da mai mare profunzime miscarii.
. Pe partea carnoasa si pe tendoane se fac miscari circulare
folosind degetele ori podurile palmelor.
Framntatul: Se poate executa "n bratara", "serpuit" si "n cuta".
Masajul se ncheie cu o netezire usoara.


47


Masajul palmei:
Netezirea - Se fac neteziri usoare pe partea dorsala si mai
apasate pe fata palmara, folosind toata palma sau chiar pumnul
nchis.
Frictiunea:
. Se face o miscare liniara pe fata dorsala a palmei, n lungul
tendoanelor si a spatiilor inter-osoase, folosind degetul mare sau
trei degete.
48

. Se face o miscare circulara pe fata palmara, folosind degetele
sau pumnul nchis.
Framntatul - Se framnta muschii tenari si hipotenari, ct mai
apasat, folosind pentru aceasta degetele. Acest framntat se poate
completa cu scuturarea spatiilor inter-osoase, care se face tinnd
palma de marginile sale ntre minile maseurului si tensionnd n
sus si n jos falangele.
Masajul se ncheie cu o netezire usoara.
Masajul degetelor:
Neteziri - din vrful degetelor spre palma se maseaza fiecare
deget prin neteziri executate pe ntreaga lungime a degetului si pe
fiecare falanga.
Frictiunile - se aplica insistent. mai ales pe fata palmara a
degetelor.
Tractiuni si scuturari - Masajul se ncheie prin tractiuni si
scuturari ale fiecarui deget n parte, dupa care se poate face o
mobilizare activa a tuturor degetelor.
9. MASAJUL GENERAL
Succesiunea regiunilor de masat:
Masajul general este bine sa se execute dupa o anumita regula
logica, fara schimbari prea dese de pozitie si fara prea multe
discontinuitati n lucru.
Din experienta noastra cea mai buna succesiune a regiunilor si
segmentelor care vor fi masate se bazeaza pe cele doua pozitii
fundamentale: pozitia culcat pe partea anterioara (decubit ventral)
si culcat pe spate (decubit dorsal).
49

Masajul se ncepe cu partea posterioara prelucrnd fara a
schimba pozitia: spatele, regiunea fesiera, coapsa stnga, gamba
stnga, gamba si coapsa dreapta. Dupa schimbarea pozitiei n
culcat cu fata n sus, continuam masajul de unde l-am lasat. Se
maseaza laba piciorului, gamba, genunchiul, coapsa. Se maseaza
mai nti piciorul drept, apoi cel stng. Urmeaza masajul abdominal
si toracic.
Masajul membrelor superioare se ncepe cu masajul degetelor
minii drepte si continuam cu masajul minii propriu-zise,
antebratul, bratul si umarul respectiv: trecem apoi la membrul
superior stng, urmnd aceeasi ordine.
Se trece apoi la masajul cefei, gtului si capului.
Succesiunea manevrelor de masaj:
Pentru a se obtine efectele cele mai bune n urma sedintei de
masaj, manevrele de masaj trebuie executate ntr-o anumita
ordine si anume:
. Netezire introductiva;
. Frictiunea;
. Framntatul;
. Tapotamentul;
. Manevre secundare
. Vibratii;
. Netezire de ncheiere.
Durata sedintei de masaj:
50

Masajul general executat pe segmente presupune aplicarea
minutioasa a manevrelor de masaj, adaptata caracteristicilor
morfologice si functionale ale fiecarui sector al corpului. Se
apreciaza ca timpul necesar pentru realizarea unui masaj general
este de 60-70 minute. Se poate realiza si un masaj general redus,
care necesita 45-50 minute.Timpul necesar pentru masajul fiecarui
segment al corpului este urmatorul:
. Spate - 15 minute;
. Membre inferioare - 2x7= 14 minute;
. Abdomen si torace - 5 minute;
. Membre superioare - 2x5= 10 minute;
. Regiunea fesiera - 3 minute;
. Ceafa si gt - 5 minute;
. Capul - 2 minute;
. Fata - 5 minute (facultativ).
Cnd din anumite motive nu se urmareste realizarea
formei extinse a masajului general, se poate reduce durata
acestuia prin:
. Excluderea unor regiuni sau segmente cum sunt: degetele,
minile, picioarele si chiar abdomenul si toracele;
. Excluderea unor manevre secundare si a vibratiilor;
. Micsorarea numarului de repetari a unei manevre;
. Combinarea unor regiuni nvecinate cum ar fi aplicarea
manevrelor de masaj pe toata ntinderea membrelor inferioare
(gamba, coapsa, fese) sau superioare (antebrat, brat, umar);
51

. Combinarea unor manevre: frictiuni + framntari sau tractiuni
+ scuturari.
Masajul anticelulitic

Masajul este considerat cea mai buna metoda de eliminare si
prevenire a celulitei. Prin masaj se actioneaza eficient asupra
regiunilor afectate de celulita si se favorizeaza diminuarea retentiei
de apa si eliminarea toxinelor din corp.
Celulita, cunsocuta si sub numele de coaja de portocala, este o
acumulare de grasimi-subcutanate, legata in special de o crestere
ponderala locala. Femeile sunt adesea afectate de aceasta
tulburare, deoarece hormonii estrogeni favorizeaza depozitele de
grasimi la nivelul feselor si al coapselor.
Celulita este in general rezultatul stocarii grasimilor subcutanate,
dublat de o retentie de apa si o imbatranire a tesutului conjunctiv.
Tehnicile de masaj anticelulitic sunt foarte complexe si se bazeza
pe miscari viguroase cu scopul de a stimula circulatia sangvina si de
a preveni retentia de apa.

52

Frecare
Miscarile de frecare a pielii sunt energice si au rolul de a stimula
circulatia sangvina si limfatica;
Se efectueaza cu ajutorul unui ulei de masaj si se aplica in
special pe zona coapselor. Se merge pe lungimea soldului, de jos in
sus, pornind de la genunchi;
Se incepe intotdeauna din interiorul coapsei si se termina cu
exteriorul. Miscarile de masaj se repeta pana uleiul penetreaza
pielea. Uleiul sau lotiunea de masaj iti este de un real ajutor pentru
a facilita miscarile de masaj.
Frmantare
Incearca sa prinzi cu degetele de la mana dreapta o bucata de
carne si cu mana stanga incearca sa efectuezi o rasucire, atat cat
este posibil. Imagineaza-ti ca vrei sa modelezi carnea de pe coapsa
ca si cand ai avea un aluat de cozonac. Efectueaza acesta miscare
pe toata regiunea coapsei.
Putin cate putin, pielea va capata suplete si vei putea sa
continui efectuand un masaj mai profund si mai ferm. Insista cu
tehnicile de framantare timp de cateva minute si insista chiar daca
se resimte senzatia de durere: este dovada ca masajul este eficient.
Presiune
Strange degetele in pumn si efectueaza cercuri in ambele
sensuri, alternand cele doua maini. Efectueaza aceasta miscare,
intotdeauna pornind de jos in sus. Aceste presiuni trebuie sa fie
ferme si viguroase, cu mentiunea ca in interiorul coapsei presiunea
trebuie usor diminuata deoarece pielea este usor mai fragila.


53

Lovire
Tine degetele drepte si mana bine intinsa si loveste ritmic
pielea din zonele afectata de celulita. Aceasta miscare nu trebuie sa
fie foarte puternica, dimpotriva, lejera, elastica si regulata. Evita
interiorul coapsei. Foloseste de ambele maini si mentine un ritm
energic. Pentru zonele mai dificile poti folosi o singura mana, insa
efectueaza miscarile cu aceeasi frecventa si intensitate.
Sfaturi pentru un masaj anticelulitic reusit
Este indicat sa apelezi la la sfarsitul zilei pentru a profita din plin
de efectele masajului. Iti poate fi chiar de ajutor pentru a scapa de
senzatia de picioare grele, despre care se stie ca apare la finalul
unei zile de munca;
Bea lichide frecvent, insistand asupra ceaiurilor din plante care
previn (ceai de soc, ceai de coada-soricelului, ceai verde). Bea cel
putin doi litri de lichide pe zi pentru a ajuta la drenarea toxinelor
din corp si pentru a preveni celulita;
Un stil de viata sanatos, bazat pe o dieta echilibrata si
practicarea unui sport, este esential pentru un tratament
anticelulitic de lunga durata;
Aplica in fiecare zi dupa dus un lapte de corp sau o crema
anticelulitica, inistand asupra zonelor puternic afectate. Este
important atat produsul in sine, dar mai ales tehnicile de masaj
folosite.

54

Masajul cervical prin jetul de ap sub forma unui gt de lebd
este unul dintre cele mai bune remedii antistres, soluia ideal
pentru a readuce starea de calm dup o perioad solicitant, s-i
limpezeti gndurile i s te deconectezi de la rutina de zi cu zi.
O via sedentar sau o poziie incorect pe scaunul de la birou
pot avea consecine neplcute. Un job care presupune foarte puin
micare sau efort fizic redus va afecta treptat buna dispoziie i
starea general de sntate. Acest masaj previne i ajut la tratarea
afeciunilor din zona cervical, pentru ca tu s i recapei zmbetul.
Masajul cervical prin jet de ap alung stresul, stinge nelinitea
i restabilete echilibrul fizic i spiritual.
Masajul de drenaj limfatic
Masajul de drenaj veno-limfatic reprezint o tehnic special de
masaj, care se utilizeaz n practica medical curent, devenind cu
timpul o tehnic de masaj particular, a crei valoare terapeutic
este recunoscut.
Masajul de drenaj venolimfatic s-a dezvoltat n Europa dup
1930, prin fizioterapeuii danezi Estrid i Emil Vodder, ca o tehnic
de control al limfedemului post mastectomie. Masajul de drenaj
venolimfatic este un masaj blnd i centrat superficial, unde limfa va
fi mobilizat din ariile de drenaj ale vaselor limfatice spre colectorii
limfatici. Acest masaj blnd se folosete n tratamentul limfedemului,
edemelor posttraumatice.
Tehnica se folosete pentru stimularea circulaiei de ntoarcere
n vasele limfatice, care are ca finalitate o mai bun evacuare a
lichidelor excedentare i a reziduurilor metabolice din spaiile
interstiiale, pe cale limfatic. Sistemul limfatic este una din cile
55

majore de absorbie a substanelor nutritive din tractul digestiv i
este calea principal de absorbie a grsimilor, motiv pentru care,
spre finalul periplului limfei prin organism ea devine foarte
vscoas, grsoas.
Limfa este un lichid incolor sau uor glbui, transparent, cu
compoziie asemntoare plasmei, dar cu coninut uneori crescut n
proteine i alte molecule mari ce nu pot ca atare s se rentoarc n
circulaia sanguin, Ea icircul prin vase speciale numite limfatice",
prin ganglioni i prin spaiile dintre celule. Ganglionii limfatici
existeni pe traseul colectoarelor limfatice filtreaz limfa i o ncarc
cu diverse substane atunci cnd este cazul. Spre exemplu: ganglionii
produc unii anticorpi pe care limfa i poate transporta n situaii de
necesitate.
n unele cazuri cum ar fi: circulaia proast a sngelui din vene,
lipsa de micare, traumatismele, frigul, limfa stagneaz. Locul
respectiv se umfl, devine dureros, se sclerozeaz i uneori se
necrozeaz.
Manevrele de evacuare, numite i de apel, se execut prin
deplasarea pielii cu mna pe planurile subiacente, dinspre partea sa
radial (deget 2) spre cubital (deget 5), braul efectund micri de
apropiere (adducie) i deprtare (abducie) fa de trunchi,
presiunea asupra pielii avnd loc n timpul adduciei de trunchi.
Aceast manevr realizeaz n prima parte a sa i captarea limfei n
colectoarele limfatice i direcionarea acesteia n sensul normal de
scurgere al acesteia. Returul manevrei de evacuare execut exclusiv
evacuarea limfei. Manevrele de captare exclusiv se execut identic
56

cu precedenta cu deosebirea c sensul va fi dinspre cubital spre
radial, presiunea executndu-se n abducia braului la trunchi.
Acest masaj contribuie la drenarea limfei din reeaua periferic
spre vasele cele mai mari, numite canalul toracic i marea ven
limfatic.
Indicaiile masajului limfatic:
Edemele posttraumatice i postoperatorii: entorse, fracturi i
tulburri circulatorii postectomie.
Tulburri algodistrofice diverse algodistrofii i hematoame.
Tulburri circulatorii: arterite, claudicaie intermitent i
ulcere varicoase.
Tulburri respiratorii astm i mucoviscidoze.
Afeciuni reumatismale coxartroz, cervicalgii, umr blocat i
periartrit scapulohumeral.
Intocsicaii de origine alimentar sau medicamentoas.
n medicaia sportiv pentru tratarea epicondilitelor, a
hematoamelor, a curbaturii (senzaie de durere fr localizare
concret).
Afeciunii ale tegumentelor acnee, aderene postoperatorii,
cicatrici, eczeme, hipodermite, neurodermite i hiperpigmentaia de
sarcin.
Boli infecioase stare de grip (sau stadiul premergtor gripei),
mononucleoz infecioas, sinuzite cronice. n cazul acestor afeciuni
se recomand drenaj limfatic n afara puseelor.
Tulburri de origine circulatorie ateroscleroza cerebral,
glaucom, sindrom Menier i edeme la nivelul membrelor inferioare.
57

Tulburri de origine neurologic leuconevraxia (scleroza n
plci), insomnii, I.M.C (insuficien motorie cerebral), copii
hiperkinetici i nevralgii.
Afeciuni dentare probleme de implantare la copii, gingivite i
parodontoz.
Masajul reflexogen al plantei, palmei i urechilor.
(schema)
Ramura a medicinei orientale, reflexologia este stiinta zonelor
reflexogene ale corpului.
Aceste zone sint reprezentate pe extremitatile corpului,
indiferent de distanta fata de zona pe care o reprezinta. Tratamentul
prin reflexoterapie const in masarea anumitor puncte reflexe din
zona plantei, palmei, urechilor, pentru a stimula organele
corespondente.
Energizarea specifica in reflexologie, pe lnga echilibrarea si
eliminarea energiilor externe agresive realizeaz si sresterea puterii
de autovindecare.
Reflexologia asa cum o cunoastem noi astazi, isi are originea in
stravechea presopunctura chinezeasca, care a dezvoltat studiul
corpului energetic uman, al meridianelor, zonelor energetice si
punctelor de proiectie a organelor pe extremitatile corpului: talpi,
palme, pavilioanele urechilor sau ochi.
Ca ramura a medicinei orientale, reflexologia este stiinta zonelor
reflexogene ale organismului, reprezentate pe extremitatile corpului,
indiferent de distanta fata de zona pe care o reprezinta. Organele
corpului uman, componente inseparabile ale intregului organism, au
58

legaturi energetice si nervoase directe cu punctele reflexogene
corespunzatoare.
Componentele principale ale reflexologiei sint
reflexodiagnosticul prin care se repereaza punctele sensibile sau
dureroase din zonele reflexogene. In caz de suferinta sau dereglari,
punctele reflexe devin sensibile sau chiar dureroase la palpare, fiind
sesizate de pacient si diagnostician. Si a doua parte reflexoterapia
care este componenta reflexologiei care se ocupa cu tratamentul prin
masaj al punctelor reflexe diagnosticate ca fiind sensibile
(dureroase). Energizarea specifica in reflexologie pe linga
echilibrarea si eliminarea energiilor extreme (minime sau maxime) se
face si o ridicare a mediei energetice a corpului energetic deci
cresterea puterii de autovindecare.
Si sa nu uitam ca echilibrul natural al corpului se pierde si
datorita stresului, poluarii apei, aerului, sau electromagneticii,
administrarii necorespunzatoare a medicamentelor etc
Ce inseamna terapia prin masaj reflexogen?
Tratamentul prin reflexoterapie consta in masarea anumitor
puncte reflexe din zona talpilor si/sau a miinilor, pentru a stimula
organele corespondente.
Toxinele acumulate in corp, rezultate in urma unui metabolism
celular deficitar, a acidului uric si a altor substante chimice pot bloca
circulatia energetica catre organele aflate de-a lungul zonei
respective. Astfel, durerile in anumite puncte reflexe, numite
"sensibile" pot fi un indiciu al unui organ cu probleme care necesita
atentie..
59

Avantajele masajului la talpi si picioare
Tratamentul reflexogen poate fi aplicat la orice categorie de
virsta fiind un tratament netoxic. Se lucreaza pe cauza si nu pe
simptome tratamentele alternative pe care clientul el face nu sint
intrerupte. De asemenea se poate face in paralel cu alte tratamente
naturiste sau alopate. Nu are contraindicatii majore si poate fi
utilizat profilactic pentru prevenirea bolilor
Rezultatele tratamentului apar in timp, insa sint sigure si de
durata. In unele cazuri pot aparea reactii adverse minore, insa
acestea indica de fapt inceperea detoxifierii.
In urma unui tratament reflexogen pot aparea anumite manifestri
care sint rezultatul eliminarii toxinelor, deoarece reflexoterapia are
si un puternic efect de detoxfiere a organismului. Ele nu trebuie
combatute in nici un fel. Aparitia acestor reactii nu trebuie sa duca la
intreruperea tratamentului deoarece sint reactii normale si firesti.
Acestea pot fi:
* urina isi schimba mirosul si culoarea
* transpiratie, uneori accentuata
* cresterea usoaraa a debitului de secretii prin diverse orificii
naturale ale organismului
* febra usoara, daca in corp exista o infectie latenta
* diaree usoara.
Scopul reflexoterapiei este de a provoca aparitia unor reactii
care sa permita corpului sa declanseze un proces de autovindecare.
Efectele secundare pot incepe mai ales la inceputul tratamentului dar
se atenueaza treptat si dispar rapid, fapt evidentiat si de scaderea
sensibilitatii zonei tratate.
60

Este bine sa luam in considerare faptul ca sanatatea noastra
depinde intr-o mare masura si de starea psihica. Teama, grijile,
tensiunile nervoase si supararile duc la schimbarea compozitiei
sngelui, la cresterea toxinelor si deci, a acidului oxalic care se
depune in zonele reflexogene corespunzatoare organelor afectate,
perturbind circulatia singelui si circulatia energetica. Cind vom reusi
sa controlam aceste stari vom grabi si aparitia primelor semne ale
vindecarii; prin revigorarea vietii din celulele corpului nostru ne vom
simti mai liberi, mai puternici, mai buni, deoarece gindurile pozitive
au o mare putere asupra starii de sanatate a oamenilor. Existam ca
entitati conectate la Marele Univers, fiind constienti ca Dumnezeu
este in noi si noi sintem in Dumnezeu. Este absolut necesar sa ne
acordam permanent cu Energia Cosmica omnipotenta, prin dragostea
fata de noi insine si fata de toti oamenii de pretutindeni. (Eug.
Rdulescu). Masajul bioenergetic al pavilionului auricular se poate
efectua i instrumental cu baghet ascuit sau cu vrful unui pix
consumat.(conform schemei)
Masaj de ntretinere
Masajul de intretinere este masajul care se face cel putin o data
pe saptamna si are ca scop mentinerea organismului ntr-o buna
stare de sanatate, o functionalitate perfecta si un tonus ridicat.
Tehnica este de aplicare a unor manevre si procedee specifice care
au ca scop o mai buna activare a circulatiei sanguine la nivelul
fiecarui segment si organ, realizarea unei elasticitati a pielii si a
articulatiilor, ajuta la relaxarea si tonifierea musculara specifica unui
organism sanatos, nlatura starea de oboseala prin relaxarea
sistemului nervos si a celui hormonal. De asemenea, masajul de
relaxare poate realiza o eliminare mai rapida a toxinelor din organism
61

si o regenerare mai buna a tesuturilor.
Este recomandat tuturor persoanelor sanatoase, indiferent de
vrsta, care doresc sa si mentina starea de sanatate si sa previna
orice boala. Masajul de ntretinere se adreseaza ntregului organism
si fiecare parte a corpului beneficiaza de manevre adecvate zonei
respective. Dupa caz acest masaj se poate face cu ulei, crema sau
combinati de uleiuri sau creme, pot avea durate si intensitati
diferite. Efectul unui masaj de ntretinere se vede imediat, dupa
starea ce se instaleaza dupa fiecare masaj si n decursul timpului, cu
efect de sanatate ndelungata.
Este recunoscut faptul ca e mai bine si mai ieftin sa te mentii
sanatos dect sa astepti sa te nbolnavesti si apoi sa te tratezi.
Medicamentele clasice pot fi nu numai foarte costisitoare dar si cu
efecte secundare negative, nct e de preferat sa fie luate masuri
profilactice care includ masajul de ntretinere, o viata mai
echilibrata, o alimentatie sanatoasa precum si practicarea sportului.
Masajul de relaxare este un masaj corporal manual realizat cu
miscari lente, de mangaiere ce au menirea de a detensiona intregul
organism. In combinatie cu o atmosfera placuta si miresme
desavarsite mainile maseorului te vor face sa te abandonezi cu totul
si tot ce pana atunci ti se parea de nerezolvat , va gasi rezolvare,
deoarece dupa o astfel de sedinta te regasesti si ai forta necesara de
a merge mai departe.
Cuvantul masaj este de origine araba si inseamna a framanta
usor. Este o tehnica straveche, care in timp a capatat valente de
vindecare . Efectele masajului se observa atat la nivel local cat si la
nivelul intregului organism.(a pielii, a tesutului conjuctiv, tesutului
muscular si aparatului circulator si asupra sistemului nervos)articular,
62

Tipul de viata actual dinamic aproape epuizant ne determina sa
ne dorim un loc, o metoda , o persoana in care sa avem incredere in
mainile careia sa ne abandonam pentru ca apoi sa ne remontam si sa
mergem mai departe. Daca te afli cumva intr-o stare mai putin buna
si ai nevoie de toate acestea oferati o ora de masaj realizat de catre
un specialist gata sa te preia si sa-ti acorde toata atentia necesara.
Contactul dermic, vocea calda, miresmele divine, te vor face sa simti
ca traiesti din nou.




Tehnica masajului de relaxare.

Poziionarea i materialele necesare.
Pentru masajul de relaxare n varianta lui cea mai accesibil i mai
simpl avei nevoie de un scaun cu sptar ferm. Pentru comoditate
i din raiuni igienice, pe partea superioar a sptarului se va aeza
un prosop pliat de mai multe ori. n cazul n care folosii un
lubrifiant, avei nevoie i de cteva prosoape de unic folosin sau,
n lipsa acestora, de un prosop obinuit, cu care s putei terge
excesul de lubrufiant la terminarea edinei. Persoana masat se
63

aaz pe scaun cu faa spre sptar, cu braele sprijinite pe sptar i
fruntea pe brae.
Masajul spatelui se ncepe printr-o serie de neteziri lungi i lente
prin care ne familiarizm cu zona masat.
Iniial, executm o serie de neteziri simultane, bilaterale, innd
palmele paralel cu coloana vertebral. Se pornete de jos n sus din
regiunea sacral spre ceaf i se alunec uor pe toat suprafaa
lombar i dorsal. Se nconjoar umerii i se coboar pe partea
lateral a spatelui. Pe traseul de revenire a minilor n punctul de
pornire, presiunea exercitat n timpul alunecrii va fi mai mic.
Netezirea bilateral se poate executa de 5 ori.
Urmeaz netezirea n form de copac. Se pornete de jos n sus,
palmele fiind paralele cu coloana vertebral. Palmele se mic
sincron, n form de cerc, mai nti n treimea inferioar, apoi la
nivelul treimii mijlocii i, n sfrit, la nivelul treimii superioare.
Aceast variant de netezire se execut de 3 ori.
Urmeaz frmntatul prin care se prelucreaz muchii din
profunzime, i anume, muchii umerilor, braelor i muchii de pe
partea lateral a spatelui. Frmntatul se poate efectua cu o singur
mn sau cu ambele mini.
Etapa urmtoare const din efectuarea friciunii.
ncepem cu friciunea cu degetele mari, pornind din zona coloanei
cervico-dorsale, paralel cu coloana vertebral, cu micri circulare
ale degetelor mari, urmate de o uoar presiune. Coborm cu
aceast manevr pn la limita dintre treimea medie i cea
inferioar a spatelui i ne ntoarecem cu o micare a degetelor mari
asemntoare tergtoarelor de parbriz. Friciunea cu degetele mari
o repetm de 2 ori.
64

Trecem n continuare la urmtoarea form de friciune, friciunea
cu palma. Aceasta se efectueaz cu podul palmei, ncepnd de jos n
sus paralel cu coloana vertebral, pe muchii paravertebrali, prin
micri circulare. Presiunea aplicat trebuie ajustat n funcie de
tolerana persoanei masate. Efectum aceast manevr de trei ori
pe o parte a coloanei vertebrale i de trei ori pe cealalt parte.
Dup friciunile cu palma, putem trece fr ntrerupere la o nou
frmntare a muchilor umerilor, braelor i spatelui.
Urmtoarea etap a masajului de relaxare a spatelui include o
serie de manevre de batere, putndu-se aplica trei sau chiar mai
multe variante ale baterii.
Putem ncepe folosind tocatul cu latul palmei, executat uor, cu
minile moi, cu micri suple i repezi, aa cum am descris ceva mai
devreme.
Un alt tip de batere se poate efectua cu palmele uor lipite
rezultnd un sunet caracteristic. Intensitatea loviturilor depinde
numai de greutatea minilor i de nlimea de la care cad. Manevra
se efectueaz mai ales pe muchii lungi ai spatelui, mai mult n
lungul dect n latul lor.
Baterea cu mna n form de cup, cu pumnul seminchis, cu
degetele inute ntr-o poziie asemntoare cu aceea a degetelor
dactilografelor, sunt manevre ce se efectueaz mai ales pe
omoplai, umeri, partea lateral a spatelui n treimea superioar i
mijlocie. Nu efectum baterea n dreptul rinichilor.
Urmeaz o nou etap intermediar constnd dintr-o nou
frmntare a umerilor, braelor i ntregului spate. Aceast etap de
trecere poate fi nlocuit cu o serie scurt de manevre de netezire.
Procedura urmtoare const n masarea gtului.
65

Una din minile maseurului susine capul persoanei masate n timp
ce cealalt mn execut masajul. Efectum o friciune cu degetele,
mna fiind n forma literei "C", realiznd micri circulare pe partea
lateral a vertebrelor, de jos n sus, pn la baza craniului.
Efectum aceast manevr de trei ori.
Urmeaz un alt tip de friciune, asemntor stoarcerii unei lmi.
Efectum aceast manevr 5-6 ori, fiind ateni s nu ciupim, s nu
strngem prea tare.
Pasul urmtor presupune executarea frmntatului cu 2 sau 3
degete a zonei cervicale pe o singur parte a coloanei vertebrale.
n continuare facem o serie de friciuni cu degetele urmate de
uoar presiune n zona suboccipital, din aproape n aproape.
Atenie la limbajul corporal al persoanei masate, deoarece la
persoanele foarte stresate i ncordate, zona aceasta este mai
sensibil. Se efectueaz 3 sau 4 friciuni urmate de presiune
aplicat n zona suboccipital. Aceast manevr se repet de 2 sau 3
ori.
Schimbm mna i efectum aceleai manevre exemplificate
anterior, ns de data aceasta pe partea opus a coloanei cervicale.
n sfrit, efectum masajul scalpului (al pielii capului) efectund
o serie de friciuni cu vrful degetelor, 3-4 cercuri, progresnd pn
acoperim tot scalpul.
Masajul spatelui se ncheie cu neteziri simultane bilaterale de
aproximativ 3 ori.
Dac ai folosit lubrifiant, tergei excesul rmas pe piele i lsai
persoana s se odihneasc 10-30 de minute ntr-un fotoliu sau pat

66



















67



















68



















69



















70



















71



















72


Istoricul evoluiei masajului terapeutic recuperator
Masajul a fost printre primele mijloace folosite pentru alinarea
suferinelor, de multe ori procedeele de masaj fiind folosite de
vraci i nsoite de gesturi rituale, descntece sau formule
nenelese, iar la foarte multe popoare masajul era practicat doar
de ctre reprezentani ai cultelor religioase.
Recordul referirilor la masaj, n opere scrise, este deinut de
ctre chinezi, care l foloseau nc cu 3000 ani .Hr. n Kung-fu
(2700 .H.) se gsesc primele detalii tehnice i indicaii. n China
existau medici maseuri, pe lng medici herboriti i medici
acupunctori.
Ayur Veda (sec. XVIII . Hr.), la indieni, conine printre altele
sfaturi de igien a vieii i pentru aplicarea masajului, care are
un caracter igienic i ritual.
Avicena, medic i nvat de origine arab, descrie masajul i
asocierile acestuia cu hidroterapia i dietetica, n prima parte a
lucrrii sale "Cartea legilor medicinii".
Mai aproape de noi, grecii folosesc foarte mult masajul.
Printele gimnasticii medicale i masajului-Herodicus din Lentini
spunea c acestea "contribuie la ntrirea corpului ivindecarea
bolilor". El a predat nvturile sale lui Hippocrate, care spunea
despre masaj:"Executat cu putere, masajul tonific esuturile,
executat cu moderaie, le nmoaie", subliniind importana sa astfel:
"medicul trebuie s aib experien n multe lucruri, dar cel mai
bine trebuie s stpneasc tehnica fricionrii".
Cultura greac s-a rspndit i n Imperiul Roman, dup
cucerirea Greciei i masajul a nceput s fie foarte mult folosit i
73

de romani, iniial doar n terme (bi) la care aveau acces numai
pturile sociale superioare, apoi pentru pregtirea rzboinicilor,
apoi a nceput s se profileze ideea folosirii masajului n scop
profilactic i terapeutic.
Celsus indica masajul pentru tratarea afeciunilor reumatismale
i pentru combaterea sechelelor dup rnile cptate n rzboi.
Galenus descrie ca principale procedee de masaj friciunile
netezirile, presiunile, stoarcerile, flagelrile, mprindu-le n
puternice, moderate sau uoare, lungi, medii i scurte.
Oribasius recomnd sportivilor s se maseze n timpul
antrenamentelor i competiiilor.
n epoca Renaterii se impune numele lui Hyeronimus
Mercurialis, care n 1569 public lucrarea "De arte gymnastica", n
care arat cum s se practice masajul n legtur cu exerciiile
fizice i cu bile.
n sec. XVIII - XX masajul ncepe s se dezvolte, din ce n ce mai
muli autori fiind preocupai de prezentarea efectelor sale
benefice, mai ales n Europa, astfel: Ling n Suedia, Mezger n
Austria, Estrader, Lucas-Championniere n Frana, Zander n
Germania etc.
Cercettori ca Von Mosengeil i Castex au fost primii care au
impus un studiu tiinific asupra masajului, operele lor inspirnd
i pe ali autori, la sfritul sec. XIX i nceputul sec. XX.
n Romnia, n legtur cu studierea acestui mijloc se pot aminti
nume ca: Manga n 1885, Helmagiu n 1889, Petrescu n 1930 (anul
nfiinrii colii de masaj de pe lng INEFS
(Institutul Naional de Educaie Fizic i Sport) Bucureti, sub
conducerea dr. Ion Lascr i Valentina Roca).
74

n anul 1940 apare primul curs de masaj scris, redactat de Dr.
Adrian Ionescu.
Dup anul 1930, literatura de specialitate ncepe s se dezvolte
i n ara noastr, aprnd chiar i traduceri ca "Masajul practic i
teoretic, general i parial" aparinnd Theodorei Atanasiu (dup
lucrarea lui M-me De Fumerie), aprut n 1933 i destinat
personalului sanitar auxiliar.
n Transilvania, sub impulsul dat de Marius Sturza-inspirat din
strintate - se introduce masajul n staiunile balneoclimaterice.
n majoritatea rilor, n decursul timpului, masajul a continuat
s fie considerat parte a medicinii, specialitii lucrnd n echip
alturi de medici, aa cum se ntmpl i azi.
O privire de ansamblu asupra situaiei masajului n zilele
noastre ne prezint, urmtoarea situaie (subliniind doar cteva
aspecte):
n China masajul este pe deplin integrat sistemului sanitar, iar
spitalele au secii specializate (n Shanghai secia pentru masaj
este format din dou etaje);
n Germania se fac asigurri pentru terapia prin masaj;
n Frana, specialitii se formeaz att n cadrul
nvmntului de Kinesitherapie (4-5 ani), ct i prin nvmnt
superior special de scurt durat (2-3 ani);
n Statele Unite, dup nfiinarea Colegiului de Masaj Suedez
din Chicago n 1943, a aprut i Asociaia American de Terapie
prin Masaj. Aceast asociaie coordoneaz programe speciale de
instruire n "bodywork", termen folosit pentru desemnarea
masajului i a tuturor formelor de manipulare. O program de acest
fel cuprinde cel puin 500 ore de teorie i tehnica masrii,
75

300 ore de anatomie i fiziologie i 100 ore de cursuri
adiionale, n care sunt incluse medicina de prim ajutor i
reanimarea cardiorespiratorie.
n ara noastr, exist coli de masaj pentru orbi i ambliopi
i, n cadrul nvmntului superior de Kinetoterapie - o
program care prevede un numr de 56 ore teoretice i 70 ore
practico-metodice, completat cu un numr suficient de ore de
anatomie, fiziologie, semiologie i patologie, prin coninutul
celorlalte programe.

Bazele generale ale masajului sportiv
n funcie de scopul n care este folosit:
Masaj n scop fiziologic:
n perioada pregtitoare
n perioada competiional
nainte de concurs
ntre probe, serii, reprize, etape etc.
dup concurs
n perioada de refacere i recuperare medical
Masaj igienic (n scop sanogenetic, profilactic)
Masaj terapeutic:
n tratamentul funcional
n tratamentul recuperator
n leziunile esuturilor moi periferice
n leziunile musculare i ale tendoanelor
n accidentele articulare
n accidentele osoase
n leziunile nervilor periferici
76

n tulburrile funcionale
n supraantrenament
n epuizare fizic
n fiecare dintre aceste forme, masajul trebuie s se adapteze
carac portive i s fie orientat spre scopuri viznd meninerea i
mbuntirea c portivilor n condiiile unei perfecte
funcionaliti a ntregului organism.

MASAJUL TERAPEUTIC RECUPERATOR
Masajul terapeutic reprezinta utilizarea acestuia n tratamentul
diferitelor afectiuni, avnd ca obiectiv favorizarea proceselor de
vindecare si de recuperare functionala, alaturi de alti factori
terapeutici n bolile respective
I. AFECIUNI MUSCULARE
a) Miozitele de efort
Miozitele de efort sunt afectiuni al sistemului muscular, care
apar frecvent la persoanele ce practica sportul de performanta,
localizate pe grupul muscular supus unei solicitari deosebit de
intense. Ele se caracterizeaza prin dureri difuze n grupul
muscular, nsotite uneori, de hipertonie musculara sau contractura
musculara.
Masajul n terpia acestor afectiuni are ca obiective:
- sedarea durerilor;
- micsorarea hipertoniei musculare sau a contracturii
musculare;
- mbunatatirea circulatiei sanguine locale;
- activarea factorilor metabolici la grupul muscular afectat.
77

n tratamentul miozitelor de efort, masajul se aplica mpreuna
cu alte mijloace terapeutice, cum sunt:
- repausul segmentar;
- aplicatii locale de analgezice-antiinflamatoare;
- fizioterapie.
Masajul are efect calmant si de relaxare musculara, folosindu-se
manevre blnde, de intensitate mica, cu ritm lent. Se executa
neteziri ale grupului muscular afectat, apoi se continua cu frictiuni
usoare 535o1417f si mai ales cu vibratii ce au efect miorelaxant.
Probabilitatea existentei unei leziuni musculare fibrilare, ce
constituie o contraindicatie pentru aplicarea masajului pe grupul
muscular respectiv, necesita examenul medicului sportiv pentru
excluderea acestei eventualitati.
b) Torticolis frigore
Torticolisul frigore este o afectiune ce intereseaza
musculatura cefei, mai ales muschii trapez si
sternocleidomastoidian, care apare dupa o expunere la frig sau un
curent de aer rece. El nu este precedat de un traumatism al
regiunii cervicale sau legat de existenta unei artroze la acest nivel.
Se manifesta prin dureri cervicale spontane sau n legatura cu
miscarile capului, care sunt limitate la existenta unei contracturi
musculare.
Tratamentul acestei afectiuni cuprinde:
- repausul segmentar al regiunii cervicale;
- medicamente analgezice-antiinflamatoare;
- fizioterapie;
- masaj.
78

Masajul terapeutic este calmant si miorelaxant, utilizndu-se
manevre usoare si n ritm lent. Se folosesc neteziri n sens
descendent, de la insertiile superioare ale musculaturii cefei, pe
occipital pna la nivelul foselor supraspinoase. Se continua cu
frictiuni usoare, facute cu prudenta pentru a evita accentuarea
fenomenelor dureroase, dupa care se trece la vibratii cu degetele.
Nu se folosesc manevre de tapotament n stadiul acut, deoarece
produc o accentuare a fenomenelor dureroase si a contracturii
musculare.
Aplicarea masajului dupa efectuarea unei proceduri de
termoterapie, de exemplu Soluxul, mareste actiunea analgezica si
miorelaxanta a tratamentului. Cu aceleasi efecte se poate utiliza si
dusul cu aer cald.
Presopunctura se poate executa folosind puncte situate n
regiunea cefei pe meridianele vezicii urinare si celei biliare.
c) Lumbago de efort (lombalgia de efort)
Lumbago de efort este o afectiune localizata pe musculatura
lombara, determinata de solicitari mai mari si de durata mai lunga
a grupelor musculare respective, n practicare anumitor sporturi de
performanta sau n unele activitati profesionale. Afectiunea nu
este legata de existenta unei artroze vertebrale, prezenta unui
traumatism anterior sau a unei suferinte discale lombare. Se
manifesta prin dureri spontane, accentuate de miscarile
trunchiului, care pot fi limitate, ntr-o masura mai mare sau mai
mica, de existenta unei contracturi musculare lombare.
Tratamentul afectiunii consta n:
- repaus;
79

- medicamente analgezice-antiinflamatoare si decontracturante;
- fizioterapie;
- masaj.
Ca obiective, masajul are n vedere diminuarea durerilor si
micsorarea contracturii musculare. El va fi calmant si miorelaxant,
utiliznd manevre mai putin energice cu ritm mai lent, n functie
de sensibilitatea fiecarui bolnav. Efleurajul se executa cu palmele
ambelor mini pentru a obtine o calmare a durerilor, dupa care se
continua cu frictiune usoara si framntare n cuta, , evitndu-se
aparitia unei exagerari a durerilor. Vibratiile se aplica pe zona
unde e prezenta contractura musculara, pentru actiunea lor
miorelaxanta. Masajul terapeutic se poate executa cu aparate de
vibromasaj, cu efecte decontracturante si de sedare a durerilor,
dar si n apa, cu ajutorul dusului subacval avnd aceleasi efecte.
d) Hipotrofiile musculare de inactivitate
n afectiunile traumatice ale aparatului locomotor, reducerea
activitatii unui grup muscular sau suprimarea aproape totala a
activitatii unui grup muscular, n timpul unei imobilizari n aparat
gipsat pentru o fractura, produce initial o scadere a tonusului
muscular - hipotonie - urmata de o scadere a volumului grupului
muscular - hipotrofie musculara sau amiotrofie. O imobilizare
prelungita la pat, de exemplu n faze acute ale poliartritei
reumatoide, provoaca la nivelul sistemului muscular o pregresare a
fenomenelor de hipotrofie de 3% n fiecare zi.
Fenomenele de hipotrofie musculara apar frecvent n
traumatismele aparatului locomotor, ce se produc n sportul de
performanta, n special la cazurile unde persista sechele.
80

n tratamentul complex de recuperare a hipotrofiilor musculare,
pe lnga kinetoterapia de tonifiere musculara se asociaza si
masajul simultan.
Masajul are ca obiective:
- stimularea tonusului muscular;
- mbunatatirea excitabilitatii,contractibilitatii si elasticitatii
fibrelor musculare;
- mbunatatirea conditiilor de nutritie si metabolice prin
activarea circulatiei sanguine la nivelul muschilor.
Este indicat masajul stimulent folosind manevre rapide, intense.
Efleurajul initial se face cu alunecari centripete, dela extremitatea
distala la cea proximala a muschilor tratati. Frictiunea se executa
cu "radacina" minii sau cu partea dorsala a pumnului nchis, dupa
care se trece la manevrele indicate n special n hipotrofiile
musculare de inactivitate, care sunt framntarea si baterea.
Framntarea poate folosi procedeul n cuta sau n bratara,
terminnd cu rulatul sau cernutul la membre, iar tapotamentul prin
procedeul tocatului sau al batatoritului cu partea cubitala a
pumnului.

II. AFECIUNI CIRCULATORII
a) Insuficienta venoasa cronica - varice
Insuficienta venoasa cronica, cunoscuta pacientilor cu numele
de varice, e o afectiune ce intereseaza de obicei venele membrelor
inferioare, n cursul careia se produce o insuficienta de drenaj
sanguin, cu staza cronica si tulburari trofice secundare. Ea se
manifesta cu vene vizibile si dilatate, edeme, senzatia de oboseala
81

n picioare, crampe musculare. Varicele apar la persoanele cu o
structura mai slaba a peretelui venos avnd un caracter ereditar.
Tratamentul insuficientei venoase consta n:
- repaus n pozitie culcat, cu piciorul ridicat la 15
0
peste
orizontala;
- purtarea de bandaje elastice sau ciorapi elastici;
- medicamente pe baza de aescina sau flavonoizi;
- hidroterapie alternanta (rece-cald);
- masaj.
Obiectivele masajului terapeutic sunt:
- mbunatatirea circulatiei venoase de ntoarcere;
- micsorarea stazei sanguine cu reducerea edemelor;
- ameliorarea conditiilor trofice locale cu mentinerea
elasticitatii tegumentelor;
- prevenirea proceselor de dermatoscleroza si a celor de
celulita indurativa n tesuturile subcutanate.
Se foloseste efleurajul la gambe si coapse n sens centripet care
usureaza hemodinamica venoasa. Se aplica frictiunea, mai ales
contra tulburarilor vasculotrofice ale pielii si tesuturilor
subcutanate.
Se continua cu tapotamentul percutat, procedura de tonificare
a peretilor venosi. Masajul este contraindicat atunci cnd apar stari
inflamatorii, tromboflebite si flebotromboze.
b) Staza limfatica
Staza limfatica este prezenta n limfedemul primar, afectiune
cu caracter ereditar, cauzata de o proasta dezvoltare sau dilatare a
82

vaselor limfatice. Spre deosebire de acesta, limfedemul secundar
apare n cursul unor afectiuni inflamatoare sau parazitare si
tratamentul sau este cel al bolilor respective.
Limfedemul primar se manifesta cu edeme, n special la
membrele inferioare, care cu timpul produc modificari trofice la
nivelul pielii si tesuturilor subcutanate caracterizate prin atrofie,
fibroza si celulita.
Tratamentul se realizeaza prin:
- compresiuni cu bandaje sau ciorapi elastici;
- medicamente diuretice;
- repaus n pozitie culcat cu membrele inferioare ridicate ;
- masaj.
Masajul are ca obiective:
- favorizarea circulatiei limfatice cu reducerea edemelor;
- mentinerea elasticitatii pielii si a supletei tesuturilor
subcutantate;
- mbunatatirea circulatiei sanguine pentru prevenirea
tulburarilor trofice locale.
Se executa neteziri profunde pe gambe si coapse, n sens
circular, pentru a realiza mobilitatea pielii si tesutului subcutanat
n toate sensurile pentru a facilita circulatie limfatica, apoi frictiuni
cu ambele mini pentru a mbunatatii circulatia sanguina si favoriza
resorbtia edemelor dar si pentru mbunatatirea conditiilor trofice
locale.

III. AFECIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC
a) Polinevrite
83

Polinevritele sau polineuropatiile sunt afectiuni care lezeaza n
acelasi timp mai multi nervi. Se caracterizeaza prin afectarea
bilaterala a membrelor, mai ales a celor inferioare, manifestndu-
se cu paralizii flasce, amiotrofii, dureri, parestezii. Ele pot fi
provocate de diferite cauze: intoxicatii cu medicamente, plumb,
alcool, boli infectioase, diabet si carente de vitamine B
1,
B
6,
B
12,
etc.
Tratamentul, n faza de nceput, cuprinde:
- repaus;
- medicamente pentru boala ce a determinat afectarea nervilor;
- vitamine din complexul B;
- analgezice;
- posturi pentru prevenirea atitudinilor vicioase.
n faza de convalescenta se introduce kinototerapia, masajul si
electroterapia de stimulare musculara.
Obiectivele masajului terapeutic sunt:
- mbunatatirea circulatiei sanguin si limfatice cu activarea
proceselor metabolice n membrele afectate;
- mentinerea unor conditii trofice bune, a elasticitatii si
excitabilitatii muschilor denervati;
- combaterea edemelor;
- prevenirea tulburarilor trofice ale tegumentelor si tesutului
celular subcutanat.
Masajul este stimulent cu manevre energice, ncepnd cu
segmentul distal al membrului si continund cu cel proximal.
Efleurajul se efectueaza cu ambele mini, alternativ, continuat cu
frictiuni, manevre care se adreseaza tegumentelor si tesutului
subcutanat si circulatiei sanguine locale. Framntarea si baterea
84

sunt manevrele cele mai potrivite pentru musculatura hipotrofica
folosind ca procedee framntarea n cuta, cernutul, rulatul,
baterea n ventuza sau batatoritul, n functie de volumul maselor
musculare si gradul lor de sensibilitate.
b) Paralizia faciala periferica
Paralizia faciala periferica este tot o afectiune a nervului
provocata de procese ischemice, inflamatoare sau viroze ce
lezeaza nervul n portiunea sa intratemporala. Se manifesta cu
pareza diferitilor muschi pielosi ai fetei de partea unde este
afectat nervul.
Tratamenul consta n:
- administrarea de medicamente antiinflamatoare cortizonice;
- fizioterapie;
- masaj;
- kinototerapie;
- exercitii de mimica n oglinda.
Obiectivele masajului terapeutic sunt:
- ameliorarea circulatiei sanguine la nivelul musculaturii
afectate;
- mentinerea elasticitatii si excitabilitatii fibrelor musculare;
- prevenirea amiotrofiei.
Masajul, mpreuna cu kinetoterapia, constituie mijloacele cele
mai importante pentru recuperarea miscarilor mimicii.
Se foloseste un masaj stimulant executat ntr-un ritm viu.
Netezirile se fac cu vrful degetelor, ncepnd de la linia mediana a
fetei si ajungnd n partea laterala a acesteia, dupa care se
continua cu frictiuni, ciupituri si batere sub forma de percutat.
85

c) Pareze traumatice ale nervilor periferici
Parezele traumatice ale nervilor periferici sunt provocate de
diferite traumatisme la nivelul membrelor: contuzii, compresiuni,
luxatii, fracturi, plagi. Ele se manifesta cu disparitia miscarilor
voluntare efectuate de muschii inervati de nervul lezat,
amiotrofie, tulburari de sensibilitate, tulburari vasculotrofice ale
pielii si tesutului subcutanta. n functie de gradul leziunii,
afectiunea e mai grava n sectiunea completa a nervului si mai
usoara n cazul unor leziuni partiale ale nervului.
Tratamentul de recuperare al neuropatiei traumatice este
complex cuprinznd:
- posturi functionale ce mpiedica aparitia atitudinilor vicioase;
- electroterapie de stimulare a musculaturii;
- kinetoterapie;
- masaj.
n sectiunea nervului este necesara interventia chirurgicala,
neurorafia.
Obiectivele masajului terapeutic constau n:
- ameliorarea circulatiei sanguine locale;
- mentinerea elasticitatii si excitabilitatii musculaturii
denervate;
- prevenirea tulburarilor trofice ale tegumentelor si tesuturilor
subcutanate.
Masajul recomandat este stimulant, cu manevre energice
executate n ritm viu. Netezirile se fac cu ambele mini, alternativ,
iar frictiunile cu palmele sau partea dorsala a pumnului pentru a
influenta favorabil circulatia sanguina la nivelul pielii si tesuturilor
86

subcutanate. Frictiunile, mpreuna cu ciupiturile, sunt utilizate
pentru excitarea mecanica a pielii situata deasupra muschilor
afectati, n scopul pregatirii acestora pentru mobilizarea pasiva,
fiind procedee reflexoterapeutice ce cresc aferentele senzoriale
catre celulele din cornul anterior al maduvei, facilitnd contractia
musculara. Framntarea n cuta, rulatul si baterea sub forma de
tocat sau batatorit sunt manevre adecvate pentru influentarea
favorabila a tonusului si excitabilitatii muschilor hipotrofici.

IV. AFECIUNI REUMASIMALE CRONICE ALE APARATULUI
LOCOMOTOR
Afectiunile reumatismale cronice ale aparatului locomotor sunt
suferinte cronice ale articulatiilor sau tesuturilor periarticulare.
Ele cuprind trei categorii:
1. Afectiuni reumatismale cronice cu caracter inflamator;
2. Afectiuni reumatismale cronice cu caracter degenerativ;
3. Reumatisme abarticulare.
1. Afectiuni reumatismale cronice inflamatorii
Aceste afectiuni sunt provocate de cauze insuficient precizate
presupunndu-se existenta unor agenti virali sau a unor mecanisme
autoimune. Aceasta grupa de reumatisme cuprinde doua afectiuni
mai importante:
1.1. Poliartrita reumatoida;
1.2. Spondilita anchilopoetica.
1.1. Poliartrita reumatoida este o afectiune inflamatoare cronica
interesnd ndeosebi articulatiile mici ale degetelor minilor, n
mod predominant la femei.
87

Ea se manifesta prin:
- dureri articulare;
- redori articulare;
- tumefieri articulare fuziforme;
- hipotrofie musculara.
n stadiile avansate exista tumefieri articulare permanente,
deformatii ale degetelor si anchiloze.
Tratamentul poliartritei reumatoide este complex si adaptat
fazei clinice pe care o prezinta bolnavul. n fazele acute evolutive,
tratamentul cuprinde:
- repaus;
- posturi n atele pentru prevenirea pozitiilor vicioase si a
deformatiilor;
- medicamente analgezice antiinflamatoare;
- corticoterapie;
- crizoterapie;
- antipaludice de sinteza.
Pe masura ce se micsoreaza fenomenele inflamatorii, se folosesc
cu prudenta:
- fizioterapia;
- masajul;
- kinetoterapia.
n fazele de remisiune, kinetoterapia si masajul capata un rol
important n pastrarea mobilitatii articulare, prevenirea
hipotrofiilor musculare si mentinerea troficitatii generale.
Masajul terapeutic are printre obiective:
88

- prevenirea hipotrofiei musculare ce intereseaza, mai ales,
musculatura minilor;
- ameliorarea circulatiei sanguine si a troficitatii tegumentelor
si tesuturilor subcutanate.
Manevrele se executa cu prudenta, intensitatea si ritmul lor fiind
adaptate segmentelor tratate. Efleurajul se executa cu pulpa
degetelor, se continua cu frictiuni, insistnd la mini asupra
muschilor interososi, folosind pulpa policelui, apoi cu framntari cu
2 degete si ciupituri pentru muschii eminentelor tenara si
hipotenara. Pe segmentele situate proximal fata de mini, se
efectueaza si baterea cu procedee mai blnde, de exemplu,
framntare n cuta, plescait, percutat.
1.2. Spondilita anchilopoetica este o afectiune inflamatoare
reumatismala a coloanei, predominanta la barbati cu o anumita
particularitate genetica. Ea intereseaza articulatiile interpofizare
ale vertebrelor si uneori articulatiile periferice la membrele
inferioare.
Se manifesta cu:
- dureri la nivelul coloanei;
- limitarea miscarilor;
- hipotrofie musculara;
- tendinta la cifoza dorsala.
n faze avansate se instaleaza anchiloza coloanei vertebrale.
Tratamentul spondilitei anchilopoetice este complex si adaptat
fazei de boala n care se afla pacientul.
n faza evolutiva, terapia consta n:
89

- repaus pe pat tare (care va fi tranzitoriu, numai pe perioada
ct tine durerea);
- posturi corecte pentru prevenirea atitudinilor vicioase;
- medicamente analgezice antiinflamatoare;
- corticoterapie;
- fizioterapie.
Dupa puseul acut si atenuarea durerilor se introduce
kinetoterapia si masajul pentru mentinera mobilitatii coloanei si
prevenirea atrofiei musculare paravertebrale.
Obiectivele masajului terapeutic sunt:
- diminuarea durerilor si a contracturilor musculare;
- mbunatatirea circulatiei sanguine si conditiilor trofice locale;
- prevenirea hipotrofiei musculaturii dorsolombare.
Masajul trebuie sa fie calm si miorelaxant, utiliznd manevre mai
putin energice, adaptate sensibilitatii regiunilor dorsolombare,
constituind totodata si o procedura de pregatire a bolnavului
pentru kinetoterapie. Efleurajul, prin reducerea sensibilitatii,
permite executarea si altor manevre, cum sunt framntarea n cuta
cu intensitate mica si vibratii cu efecte decontracturante.
n fazele de remisiune a durerilor, se recomanda manevre de
stimulare a tonusului si excitabilitatii musculaturii dorsolombare si
de prevenire a hipotrofiei musculare, cum sunt framntarea mai
energica, tapotamentul sub forma de tocat, iar pentru zona
lombara batatoritul.
2. Afectiuni reumatismale cronice degenarative
Afectiunile reumatismale cronice degenerative sau artrozele se
caracterizeaza prin deteriorarea cartilajului articular si a
90

extremitatilor osoase, leziuni care apar la nivelul coloanei
vertebrale si la articulatiile membrelor. Artrozele sunt boli ce apar
la adulti sau la persoane n vrsta, n producerea carora intervin
factori mecanici de suprasolicitare articulara, macrotraumatisme
sau microtraumatisme repetate, tulburari endocrine si metabolice.
2.1. Artoza cervicala se manifesta cu dureri la nivelul cefei si
contractura muschilor acestui segment, care atunci cnd limiteaza
aproape complet miscarile corpului realizeaza aspectul clinic de
torticolis, de asemenea durerile por iradia ntr-un membru
superior, n nevralgia cervicobranhiala, determinata de un proces
de discartroza.
Tratamentul artrozei cervicale consta n:
- repaus;
- medicatie antiinflamatoare si decontracturanta;
- fizioterapie;
- masaj.
Kinetoterapia se aplica dupa remisiunea fazei dureroase acute.
Masajul terapeutic urmareste:
- calmarea durerilor;
- relaxarea musculaturii;
- reducerea contracturilor musculare.
Pentru a fi calmant si miorelaxant se recomanda manevre usoare
si lente. Se executa neteziri descendente n regiunea cefei,
continuate cu frictiuni si framntari n cuta, a caror intensitate se
adapteaza sensibilitatii locale. Pentru decontracturare musculara
se efectueaza vibratii cu vrfurile degetelor pe muschii cefei.
Efectele analgezice si de relaxare msculara sunt mai bune atunci
91

cnd masajul se executa dupa o procedura de termoterapie cum
este Soluxul, exceptnd cazurile la care exista o nevralgie
cervicobranhiala unde aplicarea caldurii este contraindicata.
2.2. Artroza lombara se poate manifesta clinic prin:
2.2.1. lombalgie acuta;
2.2.2. lombalgie cronica;
2.2.3. lombosciatica.
n lombosciatica exista afectarea unei radacini a nervului sciatic
produsa de procesul de discartroza, care favorizeaza migrarea
nucleului pulpos al discului intervertebral.
2.2.1. Lombalgia acuta sau lumbago acut se manifesta cu dureri
accentuate instalate brusc ce se exacerbeaza la miscari si
contractura musculara reducnd aproape complet mobilitatea
coloanei la acest nivel.
Tratamentul consta n:
- repaus la pat;
- medicamente analgezice, antiinflamatoare si
decontracturante;
- electroterapie;
- masaj.
Masajul terapeutic este calmant si miorelaxant, executnd
manevrele usor si lent. Se recomanda neteziri cu fata palmara a
minilor pentru reducerea sensibilitatii tesuturilor superficiale,
dupa care se aplica framntari usoare si virbratii efectuate cu
palma pentru contracturare musculara. De asemenea, se poate
face masaj cu aparatul de vibromasaj.
92

2.2.2. Lombalgia cronica prezinta dureri moderate (ce apar
frecvent la primele miscari dupa ridicarea din pat sau la efectuarea
unui efort de ridicare a greutatilor), contractura musculara
variabila si limitarea usoara a miscarilor coloanei n zona lombara.
Lombalgia cronica poate ramne n continuarea unui episod de
lumbago acut.
Tratamentul lombalgiei cronice consta n:
- evitarea eforturilor fizice deosebite;
- medicatie analgezica, antiinflamatoare si decontracturanta,
iar n caz de intensificare a durerilor:
- fizioterapie
- kinetoterapie
- masaj.
Obiectivele masajului terapeutic sunt:
- diminuarea durerilor;
- mentinerea elasticitatii si excitabilitatii musculaturii lombare;
- prevenirea hipotoniei musculare;
- ameliorarea circulatiei sanguine si a troficitatii locale.
Se recomanda efleuraj cu palma sau cu degetele ndoite n
pieptene, continuat cu frictiuni cu partea dorsala a pumnului si
framntari n cuta. Cnd nu exista contractura musculara se poate
aplica tapotamentul sub forma de tocat sau batatorit.
Masajul se poate executa dupa o procedura de termoterapie,
Solux, pentru ntarirea efectelor calmante si decontracturante.
Hidromasajul sub forma de dus-masaj sau dus subacval, cu
asocierea factoruli termic, are efect n profunzime chiar pe aceasta
93

regiune unde la pacientii supraponderali stratul partilor moi este
voluminos.
2.2.3. Lombosciatica se manifesta cu dureri lombare instalate
brusc n timpul ridicarii unei greutati sau la redresarea coloanei
vertebrale. n alte cazuri durerea se instaleaza lent, accentundu-
se progresiv. Din zona lombara durerea iradiaza n unul din
membrele inferioare. Cnd este afectata radacina L
5
, iradierea
durerii este pe partea posterioara a coapsei, fata externa a gambei
si partea dorsala a piciorului. Cnd este afectata radacina Si,
durerea iradiaza pe partea posterioara a coapsei, a gambei si
planta piciorului.
Exista parestezii, contractura musculara lombara si limitarea
miscarilor n coloana.
Tratamentul n lombosciatica, faza acuta, algica, cuprinde:
- repaus pe pat tare;
- medicatie analgezica, antiinflamatoare si decontracturanta;
- electroterapie;
- masaj.
2.3. Artroza coxofemurala sau coxartorza este o afectiune care
apare la persoane ce au depasit 50 de ani si este una dintre
formele cele mai invalidante.
Se manifesta cu dureri localizate n regiunea inghinala sau
fesiera, ce pot iradia n coapsa, fiind intensificate de mers pe scari
sau teren accidentat. Muschii periarticulari pot prezenta
contracturi. n faze mai avansate apare hipotrofia musculara,
limitarea miscarilor articuare si imporanta functionala relativa a
membrului inferior de partea afectata.
94

Tratamentul coxartrozei este complex si cuprinde:
- repausul articular intermitent;
- dietoterapie pentru reducerea excesului ponderal;
- medicamente analgezice, antiinflamatoare si
decontracturante;
- fizioterapie;
- balneoterapie;
- kinetoterapie;
- masaj.
n studiile avansate de deformarea capului femural, dureri si
impotenta functionala accentuata, este indicat tratamentul
chirurgical.
Prin masajul terapeutic se urmareste:
- diminuarea durerii;
- decontracturarea musculara;
- pentru musculatura nvecinata articulatiei se urmareste
mbunatatirea tonusului si excitabilitatii n vederea prevenirii
hipotrofiei;
- masajul constituie, n acelasi timp, un mijloc important de
pregatire a bolnavului pentru kinetoterapie.
Masajul trebuie sa fie calmant si miorelaxant, executnd
manevrele usor si lent. Efleurajul se face cu palmele pe regiunea
fesiera, mergnd lateral spre regiunea trohanteriana si n jos spre
coapa, dupa care se continua cu frictiuni si framntari a caror
intensitate este adaptata sensibilitatii locale. Vibratiile se
efectueaza cu palmele, pentru relaxare. Pe musculatura nvecinata
coapsei, pentru prevenirea hipotoniei si hipotrofiei, se aplica
95

manevre mai energice, cum sunt frictiunile cu "radacina" minii,
tapotamentul sub forma de tocat, batatoritul, cernutul si rulatul.
Efecte bune de cedare a durerii, de decontracturare, se obtin
prin efectuarea masajului dupa o procedura de termoterapie, baie
partiala de lumina sau Solux.
Hidromasajul, prin procedurile de dus-masaj si n special dusul
subacval, poate realiza n profunzime o mbunatatire a circulatiei
sanguine si a troficitatii locale, ca si o relaxare musculara n
aceasta regiune unde articulatia este acoperita de un strat
celuloadipos si muscular voluminos.
2.4. Artroza genunchiului sau genartroza este o afectiune ce
apare la persoanele trecute de 50 de ani, care se manifesta prin:
dureri la primele miscari dupa ridicarea din pat sau n legatura cu
schimbarile meteorologice, contractura musculara, hipotrofie
musculara mai ales la nivelul cvadricepsului, reactie sinoviala cu
hidrartroza.
Tratamentul genartrozei consta n:
- repaus segmentar intermitent;
- dieta pentru reducerea excesului de greutate corporala;
- medicamentatie analgezica-antiinflamatoare;
- fizioterapie;
- balneoterapie;
- masaj.
Obiectivele masajului terapeutic sunt:
- ameliorarea circulatiei sanguine si a conditiilor trofice locale;
- mbunatatirea tonusului si excitabilitatii musculare;
- pregatirea bolnavului pentru kinetoterapie.
96

Masajul se aplica la genunchi si coapsa, se efectueaza efleuraj cu
palmele, frictiuni cu "radacina" minii, framntari n cuta,
combinate cu cernut sau rulat si tapotament energic sub forma de
tocat sau batatorit. Se insista ndeosebi pe cvadriceps pentru
prevenirea hipotrofiei care afecteaza frecvent acest muschi.
Masajul articular al genunchiului consta n neteziri, frictiuni care se
ncheie cu tractiuni, cu mentiunea ca acest masaj este
contraindicat cnd exista fenomene congestive sau hidrartroza.
Masajul articulatiei mbunatateste circulatia sanguina locala,
supletea formatiunilor capsuloligamentare si mobilitatea articulara.
3. Periartrita scapulohumerala
Este una din formele cele mai frecvente ale reumatismului
abarticular, determinata de procese inflamatoare si degenerative
ale tendoanelor si burselor din jurul articulatiei umarului.
n faza acuta, afectiunea se manifesta prin dureri spontane, care
se exacerbeaza la miscarile bratului, contractura musculara si
limitarea accentuata a miscarilor n articulatia umarului.
Tratamentul periartritei scapulohumerale cuprinde:
- repaus segmentar;
- medicamentatie analgezice, antiinflamatoare si
decontracturante;
- electroterapie analgezica.
O data cu regresiunea fenomenelor dureroase se introduc
kinetoterapia n mod progresiv si masajul.
Masajul terapeutic urmareste:
- diminuarea durerilor;
- reducerea contracturii musculare;
97

- mbunatatirea circulatiei sanguine si troficitatii locale.
Este un masaj sedativ si miorelaxant ce foloseste manevre cu
intensitate mica si lente. Efleurajul se executa pe partea
anterioara si posterioara a umarului, pna n regiunea
supraclaviculara si supraspinoasa, urmate de framntari usoare,
adaptate sensibilitatii locale si vibratii fine efectuate cu palma
pentru decontracturarea musculara.
Dupa remisiunea durerilor, se recomanda manevre de stimulare
si tonifiere musculara pentru prevenirea hipotrofiei, utiliznd
frictiuni cu degetele si tapotament sub forma de batatorit n
ventuza sau tocat, realiznd totodata pregatirea bolnavului pentru
kinetoterapie. Masajul articulatiei se face aplicnd frictiuni cu
vrfurile degetelor, pe partea anterioara a capsulei, dupa
retroflexia bratului, si pe partea posterioara a capsulei dupa
anteflexia bratului, n scopul asuplizarii capsulei, ligamentelor si
ameliorarii mobilitatii articulare. Procedurile de hidromasaj, dus-
masaj si dusul subacvatic se pot utiliza cu aceleasi efecte.

V. AFECIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR
LA SPORTIVI SI SECHELELE POSTTRAUMATICE

Contuzia
Este o afectiune a aparatului locomotor datorata unui
traumatism direct ce poate interesa articulatiile sau muschii. Ea se
manifesta prin dureri locale, tumefiere, echimoze, impotenta
functionala variabila n functie de gravitatea traumei.
Tratamentul contuziei, n stadiul acut, consta n:
- repaus segmentar;
98

- analgezice-antiinflamatoare aplicate local;
- fizioterapie;
- masaj cu gheata;
- masaj manual.
Masajul cu gheata se poate aplica pe zona afectata efectund
neteziri cu o bucata de gheata cu efecte analgezice locale,
decontracturante si de prevenire a edemului.
Masajul manual se poate apilica la distanta, proximal si distal, n
raport cu zona lezata.
Prin masaj se urmareste:
- ameliorarea circulatiei sanguine;
- reducerea tulburarilor vasculotrofice;
- favorizarea resorbtiei edemelor;
- asigurarea unei bune troficitati;
- mentinerea tonusului musculaturii nvecinate.
Se executa neteziri cu palma, continuate cu frictiuni,
framntari, tapotament n ventuza sau tocat si vibratii.

Entorsa
Este o afectiune articulara datorata unui traumatism indirect,
care prin distensia capsulei si ligamentelor produce rupturi partiale
sau total, dezinsertii ale acestor formatiuni anatomice. Ea se
manifesta prin: dureri, tumefieri articulare, hidrartroza, edeme
periarticulare, echimoze si impotenta functionala relativa.
Tratamentul consta n:
- n stadiul acut:
- crioterapie;
99

- repaus segmentar sau imobilizare n aparat gipsat.
- n entorsa grava:
- medicamente analgezice-antiinflamatoare;
- electroterapie;
- masaj cu ghea
- masajul manual si kinetoterapia se pot aplica la distanta de
articulatia afectata, pe segmentele distal si proximal.
Prin masaj se urmareste:
- mbunatatirea circulatiei sanguine;
- reducerea edemelor;
- mentinerea elasticitatii si tonusului muscular;
- prevenirea hipotrofiei.
Se recomanda efleuraj, frictiuni si framntat mai energic, rulat,
cernut, tapotament n ventuza sau tocat. Pe articulatia afectata se
pot aplica neteziri cu o bucata de gheata, procedura cu efecte
analgezice, resorbitive si de prevenire a tulburarilor
vasculotrofice.
Sechelele dupa entorsa
Entorsa de gradul II sau III, dupa tratamentul ortopedic poate
lasa ca sechele dureri, tulburari vasculotrofice, hipotrofie
musculara, redoare articulara, hidrartroza.
Tratamentul de recuperare al acestor sechele este complex si
consta n:
- medicamente analgezice-antiinflamatoare aplicate local;
- fizioterapie;
- kinetoterapie;
100

- tratament balnear;
- masaj.
Printre obiectivele masajului mentionam:
- diminarea durerilor;
- mbunatatirea circulatiei sanguine;
- reducerea tulburarilor vasculotrofice;
- mobilizarea si asuplizarea formatiunilor capsuloligamentare;
- ameliorarea mobilitatii articulare;
- reducerea hipotrofiei musculare.
Procedura constituie, totodata, pregatirea bolnavilor pentru
efectuarea kinetoterapiei care se adreseaza articulatiei si
muschilor de pe segmentele nvecinate.
Masajul articular consta n efleuraj cu efect sedativ si frictiuni
care mobilizeaza si favorizeaza supletea capsulei articulare si a
ligamentelor. Pe segmentele nvecinate articulatiei se executa un
masaj de stimulare si tonifiere a muschilor, de reducere a
tulburarilor vasculotrofice, folosind neteziri, frictiuni energice cu
palma sau cu pumnul, framntari n cuta, rulat si tapotament n
ventuza, tocat sau batatorit, n functie de volumul partilor moi.

Luxatia
Este o afectiune articulara caracterizata prin dislocare
extremitatilor osoase interarticulare.
Tratamentul luxatiei este ortopedic, constnd n reducerea
luxatiei si imobilizarea n bandaj sau aparat gipsat, a articulatiei
afectate.
101

Dupa tratamentul ortopedic pot ramne sechele cum sunt:
dureri, limitarea miscarilor, hipotrofie musculara, tulburari
vasculotrofice.
Tratamentul sechelelor dupa luxatie consta n:
- medicamente analgezice-antiinflamatoare aplicate local;
- fizioterapie;
- kinetoterapie;
- masaj;
- tratament balnear.
Masajul are ca efect:
- ameliorarea circulatiei sanguine si troficitatii locale;
- reducerea tulburarilor vasculotrofice;
- mobilizarea si tonificarea formatiunilor capsuloligamentare;
- mbunatatirea tonusului musculaturii nvecinate.
Pentru masajul articular se recomanda efleuraj cu palma,
continuat cu frictiuni cu vrfurile degetelor. Pe segmentele
nvecinate articulatiei afectate se executa framntari, rulat si
tapotament n ventuza, tocat sau batatorit, manevre care combat
hipotonia si hipotrofia musculara. Aplicarea dusului subacval este
un mijloc eficace n reducerea proceselor aderentiale si
ameliorarea mobilitatii articulare.

Sechelele dupa fractura
Dupa tratamentul ortopedic prin imobilizare n aparat gipsat
ramn o serie de sechele care intereseaza articulatiile si
musculatura nvecinata leziunii osoase. Sechelele sunt
reprezentate de dureri, tumefieri, redoare articulara, hipotrofie
102

musculara, tulburari vasculotrofice, edeme, fibrozare si induratie a
tesuturilor subcutanate.
Tratamentul acestor sechele cuprinde:
- medicamente analgezice-antiinflamatoare;
- fizioterapie;
- kinetoterapie;
- masaj;
- balneoterapie.
Obiectivele masajului constau n:
- ameliorarea circulatiei sanguine;
- nlaturarea tulburarilor vasculotrofice;
- mobilizarea si asigurarea supletii formatiunilor
capsuloligamentare pentru ameliorarea mobilitatii articulare;
- mbunatatirea elasticitatii si tonicitatii musculare.
Masajul realizeaza o pregatirea a segmentului afectat pentru
kinetoterapie. Se executa un masaj articular cu neteziri si frictiuni
pentru ndepartarea proceselor aderentiale si asuplizarea capsulei
articulare, dupa care se face masajul pe segmentele nvecinate
zonei lezate. Se aplica un efleuraj cu palma, urmat de frictiuni cu
degetele sau cu palma, procedee care favorizeaza circulatia
sanguina si resorbtia edemelor. Se continua cu framntare, rulat,
cernut si tapotament n ventuza sau tocat, manevre ce stimuleaza
tonusul muscular. Aplicarea masajului dupa o procedura de
termoterapie mareste eficienta terapeutica.


103

Ruptura musculara
Este o afectiune care se produce prin solicitarea excesiva a unui
grup de muschi. Ea poate fi ruptura fibrilara, ruptura partiala,
ruptura totala.
Ruptura musculara se manifesta prin durere vie, instalata brusc
n timpul unui efort, echimoze, tumefiere locala, cnd exista un
hematom, si impotenta functionala relativa a segmentului afectat.
Tratamentul rupturii musculare partiale si totale este ortopedic
si chirurgical.
Tratamentul rupturilor fibrilare cuprinde:
- repaus segmentar;
- crioterapie;
- medicatie analgezica-antiinflamatoare aplicata local;
- fizioterapie;
- masaj.
Masajul se face la distanta de locul unde e situata leziunea
fibrilara si are efect calmant si miorelaxant, aplicnd manevre
blnde, efectuate lent. Se executa efleuraj cu palma pentru efect
sedativ, dupa care se aplica framntari si frictiuni usoare n scopul
mbunatatirii circulatiei si troficitatii locale, precum si vibratii cu
efecte de relaxare musculara.
Ruptura musculara poate lasa ca sechela o cicatrice dureroasa
care este perceputa mai ales n timpul exercitiilor pe parcursul
antrenamentului. Durerile, de obicei moderate, se datoreaza lipsei
de elasticitate si suplete a cicatricei.
Tratamentul cicatricei algice consta n:
- fizioterapie;
104

- masaj.
Masajul terapeutic urmareste :
- revenirea supletii tonusului la nivelul cicatricei;
- mobilizarea ei pe straturile mai profunde;
- activarea circulatiei sanguine cu ameliorarea metabolismului
local.
Se efectueaza neteziri cu actiune sedativa, apoi frictiuni la
nivelul cicatricei si n jurul ei, precum si framntari cu 2 degete,
policele si indexul.
De asemenea, masajul sub forma de dus subacval pe muschiul
afectat reprezinta o procedura eficienta.
Tendinopatia
Este o afectiune determinata de solicitarile repetate exercitate
asupra unui tendon n cursul antrenamentelor si competitiilor.
Ea poate interesa tendonul propriu-zis, n cazul tendinitei,
teaca tendonului , n tenosinovita, si zona de insertie a tendonului,
n cazul entezitei.
Se manifesta prin durere, tumefiere si crepitatii cnd e afectata
teaca tendonului, si impotenta functionala relativa a segmentului
lezat.
n stadiul acut, tratamentul consta n:
- repaus segmentar;
- crioterapie;
- medicamente analgezico-antiinflamatorii;
- fizioterapie;
- masaj cu gheat.
105

Masajul cu gheata se face prin netezirea cu o bucata de gheata a
tendonului afectat, procedura ce are efecte analgezice,
antiinflamatoare si de prevenire a tumefierii.
Dupa reducerea durerilor si fenomenelor inflamatoare, se poate
aplica masajul manual. Se efectueaza efleuraj, frictiuni cu scopul
ameliorarii circulatiei sanguine si troficitatii locale, ndepartarii
eventualelor aderente si restabilirii conditiilor de alunecare
fiziologice ale tendonului.

MASAJUL YUMEIHO DO
Scurt istoric, Principii teoretice, Indicatii terapeutice
Efectele terapiei, Saionji Masayuki
Cursuri
stagiu de perfectionare Bucuresti

TERAPIA YUMEIHO

Este o metoda bazata pe actiuni manuale
efectuate asupra intregului corp uman in
vederea pastrarii sau ameliorarii starii sale
de sanatate; cuprinde circa 100 de
manevre care se efectueaza asupra
intregului corp al pacientului, acesta fiind
imbracat in haine lejere.
Este cunoscuta si sub denumirea de
Metoda de indreptare a coxalelor, masaj si prespounctua sau
Masaj special Oriental Saionji insa denumirea originala este
terapia Yumeiho.
106

Este compusa dintr-o tehnica speciala de masaj derivata din
tehnicile ancestrale chinezesti Zheng ti fa, aplicate acum sub
denumirea de masaj TUI-NA. Mai precis este alcatuita din tehnici de
manipulare osteo-articulare, din procedee de presopunctura si din
tehnici de apasare-framantare similare celor din masajul clasic
suedez; este caracteristica definirea si evaluarea sanatatii
corpului uman prin importanta mare care se acorda simetriei
corpului fata de coloana vertebrala si in consecinta a oaselor coxale,
componente ale bazinului (baza a coloanei vertebrale).

DE CE ESTE NEVOIE DE TERAPIA YUMEIHO
Suferinta umana apare si cand corpul nu-si mai poate pastra
simetria, atat static cat si in dinamica sa (in miscare). O cauza
principala este dislocarea oaselor bazinului, respectiv asimetria
coxalelor. Statistic s-a aratat ca numai 1 % din oameni au oasele
coxale complet simetrice. Consecinta anomaliilor de pozitie sau doar
functionale ale oaselor coxale este pozitionarea centrului de
greutate a corpului preponderent in stanga sau dreapta corpului, sau
anterior respectiv posterior fata de pozitia sa normala (de echilibru
optim).
Pierderea in timp a sanatatii corpului se datoreaza si asimetriei
coxalelor, respectiv a anomaliilor de pozitie dominanta a centrului
de greutate a corpului; aceasta provoaca o curbare patologica a
coloanei vertebrale ceea ce duce la o distributie inegala a greutatii
corpului pe cele doua picioare, la contracturi musculare prelungite,
uzuri premature a articulatiilor corpului, la o circulatie sangvina
deficitara precum si la iritarea nervilor periferici, precum si a altor
tulburari la nivelul subtil al constitutiei noastre.
107

Prin aplicarea terapiei coxale se urmareste pastrarea sau
redobandirea simetriei si a verticalitatii corpului uman precum si
diminuarea sau indepartarea suferintelor generate de anomaliile mai
sus mentionate.

ISTORICUL TERAPIEI COXALE

Terapia Yumeihoisi are radacinile in practicile terapeutice
orientale de reabilitare corporala efectuate in cadrul celebrei
manastiri chineze SHAOLIN; metoda a fost adusa in Japonia dupa al
doilea razboi mondial de maestrul SHUICHI OHNO HIDEGATSU.
Domnul MASAYUKI SAIONJI, elev al maestrului OHNO, in urma unui
studiu de peste 20 de ani efectuat asupra diverselor practici
terapeutice traditionale extrem orientale, a sistematizat si ordonat
terapia facand-o cunoscuta sub denumirea de Yumeiho. Este
considerat fondatorul terapiei.
Primul cabinet privat pentru profilaxie si tratament a fost deschis
in anul 1980 in Tokio. Actualmente functioneaza atat in Japonia cat
si in multe tari europene si asiatice (in total 39 de tari), centre
medicale in care se pune un mare accent pe practica Terapiei
Yumeiho, accent ce deriva din complexitatea efectelor terapiei
asupra corpului uman.
TERAPIA COXALA SI PREVENIREA IMBOLNAVIRII
In tara noastra ideea de profilaxie altfel spus de prevenire a
imbolnavirii prin utilizarea programelor de solicitare fizica
compuse din masaje si exercitii fizice a fost introdusa de
aproximativ 20 de ani si promovata prin Institutul de Medicina Fizica
si Recuperare Bucuresti.
108

La nivelul cetatenior, este util ca mediciii de familie, pe langa
indicatiile terapeutice de utilizare a medicatiei curente, sa
recomande si utilizarea programelor de solicitare fizica care vizeaza
fenomenul de prevenire a imbolnavirii.
Practica masajului profilactic de tip YUMEIHO componenta a
programului de solicitare fizica determina beneficii care se reflecta
in timp prin scaderea costului pentru probleme de sanatate.

Masajul Shiatsu (Stoica Simona)
Masajul Shiatsu este un stil modern de masaj care isi are originea
in Japonia. El combina tehnici de masaj oriental cu notiuni de
anatomie si fiziologie din medicina actuala. Filozofia pe care se
bazeaza masajul SHIATSU este cea orientala a holismului conform
careia organismul este intr-o permanenta relatie cu universul.
Etimologia cuvantului SHIATSU este SHI - deget si ATSU - presiune,
apasare. In esenta, SHIATSU inseamna exercitarea de presiune cu
degetul. Dar manevrele masajului SHIATSU contin si presiune
exercitata cu palmele sau cotul, pe punctele de acupresura.
Masajul SHIATSU este denumit uneori si fizioterapie japoneza sau
acupunctura fara ace pentru ca actioneaza pe principiul traseelor
meridianelor energetice. Acest tip de masaj, prin presiunea
exercitata sub un anumit unghi si o anumita perioada de timp, are
rolul de a debloca si reechilibra aceste trasee energetice prin
eliminarea punctelor de blocaj (TSUBO).
Exista mai multe scoli de masaj SHIATSU. Specialistii Centrului
Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes" folosesc
tehnica FOCUS TOUCH SHIATSU (ale carei reguli au fost puse la punct
de James Luth). Aceasta tehnica de masaj combina tehnicile
109

traditionale cu tehnici de masaj clasic, masaj suedez, tehnici de
stretching, eliberari neurocraniene si sacrale.
Masajul SHIATSU are foarte bun efect decontracturant, analgezic,
relaxant, de echilibrare. De aceea este recomandat atat persoanelor
care sufera de diverse afectiuni cat si persoanelor sanatoase.
Masajul SHIATSU poate fi folosit cu succes in afectiuni precum
tendinita, lombosciatica, durerile de spate, de gat, de umeri, in
cazuri de insomnie, nervozitate, probleme circulatorii, menstruale,
pentru combaterea stresului, anxietatii, oboselii cronice,
combaterea unor dureri si chiar eliminarea durerilor.
De asemenea, masajul SHIATSU este recomandat si persoanelor
sanatoase care doresc mentinerea unei stari de bine prin efectele
relaxante si revitalizante pe care le are.
Psihologia terapiei prin masaj
Din punct de vedere medical se admite (in general) o schema
clasica a etiologiei sindromului morbid acesta fiind definit ca o
tulburare in functionarea unui organ sau sistem, datorata la randul
sau unor dereglari de structura sau/si functie celulara decelabile
microscopic leziuni sau/si prin investigatii a chimismului celular.
Aceasta schema determina perceperea bolnavului ca un purtator de
organe bolnave si nu ca pe o fiinta umana unica, cu munca,
sperantele, si temerile sale.
Masajul depaseste aceasta orientare, afirmand ca sanatatea sau
boala sunt stari dependente de functionarea intregului organism
(inclusiv starea psihica a persoanei) si nu doar a diferitelor organe
luate separat.
110

Aceasta intelegere a totalitatii functionale a organismului uman pe
care si masajul o postuleaza, se integreaza in orientarea mai larga a
intelegerii bolnavului ca entitate cu o subiectivitate distincta care
reactioneaza constient si inconstient in fata propriilor sale boli, a
medicului, a terapeutului, a tehnicii terapeutice, etc, reactiile sale
fiind in masura sa sustina sau sa impiedice revenirea sa la starea de
sanatate.
Starea psihica este determinata/influentata si de starea de
sanatate a corpului iar starea de sanatate a corpului este
determinata/influentata si de starea psihica. Am definit astfel relatia
de inter-dependenta, de determinare reciproca dintre Psiche si
Soma postulata inca din antichitate.
Problemele de psihologie au anumite particularitati in relatia
ocazionata de sedinta de masaj si care tin de specificul conditiilor
actului terapeutic. Maseorul este obligat sa se implice direct in actul
terapeutic, deseori acesta nefiind protejat de un sistem in care
terapeutul este doar o rotita a unui angrenaj mai mare.
Subiectii implicati in relatia maseor-pacient vor fi confruntati cu
interferente psihologice variate si complexe. In cele ce urmeaza
vom prezenta succint unele aspecte psihologice ale terapiei prin
masaj.
1. PROBLEME PSIHOLOGICE ALE TERAPIEI PRIN MASAJ IZVORATE
DIN RELATIA MASEOR-PACIENT
Importanta relatiei maseorului cu bolnavul in actiunea terapeutica
este in general un fapt cunoscut si acceptat de catre specialistii in
psihologie si sociologie si se considera ca relatiile maseor-pacient
111

influenteaza nu numai aspectele practicii terapeutice specifice cat si
evolutia psihica a acestora.
1.a) Atentia acordata cauzelor subiective;
Unul din primele aspecte care se remarca in relatia maso-
terapeutului cu bolnavul este atentia crescuta, comparativ cu
situatia din alte tipuri de terapie, pe care maseorul o acorda
acuzelor subiective pe care bolnavul le dezvaluie. Acest fapt
favorizeaza transferul afectiv pe care pacientul il face fata de
maseor, transfer care este un factor important in obtinerea
rezultatelor terapeutice.
1.b) Caracterul direct al relatiei maseor-pacient;
In medicina moderna relatia medic-pacient este depersonalizata de
medierea diagnosticului prin intermediul tehnologiei de investigare
medicala si limitata datorita numarului mare de pacienti pe care
medicul trebuie sa-i investigheze respectiv trateze zilnic. De
asemenea actul terapeutic in care medicul interactioneaza direct
cu bolnavul este limitat la adresarea catorva intrebari si prescrierea
rapida a unei retete. In cazul in care trebuie acordata o ingrijire ce
presupune contact direct cu bolnavul (interventii chirurgicale,
examen si tratament ortopedic, etc.) timpul pe care medicul isi
permite sa-l aloce fiecarui bolnav in parte este extrem de limitat. In
consecinta bolnavii au senzatia ca sunt tratati pe banda rulanta.
Astfel, fiinta umana, persoana, devine o entitate nosologica a carei
diagnosticare si incadrare intr-un sistem terapeutic se face prin
intermediul unei serii de analize, examene si actiuni curative, in care
bolnavul este manevrat in maniera de obiect.
112

Si nu in ultimul rand ar trebui mentionat faptul ca in stabilirea
diagnosticului, a tratamentului si a monitorizarii ulterioare a
bolnavului, intervin mai multe persoane, cadre medicale din diferite
discipline/specializari, fapt care determina lipsa de asumare a
responsabilitatii actului medical (desori bolnavul fiind plimbat de la
un medic la altul, fiecare declinandu-si responsabilitatea si desori
chiar competenta). Deseori ultraspecializarea si pluridisciplinaritatea
medicinii moderne pot determina opinii diametral opuse in ceea ce
priveste diagnosticul si/sau conduita terapeutica.
Spre exemplu: un pacient care se prezinta la medicul de familie
acuzand o nevralgie intercostala va fi redirectionat spre a fi
investigat de un medic specialist radiolog care descopera folosind
tehnici de imagistica o scolioza si o artroza vertebrala si
redirectioneaza pacientul spre medicul specialist ortoped (ptr.
scolioza) acesta redirectioneaza pacientul catre specialistul
reumatolog (ptr. artroza vertebrala) acesta va dirija pacientul spre
specialistul neurolog (pentru neuralgia intercostala) acesta va cere si
opinia unui pneumolog (sa nu fie cumva si o suferinta pulmonara
asociata) pe langa toti acestia pacientul va fi indrumat spre si spre
laboratorul de analize medicale. Despre care dintre medicii mai sus
mentionati pacientul poate spune ca este medicul curant ? care
dintre dansii isi v-a asuma explicit responsabilitatea tratarii
pacientului ?
In contrast cu cele mentionate mai sus, relatia dintre maso-
terapeut si bolnav are un caracter direct, eliminandu-se
traversarea personalitatii bolnavului prin mijloacele tehnologice
moderne si prin pasarea acestuia de la o disciplina medicala la alta.
Este de asemenea important de mentionat faptul ca in cazul maso-
113

terapiei, cadrul si metodele terapeutice folosite nu mai anihileaza
perceptia reciproca a celor doi subiecti ca fiind dedicati unul
altuia.
Din obiect al manevrarii terapeutice bolnavul are posibilitatea de
a redeveni subiect iar maseorul se prezinta ca terapeut si nu ca
anexa a unor aparate si instalatii sau ca element compozit a unui
mecanism (sistem).
Dezvoltarea tehnologica a masajului (de ex. vibromasajul,
apartele de stimulare neuro-musculara, fotoliile si paturile speciale
de masaj, etc.) nu trebuie sa duca la pierderea acestui caracter
direct al relatiei dintre maseor si pacient, caracter atat de important
in abordarea terapeutica complexa si completa a bolnavului.
1. c) Intimitatea interpersonala;
O particularitate foarte importanta a actului de terapie prin masaj
(si procedee mauale in general) este data de ceea ce s-ar putea numi
intimitatea interpersonala a terapeutului si bolnavului. Sedinta de
masaj are un caracter de inter-relatie directa fata-n fata ceea ce
faciliteaza crearea unui climat propice actiunii psihoterapeutice, dar
in acelasi timp atrage atentia asupra necesitatii informarii
terapeutului cu privire la efectele iatrogene, de nedorit, pe care
relatia psihologica particulara a sedintei le poate favoriza. In lipsa
unui control asupra acestei relatii, activ exercitat de un medic
respectiv de psiholog, terapeutul poate fi victima tulburarilor
psihice ale pacientului. Sau chiar invers, problemele, tulburarile
psihice ale terapeutului se pot rasfrange asupra pacientului si a
actului terapeutic.
Diferite studii arata ca circa 40% dintre bolnavii care se prezinta
114

la medic pentru tulburari somatice au de fapt diverse tulburari
psihice, medicatia specifica tulburarilor somatice neavand valoarea
curativa scontata.
Dar psihoterapia este necesara nu numai in aceste cazuri, de false
somatopatii, ci ea trebuie sa sustina si actul terapeutic in mod
adecvat orientat asupra unei tulburari somatice reale, deoarece
reactia psihologica centrata pe mecanisme de transfer-
contratransfer si identificarea functioneaza in masaj (si numai)
indiferent de acordul si acceptarea de catre terapeut sau bolnav a
acestei relatii. Obtinerea vindecarii poate fi blocata din cauza
interventiei unor mecanisme psihologice derivate din interactiunea
bolnavului cu circumstantele terapeutice.
1. d) Dependenta afectiva;
Unul din pericolele care pot sa apara in relatia maseorului cu
pacientul este dependenta afectiva a bolnavului fata de maseor.
Aceasta poate influenta negativ actul terapeutic, mergand pana la a
amana obtinerea insanatosirii.
Relatia stabilita prin intermediul aplicarii masajului are nu numai
implicatiile fiziologice specifice aplicarii metodelor curative ci si
implicatii psihologice. Actul terapeutic in sine raspunde si unor
nevoi afective ale bolnavului. Intensitatea relatiei psihologice fiind
mai mare decat in alte tipuri de tratament. Un efect posibil este
perseverarea pacientului in starea de boala care ii aduce grija
atat de direct manifestata a terapeutului.
Nevoia pacientului de mangaiere (la propriu si la figurat) pe care
maseorul o satisface (deseori fara ca acesta sa o considere ca
atare!); faptul ca atingerea este poate cea mai importanta forma de
115

comunicare directa; faptul ca pacientul permite sa-i fie atins tot
corpul chiar si in zone (regiuni) considerate intime (desi aceasta
atingere nu are conotatii sexuale sau nu ar trebui sa aiba!!); Fapul
ca maseorul se adreseaza direct ariei dureroase (nu folosete
intermediari precum pilula sau diverse instrumente, etc) adica
maso-terapeutul ia durerea cu mana etc; toti acesti factori
enumerati mai sus vor determina aparitia unei puternice legaturi
afective intre cei doi subiecti. Consecintele acestei legaturi putant
fi, mai mult sau mai putin, benefice infaptuirii actului terapeutic.
Reducerea depersonalizarii tehnologice din actul terapeutic face ca
relatia stabilita in masaj sa fie mai tentanta pentru o personalitate
cu o suficienta incarcatura nevrotica, tratamentul fiind astfel
prelungit in mod nedefinit.
Implicarea afectiva a maseorului poate afecta negativ rezultatele
curative atunci cand afectul primeaza asupra ratiunii. De ex. mila
exagerata ce determina terapeutul sa nu efectueze acele procedee
care displac pacientului (chiar daca acestea sunt imperios
necesare obtinerii rezultatelor curative satisfacatoare!) sau tendinta
de exces de zel din partea terapeutului, pentru a obtine o
insanatosire cat mai grabnica a pacientului de care este legat
afectiv.
1. e) Pasivitatea;
Pacientul revine periodic la terapeut, suporta procedurile
aplicate, insa participarea (implicarea) sa activa la tratament este
nula sau foarte redusa.
Din punct de vedere psihologic aceasta pasivitate a pacientului pe
care masajul il favorizeaza nu este benefica. Bolnavul trebuie sa fie
116

de partea terapeutului nu a bolii, sa fie orientat activ spre propria sa
insanatosire. Desi poate sa para ciudat, totusi nu intotdeauna
bolnavul doreste cu adevarat sa se insanatoseasca. Boala sa ii poate
oferi o anumita forta in relatiile cu membrii familiei, cu ambianta
sociala, astfel incat insanatosirea ar reprezenta o pierdere in calea
careia bolnavul opune, inconstient, toata rezistenta de care este
capabil.
Rolul pasiv pe care el il are in relatia terapeutica ii accentueaza
sentimentul ca terapeutul este un agresor care incearca sa-l
lipseasca de posibilitatea de a-i influenta pe altii. Atitudinea fata de
maseor va fi ambivalenta, dorinta constienta de insanatosire va fi
contracarata de necesitatea inconstienta de aparare in fata
opresiunii produse de maseor. Sentimentul de opresiune poate fi
provocat in masaj si de insasi folosirea unor manevre percepute ca
fiind agresive, brutale, (manipulari articulare, intinderi, scuturari,
tapotamente, etc.), chiar daca acestea sunt inevitabil necesare in
obtinerea rezultatelor curative. Teama si neplacerile pe care la
inspira aceste manevre pot avea surse atat constiente cat si
inconstiente.
Pasivitatea este accentuata si de faptul ca pacientul nu
colaboreaza la producerea actului terapeutic asa cum o face in alte
tipuri de tratament (de ex. in autoadministrarea medicamentelor).
Efectele nefavorabile ale pasivitatii subiectului pot fi eliminate
printr-o atitudine psihoterapeutica adecvata a maseorului.
Combinarea masajului cu exercitii fizice individuale (pe care
bolnavul trebuie sa le efectueze singur dupa un program prestabilit),
recomandarea unei diete alimentare, au ca rezultat pe langa
efectele fiziologice specifice si un efect de activizare si crestere a
117

coparticiparii subiectului la actul terapeutic. Particularitatile
prescrierii dietei, a explicitarii exercitiilor fizice, prezinta la randul
lor implicatii psihologice considerabile.
1. f) Lipsa retetei;
Lipsa prescrierii medicamentelor din tratamentul prin masaj
modifica in mod sensibil parametrii psihologici ai curei. Prescrierea
si administrarea unui medicament dezvolta si intretine ideea de
boala (medicamentele nu se prescriu decat bolnavilor).
Medicamentul insu-si fiind perceput ca un instrument oarecum
magic de tratare a problemelor de sanatate. Magia se datoreaza
faptului ca extrem de putini pacienti cunosc farmacologie respectiv
mecanismele chimice prin care actioneaza medicamentul. Din
fericire popularizarea iatrogeniei medicamentelor pune bolnavul in
situatia de a accepta si alte metode terapeutice cu efecte secundare
mai putin daunatoare/grave.
Autoadministrarea medicamentului este insotita de reflectarea
asupra diagnosticului trecut lapidar pe reteta si de invatarea,
dezvoltarea si interiorizarea trairii subiective corespunzatoare.
Masajul evita aceste dezavantaje tocmai prin restrangerea
intervalului de aplicare a actiunii terapeutice la timpul pe care il
ocupa sedintele de masaj, obsesionalitatea bolnavilor find astfel
menajata.
Faptul ca lipsind bolnavul de reteta il lipseste in acelasi timp de o
gratificatie, este compensat de atentia exprimata in modul cel mai
direct fata de corpul bolnavului (respectiv fata de locul suferintei).

118

1. g) Sado-masochismul;
Specificul practic (metode, tehnici) al terapiei prin masaj ridica
problema sporirii atentiei fata de unele caracteristici structurale ale
personalitatii celor doi poli ai relatiei terapeutice si anume
urmarirea dimensiunii sado-masochismului.
Mai mult sau mai putin ca in alte forme de terapie subiectul isi poate
satisface eventualele tendinte masochiste, scopul masajului fiind
deplasat de catre pacient de la terapie la satisfacere pulsionala,
avand drept consecinta prelungirea tratamentului si amplificarea
psihogena a acuzelor somatice.
Gravitatea orientarii complementare, sadice, a terapeutului, cred ca
nu necesita comentarii !
1. h) Desfasurarea unui dialog cu bolnavul;
Evolutia tratamentului, nu numai in sensul evolutiei sedintelor in
ansamblu ci chiar in ceea ce priveste desfasurarea unei sedinte,
necesita un permanent feed-back prin care terapeutul sa fie
informat asupra ceea ce simte subiectul (atat la nivel somatic,
corporal, cat si la nivel psihic, emotional). In acest fel maseorul
extinde dialogul de la cel limitat cu boala la un dialog cu bolnavul,
particularitatea feed-back-ului continuu favorizand abordarea
bolnavului ca intreg, ca o fiinta, un om, cu o subiectivitate si
personalitate definita.
Comunicarea permanenta cu bolnavul conditioneaza performanta
profesionala a terapeutului. Numai astfel acesta putand astfel
intelege cum percepe bolnavul tehnica si care este efectul acesteia
asupra lui (atat imediat cat si pe termen lung). In consecinta
terapeutul isi poate ajusta (corecta, imbunatati, perfectiona,
119

adapta, etc.) conduita terapeutica de la caz la caz si chiar la aceea-
si persoana de la o situatie la alta.
In timpul sedintei dialogul se axeaza pe intrebari despre efectul
imediat, despre cum resimte bolnavul actiunea terapeutica (doare,
ma irita, ma relaxeaza, doare dar face bine, nu simt nimic, etc).
La inceputul fiecarei sedintei (in timpul seriei aplicate) maseorul
culege informatii despre efectul pe termen mediu (cum a fost in
zilele urmatoare sedintei). La inceputul unei noi serii de sedinte
terapeutice maseorul culege infromatii despre efectele pe termen
lung (cum a evoluat situatia in ultimele sapatamani/luni/ani).
2. PROBLEME PSIHOLOGICE ALE TERAPIEI PRIN MASAJ IZVORATE
DIN RELATIA PACIENTTEHNICA

2. a) Anxietatea;
Anxietatea este un moderator de seama al relatiilor bolnavului cu
terapeutul iar masajul produce stimulari atat activatoare cat si
depresoare.
Anumite aspecte ale procedeelor terapeutice manuale duc la
cresterea nivelului de anxietate, comparativ chiar si cu alte mijloace
terapeutice. Utilizarea unor procedee, mai ales cele privind
manipularile osteo-articulare (care au ca finalitate producerea de
clacmente, etc.) sunt declansatoare de anxietate. O pregatire
psihologica a pacientului inaintea aplicarii acestora poate reduce
aceste tensiuni. Anxietatea, tensiunea espectativei procedeelor
periculoase sau potential dureroase, afecteaza grav actul
terapeutic mergand pana la imposibilitatea aplicarii efectuarii
acestuia. De teama acestor procedee bolnavul refuza acceptarea
procedeelor care pot restabili echilbrul functional al corpului si
120

poate chiar refuza integral acceptarea terapiei.
Cu toate ca-si are subtilitatile sale, in mod aparent tehnica
masajului (excluzand manipularile osteo-articulare) este de o
simplitate si evidenta care permite reducerea anxietatii bolnavului.
Introducerea subiectului intr-un cabinet medical sau fizio-terapeutic
cu numeroase si sofisticate aparate cu care este pus in legatura, ii
creaza acestuia o puternica anxietate. In masaj insa, subiectul are
posibilitatea sa urmareasca si chiar sa orienteze personal
desfasurarea actului terpeutic. Iar aceasta posibilitate, de control
cognitiv asupra metodologiei si efectelor masajului, este o cale
binecunoscuta de reducere a anxietatii, de crestere a increderii in
tehnica si a rezistentei la durere (provocata fie de o sensibilitate
exagerata sau/si determinata de nivelul de instalare al afectiunii).
Anxietatea terapeutului se manifesta mai ales la debutul profesional
insa poate sa se instaleze si dupa multi ani de experienta, in relatie
cu acele cazuri fata de care se implica profesional si emotional dar
complexitatea acestora (sau lipsa de experienta in acele cazuri) nu
permite obtinerea de rezultate curative satisfacatoare. Astfel,
terapeutul, devine complexat de sentimentul de neputinta in fata
suferintei aproapelui.
2. b) Imaginea de sine;
Tehnica masajului produce un impact clar si concret cu EU-l
bolnavului nu numai in sensul strict fizic al tratamentului ci si in
sens psihologic.
Imaginea Eu-lui corporal, al Eu-lui fizic este una din componentele
importante ale imaginii de sine a subiectului. Pastrarea integritatii si
a unei anumite calitati a imaginii de sine este un parametru care
121

trebuie mentinut relativ constant. Modificarea imaginii de sine in
afara unor limite personale poate produce tulburari profunde in
sfera intregii personalitati, cu repercursiuni asupra sanatatii nu
numai psihice ci si somatice.
Terapia prin masaj produce o interferenta cu imaginea de sine a
pacientului prin interactiunea cu imaginea Eu-lui corporal.
Pe parcursul sedintei de masaj terapeutul poate evidentia aspecte
necunoscute (neconstientizate, neobservate pana atunci) ale starii
corpului pacientului cum ar fi: descoperirea unor zone dureroase
noi, a unor limitari de mobilitate articulara nepercepute pana
atunci, a unor suferinte noi (varicozitati neobservate, tulburari de
statica vertebrala, asimetrii morfologice si functionale, tulburari de
tonus muscular, etc). Toate acestea vor modifica imaginea de sine a
pacientului.
Perceptia, constientizarea, Schemei corporale determinata de
aplicarea manevrelor de masaj pe intreg corpul poate sa redea
subiectului imaginea integralitatii sale si sa-l ajute sa se simta asa
cum este sa se simta intreg.
Constientizarea starii de relaxare din timpul si de dupa aplicarea
sedintei de masaj vine deseori in contrast cu starea obisnuita,
cotidiana, tensionata, a acestuia. Subiectul intelegand astfel ca ceea
ce considera pana atunci, ca fiind starea lui normala este de fapt
o starea anormala aflata la limita patologicului.
Deseori subiectul se percepe ca fiind mai bolnav sau mai
sanatos inaintea aplicarii sedintei de masaj comparativ cu ceea ce
simte, observa si afla de la terapeut, pe parcursul acesteia si mai
ales comparativ cu ceea ce poate concluziona la sfarsitul
tratamentului.
122

Terapeutul trebuie sa procedeze cu tact, echilibrand pe cat
posibil, tendintele spre aprecieri extreme ale imaginii de sine a
pacientului. In acest sens aprecierile negative privind starea de
sanatate a pacientului trebuiesc facute graduat, folosind un limbaj
diplomatic. Informatiile despre problemele de sanatate nou
descoperite in urma aplicarii sedintei terapeutice este recomandabil
sa fie date pacientului in masura in care apar si rezultate
terapeutice bune. Exceptie fiind situatiile in care este pusa in
pericol viata bolnavului sau neglijarea unei probleme poate duce la
complicatii ireversibile pe termen lung.
2. c) Increderea;
Psihosomatica a demonstrat ca: atitudinea bolnavului fata de
mijlocul de tratament, fata de cel care il aplica, increderea in
eficienta si acceptarea afectiva a terapiei, sunt conditii reale si
importante ale sanogeniei.
In cazul masajului, frecventa destul de redusa (inca) a utilizarii ca
terapie, exotismul metodelor, ii creaza o aureola care duce la
cresterea increderii bolnavului in valoarea terapeutica a tehnicilor
in cauza. Efectul este accentuat prin folosirea unor tehnici
deosebite cum ar fi elementele de manipulari articulare din terapia
Yumeiho

, Osteopatie, Chiropractica, s.a.

Increderea exagerata, uneori chiar mistica, a bolnavului in
capacitatile terapeutice ale maseorului poate crea situatii
neplacute. In cazul unui insucces terapeutic pacientul va fi bulversat
negand in cele din urma atat competenta maseorului cat si eficienta
terapiei. Pacientii care manifesta o incredere obsesionala fata de
terapeut vor fi intotdeuna nemultumiti (in cele din urma).
123

2. d) Gandirea simbolica;
Acest mecanism care consta in incercarea de a influenta un
fenomen pritr-un mijloc de actiune fara legatura cu fenomenul in
sine (pus in evidenta in studiul colectivitatilor primitive de ex. in
gonirea bolilor) se regaseste si in actiunile subiectilor familiarizati
cu problemele tehnicilor moderne. Printr-un astfel de mecanism,
prelucrarea informatiilor pe care le are subiectul despre masaj,
duce la cresterea increderii in tehnica aplicata dar si la
interpretarea total eronata a cailor prin care procedeele de masaj
influenteaza starea de sanatate.
O pondere mai mare o are aceasta gandire in interpretarea unor
tehnici moderne de masaj in care se folosesc procedee speciale
de masaj (reflexologie, shiatsu, presopunctura, stretching, etc.).
Subiectul percepe ca acestea fiind mai eficiente datorita
exotismului si a aurei de mister care le invaluie.
Informatiile, de obicei nu foarte clare si uneori chiar eronate in
ceea ce priveste fiziologia umana, determina pacientul sa
interpreteze in mod mistic simbolismul prin care sunt descrise
anumite metode de masaj.
Descrierea simbolica a fiziologiei umane a cailor si mijloacelor
prin care procedeele de masaj o influenteaza, introducerea
extrasenzorialului si paranormalului in cadrul sedintei de masaj
determina pacientul sa perceapa simbolic actul terapeutic. Astfel
terapeutul se poate transforma in taumaturg in mintea
pacientului, consecintele fiind extrem de nefaste pentru ambii
protagonisti.
Metodele terapeutice orientale abunda de simbolism in explicarea
atat a procedeelor in sine cat si a mecanismelor prin care acestea
124

actioneaza. Acest simbolism apartine unor culturi care au dezvoltat
o maniera de gandire (un psihism) specific lor. Abordarea acestui
simbolism in cultura occidentala da nastere la grave erori de
interpretare caci contextul cultural, istoric, informational, nu
permite perceperea adevaratelor sensuri ale simbolismului oriental.
Modul in care functioneaza psihicul occidentalului este deseori
diametral opus orientalului. Gandirea orientala se bazeaza pe
imagistica (ideograme, pictograme, etc.) iar gandirea occidentala se
bazeaza pe matematica si logica. Nu poti intelege matematic un
simbol (desen) oriental.
Maso-terapeutii, care practica metode terapeutice orientale,
trebuie sa-si schimbe maniera de gandire, perceptia asupra fiintei,
existentei, a insa-si lumii. Numai astfel vor putea intelege corect
ceea ce fac. De aceasta intelegere (profunda!) depinde calitatea
actului terapeutic.
Bariera lingvistica, culturala (care include simbolismul), este
foarte greu de trecut.
2. e) Efectul PLACEBO;
Este cert ca efectul placebo participa, si in masaj ca si in alte
tehnici terapeutice, la succesul tratamentului. Au fost realizate
studii, cu concluzii contradictorii, prin stimularea unor zone active
si a unora indiferente de pe suprafata cutanata, pentru a se
urmari si diferentia efectul placebo de efectele specifice ale
masajului.
Cu toate ca efectul placebo apare la aplicarea unei tehnici
neutre (sau intr-o zona neutra) si produce o imbunatatire a starii
subiectului, totusi aplicarea tehnicilor, in raport cu zonele reflexe
125

de exemplu, produce efecte mult mai puternice si complexe.
Unii terapeuti practica deliberat metodele de tip placebo, altii,
incompetenti, deseori folosind metode terapeutice fanteziste
(rudimentare, prost intelese sau insuficient studiate,etc.) obtin
unele rezultate terapeutice datorate acestui efect si cred cu tarie,
in cele din urma, ca rezultatele pozitive observate se datoreaza
competentei lor respectiv ca metoda lor are eficienta terapeutica.
In ambele cazuri evolutia profesionala a acestora este compromisa.
Insa din punct de vedere deontologic-profesional si chair juridic fiind
considerati infractori.
3. PROBLEME PSIHOLOGICE ALE TERAPIEI PRIN MASAJ
DETERMINATE DE RELATIA MASEOR TEHNICA
Relatia maseor tehnica implica o raportare atat din punct de
vedere al aptitudinilor cat si al atitudinilor.
3. a) Aptitudini;
Aplicarea tehnicilor si a procedeelor de masaj cere din partea
maseorului o serie de aptitudini fizice si psihice. Cele mai
importante ar fi aptitudinile senzoriale (sensibilitate tactila,
coordonare vizual-motorie, etc.) si cele cognitive (memorie tactila,
memorie topografica, imagine spatiala, etc.). Acestea fiind
importante datorita multitudinilor variatiilor parametrilor morfo-
fiziologici diferentiati de la un pacient la altul, la subiectul sanatos
comparativ cu cel bolnav, si chiar la acela-si pacient pe parcursul
timpului pe care maseorul trebuie sa-i observe si sa-i analizeze. Cum
ar fi: analiza si interpretarea diferentierilor de tonus muscular, a
parametrii cutanati, a arhitecturii musculo-scheletice, cunoasterea
anatomiei topografice, a patologiei viscerale si a reflectarii semnelor
126

si simptomelor acesteia la nivel cutanat, muscular sau/si osteo-
articular, cunoasterea semiologiei aparatului locomotor, etc, .. toate
aceste cerinte necesita prezenta aptitudinilor specifice masajului
terapeutic.
De asemenea aplicarea procedeelor de masaj impune anumite
cerinte destul de stricte in ceea ce priveste starea de sanatate si
parametrii fizici (inaltime, greutate, mobilitate, conditie fizica, etc.)
ai practicantului masajului.

3. b) Atitudini;
Atitudinile maseorului fata de problemele tehnice ale masajului
sunt mediate de relatia sociala constructiva/construita in jurul
acestei terapii. Unul din aspectele care intervine este amplasarea
diferita a opticii lumii medicale fata de maseor in raport cu eficienta
curativa a acestei modalitati terapeutice.
Atitudinile se pot clasifica astfel: atitudinea reciproca in relatia
maseori-pacienti, maseori-societate (familie, prieteni, mediu social),
maseori-medici, maseori- terapeuti apartinand altor forme/metode
terapeutice; atitudinea fata de tehnica folosita, fata de problemele
inerente practicii terapeutice (succese, insuccese, conflicte, stress
informational, etc.), fata de colegi, fata de necesitatea
perfectionarii profesionale continue, fata de ierarhia
profesionala/organizationala.
3. c) Disonanta cognitiva;
Oamenii au nevoie de a realiza o armonie, o coordonare a
cunostintelor lor. Informatiile pe care le aduce masajul produc o
disonanta cognitiva in momentul suprapunerilor peste fondul
cognitiv al omului obisnuit. Studiile psihologice au aratat ca indivizii
127

umani resimt disonanta cognitiva ca fiind un factor de disconfort
afectiv si ca urmare aplica diferite metode pentru reducerea sa,
inclusiv anularea informatiei disonante. Maseorul are nevoie de
rezistenta la disonanta cognitiva pentru a putea accepta atat
intelectual cat si afectiv informatiile pe care studiul si practica
masajului le aduc.
Aceasta acceptare este cu atat mai dificil de realizat cu cat pe
langa diferentele de principii in abordarea problemelor medicale,
maseorul are de de studiat o serie de asertiuni care sunt exprimate
in forme metaforice, intr-un limbaj inca insuficient de abstractizat,
greu de tradus intr-un limbaj mai exact si uneori inacceptabil sub
aspect stiintific medical contemporan.
Altfel spus este greu de gasit o cale de comunicare exacta,
precisa, un limbaj comun, intre maseor, medic si pacient. Bagajul de
cunostinte, psihismul, semnificatia anumitor informatii, capacitatea
de perceptie difera (uneori chiar complet) intre cei trei protagonisti.
Rezultatul este o respingere, o negare a ceea ce ei nu pot intelege
sau a informatiei care intra in contradictie cu tot ceea ce ei stiu si
accepta ca fiind cert. Restul tine de domeniul imposibilului, caci
este mai usor a se nega o informatie care tinde sa rastoarne
psihismul, mentalitatea, intreaga viziune asupra vietii. Este greu de
acceptat ca ceea ce ai invatat, ca fiind fundamental si sigur, pe
parcursul anilor (uneori chiar a generatiilor), poate fi eronat si ca
trebuie inteles si acceptat un punct de vedere deseori chiar
diametral opus.
3. d) Deschiderea la nou;
Desi imperfect definit din punct de vedere operational conceptul
de deschidere la nou exprima una din necesitatile atitudinale
128

importante ale masajului, fiind legat intr-o oarecare masura si de
rezistenta la disonanta cognitiva.
Se poate observa ca persoanele care au o rezistenta cognitiva mai
mare fata de acceptarea ca terapie a masajului au in general o
rezistenta cognitiva crescuta fata de acceptarea noilor descoperiri
stiintifice care survin in lumea moderna.
Lipsa acestei atitudini (de deschidere la nou) poate fi desigur
inteleasa, in unele cazuri, si ca o modalitate de aparare a
terapeutului in fata bombardamentului informational la care este
supus.
3. e) Dialog continuu cu bolnavul;
Deschiderea la informatii noi este necesara nu numai fata de
informatiile provenite din sistemul conceptual al diferitelor metode
de terapie manuala, ci si fata de informatiile pe care le furnizeaza
bolnavul. Maseorul are nevoie de caldura umana care sa-i permita
intretinerea unui dialog continuu cu bolnavul, informatiile pe care le
aduce acest feed-back fiindu-i necesare in dirijarea terapiei. A se
vedea si cap.1 h.
3. f) Atitudinea fata de risc;
O problema speciala este ridicata de atitudinea fata de risc a
maseorului in raport cu utilizarea unor tehnici de masaj.
Pe de o parte o anumita tendinta spre risc conditioneaza rezistenta
la disonanta cognitiva. Riscul Cognitiv, temeritatea in aruncarea
unor punti ipotetice peste golurile informationale, in interpretarea
teoriilor si a practicilor stravechi este o necesitate, sporita si de
dificultatea obtinerii informatiilor relevante si uneori complexe cu
privire la masaj.
129

Pe de alta parte maseorul trebuie sa fie caracterizat printr-o
continua prudenta; mai ales atunci cand foloseste tehnici si
procedee prin care poate produce leziuni imediate sau modifica
semnificativ ansamblul functional al organismului.
Riscul imediat si cel pe termen lung:
- exista un risc de a face rau imediat (a leza un muschi, ligament, a
leza tesutul cutanat, etc.)
- riscul de a face rau prin aplicarea terapiei pe termen lung acesta
din urma poate fi direct, cum ar fi: aplicarea de procedee, respectiv
abordarea practica, terapeutica, ce se dovedeste in timp a fi nociva
(prin aplicarea perseverenta pe termen lung), persistenta in a aplica
procedee incorect efectuate sau/si daunatoare; si indirect cum ar
fi asumarea raspunderii terapeutice in cazurile in care este depasita
competenta maseorului, astfel dupa o perioada de timp mai lunga
sau mai scurta de aplicare a terapiei se constata o totala sau
insuficienta eficienta curativa iar pacientul se orienteaza catre alte
metode terapeutice dar este prea tarziu (au survenit modificari
patologice ireversibile, etc).
De asemenea exita riscul generarii unor probleme immediate dar
care nu se vor intinde pe o perioada lunga de timp precum si a unor
probleme cu care bolnavul va ramane pe o perioada lunga de timp
sau chiar toata viata.
Chiar si aplicarea metodica, corespunzatoare, corecta,
competenta, a terapiei prin masaj comporta anumite riscuri. Spre
exemplu boala, suferinta pacientului, se poate agrava sau se pot ivi
complicatii neprevazute. In cazul agravarii simptomatologiei
pacientului chiar daca aceasta face parte din reactivitatea
terapeutica buna, anticipata de terapeut si proband eficienta
130

terapiei, se pot totusi declansa mecanisme care nu mai pot fi tinute
sub control de terapeut, consecintele putand fi nefaste pentru
ambii protagonisti ai actului curativ.
Riscul neprevazut, determinat de situatiile in care pacientul
poate avea probleme de sanatate ascunse, necunoscute sau
ignorate care sunt evidentiate la aplicarea terapiei si care deseori
sunt sursa unor incidente care pot merge pana la a pune in pericol
viata bolnavului.
Informarea bolnavului despre riscurile pe care le presupune
aplicarea actului terapeutic este o conditie obligatoriu de indeplinit
inaintea aplicarii oricarei forme de tratament. Insa aceasta
informare trebuie facuta cu tact, nu trebuie speriat bolnavul care
in consecinta poate fie sa refuze acceptarea terapiei fie sa-si
sugereze aparitia unor tulburari grave a starii de sanatate in
consecinta aplicarii terapiei (sa-si induca prin autosugestie simptome
subiective).
3. g) Rezistenta la presiuni;
Trebuie recunoscut faptul ca practica masajului nu este inca
generalizata si acceptata de catre societate. Este relativ bine
cunoscuta si acceptata ca metoda cosmetica dar prea putin
cunoscuta ca metoda terapeutica sau/si profilactica. Aceasta situatie
solicita din partea maseorului o atitudine speciala: rezistenta la
presiuni afective si sociale. Maseorul trebuie sa contracareze
neincrederea si scepticismul cu care este uneori privita activitatea
sa de catre mediul profesional, medical si social.
Trebuie remarcat faptul ca uneori aceasta neincredere este
justificata de cazurile in care utilizarea masajului ca metoda
terpeutica se face de catre persoane incompetente (fara studii
131

aprofundate, reale in domeniu, necalificate sau superficial
calificate).
Pregatirea psihologica a bolnavului inaintea inceperii terapiei
reprezinta o necesitate a carei intelegere si respectare poate
asigura ameliorarea si chiar vindecarea mai rapida a bolii. In unele
cazuri chiar conditioneaza posibilitatea aplicarii metodelor
terapeutice.
Maseorul in societatea moderna, contemporana, poate beneficia
de accesul la informatii vaste in domeniul specific muncii sale si in
cel medical general. Astfel maseorul poate sa-si insuseasca un sistem
de tehnici complex cu o mare si larga adresabilitate la o gama foarte
larga de afectiuni, unde masajul poate fi elementul curativ principal
sau poate veni ca adjuvant in completarea altor metode terapeutice.
In consecinta maseorul trebuie sa beneficieze de o pregatire
psihologica temeinica atat in ceea ce priveste proriile nevoi cat si in
aplicarea psihoterapeuticii asupra bolnavului.
Este important ca si populatia sa beneficieze de informatii de
calitate in ceea ce priveste masajul si beneficiile acestuia astfel
incat publicul larg sa fie instruit, educat, determinand in consecinta
o atitudine psihica coerenta si corecta in raport cu terapia prin
masaj.
Pregtirea medical a maseorului (A Munteanu)
Cel puin zece tipuri de masaj sunt practicate n Romnia, dintre
care cele complementare, precum shiatsu, yumeiho, monahal sau
bowtech, sunt mai rar ntlnite la maseuri, dar pot aduce venituri
mai mari, de pn la 3.000 de lei pe lun.
132

Masajul reprezint o activitate care necesit studiu continuu, iar
asta poate fi realizabil doar prin mult exerciiu. Fiecare maseur are
propriul stil, care se formeaz n timp. Oricum, masajul este un job
minunat, relaxant i aduce satisfacii", ne mrturisete
M. P., tehnician maseur, care i desfoar activitatea ca PFA
(persoan fizic autorizat, n.r.). n plus, acest job i se adreseaz
unei persoane capabile s lucreze minimum 50 min. ncontinuu.
Doar o persoan cu o bun condiie fizic, cu o temeinic pregtire
teoretic i practic, adaptabil i care are rbdare poate fi
maseur".
Tipurile de masaje sunt variate. De aceea, cunoaterea a ct mai
multe dintre ele poate duce la venituri mai mari pentru practicant.
Conform Consiliului Naional de Formare Profesional a Adulilor,
exist patru tipuri de masaje principale - somatic, reflexogen,
drenaj limfatic, terapeutic - ct i altele complementare, precum
shiatsu, monahal, yumeiho, bowtech, masaj pe scaun, cu bambus,
cu roci vulcanice, cristale sau Su Jok". Pe lng acestea, M. P. spune
c sunt i altele, mai puin reprezentate, precum cel chinezesc,
japonez, thailandez.
Veniturile lunare ale unui maseur nu au o limit maxim. n
funcie de numrul de masaje pe zi, tipul de masaj practicat i
calitatea acestuia, un maseur poate ncasa i 3.000 de lei. Sunt
colegi care practic masajul ca extra-job", precizeaz Popa.
Cererea pe pia a maseurilor se menine la un nivel constant, dat
de o scdere a solicitrilor pentru masajul de relaxare i o cretere
pentru masajele terapeutice. Studiile fcute de Asociaia
Maseurilor Profesioniti (AMP) demonstreaz c a sczut numrul de
solicitri de masaje de relaxare, a masajelor de slbit, dar au
133

crescut cererile n domeniul meninerii strii de sntate, adic
domeniul masajelor terapeutice", susine Constantin Drgan,
preedinte al AMP. n plus, Drgan menioneaz c, n condiiile
actuale, cerina este ca tehnicienii maseuri s cunoasc ct mai
multe tipuri de masaj. Ptr. exercitarea activitii de maseur este
necesar certificarea abilitilor, care poate fi obinut n urma
participrii la un curs de specialitate. Sunt dou ci de obinere a
acestei calificri: pe cale formal, adic s fie urmate cursurile de
formare profesional, sau pe cale informal, adic s fie citite i
cri de specialitate, s fie prins meserie de la un specialist",
exemplific preedintele AMP.
Programul de calificare conine trei etape specifice nivelului de
pregtire, la finalul crora se obine calificarea de tehnician maseur.
Pentru a avea acces la astfel de cursuri, se solicit att diplom de
bacalureat, ct i o adeverin care atest faptul c viitorul maseur
este clinic sntos. Cursurile pentru fiecare dintre cele trei niveluri
se in pe o perioad de zece sptmni, de obicei n weekenduri,
contra sumei de aproximativ 600 de lei, n funcie de centrul de
calificare. Pentru calificarea n masaje de tip complementar, durata
cursurilor este mai scurt.
Forma de activitate folosit cel mai des de maseuri este cea de
PFA. Ctin D. i sftuiete pe viitorii maseuri s practice individual
aceast meserie doar dup ce sunt deja cunoscui, au experien i
pot face fa cerinelor i exigenelor ce se cer n desfurarea
acestei activiti. n acest sens, M. P. a ales s lucreze ca persoan
fizic dup ce a ncercat s fac acest lucru la un cabinet medical,
dar i s-a prut extrem de obositor s lucreze n regim de ase ore i
cu pauze de cinci minute.
134

Masajul presupune un consum energetic destul de mare, de
aceea lucrul ca PFA este cel mai avantajos, pentru c i stabileti
singur pauzele i nu depinzi de un orar fix", completeaz tehnicianul
maseur, care mrturisete c i-a fost greu la nceput, pentru c i-au
trebuit cam doi ani s-i formeze o clientel.
Un maseur trebuie s cunoasc foarte bine prile corpului pe care
le manevreaz. De aceea, Manuela Popa crede c, maseurul trebuie
s aib cunotine solide de medicin. n plus, Nicoleta Dimofte
precizeaz c un maseur are nevoie de intuiie, blndee,
inteligen, seriozitate, adaptabilitate, coordonare, mobilitate
articular, ct i rbdare.
Mai mult, maseurul nu trebuie s fie doar un instrument de
relaxare sau terapeutic, el trebuie s fie un bun psiholog pentru a
cunoate nevoile clientului. Maseurul are nevoie de o bun
manualitate, s fie comunicativ, s fie un fin observator-psiholog,
pentru a sesiza ce fel de masaj are nevoie clientul", explic
Constantin Drgan.
De asemenea, un bun maseur are har, dovedete experien,
compasiune, nelegere i cunotine teoretice.
DE REAL FOLOS ESTE I APLICAREA UNOR TERAPII
COMPLEMENTARE PENTRU MBOGIREA EFECTELOR CURATIVE
SCONTATE:

MAGNETOTERAPIE
Folosit de 2000 de ani .H, aplicat stiinific din deceniul 4 al
sec.xx.
Exist MAGNETI-naturali ( utilizati contra durerii) -artificiali, cu
puteri > DE REAL FOLOS ESTE I APLICAREA UNOR TERAPII
COMPLEMENTARE PENTRU MBOGIREA EFECTELOR
135

CURATIVE SCONTATE:
( MAGNES-cioban grec: ,,atrgtor)
1269: se precizeaz polaritatea magneilor
1879:BENEDICTE descrie efectul antalgic
1983: magnet artificial de 200kj/mc
J. BARON-descrie cmpurile magnetice,care acioneaz pe
terminaiile nervoase spiralate din fibrele musculare (tonus
muscular) cu efect de relaxare muscular i atenuarea contraciei
musculare reducerea durerii.
Cmpurile magnetice de joas frecven activeaz schimburile
moleculare (Ca,Mg,K,Na,Fe) de la nivelul membranelor celulare si
normalizeaz circulaia sanguin.
In SUA s-au evidentiat cmpuri magnetice cu intensitate mic n
corpul uman si Yves ROCARD a descris 6 perechi de receptori
magnetici. (tmple, gt, coate, lombe, genunchi, glezne).
INDICAIILE magnetoterapiei:
Hipocalcemie, spasmofilie, neurastenie, lipotimie, insomnie, astm
bronic, artralgii, contractur muscular, cicatrizarea plgilor, HTA,
entorse, litiaza biliar, nevralgii, migren.
Forma magneilor: rotund, dreptunghiular, triunghiular,
cu inducie magnetic 600g-1300g.
Se folosesc n aplicaii locale direct pe piele cu polul negativ
spre locul durerii, sau prin intermediul unei comprese.
Aplicarea unora dintre mineralele naturale de pe terra, a stabilit
c numai TURMALINA poart n sine ncrcare permanent
electromagnetic, fapt pentru care este numit magnet cristalin.
Din toat diversitatea pietrelor este considerat campion absolut
pentru spectrul de culori i nuane. Luciul natural, transparena i
136

duritatea i-au conferit acestui mineral un renume meritat al pietrei
preioase.
n China,Coreea, coroana mpratului era mpodobit cu cristale
de turmalin.
n componena sa conine: K, Ca, Mg, Mn, Fe, Si, I, Fl, n total, 26
de microelemente din tabelul lui Mendeleev.
La nclzire, TURMALINA creeaz un cmp magnetic slab, eman
raze infraroii de und lung i ioni ncrcai negativ, care au
efecte:
mresc metabolismul celular, se crete schimbul de substane;
mbuntete circulaia sangvin local; restabilete funcia
sistemului limfatic, endocrin i cel hormonal, mbuntete nutriia
organelor i esuturilor, contribuie la meninerea echilibrului
sistemului nervos vegetativ (sistemul de excitare i nhibare a
psihicului), asigur energia vital pentru organism;
TURMALINA stimuleaz circulaia sanguin i calitatea sngelui,
ceea ce permite acestuia s ptrund n cele mai subiri capilare,
alimentnd organismul cu energie vital.
Magnetoterapia este o metod efectiv i popular a fizioterapiei.
Cmpurile magnetice slabe acioneaz pozitiv asupra organismului
uman. Au ca rezultat:
reducerea durerilor i inflamaiilor;
sporirea procesului de vindecare n cazul ntinderii
ligamentelor, arsurilor, rnilor, fracturilor;
dilatarea vaselor sangvine.
Cmpurile magnetice influeneaz pozitiv asupra funciilor inimii
crete circulaia sangvin n vasele coronare ale inimii i capacitatea
de funcionare a miocardului.
137

Functiile TURMALINEI:
Termic. Relaxeaz muchii, contribuie la mbuntirea
reglrii termice, circulaiei sangvine, creterea imunitii. Activeaz
celulele n acea parte a corpului, care este expus aciunii.
Contribuie la meninerea echilibrului de ap (elimin edemele,
dar nu permite pierderea lichidului), regenerarea esuturilor,
aciune bactericd.
Magnetoterapeutic.Reduce inflamaiile, sporete procesele de
vindecare, se elimin strile de oboseal si moleseal.
Actiune asupra punctelor biologic active (ceramica de
turmalina ca ,,nasturi)
Curativ. Ajut la eliminarea toxinelor, srurilor. Neutralizeaz
mirosul neplcut al corpului.
Ajut la alimentarea organismului cu oxigen, mbuntteste
dispozitia, starea psihic si sporeste capacitatea de munc.
La mare sau la munte, organismul se mbogete cu oxigen. Acest
lucru se ntmpl datorit proprietii ionilor ncrcai cu sarcin
negativ: ptrund uor n organism i acioneaz benefic asupra
sistemului sangvin.
Natura este foarte bogat n ioni negativi:
- n pdure 200-1000 ioni/cm3,
- la mare 2000 ioni/cm3,
- la munte 10000 ioni/cm3,
- lng o cascad 18000 ioni/cm3.
aciune antialergic;
reglarea tensiunii arteriale;
mbuntirea funciilor miocardului;
mbuntirea funciilor mucoaselor i cilor respiratorii;
138

descompunerea radicalilor liberi;
efect calmant pentru sistemul nervos.
Lumina infraroie reprezint un tip de iradiere electromagnetic.
Iradierea infraroie este un factor al mediului ambiant,care
acioneaz asupra corpului uman.
Aceast aciune este condiionat de efectul termic. Creterea
temperaturii este rezultatul absorbiei razelor infraroii de ctre
esuturi duce la reacii cu caracter: local (hiperemie, mrirea
permeabilitii vaselor) i general (intensificarea metabolismului,
termoreglarea)
Iradierea infraroie, invizibil pentru ochiul uman, ptrunde n
esuturi la adncime de 3-7 cm.activnd molecule de ap (se tie c
70% din corpul uman reprezint apa). Aceste molecule reanimeaz
celulele i stimuleaz circulaia sangvin, ceea ce nu poate s nu
aib efect asupra metabolismului, deoarece are loc mbogirea
organismului cu oxigen.
Iradierea cu infraroii i-a gsit aplicaii pe scar larg n practica
medical, cosmetlc,menine buna dispoziie, reduce oboseala i
crete capacitatea de munc i moralul.
Efecte: -micoreaz durerile n arsuri, se reduce perioada de
recuperare, rmn mai puine cicatrice, scade HTA.
-distrugerea unor tipuri de virui de hepatit;
neutralizarea aciunii duntoare a cmpurilor
electromagnetice;
tratamentul distrofiei;
tratamentul hemoroizilor;
crete producia insulinei la bolnavii DZ
neutralizarea iradierii radioactive;
139

ciroza F i reduce cicatricele cheloide.
Magnetoterapia cu cmpuri magnetice slabe, se aplic cu scop
terapeutic i profilactic.
Sistemul nervos. Aciunea benefic asupra somnului
i solicitrii emoionale.
Sistemul cardio-vascular. Se mrete circulaia sangvin n capilare.
mbuntirea permeabilitii vaselor sangvine i a pielii, rezorbia
edemelor. vindecarea mai rapid a traumatismelor, rnilor,
fracturilor.
Magnetoterapie prin magnetopunctur

Aparatul care inlocuieste cu succes,acupunctura cu ace-
''Magnetopunctorul''
ACUPOINT TREASURE este o trus de acupunctur de nalt
tehnologie. Este recomandat pentru scderea presiunii arteriale,
eliminarea inflamaiilor, alinarea durerilor, activarea canalelor
energetice, mbuntete microcirculaia. Este rapid i eficient
n tratarea bolilor, este sigur i nu genereaz efecte secundare
sau infecii de nici un fel dup folosire. Acest produs este prima
invenie de acest tip att n China ct i n strintate i deine
supremaia absolut n categoria sa prin eficien i utilitate.
Numrul patentului este 97103246,7.
140


ACUPOINT TREASURE a fost inventat conform medicinii
tradiionale chineze, terapiei prin acupunctur, terapiei prin
impuls electric i terapiei prin impuls magnetic. Atunci cnd este
folosit pe un punct energetic, raza concentrat de energie
magnetic penetreaz pielea, ajunge la punctul respectiv i l
activeaz. Dup ce a scanat punctele energetice printr-un impuls
electric va cura i activa canalul energetic vizat dar i cele
colaterale activnd microcirculaia corpului i acionnd n
special asupra sectoarelor bolnave. Regularizeaz dereglrile la
nivel cmpurilor biomagnetic i bioelectric tratnd astfel boala i
prevenind n acelai timp apariia altora. De altfel el mai este
numit i acul fermecat. Timp de peste 10 ani de cercetri i
aplicaii clinice a ridicat eficacitatea aparatului ACUPOINT
TREASURE la 98,4%. A ctigat ncrederea doctorilor n
medicin, a experilor i a pacienilor din ntreaga lume.
ACUPOINT TREASURE a primit premiul de aur a
Trgului Internaional de Inventic The First International
Einstein New Invention Fair, New Technology (Products)
Exhibition din 1997. ACUPOINT TREASURE va nlocui cu
siguran alte terapii, devenind instrumentul ideal de ngrijire a
sntii pentru orice familie din ntreaga lume. ACUPOINT
TREASURE va fi o comoar indispensabil a vieii
dumneavoastr i cu siguran vei simi magia ei imediat dup ce
o vei folosi. < Pentru tratament sau comanda >
141


Dispozitivul care ndreapt si ntinde coloana.
ROLAP-Magneti-Nichel si cauciuc special.
Dispozitiv terapeutic pentru masaj. Firma NIKKEN
Cu ajutorul acestui instrument {confectionat din inox, rulmenti
magnetici si acoperit cu un cauciuc special} Terapeutul, reuseste
s ntind coloana vertebral, s ndrepte
coloana{scolioza},reduce si elimin durerile musculare, lombare,
toracice, cervicale dar si a membrelor inferioare si superioare.
MASAJUL COLOANEI VERTEBRALE CU ROLE DE JAD,
TURMALINA SI INFRAROSU

Beneficiile patului de masaj automat
cu role de jad,turmalina si infrarosu sunt:
tratarea afectiunilor coloanei vertebrale,
sciatica, scolioza, lombosciatica, cifoza,
lordoza, reumatism, spondiloz si alte
probleme de acest gen.
Elimina toxinele din corp, face o detoxifiere profunda. Astfel,
veti scapa de acumularile de metale grele cancerigene, alcool,
nicotina, acid sulfuric, colesterol. In concluzie, va poate ajuta sa
va lasati de fumat sau sa mai reduceti numarul de tigari fumate /
zi pentru ca va ajuta sa eliminati nicotina din organism, asadar sa
scapati de sursa de dependenta.
142

*datorita razelor infrarosii(analgesic,antiexudativ,
antihemoragic;anti-inflamator,antineuralgic, antiedematos,
antiseptic;antispasmodic;vasodilator) contribuie enorm la
dilatarea vaselor de sange si a capilariilor, rezultand un flux mai
mare de sange oxigenat catre muschi si incheieturi. Amelioreaza
si calmeaza durerile de incheieturi.
reduce spasmele musculare, vindeca fibrele bolnave sau slabite.
Stimuleaza activitatea celulara. Cresterea numarului de celule
albe intarirea sistemului imunitar.
* excelent in tratarea tulburarilor endocrine (suprarenale,
reglarea menstruatiei, tulburari de menopauza)
* tratarea afectiunilor legate de circulatia sangvina
(hipotensiune si hipertensiune, ateroscleroza, sindromul miinilor
si picioarelor reci, dureri de picioare)
* este extrem de benefic impotria insomniilor, starilor de stres,
migrenelor, ametelilor, oboselii cronice, depresiilor.
* este util pentru arderea grasimilor si pentru a va mentine in
forma Are o functie de echilibrare, care inseamna pana la urma
ca cei supraponderali vor avea o pofta de mancare scazuta dupa
sedintele pe patul de masaj automat Astfel, patul cu jad arde
calorii si tine greutatea sub control.
La nclzire, TURMALINA creeaz un cmp magnetic
slab, eman raze infraroii de und lung (FRAI) i anioni (ionii
ncrcai negativ), care au urmtoarele efecte:
- mrete metabolismul celular, se mbuntete schimbul de
substane;
- mbuntete circulaia sangvin local;
- restabilete funcia sistemului limfatic;
143

- restabileste sistemele endocrin i cel hormonal;
- mbuntete alimentarea organelor i esuturilor;
- contribuie la meninerea echilibrului sistemului nervos
vegetativ (sistemul de excitare i nhibare a psihicului);
- asigur energia vital pentru organism;
Mai multe laboratoare tiinifice anun despre efectele,
obinute n urma cercetrilor FRAI:
o nimicirea unor tipuri de virui de hepatit;
o neutralizarea aciunii duntoare a cmpurilor
electromagnetice;
o tratamentul distrofiei;
o tratamentul hemoroizilor;
o creterea producerii insulinei la bolnavii de diabet;
o neutralizarea iradierii radioactive;
o
144


Masajul complet automatizat (nu necesita scoaterea
imbracamintei) include 3 metode terapeutice:
eliberarea presiunii din coloana prin elongarea mecanica;
presopunctura i acupunctur
moxibustie ~ reflexoterapie cu cldura pietrelor de jad
Este util in tratarea si prevenirea a mai multor afectiuni:
-afectiuni ale coloanei: sciatica, spondiloze, lombosciatica, cifoze,
scolioze, lordoze, reumatism etc;
stres, migrene, ameteli, insomnii, oboseala cronica, instabilitate
emotionala, depresii;
tulburari endocrine: suprarenale, reglarea ciclului, tulburari de
menopauza, disfunctii sexuale(impotenta, frigiditate) etc;
afectiuni circulatorii: hipo si hipertensiune, ateroscleroza,
sindromul manilor si picioarelor reci, dureri de picioare, etc.
recuperare la paralizie partiala in urma unui accident cardio-
vascular, slabiciune musculara, etc
Efectul uimitor este resimtit chiar dupa prima cura de 15 sedinte
de masaj
Contraindicatii: tuberculoza, osteoporoza gradul III si IV, sarcina,
tromboflebita, ulcere varicoase pe partea dorsala a picioarelor,
interventii chirurgicale pe coloana sub 1,5 ani, proteze la inima
(Supape), proteze, discuri artificiale la coloana, orice boala cu
transmitere prin atingere directa sau indirecta, persoane cu o
greutate mai mare de 120-125 kg.

145

REFLEXOTERAPIE
REFLEXELE sunt activitti fundamentale ale sistem. nervos prin
care se regleaz relatiile diverselor componente ale organismului
sau relatiile cu mediul extern.
Reflexele au fost descrise de DESCARTES, iar HEAD si MAKENZIE
au descris ,,zonele HEAD reflexe, sensibile sau dureroase pe piele
n legatur cu organe bolnave.
In 1911, BARCEVSKI a descoperit c masajul acestor zone,
amelioreaz suferinele unor organe bolnave.
EX: - tahicardie-ntinderea gtului, suflarea n balon, nghiitul
pinii, atingerea luetei, au efecte bune pe S.N. parasimpatic,cu
atenuarea ritmului cardiac crescut.
-arterita: - piciorul sntos n ap fierbinte
-zone reflexogene pe: limb, mucoasa nazal, urechi, coloana
vertebral, picioare, mini.
REFLEXOLOGIA:-reflexodiagnostic pe zone sensibile--
reflexoterapie:
1911-ABRAMS-(SUA) a descris reflexoterapia vertebral, prin
masaj cu vrful degetului pe apofizele spinoase vertebrale:
vertebroterapie)
C1-cap, creier,vertij, auz,nevralgie faciala.
C2-auz,boli otice,corzi vocale,splina,pancreas,aritmie.
C3-gingii, dinti, amigdale,faringe, cefalee, pancreas.
C4- astm bronsic, emfizem.
C5-sughi, pareza mbr. superior.
C6-tahicardie, boala Parkinson.
C7-tahicardie, b. Basedow,tremor,reanimare.
D1-dilatator al pupilei
146

D2-scade TA
D3- tonifica plexul solar,contracta pilorul
D4- contra dispneii.
D5- relaxeaza pilorul, tonifica pancreasul,insomnie. .
D6- contracta vezica biliara
D7- coleretic,evacuiaza VB, boli ovare.
D8- boli SP, F, R.
D9-tonific ovarele,dilatator al coledocului,dismenoree
D10- vazodilatator arterial, gut, diabet, edeme, litiaz renal
D11- 12-boli IS. TDS. b.prostat, TDS, incontinen urinar.
L1- boli F, SP, IG ascendent.
L2- boli R, IG transversal,TDS
L3- contract colonul descendent.
L4- contract sigmoidul si rectul.
L5- enurezis.
S1- tonific erectia, frigiditate.
S2- contract rectul.
S3,4- boala hemoroidal .
S5- criza hemoroizi, tonific erecia, frigiditate.
REFLEXOLOGIA PICIORULUI
Se foloseste in scop diagnostic pe zone sensibile si terapeutic
- deblocheaz circulatia Qi in MP si a XUE.
Normalizeaza functia organului afectat.(schema)
Se efectuiaz prin masaj manual sau instrumental, pe piele
curata, uscata, sanatoasa, fara ulei, talc.
In suferintele acute- 2-3 masaje/zi.(vezi AA)
In suferinele cronice- 3 masaje/sptmn.
147

Alte terapii complementare, neconvenionale sunt: apiterapie,
climatoterapie, cromoterapie, fitoterapie, meloterapie,
homeopatie, psihoterapie, hidroterapie, fizioterapie, silvoterapie,
talazoterapie, crenoterapie, mineraloterapie, ozonoterapie,
cristaloterapie.

MELOTERAPIE-muzicoterapie
Muzica este o explozie a sufletului, lege moral. Muzica este
vindectoare. Este o manifestare exploziv a umanittii. Este ceva
care ne ncnt pe toti. Din orice cultur am proveni, fiecare
iubeste muzica.Muzica ajut ca oamenii sa rmna tineri. Frica de
a fi prsit, de a rmne singur, numai muzica i-o poate ndeprta.
Simplu spus, muzica vindec. "Cine poate merge, poate dansa, cine
poate vorbi, poate cnta.
Atunci cnd cuvintele nu mai au nimic a spune, incepe muzica,
care exprim ce nu poate fi spus, dar care nu e posibil s rmn
tcut.
Compozitori: BETHOVEN, DEBOUSSY, CEAIKOVSKI, VERDI,
PAGANINI, DVORAK, SHUBERT, BACH, MOZART, CHOPIN, RAVEL,
MONTEVERDI, LISZT, IOVU, STRAUSS.
Prof. dr.Th. Iamandescu-ef catedr Muzicoterapie-remarc
efectul antalgic n ginecologie, chirurgie al muzicii clasice,
romantice i efectul de activare a scoarei cerebrale cu
mbuntirea memoriei,stimularea imunitii i scderea glicemiei
(Haendel, Teleman, Wagner, Mozart)

APITERAPIE-remedii tmduitoare multiseculare tradiionale
(miere i produse)pstrarea echilibrului biologicsntate.
148

Mierea i produsele melifere (polen, propolis, venin, lptior de
matc, faguri i cpcele cu miere, pstura) are efecte deosebite
n afeciuni urinare infantile, enurezis, insomnie, tulburri
digestive, impiedica fermentatia gastrointestinal, efect laxativ,
dureri musculoarticulare, efect neurotrofic, spasme musculare,
boli respiratorii, alergice, afectiuni rino-sinuzale,
faringolaringiene, boli hepatice, cutanate, dezvoltarea dinilor,
creste concentraia Ca, combate oboseala, efect hipotensor,
antivertij, antimigrenos, creste rezistena fizic, performante
sportive sporirea vitalitii.(dextroza, levuloza), corecteaz K
(+oet de mere) efect antiartritic, bactericid, antitusic, epitelizant
(arsuri). Este aliment medicament cu numeroase caliti
terapeutice i coninut bogat n micro elemente
(Fe,Cu,Mn,Mg,K,Si,Na,P,Cl,) si vitamine. Se utilizeaz si asociat cu
terapia cu oet de mere, alge marine, fitoterapie.

HOMEOPATIE
Fundamentat pe numeroase cercetri medicale, H folosete
remedii n diluii infinitezimale de origine vegetal, animal,
mineral, care acioneaz prin stimularea mecanizmelor de
aprare ale organizmului, dar n mod diferit n funcie de
particularitile individuale ale bolnavului. Tratamentul H. poate fi
efectuat la toate vrstele si pentru toate bolile acute sau cronice,
tulburri de crestere, boli metabolice, menopauza, TDS, depresie,
anxietate.
NU se trateaz boli chirurgicale, CC, D.Z, boli genetice.
149

Pe durata terapiei H. se va interzice consumul de cafea, alcool,
ceai negru i ment. Remediile se administreaz sub form de
pilule, granule, soluii.
NU au efecte adverse i nu sunt toxice.
Se vor prescrie numai de medicul specializat n H.

CROMOTERAPIE
Stiina folosirii culorilor n terapia unor suferine, este
cunoscut si utilizat de mii de ani n CHINA i EGIPT, apoi i n
JAPONIA, RUSIA, EUROPA, (GERMANIA, ANGLIA, FRANTA,
ROMNIA).
Starea noastr de spirit, atentia, odihna, nvarea i memorarea
sunt influenate de culorile din mediul ambiant. (culoarea casei,
lenjeria, mbrcmintea, nclmintea, (galben la copii) sala de
operaii i halate-verde, ambalaje-albastru, verde sau vernil)
ROSU: dinamizeaz energia corpului, sistemul circulator,
combate senzaia de frig, tristeea, creste tonusul i pasiunea.
Contraindicat la bolnavi agitai, psihici, HTA, febr,
ROZ:crete optimismul, armonizeaz psihicul (haine, dormitor)
GALBEN:elimin oboseala, teama, nvioreaz, inbuntete
memoria, crete puterea de decizie si ritmul cardiac.
Nu este indicat la persoane isterice, alcoolice.
PORTOCALIU: Mreste energia, alung emotia, nveselete,
Amelioreaz acuzele cardiace, digestive, renale, endocrine.
ALBASTRU:EFECT RCORITOR, (arsuri, febr) calmeaz dureri de
stomac, scade TA, acuze F, PANCREAS, P, R, combate insomnia si
oboseala, accentuiaz depresia.
150

VERDE: culoarea vindecrii, creste Qi vital, echilibrul, ajut la
eliminarea toxinelor, stimuleaz activitatea cerebral, vederea.
ALB:puritate, linite, simbolul cureniei, snttii, senzatiei de
prospeime, scade randamentul muncii, stres-ul.
NEGRU: culoarea misterelor,> depresia, scade durerile
reumatice, dentare, osoase.
VIOLET:,,regal stimuleaz intelectul, amelioreaz tulb.
psihice, crete rezistena organismului, P, XUE, Endocrine.
Beneficiile luminii solare sunt cunoscute inca din vechime. Atat
grecii cat si romanii au inteles ca lumina solara poate juca un rol
important in vindecare, desi mecanismele actiunii acesteia erau
necunoscute.



Senzatia de confort oferita de lumina solara se extinde asupra
intregului sistem biologic al organismului uman, ea avand
capacitatea de a oferi o parte din energia necesara functionarii
optime a aparatelor si sistemelor acestuia. Asa cum plantele au
nevoie de lumina in procesul de fotosinteza si noi avem nevoie de
aceasta sursa de energie pentru sustinerea metabolismului si a
sistemului endocrin. Lumina solara contribuie la reglarea multor
procese biologice importante. Este bine cunoscut faptul ca sinteza
vitaminei D se face in prezenta soarelui, aceasta avand un rol
151

important in fixarea calciului in oase si contribuind astfel la
dezvoltarea armonioasa a acestora.
Utilizarea in epoca moderna a terapiei cu lumina nu este un
fenomen recent. Inca in anul 1903, fizicianul danez Niels Ryberg
Finsen a primit premiul Nobel pentru activitatea sa legata de
terapia cu lumina, el utilizand descoperirile facute pentru a
construi un aparat ce putea emite lumina cu lungimi de unda
similare luminii solare. Utilizand acest aparat Finsen a reusit atunci
sa trateze cu succes o forma grava de tuberculoza a pielii.
In anii '60 cercetarile au demonstrat in ce mod este influentat
sistemul biologic al organismului uman de lumina laser cu joasa
putere. S-a descoperit atunci ca un element decisiv in obtinerea
rezultatelor era polarizarea luminii.
Mai tarziu, in anul 1981, cercetatorii maghiari au evidentiat
importanta polarizarii laserului in obtinerea efectului de
biostimulare si de reglare a activitatii membranare celulare.
Aparatele moderne care utilizeaza astazi terapia cu lumina emit o
lumina vizibila incoerenta polarizata sau lumina in afara fazei.
Spectrul lungimilor de unda este cuprins intre 400 nm si 2000 nm
exceptand deci spectrul razelor ultraviolete, potential nocive
organismului.
Sistemul terapiei cu lumina actioneaza ca un declanstor si
reglator al proceselor biologice, care ajuta organismul sa se
regenereze, sa-si redobandeasca echilibrul si prin urmare sa se
autovindece.
Fiecare din lungimile de unda a luminii vizibile are efecte
asupra organismului, acesta avand nevoie de o gama larga de
frecvente pentru bunastarea fizica si mentala.
152

Beneficiile terapiei cu lumina asupra organismului uman se
extind de la utilizarea in cosmetica pana la tratarea si recuperarea
afectiunilor grave ale pielii.
Rezultate exceptionale au fost obtinute in utilizarea terapiei
cu lumina in cazul unor afectiuni ale pielii si vindecarii ranilor,
precum acneea, inflamatii cutanate, dermatite, alergii cutanate,
eczeme, ulcere varicoase sau de decubit, arsuri.
Utilizarea in cosmetica este din ce in ce mai agreata, lumina
polarizata fiind capabila sa diminueze sau chiar sa inlature liniile si
ridurile fine din jurul ochilor sau gurii. Deasemenea s-a demonstrat
ca lumina polarizata are capacitatea de a patrunde chiar mai adanc
in tesuturi, atingand testuturile subcutanate, si combinata cu alte
terapii specifice are efecte pozitive in indepartarea celulitei,
efectele regenerative ale terapiei cu lumina polarizata sustinand
orice tratament cosmetic de calitate.
Terapia cu lumina polarizata ofera o ameliorare a durerilor
articulare din artritele reumatice, reduce durerea musculara avand
efect direct asupra muschiului prin relaxarea spasmului, stimuleaza
reducerea contracturii si edemului local, reducand astfel timpul de
vindecare si permitand reluarea rapida a activitatii normale.
In cazul arsurilor, chiar si al arsurilor profunde de gradul II, terapia
cu lumina contribuie prin efectele de remitere a durerii si de
regenerare cutanata la o vindecare mai rapida si fara sechele.
Tratamentul este de durata si trebuie efectuat zilnic, insa
rezultatele sunt de-a dreptul spectaculoase.
Deasemenea in cazul ulcerelor cutanate diabetice, varicoase
sau de decubit, lumina polarizata are efecte benefice prin calitatea
sa de a declansa si stimula regenerarea tesutrilor subcutanat si
153

cutanat, vindecarea fiind mult mai rapida si mai estetica.
Tratamentele cu lumina polarizata se pot urma atat in cadrul
centrelor de sanatate sau spitale cat si la domiciliu.
Este de preferat insa ca aceste tratamente sa se desfasoare
totusi sub indrumarea unui medic specialist.

FITOTERAPIE
Folosesc efectele curative ale plantelor, bine cunoscute i
verificate din cele mai vechi timpuri n medicina empiric i care
acum sunt revalorificate intens pe toate continentele lumii.
Reetele fitoterapice sunt destinate att,,farmaciei casnice ct
i industriei farmaceutice.In conditiile geografice si pedoclimatice
ale rii noastre exist > 3600 specii de plante din care aproape
400 sunt utilizate ca plante medicinale cu proprieti curative.
Tot mai multi specialisti antrenati n cercetarea si realizarea
unor noi produse farmaceutice, fitoterapia are tendina
dezvoltrii.
Produsele fitoterapice se administreaz sub form de extracte,
siropuri, tincturi, infuzie, decoct, macerate, pulberi, uleiuri
volatile, vin medicinal, inhalaie, cataplasme, oet aromat, bi cu
plante.
Efecte: antiinflamator, (reduc prostaglandina) antiseptic,
carminativ, sedativ, vazodilatator, antitusic, antalgic,
antipruriginos, bacteriostatic.
Momentul optim pentru recoltare este in funcie de stadiul de
vegetaie si de anotimp, dar pe vreme uscat:
Rdcina, rizomii, bulbii, tuberculiiprimvara
Partea aerian-nainte de nflorire sau la nflorire complet
154

Muguri--primvara devreme. Scoara--primvara
Frunze la maturare. Flori--la nceputul nfloririi.
Fructe-- coapte. Semine--la maturare.
Toate prtile recoltate se usuc n straturi subiri si la utilizare
se spal cu ap rece.

FITOBALNEOLOGIE
Foloseste bi generale si bi locale cu plante medicinale cu
efecte bune: sedativ, decongestionant, antiseptic, antipruriginos,
antiinflamator, cicatrizant, n cura extern cu indicaii n: distonie
neurovegetativ, astenie nervoas, diverse dermatoze, boli
reumatice, tulburri circulatorii, tulburri de menopauz, afeciuni
alergice.
Se aplic bi cu plante, zilnice la T*-36-40*-10 zile.

AROMATERAPIE
Folosete uleiuri eterice volatile, aromate cu efect
antimicrobian
bacteriostatic si bactericid, antiseptic, antispastic.
Uleiurile aromatice contin: hidrocarburi, alcooli, aldehide,
terpeni, cetone, fenoli, oxizi, esteri, cu arome diverse.
Plante aromatice: busuioc, rozmarin, cimbru, levnic, tei,
coriandru, salvie, sovrv, cuioare, scorioar, mueel, anason.
Se foloseste de peste 6000 ani cu uleiuri naturale si aplicat la
domiciliu, n scoli, unitti sanitare pe cale intern, sau extern sub
form de candel, inhalaii, bi, comprese, masaj.
Indicatii: b.respiratorii, cardiovasculare, digestive,
genitourinare, nervoase, rinosinuzite, faringolaringite cu efecte
155

antiinflamatorii, antiseptice, bactericide, sedative. Nu au efecte
secundare. (atenie la alergici).

CRISTALOTERAPIE
Caracteristicile materiale si spirituale ale cristalelor, ncrcarea
piezoelectric i magnetic ca i iradierea infraroie, permit
folosirea acestora in scop terapeutic, autoprotectie, mbunatatirea
conditiilor si modului de viata.
Cristalele posed vibraie compatibil rezonant cu energiile
corpului uman, cu aura energetic de protecie a fiecrui om.
Purificarea i activarea Qi acristalelor este obligatorie nainte de
tratament prin strngere n mn, expunere la soare 4 ore, sau n
ap srat, iar alegerea cristalelor n funcie de zodie i bioritm,
curativ va realiza echilibrarea si reechilibrarea canalelor i centrilor
energetici deblocnd circulaia Qi..
Proprietatea piezoelectric a cristalelor le confer puterea de a
produce, nmagazina i transfera energie care rchilibreaz circulaia
Qi i are efect curativ. (Cuarul este cel mai intens i economic
generator de energie- mai ales cel sintetizat n laborator. Cristalele
depoziteaz i conduc energie. Ele pot absorbi un tip de energie i
pot emite un alt tip atunci cnd sunt strnse, nclzite sau rcite.
Cristalele de cuar absorb att magnetism din centrul Terrei ct i
radiaie solar, dup care pot emite energie. Energia care radiaz
din cuarul clar i din alte cristale e compatibil cu aura uman;
acest atribut asigurndu-le
puteri curative.
Cristalele corect alese pot efectua purificarea si incrcarea
energetic a apei i protecia-energizarea locuinei.
156

Cristalele, sferele, geodele, aezate n cas reprezint o oaz de
energie pur, sntate i armonie, care ndeprteaz energiile
negative din acel spaiu, mrind protecia mpotriva atacurilor
psihice i randamentul intelectual, normalizeaz somnul.

Ozonoterapie
Este o metod de tratament nemedicamentos care folosete un
amestec de oxigen-ozon ce permite reducerea consumului de
medicamente i a reaciilor secundare provocate de ele.
Terapia este apreciat i se bazez pe proprietile ozonului:
- antimicrobian, antiviral, antifungic,
- antiinflamatorie i imunomodulatorie
- de reglare sistemic a homeostaziei organismului
- optimizarea funciilor organelor i sistemelor
Istoric- 1896, Nicola Tesla- primul generator de ozon Medical,
A. Wolff-1916-Germania-aplicarea ozonului n chirurgia de
campanie ptr. tratarea plgilor infectate,
Laquer, Solvatini, D.Stoker-1933, Londra- Ozonul n terapia
astmului bronic i TBC pulmonar.
A. Fisch n practica stomatologic i Robert Mayer-1940 n
pediatrie.
1961- Hans Wolff autohemoterapia
1987-Renate Viebahn, Siegfrid Rilling-primul tratat de
Ozonoterapie cu protocoale de terapie ptr. 100 boli.
1988-Freberg, Carpendale-efectul antiviral al ozonului asupra
virusului SIDA, cretera intervalului ntre puseele acute de scleroz
multipl i poliartrit (Simonetti-2004), scderea rezistenei la
radio-chimio-terapie (Clavo-2004)
157

Ozonul NU are efecte mutagene i CC iar probabilitatea unor
reacii secundare este 0 (larg folosit n SUA, Cuba, Suedia, Rusia,
Anglia, Canada, Germania, Ucraina, Italia, Spania, Mexic, Brazilia,
Romnia)
Ozonul are efecte oxidative majore datorit instabilitii sale
care duce la formarea O2 atomic i RL ai O2, ce acioneaz negativ
asupra celulei vii. Concentraiile mari de ozon irit cile
respiratorii.
Concentraiile mici de ozon n oxigen medicinal- de 50 x mai mici
dect doza toxic, au efecte curative, fiind un stres oxidativ
controlat avnd ca scop activarea proceselor metabolice i
enzimatice din organism. Ozonul este de 2 ori mai intens bactericid
dect clorul (formeaz peroxizi cu efect distructiv asupra microbilor
patogeni). Nu distruge flora saprofit.
Ozonoterapia reface funcia de transport de O2 a sngelui, iar
amestecul de ozon-oxigen crete cantitatea de O2 n snge, care
activeaz procesele metabolice ale hematiilor i crete rezistena
membranei eritrocitare.
Ameliorarea fluiditii sngelui conduce la diminuarea hipoxiei
esuturilor.
Aciune metabolic: chiar i n cazul administrrii unor doze
foarte mici de oxigen i ozon sunt activate o serie ntreag de
mecanisme enzimatice, metabolismul CH, lipidelor, proteinelor, cu
formare de ATP- principala surs de energie a celulei. Studiile au
demonstrat faptul c i n cazul unei administrri locale a
amestecului de O2-O3 metabolismul celular este intensificat att la
nivel local ct i la nivelul ntregului organism.
158

Aciune imunomodulatorie- prin creterea gradului de oxigenare
a organismului. n concentraii mici ozonul are o aciune de imuno
stimulare, n concentraii mari - imunosupresoare.
Aciune antiinflamatorie: ozonul duce la oxidarea
prostaglandinelor- mediatorii proceselor metabolice-fapt care duce
la ameliorarea proceselor metabolice i diminuarea inflamaiei.
Aciune antioxidant i detoxifiant a ozonului se manifest prin
capacitatea lui (n doze terapeutice) s rup mecanismele de
formare a RL, s stopeze peroxidarea lipidelor i s stimuleze
sistemele antiRL.
(Superoxid dismutaza (SOD). Se modific reacia acido-bazic
ctre una mai alcalin, se elimin acidul lactic. Crete cantitatea de
glutation i glutationperoxidaz. Ozonoterapia se administreaz
prin:
*metode cu aciune general (sistemic):
1.Autohemoterapia major care const n prelevarea n pungi
speciale a unei cantiti de snge venos (50-100-150 ml) din vena
cubital i care este amestecat cu o cantitate egal de ozon de o
anumit concentraie dup care este reperfuzat pacientului.
Autohemoterapia major este recomandat n afeciuni cu
caracter mai grav (b. cardiovasculare, b. autoimune, afeciuni
hepatice, b. neurologice).
2. Autohemoterapia minor const n prelevarea a 10-15 ml de
snge venos care este amestecat cu o cantitate egal de ozon de o
anumit concentraie. Amestecul obtinut este injectat imediat
intramuscular.
159

Procedura este trecut n protocolul de lucru pentru tratarea
strilor de deficit imunitar secundar, stri gripale i alte infecii
virale, afeciuni dermatologice (acnee).
3. Insuflaii rectale cu ozon. Dup o pregtire prealabil a
pacientului, se introduce o anumit cantitate de ozon pe cale
rectal. Procedura are att o aciune local (antiinflamatorie,
regenerativ, antiseptic i de refacere a florei intestinale), ct i o
aciune general, deorece ozonul se absoarbe foarte usor prin
mucoasa intestinal. Insuflaia rectal poate fi o alternativ la
autohemoterapia major.
Metode cu aciune local:
1.Infiltraii subcutanate. Cu ajutorul unei seringi se fac infiltraii
subcutane locale n zonele cu probleme, puncte dureroase,
paravertebral, periarticular. Se infiltreaz un amestec de oxigen-
ozon n concentraii mici. Procedura se aplic n b. de piele,
reumatologie, insuficien circulatorie periferic, medicin estetic
(celulit).
2. Infiltraii intramusculare n puncte triger n tratamentul unor
afeciuni reumatismale sau nevralgii.
3. Infiltraii intraarticulare n cazul unor b. reumatismale,
artroze.
4.Ozonopunctura - infiltraii cu ozon n punctele de acupunctur.
5. Utilizare intern i extern a apei i uleiului ozonificate pentru
afeciuni dermatologice, stomatologice, afeciuni digestive.
6. Utilizarea local a amestecului de oxigen-ozon n saci hipobarici
n tratamentul unor plgi infectate, ulcere varicoase, n
arteriopatii
ale membrelor inferioare, boli dermatologice.
160

Ozonoterapia se justific prin:
- grad ridicat de aplicabilitate;
- lipsa efectelor adverse;
- numr limitat de contraindicaii;
- apariia rapid a efectelor terapeutice;
- numrul crescut de reacii alergice la foarte multe
medicamente;
- creterea numrului de contraindicaii i reacii secundare la
un
numr mare de medicamente;
- un numr mare de afeciuni conexe care duc la administrarea
unui numr mare de medicamente cu efecte contrare.
- tratamente de lung durat ("pentru toat viaa") deseori
ineficiente care trateaz simptomele i efectele bolii i nu cauza.
- preuri mari la medicamente i lipsa lor n farmacii;
- lipsa unor msuri eficiente de prevenie a unor boli;
Datorit efectelor terapeutice multiple, ozonoterapia are o
gam
foarte larg de domenii de aplicare.
Afeciuni reumatologice: artroze (coxartroze, gonartroze,
spondiloartroze, artroze ale articulaiilor mici), discopatii, hernia de
disc, afectiuni inflamatorii ale articulaiilor, tendinite, bursite,
fibromialgii, contracturi musculare.
Eficiena terapeutic ridicat in cazul acestor afeciuni se
datorez aciunii antiinflamatorii, antialgice, miorelaxante,
condroprotectoare i de refacere a funciei articulare, actiunii
reparatorii asupra reelelor nervoase periferice, n tratamentul
oricrui sindrom algic.
161

Afeciuni cardiovasculare: ozonoterapia are n primul rnd un rol
n prevenirea unor afeciuni cardiovasculare cu inciden ridicat
(ASC, cardiopatie ischemic, HTA, arterite, boli ale venelor).
Amestecul de ozon-oxigen are capacitatea de a ameliora circulaia
periferic capilar, are efect vasodilatator, restabilete funcia de
transport a oxigenului care i revine sngelui, reduce inflamaia
endotelial a vaselor sanguine, scade colesterolul i glicemia, crete
vscozitatea sanguin, reduce valorile presiunii arteriale.
Datorit aciunii de ameliorare a metabolismului i de protecie
a vaselor sanguine ozonoterapia este eficient i recomandat n
tratamentul complicaiilor DZ, pentru prevenirea fenomenelor de
mbtnire a organismului, pentru creterea perfomanelor fizice i
intelectuale.
Afeciuni dermatologice i n medicina estetic: dermatite,
micoze, herpes, psoriazis, acnee, cicatrici, cheloide, plgi
chirurgicale, vergeturi, riduri, celulit.
Prevenia i tratamentul unor afeciuni neurodegenerative este
un capitol important al ozonoterapiei: B. Alzheimer, B. Parkinson,
scleroza multipl, scleroza amitrofic, recuperarea post AVC dar i
recuperarea dup orice trumatism al SNC.
Afeciuni gastro-intestinale i hepato-biliare: amestecul de O2-O3
are o aciune benefic asupra metabolismului hepatic, crete nivelul
de oxigenare a hepatocitelor i vitalitatea lor, crete
capacitatea de detoxifiere a ficatului. Ozonul regenereaz flora
intestinal i mucoasa. Influeneaz negativ dezvoltarea
Helicobacter pilori.
Contraindicaiile ozonoterapiei:
-Hipertiroidismul;
162

-Deficitul de Glucoz-6-fosfatdehidrogenaz
-Hipertensiune arterial >160 mm Hg.
-Accidentul vascular hemoragic
-Stri posthemoragice
-Trombocitopenii
n concluzie:
Ozonoterapia nu este un "panaceu", nu este o soluie
"miraculoas" care poate vindeca orice i oricnd dar trebuie reinut
c:
- este o metod eficient de prevenie a unor boli si a
complicaiilor;
- este o metod eficient de diminuare a puseelor acute, de
prevenire a mbtrnirii precoce;
- mbuntete substanial calitatea vieii i crete sperana de
via la bolnavii cronici;
- reduce consumul de medicamente i reaciile secundare
provocate de acestea;
- poate evita intervenii chirurgicale;
- este agent cosmetic ce acioneaz att din exterior ct i din
interior;
n condiiile alimentaiei moderne extrem de chimizat i
aditivat, toxic, desechilibrat i nociv, pacientul va fi sftuit
referitor la consumul unor produse alimentare naturale, pe ct
posibil ecologice, fr exces de grsimi i dulciuri, predominent cu
fructe i legume proaspete, condimente din plante aromate i
beneficiile produselor fitoterapeutice.


163

Cele mai sntoase 100 de alimente
n cazul legumelor i fructelor se recomand ca acestea s fie
consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale
indicate de medici trebuie administrate sub form de infuzii,
pulberi, decoct sau tincturi.
V prezentm lista acestor alimente i indicaii:
Piele+pr-1. Pepenele. Are foarte puine calorii i este excelent n
meninerea fermitii pielii.
2.Iaurtul degresat. Are o concentraie ridicat de vit.A i bacteriile
coninute mbuntesc aspectul pielii.
3. Grul. Are Ca, AG, dioxid de siliciuprovizii de sntate pentru
piele, pr, unghii.
4. Orzul.Conine subst.bioactive, nfrumuseeaz i
revitalizeaz. Este energizant-,,pinea sracilor-plant sfnt-la
chinezi, cu efecte terapeutice bune mai ales primvara-orz
germinat, ca orz verde, suc, macerat, pulbere: antiinflamator,
detoxifiant, antialergic, coleretic, antianemic, antiulceros,
remineralizant, vitaminizant,TDS, hipoglicemiant, fluidifiant i
expectorant.
5.Cimbrul.Cur organismul i red strlucirea prului.
6. Hreanul. Regenereaz prul, pielea, unghiile (substane active).
7.Mutarul. Regleaz fluxul sanguin n piele.
Rinichi- 8.Sfecla roie.Stimuleaz arderile celulare.
9.Viinele. Conin K-n exces se elimin prin R.
10. Castravetele-mult ap i stimuleaz R.
11. elina. Protectia R de infecii virale.
12. Varza roie. Aminoacizii i proteinele acioneaz ca filtru
ptr.R.
164

13. Gulia. Vit.C protejeaz R, (ac. uric)regleaz glicemia, Fe i P
energizeaz.
14. Ridichea neagr - bactericid
15. Varza murat. Detoxific organizm.
16.Hrica-folosit ca produs dietetic n cazul b.R i DZ. n HTA.
17. Ptrunjelul- deine combinaie de minerale ptr. a cura
rinichii.
Sist.osteoarticular-18. Migdalele. Conin Mg,-metabolism osos.
19. Spanacul. Aduce n organism necesarul de Ca si Fe ptr
rezistena
oaselor i funcionarea muchilor.
20. Meiul.Deosebit de bun pentru copii, crora le ntrete dinii,
oasele i stimuleaz creterea.
21. Secara. Benefic pentru dini, oase, muchi i digestie. Este o
surs ideal de oligoelemente, - Bo, vit.K, Mg, Mn, Fe, Zn.
22. Brnza.Este o surs de Ca, contribuind la ntrirea oaselor.
Intestine-stomac-
23.Tinctura de fenicul.Protejeaz mucoasele
24. Pstrnacul. Stimuleaz digestia.
25. Mango. Are vit.A i AO ce apr mucoasa IS.
26. Arpacaul. Aduce n organism necesarul de fibre, Mg i P pentru
digestie.
27. Mrarul. Amelioreaz indigestia.
28. Soia. Are proprieti antiCC
29. Nucile -conin o form pu de Omega 3, reduce riscul
de CC al IS-IG, protecia sistemului cardiovascular.
Ficat-30. Anghinarea - are proteine regenerative, iar acidul folic i
AO si previn bolile F, scade colesterolul.
165

31.Suc de ridiche.Stimuleaz secreia bilei.
32. Conopida. Contribuie la protejarea i mbuntirea activitii
ficatului.
33. Drojdia de bere. E sursde vit.B, detoxific F.
34. Nsturelul-.folosit la producerea mutarului i a uleiurilor bune
ptr metabolismul bilei i F.
35.Ppdia.Reduce colesterolul i ajut la funcionarea F.
36.Laptele. Apr ficatul de diferite boli
37.Menta.Uleiurile eseniale stimuleaz secreia VB.,combate
crampele.
38. Carnea de iepure. Degreseaz ficatul.
39. Carnea de vit i mnzat. Conine vit.B, Fe i proteine de
calitate.
Creier-40. Lintea. Conine proteine, glucide i lecitina de care au
nevoie celulele creierului
41. Banana.Bogat n fier, vitamine, minerale, energizant,
ntrete memoria ajut digestia i ncetinete procesul de
mbtrnire.
Efecte bune i n aplicaii ext.
42. Carnea de pasre de curte. Are grsimi i uleiuri care ofer
energie celulelor SNC.
43.Fasolea. Crete puterea de concentrare, stimuleaz digestia.
44. Oul. E o surs bun de proteine, iar glbenuul conine colin,
care ajut la dezvoltarea memoriei.
45. Avocado.-fruct care combate stresul, starea nervoas i
insomnia.
46.SOIA.Conine proteine,fitoestrogeni, uureaz digestia,
substane benefice pentru creier.Consumul excesiv mai ales la
166

copii mici crete riscul de DZ, hipotiroidie, deficit de Zn, (ac.fitic)
malabsorbie a vit. i minerale, la aduli CC sn, extrasistole,
insomnie, ALZHAIMER.
47. Caisele.- amestec ideal de minerale ce stimuleaz neuronii i
digestia.
48. Stafidele. Au mult zahr (75%), resurs de energie ptr creier.
49. Perele. Ajut circulaia sangvin, iar zahrul i substanele
asemntoare hormonilor intensific activitatea creier.
50. Mazrea-bogat n proteine bune ptr.memorie i concentrare.
51.Salata verde opiacee calmeaz SN.
Ochi-52.Castanul slbatic, calmeaz iritaiile i senz. de usturime.
53. Arnica. Uleiurile eseniale calmeaz inflamaiile oculare.
54. Mesteacnul alb. Vit.C, K i Ca, stimuleaza imunitatea ochi.
55.Limba mielului. Are multe taninuri i saponine care reduc
inflamarea vaselor conjunctivale.
56. Rostopasca.Este eficient mpotriva viruilor, n special pentru
ochii uscai, b. F-VB, spasme intestinale, CC cutanat.
57. Gutuia.pectin i Ca, bun pentru alergii i febra fnului.
58. Iarba de silur- calmeaz ochii la persoane tensionate,-mult
la calculator.
59. Grsimea de gin + iarba de silur-aplicat ca unguent pe ochi.
60.Strugurii.- mbuntesc vederea nocturn ca si
afinele,cpsuni.
61.Ptlagina.Taninurile trateaz B.oculare, detoxific.
62.Cpunele ajut n vederea nocturn.
63. Centaurium minus. Tinctura acestei plante vindec b. oculare.
64. Ananasul. Conine numeroase enzime ce relaxeaz ochii celor
ce stau mult la calculator, scade lipidemia.
167

65. Rozmarin. Purific ochii i protejeaz vasele sang. oculare.
Inim-66. Varza. Are mult K i Fe, necesare C i circulaiei
sanguine,
uureaz digestia, scade glicemia.
67. Broccoli. Previne ASC i atacurile de C, prin coninutul de Ca,
Fe i caroten.
68. Ridichea. Previne atacurile de inim.
69. Portocalele. Conin vit.C,-scad colesterolul
70. Morcovul.Acid folic i bioflavonoide protejeaz C.
71. Petele. Ac. grai Omega3 apr vasele.
72. Ceapa. Scade TA, mbuntete activitatea C i circulaia.
73. Usturoiul.-alicina previne AVC, scade HTA, rezisten la
oboseal, antiCC, antidepresiv i detoxifiere.
74.Usturoiul slbatic - leurda. Substanele sale cur sngele.
75. Sparanghelul.Asparagina cur C i vasele sanguine.
76.Cicoarea.scade TA i colesterolul, cur sngele.
77. Uleiul de msline.Energizeaz C i reduce colesterolul .
78. Somonul-surs bun de acizi grai Omega 3, care scad
trigliceride
79. Dovleacul. efect benefic n cazul hiperTA, b.C.
80. Cartofii. Previn AVC-cantitate mare de vit.C.
81. Polenul. Protejeaz C i vasele de snge, revitalizant,
detoxifiant, adjuvant oncologic. (efecte mai bune are polenul crud)
82. Roiile. Diuretice, normalizeaz TA.
83.Mslinele. Reduc colesterolul LDL, TA.
84. Merele.Conin 300 de substane-protecia sistem. vascular.
85. Fasole neagr. 150gmg. Mg-previne aritmia C.
168

86.Coaczele.-- concentraie de minerale i de vit.C, B, D i E,--
circulaie
87. Zmeura.Acioneaz ca o aspirin natural, ntrind sist.
imunitar.
88. Murele.considerate de specialitii germani fructe C active,
laxative.
89. Socul. mbuntete circulaia sang.
90. Piersicile. vit.i oligolemente care protejeaz C.
91. Cireele. mprospteaz resursele de K, Ca, Mg, Fe, P, Si.
92. Rubarba. Fortific inima i scade TA.
93. Grepfruit-o enzim care previne obstruciile vasculare
94. Ciuperca Shitake. Reduce colesterolul. AntiCC.
95. Prunele. Previn tromboza.
96. Curmalele. Sunt bogate n Fe, Ca i K, CH, Reduc TA, anti ASC.
97. Afinele. Pigmentul albastru-elasticitatea vaselor, detoxifiere,
regleaz glicemia.
98. Ovzul. Are acizi grai, benefici n b. CV. i astm bronic.
99. Porumbul. Are vit.D i vit. K.
100. Ardeiul iute-paprika Previne hiperglicemia, are efect antiCC,.
n toate cazurile se indic i infuzia vitaminizant de afin, ctin,
mce, soc, ment, zmeur, ptrunjel.
Studii de analiz nutriional din ntraga lume au concluzionat c
n funcie de coninutul n AO, vitamine, oligoelemente, fibre,
substane bioactive i efectele clinice i curative observate,
fructele, legumele i unele plante medicinale sunt detoxifiante,
hipocalorice i pot fi ntre cele mai utilizate produse n ameliorarea
multor boli.

169

ELEMENTE DE FITOTERAPIE
Este bine cunoscut n toat lumea, c foarte multe plante au
efecte deosebite hipoglicemiante, de curare a pereilor vasculari
i de activare a unor funcii ale organelor interne. Muli dintre
semenii notri, sntoi sau bolnavi, nu tiu s aprecieze darurile
oferite de natur.
Plantele se folosesc sub form de ceai, decoct, infuzie, macerat,
pulbere, tinctur, extract hidroalcoolic, pregtite la domiciliu sau
ca produse chimice medicamentoase n industria farmaceutic i
datorit efectelor lor curative au indicaii multiple. Dac nu exist
contraindicaii se folosesc 3-4 luni cu pauz de 1 lun i se repet,
sub control medical clinic i biologic.
n cele ce urmeaz, enumerm cele mai cunoscute plante din
zona noastr, care au efecte hipoglicemiante recunoscute:
=AFIN, DUD, MSLIN, URZIC, PIN, MESTEACN, CIMBRU, SALVIE,
MUR, ANGHINARE, MCRI, VARZ ALB SAU ROIE, COADA
ORICELULUI, MERIOR (frunze i flori) FASOLE TECI, PORUMB-
MTASE, USTUROI, MR, CTIN, MCE, COARNE, IENUPR,
SPARANGHEL, SALSIFI, PPDIE, BRUSTURE, OVZ- sup din fulgi
de ovz, HASMUI, LPTUCI, SUSAI, PPDIE, UNTIOR, crude n
salate.
=GEMODERIVATE-muguri i mldie de: IENUPR, DUD
NEGRU,AFIN, MUR, ROZMARIN, NUC, ARAR DE CMPIE, ca extracte
hidroglicero-alcoolice n monodoze, foarte uor de administrat i
care se potasocia i cu alte produse fitochimice sau farmaceutice,
fr efecte secundare.
La pacienii obezi se recomand preparate fitoterapice din
cruin, dud, mesteacn, ppdie, mtase de porumb, cozi de
170

ciree, coada calului i bioterapie cu gemoderivate din frasin,
ienupr, fag, dud, rozmarin, afin, mesteacn.
NEUROPATIA DIABETIC i ARTERIOPATIA membrelor inferoare se
trateaz cu ceai de semine de pepene, portocale, glbenele,
gingho biloba care pot reduce depunerile lipidice arteriale.
INFECIILE URINARE RECIDIVANTE beneficiaz de ceaiuri din
merior, nuc, coriandru, urzic, zmeur, sulfin, sovrv, coada
calului, cimbrior, levnic, ghimpe, soc, mueel, mtase de
porumb.
N CAZUL CRETERii UREII SANGUINE, rezultate bune se obin cu
ceaiuri i infuzii de: afin, urzic, salvie, mesteacn, mtase de
porumb, ptrunjel, ctin, mce, dud, nuc, suntoare.
GEMODERIVATE: dud negru, afin, mur, rozmarin, arar de
cmpie, ienupr, urzic. n toate cazurile se indic i infuzia
vitaminizant de afin, ctin, soc, mce, ment, zmeur,
ptrunjel.
Decompensarea DIABETULUI ZAHARAT i agravarea cu instalarea
unor complicaii, probabil prin inadaptarea la stres fizic, psihic,
oxidant, beneficiaz de corectarea dietei, exerciiului fizic
cotidian i reevaluarea terapiei medicamentoase (deseori i prin
aciunea de echilibrare energetic prin acupunctur somatic,
auricular i alte microsisteme de acupunct.).
PLANTE care purific aerul din ncperi: iedera, cactus,
althurium, dracena, arbore de jad, crisantema, palmierul doamnei,
filodendron, voalul miresei, ficus- plantele elimin oxigen i pot
absorbi 90% solveni-benzen, aceton, amoniac, CO2,
formaldehida, absorb energiile negative (cactus) i umidific
mediul (filodendron, ficus)
171


CONTRAINDICATII DE FOLOSIRE A UNOR PLANTE
(dup Paul Bragg)
Plantele, dei au mult mai puine reacii adverse, accidente, sau
complicaii, comparativ cu produsele medicamentoase sintetice,
indiferent de forma n care sunt folosite, uneori, prin depirea
dozei i duratei de consum, pot determina diverse modificri sau
dereglri ale funcionrii organelor.
-Armurarium este contraindicat la bolnavii cu tromboflebit, timp
de coagulare sczut, HTA.
- Arnica este toxic hepatic la doze depite
-Alge marine: osteoporoz.
-Aloe: la bolnavi cu afeciuni cronice de F, VB, R, IG, hemoragii
ale organelor pelvine (uter, vezic urinar, rect,anus)
-Coada calului: colica renal, boli cronice ale inimii, rinichi, HTA,
decompensate.
- Cimbrior: hipertiroidie, sarcin , hepatit , ulcer GD,
pielonefrit fibrilaie atrial.
-Ctina: pancreatit, colecistit acut, diaree cronic, astm
bronic, mastopatie, boala Crohn.
-Ceai verde: HTA, insomnie, extrasistolie.
-Ceap: ulcer GD, pancreatit, dischinezie biliar, tahicardie.
-Coada oricelului: diaree, tromboflebit, alergie.
-Coaja de stejar: scade senzaia de gust, (gargar) scade pofta de
mncare, colic renal.
-Brndua n doze mari poate determina dispepsii.
-Floarea soarelui: crete leucorea.
172

-Ginseng: hiperexcitabilitate, HTA, cefalee, insomnie, cordialgii,
impoten, hiperactivitate.
-Hamei: cefalee, grea, colon iritabil, impoten.
-Mueel: TBC, scleroza multipl, colagenoz, alergie
-Mutar: TBC, boli renale, alergii, iritaie digestiv.
-Mce: diaree, distruge smalul dentar, favorizeaz litiaza R si
VB.
-Mrar: scade libidoul
-Mtase de porumb: aritmie cardiac, tromboflebit
-Menta: hipotensiune arteriala, hipoaciditate gastric, relaxarea
sfincterului uretral.
-Morcovul asociat fumatului (carotenoizi) crete riscul de cancer.
(rar i diureticele vegetale)
-Nmol sapropelic: TBC activ, sarcin, tumori maligne, tiroidoz,
infarct miocardic, inflamaii acute.
-Nuci: cefalee, constipaie, aritmie cardiac.
-Pducel: hipotensiune arterial, spasme intestinale, cefalee.
-Ptlagina: gastrit hiperacid, ulcer gastric.
-Ptrunjel: sarcin (suc), alptare, cefalee, hipoK.
-Pelin: halucinaii, spasme intestinale.
-Podbal: alcoolism, boli de ficat, icter mecanic.
-Rostopasca: inhib centrul respirator, crampe musculare, grea,
vom, atentie la aplicatiile oculare.
-Salvie: colon iritabil, sarcin, glomerulonefrit.
-Soc: (boabe) intoxicaie, vom, grea , pirozis.
-Schinduf: contractii uterine
-Spanac: gut, alergie, colon iritabil.
-Suntoare: HTA, fotodermie, impotena sexual.
173

-tevie: TBC, uremie.
-Troscot: sarcin, boli ale aparatului urinar.
-Urzic: crete timpul de coagulare, hemoragii.
n multitiudinea de plante existente, sunt unele plante toxice,
chiar otrvitoare (plante de cultur, ornamentale, medicinale)
care determin o patologie divers dela afectri cutanate cu erupii,
prurit, la acuze cardio-respiratorii,digestive, hepatice, renale,
neurologice, pn la com, deces. Iat cteva: leandru-frunze,
semine, iederafrunze, crciunia-frunze, aloe vera-foia dintre
tulpin-semine, azalee-frunze, merior verde- frunze, lemn, seva
alb, cucut-seva din rdcin, mtrguna-fructe, ricin-frunze,
tisa.planta toat, rubarb-frunze, laur-semine, ciumfaie-toat
planta.
n activitatea cotidian, mai ales dac avei stri de sensibilitate
neuropsihic, reacii alergice, suprasolicitare F, antecedente de
AVC, ndeprtai din anturaj persoanele negative, cele care-s
permanent nemulumite, care se vait, critic i condamn.
Dac aa sunt colegii de serviciu sau, mai ru eful, gndii-v
serios s cutai un alt loc de munc ptr. a elimina riscul frustrarii.
eecului i bolii.
Asociai-v cu persoane pozitive, optimiste, orientate spre succes.
Dac vrei s avei o via de succes, trebuie s stai ct mai mult in
preajma unor oameni de succes, nvai de la ei, gndii ca ei,
acionai ca ei.
Folosii permanent fora sugestiei pozitive citind cri
motivaionale sau biografii ale oamenilor de succes, ascultnd
casete i CD-uri motivaionale, participnd la cursuri i seminarii
despre succes, urmrind emisiuni radio i Tv cu oameni de succes.
174

Plante vampiri i donatori energetici .
( Mihail Platonov)
Orhideea absoarbe energia oamenilor nehotri, cu voin slab ,
mai ales n timpul nopii i n zori.
In zonele malefice predomin speciile iubitoare de umezeal :
plop tremurtor, arin, mesteacn, tei, salcia, stejar, ulm si frasin.
Toate plantele din zone umede geopatogene- i cele otrvitoare
sunt vampiri energetici, iar plantele care evit zonele
geopatogene, sunt donatori energetici.
Plantele cultivate, pomii fructiferi nu suporta zonele geopatogene.
Se consider c pinul, smochinul, bradul, prunul, mirtul, dafinul,
teiul, mesteacanul, mrul, fagul, palmierul au capacitatea de a
restabili echilibrul energetic al omului.
Arbustii fructiferi iradiaza puternic energie: zmeurul, coacazul
rosu si cel negru, agrisul, gutuiul, vita de vie.
Plante donatori energetici: muscata cu flori rosii sau albe, cu
frunzele usor incretite. Muscata poseda energie pozitiva foarte
puternica. Ficusul planta benefic pentru energetica omului, Lui
se datorreaza atmosfera placut si bunstarea din cas. (alung
iritarea, furia, agresivitatea).
Cactusul ne completeaz energia i nlatur energia negativ. (n
fata monitorului computerului.
Ciubotica cucului - echilibreaz energia, neutralizeaz conflictele
si emotiile negative.
Violetele nu suport energiile inferioare, pasiunile exagerate,
scandalurile, pot s echilibreze strile emotionale i sunt
purificatoare ale spaiului.
Ciclama echilibreaz energetica instabil a locuintei determinat
175

de de starea de spirit a oamenilor cu voint slab, molatici care
locuiesc n cas.
Azaleea este donatoare de energie creatoare, mentine n cas
energetica bunei dispozitii, neutraliznnd toate enegiile egoiste.
Rozmarinul nltur oboseala, frica, anxietatea, panica, astenia i
irascibilitatea persoanelor n vrst si femeilor nsrcinate.
Trestia, papirusul au energie aspr, agresiv i indivizii cu vointa
slab se vor simti abtuti, deprimati n prezenta lui.
Curmalul ofer si ia energie. Persoanele dezechillibrate energetic
trebuie s evite apropierea de aceast plant.
Lamiul este plant instabil energetic, poate fi vampir energetic.
Begoniile sunt plante vampir dar folositoare n special pentru
ccasele n care vine mult lume. Begonia absoarbe ca un aspirator
toata energia, iar dup un timp red casei doar energia pozitiv.
Orhideele, trandafirii, ferigile sunt plante vampiri.
Trandafirii oamenii si transfer surplusuul energetic asupra lor.
Persoanelor hipoenergetice Yin, le sunt contraindicati trandafirii,
deoarece le provoaca anxietate si irascibilitate.
Feriga vampir energetic intens, absoarbe energia negativ a
televizorului.
Chiparosul desi este un puternic purificator al aeruluui nu este
indicat sa-l avem in locuintele noastre(considerat arborele mortii)
Tuia la fel ca si chiparosul plant vampir.
Este important c plantele nu trebuie amplasate n dormitor,
deoarece n timpul noptii absorb oxigen Qi Yang,-si degaj bioxid
de carbon- Qi Yin- purificare nocturn.
Exist plante protectoare sub semnul creia din ele ne-am nscut:
Violeta: 22decembrie 1ianuarie; 25iunie 4iulie
176

Trandafirul: 2-11ianuarie; 5iunie-14iulie
Aloe: 12-24ianuarie; 15-25iulie
Muscata: 25ianuarie 3februarie; 26iulie 4august
Tradescantia: 4-8februarie; 5-13august
Ficusul: 9-18februarie; 14-23august
Amarilia: 19-28februarie; 24august-2septembrie
Cactusul: 1-10martie; 3-12septembrie
Azaleea: 11-20martie; 13-22septembrie
Zambila: 22-31martie; 24septembrie-3octombrie
Crypthomeria: 1-10aprilie; 4-13octombrie
Ciclama: 11-20aprilie; 4-13octombrie
Nucul: 21-30aprilie; 24octombrie-2noiembrie
Iasomia: 1-14mai; 3-11noiembrie
Rozmarinul: 15-24mai; 12-21noiembrie
Asparagusul: 25mai-3iunie; 22noiembrie-1decembrie
Portocalul: 14-23iunie; 2-11decembrie
Orhideea: 13-23iunie; 12-21decembrie
Saxifraga: 21martie
Feriga: 24iunie
Lmiul: 23septembrie
Hortensia: 21 decembrie
Plante- donatori: ienuparul, Crypthomeria, cactusul Cereus,
Crotonul(Codiaeum), Plectranthus, rozmarinul, zambila, aloe,
iasomia, saxifraga, nucul.
Plante vampiri: toate speciile de asparagus, floarea de cear),
filodendron, clopotelul italian, voalul miresei, portocalul dulce,
grapefruitul de apartament, orhideea.
Florile naturale tiate, sunt donatori pn cnd ncep s moar. Din
177

acest moment devin vampiri si cu o fort diabolic absorb energia
casei, de aceea nu pstrati niciodat prea mult florile n vaz.
Florile uscate sunt vampiri dar n msur mai redus dect cele
vestejite.
Pdurea este un mare stabilizator al energeticii noastre. 1 or
petrecut n pdure echivaleaz, ca grad de eficacitate, cu 1 lun
de fizioterapie.
Mamiferele si psrile sunt n marea lor majoritate, donatori de
energie.
mpotriva vampirilor sunt foarte eficiente trei tipuri de purificare :
prin foc, ap si lumin solar.
Purificarea cu ajutorul apei: este indicat zilnic sau la 2 zile un dus
sau o baie n cad scufundare n ap o secund. Apa va absorbi toat
energia negativ.
Lumina soarelui este si ea un minunat donator de energie.
Pentru alctuirea meniurilor potrivite la bolnavii supraponderali
redm coninutul n principii nutritive al celor mai folosite alimente
n g% si valoarea caloric:
alimente proteine grsimi glucide calorii
arahide 21 45 21 573
banane 1,20 0,25 20 86,05
fragi 0,80 0,50 7 35,70
prune 1 0,20 15 65,80
lapte 3,5 1,2 4 64,5
kefir 4 3 4 59
iaurt 3,5 3,5 2 63
brnz de vaci 18 0 4 80
ou gin 13 11 1 155
178

telemea vaci 19 20 2 303
cacaval 28,5 32 2 410
dovlecel 2 0 2 16
glbenu ou 16 32 0,3 361
albu de ou 13 0,2 0,6 57
gorgonzola 20 31 0 369
mozzarela 20 25 5 325
icre 25 3 0 137
mazre verde 7 0,50 15 92,5
crap 19 2,7 0 104
hering 18 10 0 167
hamsii, aciughi 20 2,5 0 102,5
macrou 22 3 0 114
merlucius 14 3 1 75
sardele 16 5 1 117
scrumbie 14,2 26 0 283
alu 19,4 0,4 0 82
ton 20 4 0,50 118
carne vac 20 2,2 0 99,8
carne porc 20,4 5,3 0 142
carne pui,curc 25 10,0 0 172
carne de miel 20 3 0 107
carne iepure 22 21 0 277
parizer 13 26 0 286
ficat 12,7 3 0 107
smochine 2 2 50 216

179

40 PRODUSE ANTI-MBTRNIRE
A mbtrni este o art.
Ce scoal inalt i btrneea
E cea din urm facultate,
In ea nveti nu cum se-adun
Ci cum se las-n urm toate,
Talent, putere, frumusete,
Tot ce te-mpodobea odat.
Cele mai recente studii stiintifice publicate de Men's Health arat
40 de alimente care au actiuni imunostimulatoare, de consolidare
si protejare a inimii, oaselor, muschilor, antinflamatorii si din care
ar trebui s consumm ct mai frecvent.
1.Migdalele - reprezint niste gustri bogate n energie si nu
genereaz colesterol ru datorit sterolilor, sunt benefice pentru
diabetici reducnd zahrul din snge. Sunt, de asemenea, bogate in
aminoacizi, care susin nivelul de testosteron si musculatura in
crestere i deasemenea bogate in Vit.E, care apr n cazul
expunerilor prelungite la soare.
ntr-un studiu, cu voluntari care au consumat vit. E(aproximativ
20 de migdale pe zi) i apoi s-au expus la lumina UV- cei care au
consumat migdale nu au avut de suferit arsuri solare fat de cei
care nu au consumat de loc.
Si pentru c vit.E este un AO puternic, de asemenea, menine
arterele sntoase si impotriva RL.
Nivelurile sczute de vit. E sunt, asociate cu deficitul de memorie
i declinul cognitiv.
2.Seminele de in - sunt bogate n proteine si fibre, aceste mici
semine ofer cantitate important de omega-3 si AG, care reduc
180

petele de pe piele (eritroza) prin continutul de Fe si ridurile fine.
3.Roiile - Exist 2 lucruri pe care trebuie s tii despre tomate:
roul la legume este o culoare bun deoarece contin mult licopen si
AO i tomatele prelucrate sunt la fel de puternice ca cele
proaspete, deoarece este mai uor pentru organism de a absorbi
licopenul.
Studiile arat c o diet bogat n licopen poate reduce riscul de
CC al: VU, P, de prostat, de piele si S, precum i reducerea
riscurilor b. coronariene. Ajut la eliminarea RL cauzai de razele
UV i lupt impotriva ridurilor.
4.Cartofii dulci - sunt adesea confundati cu cartofii, dar acesti
tuberculi reprezint unul din cele mai sntoase alimente. n plus
acestia contracareaz efectele fumului ocazional inhalat de
nefumtori, previn DZ, deoarece cartofii dulci contin gluten, un AO
care poate spori metabolismul de nutrieni i al sistemului
imunitar, protejaz mpotriva B. Alzheimer, Parkinson, al b.F,
fibroz chistic, HIV, CC, infarct miocardic si AVC.
Important e continutul semnificativ de vit. C, care netezete
ridurile prin stimularea producerii de colagen. Un recent studiu n
American
Journal of Clinical Nutrition a constatat c voluntarii care au
consumat 4 miligrame de vit.C (aproximativ 1/2 cartof dulce mic)
pe zi timp de 3 ani au redus apariia ridurilelor cu 11 %.
5.Spanacul- O mas cu spanac inseamn aport sustinut de
minerale esentiale- K, Mg, Fe i este una din sursele de top de
lutein, AO care poate ajuta la prevenirea nfundrii arterelor.
Plusul de vitamine si nutrienti pot susine-densitatea mineral
osoas, atacul la prostat al celulelor CC reduce riscul unor boli de
181

piele, lupt impotriva CC de colon i creterea nu n ultimul rnd,
al fluxului sanguin la nivelul penisului.,,Popeye a fost ajutat de
ceva"
S.Cuioare-fructele arborelui de cuioare.
6.Rozmarin - Acidul carnosic gsit n acest condiment s-a
demonstrat c reduce cu 40% riscul de AVC la oareci, potrivit unui
studiu publicat n Jurnalul de Eurochimie. Acidul Carnosic pare s
determine un proces care protejeaza celulele creierului de
efectele daunatoare ale RL, care agraveaz efectele unui AVC.
Poate proteja mpotriva b.degenerative, (Alzheimer) i efectelor
mbtrnirii.
7.Somon slbatic - un sfert de portie de somon inseamna
aproximativ 2.000 mg. de acid dezoxihexaenoic (DHA) i acid
eicosapentaenoic, omega-3 acizi grai, care servesc drept ulei
pentru imbunatairea activittii cerebrale. Un studiu din 2008 la
Universitatea din Cincinnati de exemplu, a constatat c esutul
creierului uman ntre 65 ani - 80 de ani conine DHA cu 22% mai
puin dect cortexul uman la 32 ani.
8.Afine - Aceste potente fructe mici dar care pot ajuta la
prevenirea unor b. CC si b. de inima. Pe lang faptul c sunt bogate
n fibre i vit. A, C, acestea au puternice proprietti AO, care
neutralizeaz RL cei care cauzeaz probleme neuronale.
9.Ceaiul verde - este un antioxidant dovedit ca si anticancer si cu
proprietti antiinflamatorii .
10.Ciocolat - cu coninut ridicat de cacao contine flavonoide, un
nutrient natural din cacao, care mbunteste fluxul de snge n
creier, care ajuta la imbunttirea funciei cognitive. Ciocolata
neagr cu continut mai mare de 50% cacao conine asa numitul
182

Procyanidin tanin, care este gsit i in vinul rosu si care poate ine
artere flexibile i TA sczut.
11.Tonul - conine Se.Acest nutrient ajut la pstrarea elastinei,
proteina care menine pielea neted i este AO,fiind ca un tampon
contra soarelui (neutralizeaz RL rezultati din expunerea la UV si
care duce la degrarea celulelor). Tonul este o mare surs de
proteine, nu contine grsimi rele i mai contine cantitti insemnate
de niacin care s-a dovedit c ajut la scderea colesterolului.
12.Morcovi -Au o mare cantitate de vitamina A, care mpiedic
moartea celulelor din stratul extern al pielii. Asta nseamn ca mai
puine celulele moarte se combin cu sebumul i astfel nu
blocheaz porii.
Morcovii contin, carotenoizi- compui solubili in grsimi, care au
rol pozitiv ntr-o gam larg a diferitlor tipuri de cancer, reduc
riscul creerii de condiii inflamatorii care favorizeaz astmul i
artrita reumatoid.
13.Prune uscate - sunt bogate n Cu si Bo, ambele ajut la
prevenirea osteoporozei. Ele conin o fibr numit inulin, care n
funcie de bacteriile intestinale, fac un mediu mai acid n tractul
digestiv care faciliteaz absorbia de Ca.
14.Cereale integrale-fulgi de ovz, fin de gru, orz, orez brun,
sunt bogate in fibre, care calmeaz esuturile inflamate meninnd
n acelai timp inima tonic, IG sntos si creierul alimentat cu O2.
Cereale integrale ncrcate cu CH, dar eliberarea acestor zaharuri
este ncetinit de fibre. 150g cereale integrale contin 10g proteine
care realizeaza echilibru energetic muscular.
15.Vin rou-contine resveratrol-un compus natural care scade
LDL, HDL i previne formarea cheagurilor de snge, vinul rou-
183

poate fi un factor de combatere a nbtrnirii- studiu pe 6.000 de
pacieni-exista 97% mai multe anse pentru a ajunge la 85 de ani,
dac se menine consumul de alcool pe zi, la mai puin de 2
pahare pe zi. Vinul rosu este, de asemenea, o surs bogat de
flavonoide, AO care protejeaz mucoasa vascular din C i face mai
putin probabil moartea de boli cardiovasculare, potrivit
cercettorilor japonezi.
16.Iaurt-Beneficiile culturilor de iaurt sunt de necontestat:
organismele probiotice sunt culturi de bacterii benefice ptr. corp,
deoarece pstreaz tractul digestiv sntos si intresc sistemul
imunitar i anti CC.
17.Avocado - este plin de grsimi mononesaturate, este de
asemenea, bogat n acid folic, vit. B solubil in ap.
18.Nucile - sunt mai bogate n omega-3 dect somonul, sunt
ncrcate cu polifenoli, care pstreaza C sntos.
Au proteine mai multe dect carnea de pui. Alte fructe cu coaj
combin doar 1-2 dintre aceste caracteristici, nu toate trei. 8 nuci
ca gustare ntre mese au efect tonic CV.
19.Curcum sau turmeric- Curcumina, polifenol care d nuana
galben si lupt antiCC datorita proprietilo antiinflamatorii i
activitilor de combatere a tu, date de efectele antiangiogenez.
Cercettorii americani au constatat c acesta reduce acumularea
de plci amiloide n creier si combate blocajele care pot provoca
boala Altzheimer.
20.Fasole neagr -n timp ce celelalte tipuri de fasole sunt, dbune
pentru inim, fasolea neagr este imbatabila ptr. a ststimula
intelectul, deoarece contine antociani, compusi -aAO care s-au
dovedit a mbunti funcia creierului.
184

Fasolea neagr este de asemenea, bogat in nutrieni, - proteine,
grsimi sntoase, acid folic, Mg,vit. B,K,fibre.
21.Mere - 1 mr pe zi reduce inflamatiile de orice tip, prin
quercetin, un flavonoid, gsit si n ceapa rosie.
Quercetin reduce riscul de alergii, atac de cord, b. Alzheimer,
Parkinson, CC de prostat i pulmonar.
22. STAFIDELE-sunt cele mai populare fructe uscate,
folosite att la ppregtirea deserturilor tradiionale, ct
i la prepararea salatelor sau a mncrurilor exotice.
Acestea se obin din struguri fr smburi, cultivai de-a
lungul rmului Mrii Mediterane, n Grecia, Cipru sau Turcia,
prin uscare la soare sau n cuptoare speciale.
Coninut de nutrieni i indicaii:
Stafidele sunt bogate n fructoz, zahr natural care n organism
se se transform n energie. Stafidele, consumate n mod limitat nu
ngra fiind printre puinele fructe dulci recomandate n curele de
slbire.
Stafidele confer un important aport de energie, au rolul de a tia
pofta de mncare i reduc riscul apariei bolilor cardiovasculare.
Datorit fructozei, o eexcelent surs de energie, consumul regulat
de aceste fructe uscate ccombate oboseala i previne depresia,
fiind un tonic excelent. n acest ssens, n special sportivilor,
persoanelor n vrst, tinerilor i celor care ddepun un efort
deosebit.
Stafidele conin fibre care combat constipaia i contribue la
scderea ccolesterolului sanguin.
Cantitatea mare de K i Mg previne retenia de lichide, fluidizeaz
sngele, aajut la reducerea tensiunii arteriale i regleaz
185

digestia. Stafidele sunt bogate i n antioxidani- polifenoli- care au
rol important n prevenirea apariiei tumorilor maligne prin
protejarea celulelor s-i pstreze funcia normal, i stimuleaz
imunitatea. Stafidele sunt o important surs de fier, fiind
recomandate n cazul anemiilor uoare. Femeile nsrcinate, cu
grave carene de Fe risc s nasc un copil cu anemie. Stafidele
conin i bor, mineral important pentru meninerea oaselor
rezistente, care intervine n reglarea hormonilor i n metabolismul
vit.D.
Reet simpl i nutritiv de salat de varz roie cu stafide + 1
linguri cu vrf cu pudr de scorioar, 1 can cu stafide aurii, 2
linguri cu ulei, sucul de la 1/2 lmie, 50ml vin rou, sare, piper i
5g. miere.
Stafidele brune sunt mai indicate dect cele aurii, deoarece
conin mai muli nutrieni, precum vit. A, C, , zinc i potasiu (AO).
23.Rodiile-sucul din fructele biblice cu multe semine reduc
riscul multor tipuri de cancer, datorit polifenolului numit
illagitannin, care d fructelor culoarea rosie.
24.Pak Choy - sunt legume crocante crucifere -Varza rosie,
broccoli, gulie, Pak Choy este bogat n Ca i vitamine A si C, acid
folic, Fe, betacaroten, K. Potasiul pstreaz muschii si nervii sub
control n timpul scderii tensiunii arteriale, cercettorii sugereaz
c betacarotenul poate reduce riscul de CC pulmonar ct i al VU.
25.Stridiile, crabii, crustaceele, n general, sunt o surs excelent
de Zn, Ca, Cu, I, Fe, K, Se. "Dar carnea cremoas de stridii este
renumit pentru capacitatea de a ridica nivelul testosteronului i
proteja antiCC de prostat".
186

26.Broccoli - O cana de broccoli conine o doz consistenta de
Ca,Mn, K, P, Mg si Fe. In plus fa de mrimea sa are o
concentraie ridicat de vitamine, inclusiv-A, C, i-K i sulforafan
fitonutrienti, iar studiile de la Universitatea Johns Hopkins
sugereaz c are proprietti anticancerigene puternice.
27.Kiwi - acest fruct datorit continutului mare de K protejeaz
oasele. Este de asemenea, bogat in vitamina C si luteina, un
carotenoid care reduce riscul de b.de C.
28.Ulei de msline. Varietatea extra-virgin este bogat n
beneficele grsimi mononesaturate. Acizii grai i polifenolii
reduc inflamtia celulelor i articulaiilor.
29.Prazul- Prazul poate sprijini activitatea sexual i poate
reduce riscul de cancer de prostat.
,,Acest vr" al usturoiului si al cepei contine, de asemenea,
tiamina, riboflavina, Ca, K i, i acestea sunt, de asemenea, bogate
in acid folic, vitamina B.
30.Anghinare - Ludat de secole ca un afrodisiac, aceasta este
bogat n fibre. Conine mai mult Mg i K dect orice alte legume.
Frunzele sale sunt de bogate n flavonoide i polifenoli,
antioxidanti care pot reduce riscul de AVC si Vit.C care ajut la
buna funcionare a sistemului imunitar, eliberarea endorfinelor. In
plus, el este o modalitate foarte bun de a aduga o arom la
produsele alimentare fr a crete coninutul de grsimi sau de
calorii.
31.Ardeiul iute este bogat in beta-caroten, care se transform n
vit. A, iar capsicaina lupt cu infeciile sngelui, inhib
neuropeptidele (substante chimice care cauzeaz inflamaie). Un
recent studiu a constatat c ardeiul iute este un eficient factor
187

impotriva CC de prostat.
32.Vinetele sunt plante legumicole anuale, cu o perioad de
vegetatie de 120-140 de zile, care cresc sub forma de tuf.
Specialistul spune c cel mai bine este s pregtim vinetele la
grtar sau salat. Dac optm pentru salat, dup ce coacem
vinetele, le lsm s se scurg i se combin, cu un sos sntos,
preparat din ulei de msline extravirgin i zeam de lmie.
Studiile ntreprinse n Japonia au artat c vinetele, datorit
coninutului de AO, ajut la scderea incidenei CC.
Nutriionitii apreciaz c vinetele sunt un adevrat izvor de
vitamine i minerale pentru organismul uman. n afara coninutului
foarte ridicat de ap (93%), vinetele conin K mineral care ajut la
stimularea inimii, Mg- rol de combatere a stresului, Ca ptr.
ntrirea sistemului osos, vit.A i C pentru imunitate, sunt bogate n
fibre i foarte srace n grsimi.
(NU ngra)
33.Ghimbirul - contine gingerol, zingerol bogat n AO, K,Cu, Mg,
vit. B6, studiile au dovedit efectul deosebit de eficace mpotriva
cancerului decolon, efect carminativ, absorbant al gazelor, efect
antiinflamator-artrit-, anti vom- n disgravidie, ,,ru de micare
antalgic-faringoamigd.-Ghimbirul se poate consuma proaspt, ceai
cu miere, infuzie(6 segmente rdcin + 1 beIor scorioar, ap
clocotit 5min.+ zeam de lmie),sau adugat in diferite sosuri i
mncruri ptr. aroma picant.
34.Scorioara - cunoscut mai ales pentru deserturile dulci i mai
ales in mncarea indian, scorioara este bogat n AO care inhib
coagularea sngelui i combate dezvoltarea bacteriilor inclusiv in
respiraia ru mirositoare. Poate ajuta la reducerea colesterolului
188

ru din snge, (o jumtate de lingurit de scortisoar pe zi n iaurt
sau fulgi de ovz.)
35.Oule - Cei care mnnc ou la micul dejun pierd cu 65% mai
mult in greutate dect cei care consuma acelasi mic dejun ca si
numar de calorii, conform unui studiu al International Journal of
Obesity. Consumati de asemenea glbenu de ou, deoarece studii
recente au demonstrat ca grsimea din glbenus datorita
mineralelelor si nutrientilor compenseaz efectul colesterolului si
dau si senzatia de saietate.
36.Smochine - Bogate in K, Mn, si AO, de asemenea regleaz
nivelul pH-ului n organism, fcnd mai dificil invazia de ageni
patogeni. Fibrele din smochine pot determina scderea zahrului
din snge reduc riscul de diabet zaharat i ,,metabolic sindrom.
37.Ciupercile - sunt delicioase atunci cnd sunt adugate la
orezul brun! Dar ciupercile sunt bogate n ergothioneine AO care
protejeaz cresterea anormal a celulelor.
38.Ananas - Coninutul mare n vitamine, antioxidanti,
Este vitaminizant i remineralizant.
39.Spirulina-bogat in proteine, AA, vitamine i minerale, clorofil
i ali AO.Detoxifiere, energizant.
40.Strugure negru-vitacee-cel mai sntos fruct din Ro,
Conine:AO-resveratrol, melatonin, lecitin, Fe, Mg, Cu, Na,
vit.A, vitB, Indicaii:scade glicozuria i ac. uric, laxativ, sedativ,
antianemic, antidepresiv, hipotensor, crete glicemia.
Din semine de struguri prin stoarcere la rece-50*-se obine uleiul
care are efecte curative extraordinare: hipoglicemiant, scade HLP,
antialergic (antihistaminic), previne obstruarea vascular i
189

ischemia C, efect sedativ, antitu. combate ASC, previne
b.Altzheimer, amelioreaz tulb. de vedere.
(Simona Biboac-Oradea-,,Antioxivita i ,,Propolis)
Vinul cu o compoziie aproape la fel de complex precum cea a
sngelui uman, vinul furnizeaz organismului suficient de multe
substane nutritive ca s poat fi numit, fr exgerare i aliment.
Beneficiile pe care le aduce consumul moderat de vin nu se opresc
aici. Alex. Vlahu: ,,La rdcina viei de vie cresc trei lstari:
ai sntii, ai veseliei, ai nebuniei
Istoria acestei buturi ncepe acum 8000 ani n urm. i azi, ca i
n trecut, vinul nsoete toate momentele importante din via,
fiind considerat drept cea mai sntoas i cea mai igienic
dintre buturi", dup cum spunea marele microbiolog Louis
Pasteur, comparnd vinul inclusiv cu apa i cu laptele.
Tudor Muatescu: In vin este puterea.
In bere-i sntatea.
In coniac este distinctia,
...iar n ap, sunt microbii!
Vinul se obine prin fermentaia alcoolic complet sau parial a
strugurilor ori a mustului proaspt. Ptr. n vinul veritabil, de calitate,
se favorizeaz procesul de fermentaie prin adugare de zahr, de
acizi, de enzime sau a altor ingrediente. Tria alcoolic nu trebuie s
fie mai mic de 8,5%. Vinurile albe, roze sau roii, obinute din must
de struguri prin fermentare i nvechire au o trie de 11-18 grade.
Astfel de buturi alcoolice se pot obine i din alte fructe (mere,
fructe de pdure), dar ele poart denumirea de cidruri.
Ce nseamn un vin de calitate?Un vin de calitate dpdv nutriional
i al siguranei alimentare nseamn un produs obinut prin fermentare
190

natural a mustului ravac, de struguri nobili, cu o trie alcoolic
superioar celei de 11 grade, cu o cantitate ct mai mic de alcool
metilic, cu nivel al contaminanilor fizico-chimici ct mai sczut
(metale grele, reziduuri de pesticide, ngrminte chimice) i, pe ct
posibil, fr conservani".
n sistemul convenional de producie,se folosesc ptr. conservarea
vinurilor bioxid de sulf i sulfii de la E220 la E228.
Aceti aditivi alimentari au potenial ridicat de toxicitate, produc
ameeli, dureri de cap i afeciuni intestinale. La persoanele cu
sensibilitate respiratorie, pot provoca astmul de sulf". Doza maxim
admis zilnic de sulfii este de 50 mg, provenind din 300-400 ml de vin
alb.
n general, vinurile albe conin mai muli sulfii dect cele roii. ns
multe alte produse alimentare conin sulfii (sucuri de fructe, fructe
conservate, chipsuri, conserve de legume, mutar, bere etc., aa c,
ptr. a nu depi doza zilnic admis, trebuie inut cont i de ele.
De aceea, dincolo de savoarea pe care ne-o ofer un vin bun, este
bine s inem cont i de aceste criterii pentru a ne favoriza sntatea.
Cum recunoatem un vin de calitate? Un asemenea vin este
ntotdeauna nvechit natural n butoaie de stejar, mbuteliat n butelii
de sticl nchis la culoare, prevzute cu dopuri din materiale
naturale".
Cele mai populare sortimente din lume de vin rou provin din soiuri
de struguri purpurii sau negri. Mai cunoscute i, totodat, printre cele
mai apreciate vinuri roii sunt cele de tip Cabernet Sauvignon (are
arom intens, care l face uor de recunoscut), Merlot (cu coninut
mare de zahr i cu mai puin tanin dect n Cabernet Sauvignon) sau
Pinot Noir.
191

Ct putem bea fr s ne facem ru? 1-2 pahare pe zi, nu mai mult,
recomand la unison nutriionitii i medicii din toat lumea, inclusiv
cei din cadrul Asociaiei Americane a Inimii.
Exist numeroase studii privind beneficiile pe care le aduce
consumul moderat de vin rou sistemului cardiovascular. S-a constatat
c, n cazul persoanelor de vrst medie, poate reduce cu 30-50%
riscul de infarct miocardic datorit efectelor de prevenire a formrii
trombusurilor de snge i a depozitelor de colesterol din artere. Este
concluzia studiului dela coala de Sntate de la Harvard, pe 11.711
de brbai, timp de16 ani.
De asemenea, de efectele terapeutice ale consumului moderat de
vin rou se pot bucura i persoanele care au suferit un infarct, n
sensul reducerii riscului de recidiv.
Alte studii au scos n eviden i calitatea de reglator al
colesterolului (crete nivelul colesterolului bun" - HDL colesterol i
scade nivelul colesterolului ru" -LDL colesterol) al vinului rou.
Totui, a spune c doar consumul de vin rou, n afara unei diete
echilibrate, n care s nu facem frecvent abuz de grsimi saturate,
este suficient pentru a ne proteja inima este exagerat. Consumul de
vin rou asociat cu o diet pe baz de pete, de legume, de semine,
fructe i de ulei de msline,n zona mediteran reduce riscul de b.
cardiovasculare i prelungete viaa. (butorii de vin rou au o rat a
mortalitii cu 34% mai mic fa de consumatorii de bere sau de
buturi spirtoase, conform unui studiu finlandez publicat n 2007.
Consumul moderat de vin rou ecologic scade riscul de DZ de tip 2 cu
30%.Persoanele cu diabet au de ctigat de pe urma consumului
moderat de vin rou (1 pahar mic de vin pe zi), datorit calitii
acestuia de a regla nivelul glucozei din snge i scade riscul de
192

cataract cu 32 % mai mic comparativ cu cei care nu beau deloc i
scade riscul de cancer de colon cu 45 %. Deasemeni vinul rou ntrzie
declinul mintal i pstreaz capacitile cognitive mai mult timp. Vinul
rou-surs de Fe,tanin i flavonoizi (resveratrol-AO), previne anemia i
faciliteaz absorbia acestui element dac este but n timpul mesei i
are efect anticoagulant.
Vinul rou este contraindicat la:
-persoane cu HLP, femei cu CC de sn, pentru c alcoolul crete
nivelul de estrogen din organism i favorizeaz dezvoltarea tu.
- persoanele care au migrene, vinul fiind unul dintre factorii
declanatori recunoscui ai durerilor de cap de acest tip, att pe
fondul taninului din cel rou ct i pe fondul coninutului mai mare de
sulfii din cel alb.
- indivizi supraponderali pentru c favorizeaz creterea n greutate
prin stimularea poftei de mncare i prin aportul considerabil de
calorii. 1 gram de vin furnizeaz 7 calorii.
- persoanele cu b. hepatice cronice, cum ar fi hepatitele B i C sau
ciroza.
- alergicii i astmaticii ar trebui s evite vinurile tratate cu sulfii,
care le-ar putea declana crize.
Reeta lui Hippocrate pentru poten: Un amestec de vin i
condimente, numit vinum Hippocratic", era renumit pentru calitile
afrodiziace i medicale. Reeta inventat de nsui marele Hippocrate,
printele medicinei (care a trit n secolul 5 . Hr.),
cuprindea urmtoarele:
- 3 litri de vin, de preferat rou
- 180 g de miere
- 30 g de scorioar mcinat sau buci
193

- 2 linguri de ghimbir proaspt dat pe rztoare
- 1 linguri de nucoar
- 1 linguri de pudr de amestec obinut din macis
(nveliul de la nucoar), cuioare i cardamon.
- 1 vrf de cuit de piper negru.
Se piseaz toate condimentele ntr-un mojar, apoi se
pun ntr-un vas mai mare.Se dizolv amestecul adugnd gradual
cte puin vin. Se adaug mierea lichid. Se nclzete vinul la foc mic
i se las pn ce ncepe s fiarb. Atenie, nu fierbe vinul! La final se
adaug supa" de condimente i se acoper vasul cu un capac. Se las
1sptmn, dup care se strecoar i se pune n sticle, se nvechete
1 lun nainte de a fi consumat.
Ghid de asortare gastronomic:
- antreurile i aperitivele se pot completa cu vinuri albe, seci sau
demiseci, ori cu vinuri roze;
- carnea roie, inclusiv vnatul, se combin cu vinuri roii puternice,
seci sau demiseci;
- carnea alb se combin cu vinuri seci sau cu vinuri roii mai puin
puternice dect cele folosite ptr. carnea roie;
- petele i fructele de mare merg bine cu vinuri albe seci, cu
spumoase uoare sau cu ampanie;
- brnzeturile se combin, n general, cu vinuri albe sau roze, dar i
cu vinuri roii, dac este vorba de sortimente de brnzeturi moi, cu
mucegai;
- deserturile sunt puse n valoare de vinuri demidulci sau dulci ori
de ampanie, dup caz.
- cafeaua merge bine cu vinurile nvechite.

194

Sucuri din legume si fructe
Sucurile naturale din fructe si legume au fost folosite nc din
antichitate n prevenirea i tratarea bolilor. Sucurile naturale
conin puine calorii i se consum proaspete, au coninut redus de
fibre i enzime.
Pentru ca un suc s fie dietetic sau curativ, el trebuie s
ndeplineasc anumite proprieti, ca:
*s se obin doar din vegetale proaspete, intacte, sntoase si
s se consume imediat dup obinere (presare)
Fie c sunt administrate ocazional sau n cure, sucurile se
dovedesc benefice organismului uman.
n cazul curelor cu sucuri naturale, durata tratamentului i
cantitatea de administrare, trebuiesc respectate, administrarea se
face inainte de mas sau dup mas, pe stomac gol si in cantitti
prescrise de medic.

Dietoterapeutica cu sucuri din fructe i legume:

ALIMENTE RECOMANDRI
Afine ( 200ml.suc+ otet,
miere.),
Caren de K, edem, tonifierea
C, stimulare
generala,
Adm: 2x100ml suc/zi.
Ardei gras rou sau
gogoari roii.
ntrirea unghiilor i
a prului, seboree, celulit,
balonare,
hemoragii oculare
195

Cicoare - rdcina
proaspt (50 ml),
lapte (100 ml).
Nevroze, tristee, insomnie,
boli ale vezicii biliare,
constipaie, ulcer gastric,
convalescen.
Castravei (200ml.)
+ 1lingur miere
Se beau 2, 3 sucuri pe zi,
pentru profilaxia mbtrnirii
organismului
Coarne (1 parte), gutui
(2 pri)
Diaree, dureri abdominale,
febr.
Coarne (1 parte), pere (2
pri)
Slbiciune, conva-lescen,
dereglaje digestive
Gulie (200ml.-prin
stoarcerea legumei).
Enterite, colite, polipi
intestinali, obezitate, acidoz
renal, cistit, febr.
Gulii, ppdie (rdcini),
morcovi (n pri egale)*.
Oase fragile, osteoporoz,
fracturi, insuficien biliar,
hipercolesterolemie.
Gulii, elin (rdcina),
morcovi (n pri egale)*.
Hiperaciditate S, diferite boli
ale S
Lmie (1/2 de
lmie stoars la
200ml. apa).
Hiperaciditate S, ulcer gastric-
n fazele linitite, grea, deto-
xifiere, rcorirea organismului,
edem, microhemoragii oculare
sau nazale, regenerarea
hepatica.
Mandarine (se storc manda-
rine pn se obin 200ml. suc).
nevroze, excitabilitate
nervoas si sexuala, oboseal,
196

Mandarine (2 pri),
mere (2 pri), salat
verde (1 parte).
Stres, surmenaj, insomnie,
iritare nervoas.

Morcovi (2 rdcini),
elin (2 legturi de
frunze). + zeama de la
1/2 de lmie.
Dezintoxicare din ficat i din
rinichi, tonifierea sistemului
nervos, stimularea glandelor
suprarena-le reumatism, gut,
boli infecioase.
Morcovi,castravei,
mere, struguri (n pri
egale), la care se ada-ug
2 legturi de frunze de
elin**.
Litiaz urinar uri-
c, gut, reumatism,
detoxifiere.
Morcovi, salat verde,
lucern (pri egale)***.
Consumat n cantitate de 500ml
zilnic, acest suc, favorizeaz
substanial creterea prului.
Nstura, urzic
(proaspete i fragede, n
pri egale)
Extern, oprete cderea
prului, intern:are efect
depurativ.
Pere (100 ml), prune (50
ml), zeama de la 1/2
lmie, 2 lingurie de
miere, ap cldu (50
ml)
Se bea cu 30 minute nainte de
prima mas, n caz de
constipaie.
Portocale. Se adaug
puin miere
(1 linguri la can)
Suc reconfortant i rcoritor,
foarte util n sarcin-de acid
folic.
197

Struguri roii (ct s ias
un pahar de suc), dou
lingurie de miere, dou
lingurie de oet de
mere****
Caren de K, edem, ntrirea
inimii, sti-mularea ntregului
organism.
Adm: 2X150ml./zi
Varz (2 pri) , salat
verde (1 parte), teci de
fasole verde (1 p.).
Sucul este eficient
n diabetul zaharat.
Varz (1 L suc) + 3
lingurie de praf-prin
mcinarea seminelor de
negrilic. Se macereaz
1 noapte, iar a doua zi-5
pahare, 2 dim.-a pe
stomacul gol, la 3 ore.
Combate viermii intestinali.

Sucurile scad colesterolul din snge i bil, prevenind-precipitarea n
VB.-calculi, dezintegreaz calculii urici R, n b. cu edeme si retenie
de uree i ac.uric fiind diuretice, iar vitam.tonific inima.


Terapia cu semine
Consumate crude, seminele fructelor i legumelor sunt
adevrate medicamente naturiste i au efectul cel mai puternic.
Terapia cu semine nu presupune consumul exclusiv al
seminelor, ci n combinaie cu un regim sntos, bazat pe
legume i fructe.
Pentru a fi eficiente terapeutic, seminele se mnnc neprjite,
198

deoarece prin preparare termic, cea mai mare parte a
proprietilor lor vindectoare este distrus. Din semine se pot
prepara i remedii sub form de pulberi, tincturi,
uleiuri,decocturi, cataplasme sau infuzii.
Mai trebuie tiut c seminele, dei par uscate i moarte, snt
organisme vii, bogate n nutrieni.
Semine de dovleac-conin 45% grsimi, vit, oligoelemente, Zn.
Indicaii-constipaie, meteorism,diurez, tonic cardiac,
detoxifiant
R. F. i general (metale grele), helmintiaz,>lapte de bostan,
hipocolesterol, antiASC, antiCC.
Susanul-conine vit. A, B, C, E, Ca, P, Mg, Se, proteine,
Indicaii: hipoCa, osteoporoz, detoxifiant F, R, i general,-20g
pulbere cu ap, 3x/zi, arsuri, (terci), constipaie, imunostimulant,
afrodiziac.
Mrar-Indicaii:HTA, Insuficien coronarian, artroz, glaucom,
insomnie, incontinen urinar, bronit, -ceai, infuzie, macerat.
In - semine-
Indicatii: constipatie, gastro-enterite, uretrocistita, sedativ,
antiseptic, epitelizant al rnilor, blefaroconjuctivite, orjelet,
expectorant, prostatita, CC de colon, ASC, sub forma de ceai,
infuzie, macerat, cataplasme, sirop.
Floarea soarelui-seminte,
Indicatii: b.R,VB, b. vasculare, sterilitate, detoxifiant, b.
respiratorii, scad colesterolul, AO-vit.E,B sub forma de seminte,
infuzie, ulei, sirop.
Schinduf-trigonella, planta ierboas, hipoglicemiant, scade
199

colesterolul LDL, sporeste secretia lactata, combate anorexia,
tonic muscular, sterilitate,
enterocolite, ulcer varicos, prurit, sub forma semintelor, pulbere,
infuzie, cataplasme.
Chimen, coriandru, struguri i mac. Indicatii: Sunt antiCC prin
continutul in AO,artrite, alergie, b. vasculare, aerofagie, entero
-colite, diureza, vermifug, sedativ, sub forma de seminte, infuzie,
decoct, macerat.
Seminele de ptrunjel vindec insuficiena cardiac, diuretice,
scad
HTA, stimuleaza R. Macerate n uic, ajut la dispariia petelor
cutanate,
Seminele de arar sunt recomandate in colecistit, dispar
durerile , crete pofta de mncare.
Semine de fenicul: bronit cronic cu tuse.
Pentru tratarea lipsei de iod, se mestec 8 semine de mr,care
asigur doza zilnic de iod. Atenie, seminele conin i o
cantitate mic de cianur!
Seminele de mutar sunt indicate in dentalgii.
Seminte de pepene galben + seminte de dovleac+ miere sunt
indicate in litiaza VB, TDS, hipertrofie de prostata.
Seminele de pepene rou pisate, amestecate cu ulei de msline,
favorizeaza eliminarea calculilor R. si pot opri hemoragiile
uterine.
(+ seminte de gutui.)
Seminele de ridiche neagr sunt indicate pentru epitelizarea
rnilor, escarelor i ulcerului varicos.
Seminele de morcov sunt indicate in litiaza R, VB.
200

Seminte de anason sunt indicate in astm bronsic.
Seminele de ardei iute n ap fiart i miere sunt indicate contra
disfagiei.
Semintele si miezul din smburii de: caise, mere, piersici,
nectarine, pere, prune, migdale amare, struguri, zmeura, hrisca,
ovz, secar, orz, orez brun, fasole alba, mazare,vinete, broccoli,
varza alba i
rosie, conopida, spanac, dovlecei, cartofi dulci, ceap rosie, vin
rosu-conin ,,amigdalin- substan cu efecte bune n prevenirea
CC i apariia metastazelor. (vit.B17)
Smburii de struguri-ulei
UN "eveniment" in lumea tratamentelor naturale.
Are un nume cu adevarat predestinat ca elixir de sanatate: "vita
de vie", un izvor al vietii. Prima vie a fost cultivata acum nu mai
putin de 10.000 de ani, iar de atunci, din negurile preistoriei si
pana acum, oamenii au dezvoltat pn la nivel de art cultivarea
strugurilor si transformarea lor in vin. Si virtutile terapeutice ale
strugurilor sunt cunoscute si practicate de mii de ani. Pn de
curnd, s-a crezut chiar c in acest domeniu nu mai pot aprea
noutti absolute.
Aceasta, pn cnd atentia cercettorilor s-a indreptat asupra
smburilor.
Mai inti, acestia au provocat o mic revolutie in industria
alimentar, pentru ca apoi s inceap o adevrat carier in
domeniul medical. De ,,vin" este uleiul extras din acesti smburi
cu proprietti terapeutice deosebite.
Desi vita de vie este cultivat de mii de ani, extractia uleiului din
seminte este de data recenta, datorita dificultatilor tehnologice
201

de obtinere a lui. Initial, el a fost fabricat doar in Franta si in Italia
si a fost utilizat strict in alimentatie.
Apoi a fost utilizat extern, in cosmetic, pentru ca este usor
resorbit de piele, pe care o inmoaie si o intinde. Abia la urma a
fost luat in vizor de catre industria farmaceutica. Uleiul din
smburi de struguri contine cantitati insemnate de vit. E si vit. F,
precum si unele minerale: Zn, Cu, Se. Dar, mai presus de toate,
contine asa-numitele procianidine (prescurtat Opc), care sunt un
agent anti-imbatranire de 50 de ori mai puternic decat vit. E si de
20 de ori mai puternic decat vitamina C.
Mai contine substante care ajuta la mentinerea sanatatii vaselor
de sange si a inimii, care catalizeaza actiunea unor vitamine in
corp, care ajuta la tinerea sub control a reactiilor alergice.
Cnd vorbim despre efecte terapeutice ne raportam la uleiul
de struguri obtinut prin presare la rece.
Mai exista un ulei rafinat de smburi de struguri, care se obtine
la temperaturi mari, cand sunt distruse, practic, toate substantele
active dpdv terapeutic si care, evident, nu este recomandat in
terapie.
Uleiul presat la rece din smburi de struguri il gsim in prezent
in marile supermarketuri, in raioanele cu uleiuri de import.
Intern, acest ulei se administreaza in primul rnd prin
alimentatie, fiind un excelent adaos in salate, in sosuri, in
diferitele feluri de mncare, ce nu presupun prepararea la foc.
Este absolut necesar s evitm prjirea sau fierberea acestui ulei,
pentru c inclzirea la peste 50 de grade Celsius duce la alterarea
proprietatilor.
Doza zilnica de ulei este de 25-45 gr., adica 2-4 linguri pe zi, care
202

se pot consuma ca atare, sau in hrana.
Extern este folosit ca solutie de masaj pentru piele, pe care o
hraneste, previne uscarea sa, ajuta la mentinerea tineretii si a
elasticitatii naturale.
- Folosirea constanta a uleiului de samburi de struguri in salate,
care vor fi consumate zilnic, este suficienta pentru evitarea unor
boli vasculare, cum ar fi ASC, fragilitatea vasculara sau arterita.
Aceasta pentru ca uleiul de struguri contine substante (numitele
grsimi nesaturate) care ajut la mentinerea tineretii si
elasticitatii vasculare, precum si substante ce impiedica procesul
degenerativ al vaselor sanguine.
- Se consuma zilnic doua linguri din acest ulei, care e recomandat
in mod special persoanelor care au avut sau au o dieta cu multa
carne si preparate din carne, cu prjeli sau alte grsimi "rele",
cum ar fi cele din margarina sau din uleiurile rafinate. Acest ulei
previne ischemia cardiaca, precum si tulburari circulatorii cum ar
fi hipertensiunea si TA oscilanta.
- Studii recente arata ca anumite substante continute in samburii
de struguri impiedica dezvoltarea unor formatiuni tu. benigne,
cum ar fi chisturile ovariene, fibroamele uterine, adenoamele si
adenofibroamele mamare. Femeile cu asemenea predispozitii ar
fi bine sa faca de 4-6 ori pe an cure de cate 28 de zile in care sa
consume ulei de samburi de struguri, cate 20-30ml zilnic.
- Substantele active din acest ulei actioneaza ca stimulent
imunitar pe mai multe cai: catalizeaza actiunea vit. C in organism,
favorizeaza producerea de celule imunocompetente si le
activeaza pe cele existente. Mai ales in perioadele reci ale anului,
cand sistemul natural de aparare al organismului este cel mai
203

incercat, se recomanda consumarea uleiului de samburi de
struguri, minimum 30g.zilnic.
La persoanele din zonele in care se consuma deja acest ulei de
cateva decenii (Franta si Italia) s-a observat, pe langa reducerea
ratei b. cardio vasculare, o mult mai buna functionare a sistemului
nervos. Se pare ca substantele AO din samburii de struguri sunt
foarte eficiente in oprirea proceselor degenerative ce afecteaza
creierul la persoanele in varsta.
Studiile ptr. izolarea unei substante active care sa previna aceasta
cumplita boala sunt in plina desfasurare, insa pana atunci, un
lucru este sigur: consumul de ulei de seminte de struguri este
printre cele mai bune antidoturi impotriva b. Altzheimer.
- Se recomanda consumul intern, cat si masajul pe piele cu acest
ulei. Bogat in vit. E, este un elixir pentru mentinerea tineretii
pielii, dar si pentru prevenirea unor b. dermatologice (cheratoze,
psoriazis, depigmentari etc).
Masajul facut dupa baie cu ulei de samburi de struguri impiedica
pierderea apei (mentinand hidratarea pielii), da stralucire si
finete epidermei, intarziind imbatranirea.
- A fost prezentat la conferinta anuala a "Colegiului stiintific de
Cardiologie din Statele Unite" un studiu pe 56 de pacienti, barbati
si femei, care aveau valori mari ale colesterolului. Consumand
zilnic cate 43g ulei de seminte de struguri, acestia si-au redus cu
15,6 % nivelul colesterolului din snge n doar 3 (!) saptamani.
In prezent, uleiul de smburi de struguri este considerat cel mai
bun medicament-aliment pentru scderea si mentinerea la cote
normale a nivelului colesterolului.
- Consumul zilnic al acestui ulei previne aparitia dilatatiilor
204

venoase anormale si, mai mult, poate micsora venele varicoase.
Se consum in salate de cruditti, cte 3-4 linguri/zi, tratamentul
fiind pe termen lung (minimum un an).
Este recomandat si pentru tratarea edemelor membrelor
inferioare si a senzatiei de greutate in picioare.
- Uleiul de smburi de struguri ofer peretilor arteriali o protectie
exceptional la depunerile de colesterol.
Este mentionat folosirea cu succes si in arterita obliterant,
unde administrarea sa a ameliorat usor fluxul sanguin si, in timp, a
redus crampele specifice (mai ales cele nocturne). Ptr. obtinerea
acestor efecte, se fac cure de lung durat (1 an), cu acest ulei
presat la rece, din care se administreaz minimum 20g zilnic.
Fragilitatea capilar si fragilitatea vascular sunt ameliorate de
terapia cu ulei de seminte de struguri ca urmare a actiunii
antioxidante puternice, asigurnd o protectie a celulelor din
compozitia peretilor vaselor de snge la actiunea RL si mentinnd
sau restabilind in bun msura elasticitatea vaselor sanguine.
O cur de 6 luni, in care se consum zilnic 3-4 linguri de ulei,
duce la reducerea semnificativ a echimozelor produse de
fragilitatea capilar si previne accidentele vasculare (i recidiva
acestora).
Semintele de struguri contin substante cum ar fi: Zn,Cu, Se, vit.
E si procianidine, care sunt cei mai puternici inamici ai RL
contribuind astfel la cresterea imunitatii organismului. O cura cu
25g.de ulei
de struguri pe zi, mentinuta minimum 1 luna, ajuta la marirea
rezistentei organismului la factorii infectiosi.
205

Cei care sufera deja de artrita pot constata, consumand acest
ulei, o reducere in timp a durerilor datorate inflamatiilor.
Aceasta, pentru ca semintele de struguri contin substante care
mentin sanatatea tesuturilor articulare, precum si antiinflamatorii
naturale. Se consuma salate cu ulei de samburi de struguri (min.3
linguri/zi), in cure de 2-3 luni.
- Este utilizat si in tratarea alergiilor-blocheaza enzime care
produc histaminele (substante naturale din corpul uman care
determina aparitia reactiilor alergice).Se fac cure de cure 2-3
luni, in care se consuma cate 30 ml din acest ulei, zilnic. In caz de
criza alergica, administrarea uleiului eficientizeaza, intre altele,
actiunea vit. C,
care este folosita in toate tratamentele anti-alergice.
- Uleiul de seminte de struguri nu poate, bineinteles, opri complet
procesul de imbatranire al tesuturilor, dar poate prelungi mult
tineretea biologica.
La femei, ajuta la mentinerea echilibrului hormonal, previne
aparitia menopauzei premature si a unor fenomene cum ar fi
uscarea pielii, aparitia pilozitatii in exces, estomparea
caracterelor secundare feminine.
La barbati, previne impotenta vasculara. La ambele sexe,
previne
si combat Alzheimerul, reumatismul degenerativ, problemele
cardiace. Se consuma, zilnic, minimum 30g, in salate de cruditati
(potenteaza efectul).
- Mai multe studii arata ca acest ulei imbunatateste vederea,
facand ca vasele de sange oculare sa functioneze mai eficient.
Se recomanda mai ales persoanelor n vrst la care apar
206

tulburarile de vedere sau pe fondul unor probleme circulatorii.
Se recomanda in paralel si curele cu struguri negri, consumati
ca atare, pigmentii din coaj ajutnd la ameliorarea vederii,
inclusiv a celei nocturne. Extern: piele uscata si sensibila la frig.
- La zece minute dupa baie, se maseaza intreg corpul, mai ales
membrele, cu ulei de smburi de struguri. Tratamentul se face
6 saptamani, mai ales in perioadele friguroase.
- Uleiul de struguri penetreaza rapid epiderma, nelasand senzatia
de piele grasa si protejand in schimb pielea de vant si de soare.
Datorita continutului sau ridicat de acid linoleic, care este
repede incorporat in piele, reduce pierderea de apa din
epiderma si restabileste elasticitatea pielii.
Se foloseste, de asemenea, dupa baie, pentru masaj.
- Odata la trei zile, se maseaza obrajii, pometii, fruntea si gatul,
cu ulei de smburi de struguri. Are efecte de protectie, mentine
hidratarea si impiedica formarea ridurilor. Intern, nu se cunosc
contraindicatii la administrarea acestui ulei, cu conditia sa nu fie
preparat termic si sa nu fie depasita perioada de valabilitate
inscrisa pe ambalaj.
Extern, va fi evitata folosirea sa pe portiunile cu piele grasa,
seboreica, putand in aceste cazuri sa produca reactii cutanate
locale
Frasin-seminte- sunt indicate in acuze de reumatism si sunt
afrodisiace.

ULEIUL DE ORREGANO
Substanta Carvacol prezenta in uleiul de Oregano salbatic este
considerata ca unul dintre cele mai puternice antivirale, anti
207

bacteriene, antifungice substante obtinute pe cale naturala.
antiparazitare.
Oregano, prin continutul mare de carvacol, actioneaza mai
eficient decat antibioticele, distrugand si bacteriile rezistente la
unele antibiotice.
Carvacol inhiba dezvoltarea bacteriilor, raspandirea
Stafilococului Auriu in special la nivel pulmonar si facial (acnee)
in paralel cu un efect antibacterian, mucolitic si expectorant.
INTERN: Se administreraza contra virusilor, baceriilor si
parazitilor de orice fel incluznd Candida, Giardia duodenalis,
Escherichia Coli, Klebsiella pneumoniae, Salmonella enterica,
Staphylococcus aureus. Este de asemenea util in: Infectii urinare
si Prostatit. (adm:5 picaturi de 3x/zi).
Aromaterapie: Datorita mirosului plcut si ptrunzator dar si a
nenumratelor proprietti benefice, se recomad cteva picturi
de ulei de oregano n vaporizator si astfel se purific.

Alimentaia i grupele sangvine (P Adamo)
Exist o strns legtur ntre grupa de snge, alimentaie i
sntatea oamenilor. Puini oameni se gndesc la implicaiile
grupei sanguine dei aceasta reprezint o for genetic
puternic.
Stiina grupelor sanguine permite alegerea unei alimentaii
adecvate ptr. prevenirea unor boli, ncetinirea mbtrnirii,
tratarea obezitii. Dieta grupei sanguine induce creterea
energiei, scdere n greutate reducere a tulburrilor digestive,
ameliorarea acuzellor cronice de sntate.
208

Grupa sanguin este cheia deslegrii misterelor sntii, bolii,
longevitii, vitalitii, echilibrului emoional, ea determin
puterea de aprare fa de boli, eficiena energetic a
alimentelor, reacia la stres i caracterul personalittii omului.
Fiecare grup sanguin conine mesajul genetic al alimentaiei i
comportamentului strmosilor notri.
Istoria umanitii este istoria supravieuirii. Viaa n timpurile
strvechi era scurt, brutal i grea. Grupele sanguine reflecta
capacitatea de adaptare a omului la mediul exterior.
I-Grupa 0 semnific "vechimea". Primii oameni erau vntori,
deci carnea (proteinele) reprezenta principala surs de energie.
Acesta
a fost momentul n care atributele digestive ale gr. 0 s-au
definitivat.
Omul cu grupa 0 hrnit cu proteine are sistem imunitar puternic,
este viguros i rezistent. ntre snge i alimentele consumate are
loc o reacie chimic care face parte din motenirea genetic, din
acest motiv digestia i imunitatea sunt influenate i acum, de
alimentele consumate de strmoii cu aceeai grup.
Dup ce vnatul s-a impuinat oamenii au plecat n cutarea
hranei n alte zone ale globului. De aceea grupa 0 este
predominant i
este "donator universal".
Cracteristici: *consumator de carne;
*Tract digestiv viguros, dar cu aciditate crescut;
* Sistem imunitar hiperactiv;
*Intoleran fa de adaptarile la dieta i la mediul nconjurator;
* Rspunde optim la stres printr - o activitate fizic intens;
209

*Necesit un metabolism eficient pentru a se menine suplu i
energic prin suplimentarea alimentaiei cu iod i calciu;
n ceea ce privete personalitatea, grupa 0 poart o memorie
genetic de putere, rezisten, ndrzneala, ncredere n forele
proprii, putere de concentrare, aciune i un dezvoltat sim de
autoconservare.
Creterea n greutate pentru grupa 0:
-Reglarea tiroidian-hipotiroidism, retenie de lichide, scderea
masei musculare i oboseal. Factorul principal al creterii n
greutate este glutenul care se gsete n toate produsele pe baz
de gru. Dieta gr.0 prin reducerea consumului de cereale, pine i
paste finoase se constat scderea n greutate.
Alimentele care favorizeaz creterea n greutate pentru grupa
0: grul, porumbul, fasolea uscat, lintea, varza, conopida,
mutarul.
Alimente benefice care favorizeaz scderea n greutate pentru
gr. 0: sarea iodat, petele, ficatul, carnea roie (vit), spanacul i
toate legumele verzi.
Se recomand alimentaie bazat pe proteine: carne slab de
pete, pui, vit, ct mai proaspt fr adaos de E-uri. (fr
mezeluri)
Foarte benefice sunt alimentele marine (surse de iod, regleaz
funcia tiroidian) care trebuie s reprezinte o component
major a dietei gr.0.
Persoanele cu grupa 0 trebuie s reduc produsele lactate n
special laptele dulce (intolerana la lactoz).
210

Deoarece Ca este foarte necesar, se recomand suplimente de
Ca(mai ales pentru femei). Alternative excelente sunt: brnza de
soia, laptele de soia.
Dintre uleiuri i grsimi se recomand uleiul de msline, proteine
i grsimi vegetale: nucile i seminele crude de dovleac.
Legume benefice: toate legumele verzi, hrean, ceap, usturoi,
gulii.
Fasolea uscat trebuie evitat sau cu moderaie-garnitur.
Persoanele cu gr. 0 nu tolereaz produsele din gru.
Nu se indic pine, paste finoase i dulciuri din fin de gru
deoarece glutenul din cereale ncetinete metabolismul i
transform hrana n depozite de grsimi. Fructele sunt
recomandate n cantiti ct mai mari fiind o important surs de
fibre, vitamine i minerale, alternativ excelent la pine i paste
finoase. Fructe benefice: prune, smochine, ananas.
Este bine s reducei ca fructe: pepene galben, banane, cpuni,
mure, portocale, sucuri de fructe i legume.
Sucurile de legume sunt preferabile celor de fructe.
Condimentele care trebuie evitate sunt: oetul, piperul,
mutarul.
Buturi recomandate n cantiti moderate: bere, vin rou, ceai
verde.
Trebuie evitate sau reduse: cafeaua, buturile alcoolice distilate,
buturile rcoritoare sintetice, ceaiul negru.
Exercitiul fizic, munca fizic, sunt antidot pentru cei din gr.0
mpotriva stresului, depresiei, oboselii i insomniei.

Tabelul cu alimente benefice i cu alimente de evitat:

211

ALIMENTE RAIE FRECVENT BENEFICE DE EVITAT
Carne
roie
slab
120 -180 gr.
brbai 60-150 gr.
femei 4-6 ori pe
sptmn
Vit, viel,
miel, inim,
ficat
Porc,
slnina,
costi
Carne
pasre
120 -180 gr.
brbai 60-150 gr.
femei 2-3 ori pe
spt.
Pui, gin,
curcan, ra
Gsc
Alimente
marine
120-180 gr. 3-5
ori pe sptmn
Cod, pstrav,
macrou,
tiuca, somon,
pete cu carne
alb
Somn,
caviar,
scoici de
mare,
caracati
Lapte,
Iaurt
120-180 ml. 0-3
ori pe sptmn
Nu exist
lactate foarte
benefice
Alternative(br
nza de soia,
lapte de soia)
Brnza
srat,
afumat,
fermentat,
cacaval,
schweitzer,
lapte dulce
Brnzet
uri
60 gr. 0-3 ori pe
sptmn

Ou 1 ou 3-4 ori pe
sptmn

Uleiuri
i
grsimi
4 - 8 linguri pe
sptmn
Ulei de
msline, in
Ulei de
porumb,
ulei de
arahide
Nuci i
semine
6-8 nuci 3-4 ori
pe sptmn
Nuci, semine
de dovleac
Arahide,
fistic, unt
212

de arahide,
semine de
mac
Legume
uscate
1 ceac sub
form uscat o
dat pe
sptmn
Fasole alb
marunt
Fasole
mare, fasole
aramie,
linte
Legume O ceac de
legume preparate
salat sau
nbuite 3-5 ori
pe zi
Legume verzi
(spanac,
urzici,
ptrunjel,
stevie), gulii,
sfecl, ardei
roii, hrean,
ceap, roii,
ridichi,
usturoi,
morcovi,
elin.
Vinete,
varz alb,
varz roie,
msline
negre,
porumb,
cartofi,
conopid,
mutar,
avocado
Cereale 1 ceac sub
form uscat 0-3
ori pe sptmn
Nu exist
cereale
deosebit de
benefice
pentru grupa
0. Neutre :
secar, orez,
orz, pine de
secar 100%
Toate
produsele
din fin
alb, fin
de porumb,
fulgi de
porumb,
cereale
combinate
Pine 1 felie 0-2 ori pe
zi

Paste
finoase
1 ceac sub
form uscat 0-2
ori pe sptmn

213

Fructe 90-150 gr. 3-5 ori
pe zi
Foarte
benefice :
Prune,
smochine,
ananas, ciree
negre. Neutre:
mere,
grapefruit,
struguri,
lmi, pepene
verde,
piersici, pere,
stafide, ciree,
kiwi, zmeur.
Mure,
pepene
galben, nuci
de cocos.
cpuni,
banane,
portocale
Sucuri
naturale
Sunt de preferat
sucurile din
legume celor de
fructe 250 ml. de
2-3 ori pe zi
Toate fructele
i legumele
permise
Buturi
rcoritoare
sintetice
Ap 2 litri pe zi
Ceaiuri
de
plante
1-3 cni pe zi Foarte
benefice :
Mcee,
ppdie, tei,
ghimber,
ptrunjel,
ment,hamei.
Neutre :
muetel, soc,
ginseng, ceai
verde,pducel,
salvie,
voronic.
Traista
ciobanului,
lucern,
mtasea
porumbului,
echinaceea,
genian,
senna,
frunze de
cpun
214

Mirodenii
condimen
te i
dulciuri
Asezonarea
salatelor i
mncrurilor
Foarte
benefice:
Patrunjel,
varec, curry,
ardei rou.
Neutre: sare
iodat, dafin,
busuioc, boia,
coriandru,
chimion,
salvie,
rozmarin,
cimbru,
tarhon, sos de
soia, miere,
ciocolat.
Piper, oet,
capere,
murturi,
maionez,
ketchup,
scorioar,
vanilie.
Buturi Cantiti mici din
buturile permise
Cantiti
moderate de
bere, vin,
ceai verde,
ap, sifon
Buturi
alcoolice
distilate,
cafea, cola,
ceai negru

Alimentele care nu sunt incluse n categoriile"benefice" sau "de
evitat" sunt "neutre" i le putei consuma, dar cu moderaie.
II- grupa A: - Caracteristici-
*Primul vegetarian -Culege ceea ce sdete
*Tract digestiv sensibil *Sistem imunitar tolerant
*Predispoziie pentru b. C, DZ.
*Rspunde cel mai bine la stres prin calmare
*Se adapteaz bine la mediul nconjurtor i la dieta
*Necesit diet vegetarian ptr a rmne svelt i activ
215

* slbete foarte uor eliminnd alimentele toxice din diet i
reducnd carnea.
Metabolic- gr. A este exact opusul grupei O.
Persoanele cu gr. A au tendina de a reine apa i depoziteaz n
final carnea sub form de grsime.
Cauza: nivelul sczut al acidului gastric care nu favorizeaz
digestia crnii.
Alimentele care favorizeaz creterea n greutate pentru gr. A:
carnea, grsimile animale, produsele lactate, fasolea, produsele
finoase consumate n cantiti mari.
Scderea n greutate ptr. gr. A: alimentele pe baz de soia,
legumele i fructele care conin o cantitate mare de vit. C, uleiurile
vegetale.
Persoanele cu gr. A au sistem imunitar foarte sensibil i trebuie s
elimine alimentele rafinate specifice epocii moderne i s consume
alimente ct mai naturale (proaspete, ecologice)
Alimentaia vegetarian este cea benefic pentru gr.A: proteinele
vegetale. (gr. A diger mai greu carnea roie i grsimile
animale).Acidul gastric
REDUS --mai adaptabili la alimentele VEGETALE.
Alimentele de origine animal nu sunt benefice i au un efect
diferit fa de gr. O fcndu-i pe oamenii cu gr. A moleii, i lipsii
de energie. (ar trebui redus carnea din alimentaie sau consum de
pete, pui).
Produsele lactate sunt greu digerabile ptr persoanele cu gr.A.
Fiind bogate n grsimi saturate sunt contra indicate deoarece
aceste grsimi afecteaz C i predispun la obezitate i DZ. Se
recomand evitarea laptelui integral.
216

E preferabil consumul de iaurt, kefir, sana, lapte soia.
Uleiul de msline virgin este benefic pentru sistemul cardiovscular,
contribuind la scderea colesterolului.
Arahidele, seminele de dovleac i soia-aport de proteine vegetale.
Produsele pe baz de gru vor fi consumate cu moderaie.
Legumele sunt vitale pentru gr. A.-naturale (crude sau nbuite)
ptr. a pstra coninutul lor nutritiv: vitamine, minerale, enzime,
antioxidani.
Fructele consumate de 3-4 ori pe zi. Majoritatea fructelor sunt
admise. Buturile benefice pentru gr. A: ceaiul verde alternativ cu
cafeaua i vinul rou (150ml./zi). Evitate ; bere, ceai negru, buturi
alcoolice distilate, buturi rcoritoare sintetice.

Tabelul cu alimente benefice i cu alimente de evitat:

ALIMENTE

RAIE
FRECVENT

BENEFICE

DE EVITAT
Carne roie
slab
- Nu exist
alimente pe baz
de carne foarte
benefice
Carne de vit,
viel, porc,
oaie, vnat,
organe, costi.
Carne
pasre
120 -180 gr.
brbai 60-150
gr. femei 3 ori
pe sptmn
Neutre : Pui,
gin, curcan
Ra, Gsc
Alimente
marine
120-180 gr. 1-
4 ori pe
sptmn
Crap, cod,
pstrav, macrou,
somon, pete cu
carne alb.
Caviar, anoa,
scoici, raci,
crevei, hering,
biban,
scrumbie,
calcan,
217

conserve
afumate sau
marinate.
Lapte, Iaurt 200 ml. 0- 4 ori
pe sptmn
De preferat
produse lactate
fermentate(iaurt
, sana)
Alternative
benefice :
brnza de soia,
lapte de soia
Unt, ngheat,
brnzeturi
grase,
schweitzer,
camembert,
parmezan,
lapte dulce
Brnzeturi 60 gr. 2- 4 ori
pe sptmn

Ou 1 ou 1- 3 ori pe
sptmn

Uleiuri i
grsimi
2 - 6 linguri pe
sptmn
Ulei de msline Ulei de porumb,
ulei de arahide,
grsimi
animale,
grsimi
preparate
termic(prjite)
Nuci i
semine
Aprox. o mn
2-5 ori pe
sptmn
Arahide, semine
de
dovleac(neprjit
e), nuci, migdale
Fistic
Legume
uscate
1 ceac sub
form uscat
3-6 ori /spt.
Fasole alb
marunt,
mazre, soia
Fasole mare,
fasole armie
Legume O ceac de
legume crude
sau nbuite
2-5 ori pe zi
Majoritatea
legumelor sunt
benefice(ct mai
ecologice i mai
Roii, vinete,
varza, msline,
cartofi, ardei
218

proaspete)
Foarte benefice :
morcovi, spanac,
ptrunjel, praz,
dovleac, usturoi,
ceap, hrean,
gulie, ridichi.
Produse de
soia
180-240 gr. 4-6
ori pe
sptmn
Produsele pe
baz de soia sunt
foarte benefice
i se pot
consuma ct mai
des

Cereale 1 ceac sub
form uscat 5-
7 ori pe
sptmn
Ovz, secar,
orez, fin de
soia, fin de
porumb, fin de
orez
Trie de gru,
fin alb, gru
decorticat,
fin de cartofi,
cereale
combinate
Pine 3-5 felii pe zi
Paste
finoase
1 ceac sub
form uscat 2-
4 ori pe
sptmn


Fructe 90-150 gr. 3-4
ori pe zi
Caise, mure,
afine, ciree,
smochine,
grapefruit,
lmi, ananas,
prune
Banane, nuci de
cocos, mango,
portocale,
mandarine
Sucuri
naturale
250 ml. 4-5 ori
pe zi
Lmie cu
ap(dimineaa),
morcov, caise,
Suc de roii,
portocale,
papaya
219

grapefruit,
ananas, ciree
negre
Ap 1-2 litri pe zi
Ceaiuri de
plante
1-3 cni pe zi Aloe, ceai verde,
muetel,
mcee,
ghimber,
ginseng,
echinacee,
pducel,
valerian
Mtasea
porumbului,
ardei rou,
rubarba
Mirodenii i
condimente
Asezonarea
salatelor i
mncrurilor.
Mirodenii pe
baz de soia(sos
de soia), usturoi,
ghimber,
cimbru,
ptrunjel,
mrar, hrean,
oregano,
busuioc, mutar
Piper, oet,
boia, gelatin,
capere,
maionez,
ketchup,
murturi
Buturi Cantiti mici
din buturile
permise
Cafea, ceai
verde, vin rou.
Bere, cola, ceai
negru, sifon,
buturi
alcoolice
distilate
Alimentele care nu sunt incluse n categoriile "benefice" sau "de
evitat" sunt considerate "neutre" i le putei consuma, dac v plac,
dar cu moderaie.

III-grupa B: - Caracteristici-"NOMADUL"
*Echilibrat
*Sistem imunitar puternic
220

*Tract digestiv tolerant
*Consumator de produse lactate
*Opiunile flexibile privind dieta
*Raspunde cel mai bine la stres prin creativitate
*Necesit echilibru ntre activitatea fizic i mental ptr a se
menine suplu i activ
Exist asemnri ntre Gr. B i Gr.O n privina reaciei la glutenul
din gru care determin ncetinirea metabolismului.Dac mncarea
nu este eficient digerat i nu este folosit drept "combustibil"
pentru nevoile energetice ea se depoziteaz sub form de grsime.
Pesoanele cu gr. B i pot controla cu usurin greutatea aplicnd
dieta specific acestei grupe deoarece nu ntmpin nici o bariera
fiziologica cum ar fi problemele hormonale sau digestive (aa cum se
ntmpl cu gr. O).
Alimentele care cresc greutatea i de evitat: porumb, gru, linte,
arahide, seminele de susan. Acestea afecteaz buna funcionare a
metabolismului ducnd la oboseal, retenie hidric i hipoglicemie.
Deci persoanele cu gr.B care doresc s slbeasc trebuie s evite
cu siguran grul i produsele derivate.
Alimente benefice care scad greutatea: legume verzi, carne slaba,
ficat, produse lactate (degresate), ou, ceai de lemn dulce.
Gr.sanguin B se aseamn n multe privine cu grupa sanguin O.
Cei cu gr.B sunt rezisteni i ageri capabili s reziste la multe
dintre cele mai severe boli caracteristice epocii moderne cum ar fi
cardiopatiile i CC. Persoanele cu gr.B sunt predispuse b. rare:
scleroza multipl, sindromul de oboseal cr.
Dieta gr.B este echilibrat i complex incluznd o mare varietate
de alimente- combinaie de produse animale i vegetale.
221

Alimentaia sntoas ptr gr. B trebuie s includ: carne roie,
pete, lactate, legume i fructe. Ptr gr.B se recomand evitarea
crnii de pui. Este preferabil carnea roie mai ales miel i iepure.
Carnea de vit sau de curcan poate fi consumat n cantiti
moderate, iar cea de porc evitat.
Alimentele marine sunt benefice: petii oceanici de ap adnc
(codul i somonul) i petii cu carne alb.
Alimentele marine-surse de proteine de calitate i uleiuri
nutritive.
Gr.B este singura grup sang. ptr care produsele lactate sunt
benefice.
Uleiul de msline se recomand pentru digestie i eliminarea
deeurilor din organism.
Cerealele de evitat: grul, porumbul i secar deoarece ncetinesc
metabolismul i favorizeaz retenia apei, depozitarea grsimilor.
Legumele (cu frunze verzi) sunt foarte nutritive i benefice-se
recomand ct mai des(3-5 porii pe zi).
Gr.B tolereaz toate fructele:ananas, struguri, banane i prune.
Buturile benefice sunt: ceai verde, i de plante, ap i sucuri
naturale.
Se consum n cantiti mici cafea, vin sau bere.
Personalitatea oamenilor cu gr. B se caracterizeaz prin echilibru
i armonie- nu sunt nclinai spre provocri i confruntri, neleg
punctul de vedere al altora. Ptr. gr.B- echilibrarea strilor
fiziologice i emoionale.

Tabelul cu alimente benefice i cu alimente de evitat:

222

ALIMENTE RAIE
FRECVENT
BENEFICE DE EVITAT
Carne
roie slab
120 -180 gr.
brbai 60-
150 gr.
Femei, copii
2-3 ori pe
sptmn
Miel, oaie,
iepure,
vnat.
Neutre: vit,
viel, ficat,
curcan
Costi, inim,
porc
Carne
pasre
120 -180 gr.
brbai 60-
150 gr.
Femei, copii
0-3 ori pe
sptmn
Nu se
recomand
carnea de
pui
Pui, ra, gsc
Alimente
marine
120-180 gr.
3-5 ori pe
sptmn
Cod, pltic,
macrou,
tiuc,
sardine,
scrumbie,
calcan,
pstrav,
sturion,
icre(caviar)
Anoa, scoici,
crab, homar,
midii,
caracati,
stridii, crevei,
baracud,
somon afumat
Lapte,
Iaurt
100-200 ml.
2- 5 ori pe
sptmn
Lapte
degresat,
iaurt, kefir,
brnz,
mozzarela
ngheat
Brnzeturi

60 gr. 3-5 ori
pe sptmn

Ou 1 ou 3- 4 ori
pe sptmn

223

Uleiuri i
grsimi
4 - 6 linguri
pe
sptmn
Ulei de
msline
Ulei de
porumb, ulei
de arahide,
ulei de floarea
soarelui
Nuci i
semine
6-8 nuci 2-5
ori pe
sptmn
Neutre:
migdale,
castane, nuci
Alune, fistic,
arahide, unt
de arahide,
semine de
floarea
soarelui,
semine de
dovleac, mac
Legume
uscate
1 ceac sub
form uscat
2-3 ori pe
sptmn
Fasole mare
Neutre:
fasole verde,
mazre,
fasole
armie,
fasole alb
Linte, mazre
neagr
Legume O ceac de
legume crude
sau nbuite
3-5 ori pe zi
Sfecl,
varz,
morcovi,
conopid,
broccoli,
vinete,
mutar,
verdeuri,
ciuperci,
pstrnac,
ardei, cartofi
Avocado,
porumb,
dovleac, roii,
msline,
ridichi, tofu,
anghinare
Cereale 1 ceac sub
form uscat
2-4 ori pe
sptmn
Mei, fin de
ovz, fin
de orez,
orez
Fulgi de
porumb, fin
de porumb,
gru, tre de
224

expandat,
prjituri de
orez Neutre:
pine fara
gluten, pine
din fin de
soia
gru, secar,
cereale
combinate, orz
Pine 1 felie pe zi
Paste
finoase
1 ceac sub
form uscat
2-4 ori pe
sptmn

Fructe 90-150 gr. 3-
4 ori pe zi
Banane,
ananas,
struguri,
prune,
papaya
Nuca de cocos,
curmale, rodii
Sucuri
naturale
250 ml. 2-3
ori pe zi
Varz,
struguri,
ananas,
papaya
roii
Ap 2 litri pe zi
Ceaiuri de
plante
1-2 cni pe zi Ginseng,
ghimber,
ptrunjel,
mcee,
salvie,
ment,
frunze de
zmeur
Aloe, genian,
tei, mtasea
porumbului,
traista
ciobanului
Mirodenii i
condiment
Asezonarea
salatelor i
mncrurilor
Ardei rosu,
curry,
ghimber,
hrean,
Piper,
ketchup,
amidon de
porumb,
225

. patrunjel scorioar,
gelatin,
tapioca
Buturi Cantiti mici
din bauturile
permise
Ceai verde
Neutre:
bere, vin,
cafea
Buturi
alcoolice
distilate, sifon,
buturi
rcoritoare
sintetice

- CARACTERISTICILE Gr. AB "ENIGMATICUL"
*Rspuns de tip cameleonic la condiii schimbatoare de mediu
i de diet
*Tract digestiv sensibil
*sistem imunitar excesiv de tolerant
*Rspunde optim la stres- spiritual, fizic i creativ
n creterea n greutate cei cu gr. AB reflect motenirea mixt a
genelor grupelor A i B. Pentru scderea n greutate este
recomandat reducerea cantitii de carne i suplimentarea
alimentaiei cu legume, deoarece au cantiti mici de acid gastric
carnea nu este digerata eficient i tinde s se depoziteze sub
form de grsime. Se recomand consum redus de gru, porumb,
fasole i susan.
Alimentele care dau cretere n greutate sunt de evitat: carne
roie, fasole, semine, porumb, gru.
Alimente benefice care favorizeaz scderea n greutate pentru
gr. AB: alimente marine, produse lactate, legume verzi.
Gr. sang.AB are mai puin de 1000 de ani vechime, este foarte
rar (2-5% din populaie) i complex dpdv. biologic, reprezentnd
o fuziune a caracterelor gr. A i B.
226

Organismul celor cu gr. AB nu produce suficient acid gastric
pentru a digera cantiti mari de proteine animale. (Soluia-raii
mici i dese)
Se recomand reducerea cantitii de carne de pui i a crnii de
vit. Este preferabil s consumi carne de miel, curcan, oaie,
iepure. Este bine s evite produsele din carne afumat sau
conservat.
Alimentele marine se pot consuma mai des fiind surs excelent
de proteine. Benefice sunt: cod, macrou, tiuc, sturion, sardine,
pstrv, scrumbie, melci.
Produsele lactate sunt foarte bine tolerate, n special: iaurt,
kefir, smntn degresat i uleiul de msline.
Nucile i seminele vor fi consumate n cantiti mici, cu precauie
Pentru grupa AB produsele din soia sunt benefice.
Cerealele sunt bine tolerate: orezul, secara i soia. Se indic
limitarea consumului de produse pe baz de gru i porumb mai
ales de ctre supraponderali.
Legumele trebuie consumate zilnic deoarece sunt o surs bun
de substante nutritive avnd un rol esenial n prevenirea CC, a B.
cardiace i stimuleaz imunitatea.
Ptr. gr. AB- mare varietate de fructe benefice : struguri, prune,
ciree, ananas, caise, kiwi, lmi, smochine, grapefruit, sucuri de
citrice.
Mirodeniile i condimentele benefice sunt: sare de mare, usturoi,
sos de soia, hrean, ptrunjel.
Ceaiurile de plante contribuie la ntrirea sistemului imunitar
(ceai verde, echinacea, mueel, mcee) i asigur protecie
mpotriva b. cardio vasculare i a CC.
227

Buturile recomandate: vin rou (150ml./zi), cafea alternativ cu
ceai verde. Evitate: buturile alcoolice distilate, sifonul,
rcoritoarele sintetice i acidulate, ceaiul negru.
Personalitatea celor cu grupa AB reprezint un amestec ntre
sensibilitatea grupei A i echilibrul grupei B-sunt oameni captivani,
spirituali, atrgtori, diplomai i prietenoi.
Cei care au gr. AB reacioneaz la stres- intelectual i se simt
epuizai dup perioade lungi de tensiuni i suprasolicitri.
Contracararea stresului se face prin tehnici spirituale i exerciii
fizice uoare cum ar fi: yoga, plimbri, not, ciclism, dans, golf,
aerobic.

Tabelul cu alimente benefice i cu alimente de evitat:

ALIMENTE
RAIE
FRECVENT
BENEFICE DE EVITAT
Carne roie
slab
120 -180 gr.
brbai 60-150
gr. Femei,
copii 1-3 ori pe
sptmn
Miel, oaie,
iepure,
curcan.
Neutre: ficat
Costi, vit,
viel, inim,
porc, vnat
Carne
pasre
120 -180 gr.
brbai 60-150
gr. Femei,
copii 0-2 ori pe
sptmn
Nu se
recomand
carnea de pui
Pui, gin, ra,
gsc
228

Alimente
marine
120-180 gr. 3-5
ori pe
sptmn
Cod, macrou,
tiuc,
sardine,
scrumbie,
pstrv marin,
sturion, melci
Ansoa, scoici,
crab, homar,
caracati,
stridii, crevei,
somon afumat,
calcan
Lapte, Iaurt 120-180 ml. 3-
6 ori pe
sptmn
iaurt, kefir,
smintina,
brinza,
mozzarela,
brinza feta,
brinza de
capra
Unt, lapte batut,
camember,
parmezan, lapte
integral,
ngheat
Brnzeturi 60 gr. 3-4 ori
pe sptmn

Ou 1 ou 3 - 4 ori
pe sptmn

Uleiuri i
grsimi
4 - 8 linguri pe
sptmn
Ulei de
msline
Ulei de porumb,
ulei de floarea
soarelui
Nuci i
semine
6-8 nuci 2-5 ori
pe sptmn
Castane,
arahide, nuci
Alune, semine
de floarea
soarelui, semine
de dovleac, mac,
susan
Legume
uscate
1 ceac sub
form uscat 2-
3 ori pe
sptmn
Soia, linte Fasole, mazre
neagr
Legume O ceac de
legume crude
sau nbuite
3-5 ori pe zi
Sfecl,
castravete,
elin,
conopid,
Avocado,
porumb, ardei,
msline, ridichi,
anghinare
229

broccoli,
morcovi,
vinete,
mutar,
verdeturi,
ciuperci,
pstnac,
usturoi
Cereale 1 ceac sub
form uscat 2-
3 ori pe
sptmn
Orez, fin de
ovaz, fin de
orez, secar,
mei, prajituri
de orez, pine
de secara,
pine din fina
de soia
Fulgi de porumb,
fin de porumb,
orz
Pine 1 felie pe zi
Paste
finoase
1 ceac sub
form uscat 3-
4 ori pe
sptmn

Fructe 90-150 gr. 3-4
ori pe zi
Ciree, lmi,
ananas,
struguri,
prune,
smochine,
grapefruit,
kiwi
Banane, nuci de
cocos, mango,
potocale, rodii
Sucuri
naturale
250 ml. 2-3 ori
pe zi
struguri,
lmi,
grapefruit,
papaya, varz,
morcov
portocala
230

Ap 2 litri pe zi
Ceaiuri de
plante
1-2 cni pe zi Ginseng, ceai
verde,
echinacea,
mueel,
ghimber,
mcee,
salvie, ment,
frunze de
zmeur
Aloe, genian,
tei, mtasea
porumbului,
traista
ciobanului,
lumnric,
podbal
Mirodenii i
condimente
Asezonarea
salatelor i
mncrurilor.
Hrean,
usturoi, curry,
ptrunjel, sos
de soia
Piper, amidon de
porumb,
gelatin, boia,
otet, ketchup,
murturi, anason
Buturi Cantiti mici
din buturile
permise
Cafea, ceai
verde, vin rou
(1 pahar pe
zi). Neutre:
bere, vin alb,
ap mineral
Buturi alcoolice
distilate, sifon,
ceai negru,
buturi
rcoritoare
sintetice

Nimic nu este mai dinamic, mai plcut, maai liber i mai util n
decursul vieii dar mai ales la vrsta senectuii, la grania dintre
sntate i boal, acolo unde contrariile se unesc, dect strdania
omului pentru dezvoltarea propriei personaliti, a cunoaterii de
sine, a dorinei de conservare a sntii i a integritii
aptitudinilor mentale, de mplinire i desvrire pentru atingerea
sensului vieii i pentru a fi de folos siei si societii.
Prin intermediul gndurilor i tririlor pozitive creierul dezvolt i
tonific neuronii folosii mai frecvent i mai mult, care ne fac
231

absolut i direct responsabili de propria stare de spirit a fericirii.
(suprema fericire este de a fi util celorlali !)
Exist metode de a ntreine creierul tnr, cu care putem opri
degradareastructurilor nervoase: dans, fitness, plimbri i excursii
uoare (sportul creaz celule nervoase noi), hran raional cu
pete, ou, fructe, legume proaspete, mirodenii - salvie, rozmarin,
busuioc, scorioar, cimbru, ceai verde, somn - 7 ore, igien
corporal bun i ntreinere dentar corect.
Din multitudinea de fructe, legume i plante medicinale cu efecte
terapeutice remarcabile am selectat LEGUME i FRUCTE ,,LEADER -
- alimente cu proprieti nutriionale superioare, coninnd principii
nutritive, AO, factori de imunostimulare, vitamine, minerale, toate
fiind factori sanogenici: spirulina, soia, secar, usturoi, varza roie,
castravete, mr, nuca, grepfruit, inul, strugure negru, susan.
Rolul sistemului imunitar si alimentatia
Sistemul imunitar confer putere de aprare contra virusurilor,
bacteriilor, ciupercilor, distruge parazitii, dar si celulele CC.
Imunitatea combate sau reduce orice amenintare ptr. organism,
ca virusuri, bacterii, fungi si radiatii, factori chimici, CO2 n exces,
toxice, medicamente. Pentru a face fata atacurilor de tot felul,
sistemul imunitar are nevoie de aport alimentar corect i complet,
necesar formrii anticorpilor.
Sistemul imunitar este unul dintre cele mai complexe ale
organismului, care inregistreaza pericolele ptr. sanatate si creeaza
planul de combatere a lor.
Imunitatea trebuie stimulata ptr. prevenireaa stresului cotidian.
Odata creati anticorpii pentru un anumit antigen, acesti anticorpi
vor exista intotdeauna in organism si vor lupta cu factorul agresiv.
232

In structura sistemului imunitar intra organe limfoide, celule si
molecule.
Organele limfoide sunt de 2 tipuri:*primare (timusul, mduva
osoas) si *secundare (splina, ganglionii limfatici, apendice,
amigdale).
In organele limfoide primare se formeaza celulele sistemului
imunitar limfocitele T (timus) si limfocitele B (maduva osoasa).
Limfocitele care au luat nastere in organele limoide primare sunt
depozitate in organele limfoide secundare, unde are loc contactul
cu agentul extern strin.
Limfocitele B sunt celule care secreta molecule numite anticorpi
sau imunoglobuline. Astfel, limfocitele B produse de mduva osoas
ajung in ganglioni si splin, unde se transforma in plasmocite, care
secret anticorpii.Omul produce zilnic 1 miliard de limfocite ce trec
in circulatie.
Circulnd si recirculnd prin reteaua vaselor sangvine si limfatice,
celulele si moleculele sistemului imunitar asigur supravegherea
organismului, recunoasterea moleculelor si a celulelor strine,
pentru a le anihila i elimina.
-Febra, mecanism de aprare al organismului, prezent in primele
stadii ale unei infectii, are rolul de a accelera reactiile imunitare.
La o temperatur mai ridicat dect in mod normal, celulele
reactioneaz mai rapid, iar germenii se reproduc mai incet.
Exist imunitate innscut si dobndit.
Imunitatea innscut este mostenit de la printi si nu mai poate
fi influentat pn la sfrsitul vietii.
Imunitatea dobndit poate fi sprijinit si modelat prin contactul
cu un factor agresiv extern.
233

Copilul se naste cu un tub digestiv steril. Colostrul (laptele matern
secretat cteva zile dup nastere) este prima hran a copilului si
totodat primul implant de flor microbian, care colonizeaz
repede tubul digestiv si asigur sistemul imunitar al copilului.
Odat cu laptele matern, copilul primeste anticorpi, fiind ferit
astfel de orice infectie avut de mama.
Maturizarea maxim a sistemului imunitar se produce in copilarie,
intre 2 si 4 ani. Aceasta este vrsta la care copiii intr in contact cu
multi agenti patogeni, motiv pentru care dezvoltarea sistemului
imunitar si formarea de anticorpi vor continua mult vreme.
Imunitatea scade odat cu vrsta. Valorile anticorpilor-
munoglobulinelor) in snge se stabilesc prin imunograma, iar
functionnarea sistemului imunitar este stabilit prin
hemoleucogram-numararea limfocitelor.
Pe msura inaintrii in vrst, organele limfoide se uzeaz. Ptr. a
facilita actiunea remediilor terapeutice si a restabili starea de
curtenie biologic a organismului-stare esential a snttii,
toxinele trebuie eliminate permanent.
Scderea imunitatii determina:
Oboseala permanenta, care ascunde stresul si lipsa somnului,
doi factori care slabesc imunitatea.
-Sensibilitate crescuta la infectii, care se manifesta prin viroze
frecvente, infectii urinare, episoade frecvente de herpes.
Vindecare si cicatrizare lenta a rnilor.
Factorii care scad imunitatea sunt:
-Deficitul de Se si Zn, Cele mai bune surse de Se si Zn sunt
fructele, legumele, cerealele din zonele in care solul contine aceste
minerale, dar si fructele de mare.
234

Zn este consumat ptr refacerea rapida a celulelor imunitare.
Malnutritia: alimentatia dezechilibrata-cantitativ, si calitativ este
cea mai importanta cauza a scaderii imunitatii.
Imbatranirea: varsta-factor care fragilizeaza sistemul imunitar.
Cele mai multe infectii, afectiuni inflamatorii si CC se
inregistreaza la cei trecuti de 65 de ani.
Sedentarismul.
Lipsa somnului.
Stresul: la stres, glandele suprarenale secreta cortizol, iar
sistemul simpatic noradrenalina, 2 substante care slabesc
sistemul imunitar.
Expunerea la toxine: folosirea detergentilor ptr igien, a
ierbicidelor, pesticidelor, insecticidelor pentru tratarea culturilor
de legume si fructe.
Expunerea la poluanti atmosferici din exterior care se propaga
si in interiorul locuintei.
Recomandari pentru protejarea imunitatii:
Exercitiul fizic usor, 30 min./zi, intareste sistemul imunitar.
Somn 7-8 ore pe noapte.
Fara fumat.
Mentinerea greutatii in limite normale.
Consum de alimente pregatite in casa, alimente care contin
cat mai putine substante chimice, legumele si fructele spalate
bine.
Profilaxia bolilor cu transmitere sexuala.
Antibiotice doar cand este necesar si respectati modul de
administrare.
Alimentul poate stimula imunitatea, sau s o si afecteze.
235

Printre alimentele cu proprietati imunostimulatoare si
imunomodulatoare se numara iaurturile imbogatite cu bacterii
probiotice, usturoiul, ceapa, soia, echinacea, fructele si legumele
proaspete si proteine pe care se fixeaza anticurpii + surse de AG
esentiali omega 3.(seminte de in, peste).
(El. Marinescu): stresul, diferite boli cr. alimentaie deficitar,
insomnia, poluanti,-sunt cteva dintre cauzele scderii imunitii
organismului. Aceasta se traduce prin stare precar de sntate,
cnd se reduce dramatic capacitatea de aprare mpotriva agenilor
infectioi (virusuri, bacterii sau parazii) sau a proliferrii celulelor
CC. Pe lng mecanismele naturale de aprare ale organismului -
protecia dat de piele i mucoase, aciditate gastric, specialitii n
imunologie, au realizat o list cu 15 grupe de alimente capabile s
creasc rapid imunitatea:
1-Afinele, mure, fragi, dude, zmeur, rozmarin, i-au dovedit n
timp eficacitatea n anihilarea agenilor patogeni care atac
sistemul imunitar si real ajutor ptr. organism n convalescen n
urma virozelor prin coninutul bogat n AO,(pag.) care cresc
capacitatea de lupt n stri inflamatorii-infectioase.
2.-Ciupercile-coninut bogat n oligoelememte i vit.-dumani ai
virozelor, consumul lor avnd efecte antivirale, antibacteriene i
antitumorale.nivelul crescut de vit.B joac un rol esenial n
pstrarea imunitii la cote maxime. Ciupercile, cresc numrul
celulelor albe din snge cu rol n dezvoltarea sistemului imunitar.
3. Strugurii negri, merele, fructele de acai, avocado
Supranumite "fructe-minune", mpreun cu afinele, boabele de
acai au un coninut ridicat de antocianine.
236

Potrivit specialitilor, fructele de acai au proprieti terapeutice
excepionale, ajutnd organismul s lupte mpotriva bolilor i a
procesului de mbtrnire.
De asemenea, acest tip de fructe de culoare mov, care cresc doar
n palmierii din pdurea amazonian, sunt renumite i ca un duman
de temut al kg.n plus. Fructele de Acai conin din belug fibre, vit.
B1, B2,B3, vit. C, vit. E, Omega 3, Omega 6 si Omega 9, Ca i K.
4. Stridiile, crabi, pete gras oceanic, Datorit coninutului bogat
de zinc, stridiile sunt preferate att pentru proprietile sale
afrodisiace, dar mai ales pentru cele de cretere a imunitii.
i asta pentru c, potrivit studiilor, nivelurile sczute de Zn din
organism sunt asociate adesea cu infertilitatea. Totodat, Zn are
efecte antivirale, ajutnd i la vindecarea rapid a rnilor.
6.Varza alb si rosie, broccoli, gulia- alimente ieftine i uor
accesibile indiferent de anotimp, varza este recomandat de
majoritatea dieticienilor prin proprietile sale nutriionale (este
legum hipocaloric - n jur de 25 calorii la 100gr-DZ.), dar i de
specialitii n imunologie, pentru coninutul bogat n AO, vit.A,C,
E i fibre, elemente sanogene.
7. Migdale, alune, nuci, susan, arahide-pot elibera sistemul
imunitar de stress. Se recomand un consum de 50g zilnic pentru
aport de vit. E i B.
8. Grapefruit-Considerat mai sntos dect portocala, ananasul
sau mrul, acest fruct este o surs maxim de vit.C, AO.
9. Boabele de gru, orz, in, ovaz, seminte.
Recomandate pentru diverse afeciuni, de la dureri de spate,
237

tulburri hormonale pn la stri de agitaie, boabele de gru sunt
bogate n fibre, proteine i nutrieni (zinc, antioxidani, vit. B) i
constituie un remediu eficace al bolilor infecioase.
10. Iaurt, kefir, orice lapte fermentat-conin bacterii saprofite
care refac flora intestinal i anihileaz bacteriile patogene ajunse
n tubul digestiv.
Considerat alimentul perfect pentru diete, iaurtul previne apariia
virozelor prin stimularea sistemului imunitar i refacerea florei
intestinale. Unii cercettori susin c exist o legtur direct ntre
deficitul de vit. D (care se gsete din abunden n iaurt) i riscul
crescut pentru grip i rceli de sezon. Consumat n fiecare
diminea, 150g iaurt intrete imunitatea, previne constipaia i
sindromul de colon iritabil, favorizeaz scderea nivelului de
colesterol i controlarea glicemiei.
11. Usturoiul
Cultivat nc din antichitate, usturoiul este unul dintre cele mai
recomandate alimente mpotriva rcelii, datorit proprietilor sale
curative i antiseptice, avnd un coninut bogat n AO.
Fiind utilizat n special la condimentarea sau aromatizarea unui
mare numr de preparate culinare, are rol mineralizant i conine o
serie de elemente nutritive: P, Ca, K, Na, Mn, Cu, S.
Fitoncidele aflate n usturoi distrug unii ageni patogeni, cum ar fi
cei care produc febra tifoida, difteria sau holera.
12.Carne de vit, porc i pasre stimuleaz creterea imunitii
prin aciunea mineralelor i vitaminelor.
Deficitul de Zn, Se, vit.A,D,E,C determin afectiuni nutritionale
diverse. Lipsa Zn poate creste riscul aparitiei infectiilor in organism.
Zn in alimentatia zilnic e necesar ptr. dezvoltarea celulelor albe
238

din snge - sistemul de celule care recunoaste si distruge invazia
microbilor i virusurilor.
Zilnic trebuie s se consume alimente care contin Zn,:cereale,
carne de vit, pasre de curte, iaurt si lapte.
13.Cartofii-asigur sntatea pielii, prima agresat de factorii
externi. Pentru a rmne sntoas, pielea are nevoie de vit. A, cu
rol major in producerea tesutului conjunctiv. Necesarul de vit.A
este asigurat de alimentele care contin betacaroten, pe care
organismul l transform in vit.A.morcov, dovleac, sfecl roie,
pepene.
14.Soia, spirulina, chlorela, aloe vera-bogate n vit.oligoelemente,
enzime bioactive, fibre, au efecte deosebite antiinflamatorii,
antiinfecioase, regenerative, detoxifiante, antiCC, revigorante.
15. Ceai verde- are efect antiinfecios i de anihilare a RL cu
ajutorul AO pe care i conine.
Fructele si legumele sunt ncrcate cu AO, ins ceaiul negru si cel
verde contin mai muli AO.
AO din ceaiul verde i negru, n legume i fructe -proaspete- vit.A,
E, C, resveratrol- stimuleaz sistemul imunitar.
Puterea de aprare necesit aprovizionarea cu nutrienti. In timp
ce sanatatea intregului organizm este cheia unui sistem imunitar
puternic, consumarea alimentelor, care intresc sistemul, mentin
organismul ntr-o permanent vigilent.





239

Produse alimentare antiparazitare:
* organismele pacinetilor bolnavi de cancer erau supraincarcate
cu parazitul Fasciolo buskii (un vierme plat).
* TOTI pacientii cu boli de piele erau suprainfestati cu viermi
cilindrici (oxiuri, limbrici).
* TOTI pacientii cu acnee rosacee erau puternic infestati
cu Leishmania.
* TOTI diabeticii aveau trematodul pancreatic al bovinelor -
Eurytrema.
* TOTI cei care sufera de migrene au nematodul Strongyloides.
* personele cu ASTM au ascarizii in plamani.
* Multe persoane care fac infarct au viermi in inima.
* Parazitii care ajung la creier produc BOLI PSIHICE, in
special schizofrenia
* Persoanele care transpira excesiv noaptea sunt suprainfestate
cu ascarazi.
Alturi de produsele farmaceutice specifice antiparazitare sunt
multe produse vegetale cu efecte antiparazitare evidente:
1. Usturoiul
Desi este cunoscut pentru calittile anti-parazitare, anti fungice,
anti bacteriene si de antibiotic natural pe care le are, beneficiile
usturoiului sunt multe.
2. Argila-E unul din cele mai bune remedii pentru paraziti, insa
are multe alte beneficii. Curata intreg oganismul de toxine si
metale grele, purifica sangele, detoxifica ficatul , detoxifica IS,
echilibreaza glandele endocrine, ajuta flora IS are efect anti-
depresiv si anti-stress.
240

3. Nuca de cocos- sunt cunoscute i apreciate beneficiile
antiparazitare , antibacteriene si in special antifungice ale
uleiului de cocos .
4. Seminte crude de dovleac
Aproximativ 50 seminte de dovleac dimineata pe stomacul gol,
era cura antiparazitar recomandata de regretatul Valeriu Popa.
Acest remediu are capacitatea sa omoare cele mai comune specii
de paraziti.
5. Fibrele vegetale
Constipatia (neeliminarea fecalelor mai mult de 48 de ore) duce
inevitabil la dezvoltarea si inmultirea parazitilor-le ofer mediul
perfect pentru devzoltare.
6. Probiotice si Prebiotice
Flora IS este bariera dintre paraziti, bacterii agresive si virusii
din intestin si restul organismului. O flora intestinala echilibrata
si sanatoasa va lasa doar nutrientii necesari sa treaca in organism.
Pentru a mentine aceasta flora sanatoasa este esential consumul
regulat de probiotice si prebiotice.
* Probioticele sunt bacterii benefice precum cele din intestin,
care se se gasesc in produsele fermentate, in special IAURTUL
si KEFIRUL.
Atentie! Iaurtul facut n casa este superior d.p.d.v calitativ,
oricrui iaurt din comert.
* Prebioticele sunt alimentele care hrnesc bacteriile benefice
din flora IS: cicoare, nap, ceapa cruda, usturoiul crud,
sparanghel,
tarate de grau, fasolea si mazarea, spanac si legume cu frunze
verzi, banana, ovazul etc.
241

7. Vitamina C
Vit.C joaca un rol esential in functionarea optima a organismului
i in eliminarea eficienta a parazitilor.
ATENTIE ! Vit. C de calitate NU se gaseste in capsule, ci in
gradina!
Vit. C e un micronutrient format din: Rutina, Factor K, Bio
flavonoide, Factorul J, Factorul P, Tyrosinaza, Ascorbinogen,
Acid ascorbic.
Suplimentele din farmacii cu Vit.C contin doar acid ascorbic, iar
Vit. C natural are TOATE componentele .
Ardeiul verde contine triplu vit.C fata de citrice.
Mcesele 1500-2000 mg Vit. C /100g
Arderiul verde 1600-1800 mg Vit. C/100g
Ctina 670 mg Vit. C /100g
Ptrunjelul 150 mg Vit. C /100g
Kiwi 120-180 mg Vit. C /100g
Coaczele 55-215 mg Vit. C /100g
Portocala 53 mg Vit. C /100g
*Adevrul este c, exist destule surse de vit.C in natur!
Nu e recomandat folosirea capsulelor.
8. Mai au proprietti antiparazitare:
* Argintul Coloidal
* Smburii de grepfruit si de lmie
* Aloe vera
* Propolisul
* Iodul (Sub forma de IK sau Solutie lugol)

242

Elemente de detoxifiere
DIeta de detoxifiere are rolul de a promova curarea natural a
organismului, atunci cnd corpul este suprasolicitat datorit
acumulrii de substante toxice si reziduuri, acest lucru
manifestndu-se prin diverse afectiuni. De obicei dieta de
detoxifiere dureaz scurt perioad de timp si pune accent pe
alimente bogate in vit, AO si fibre si pe diminuarea sau
eliminarea substantelor nocive ingerate.
Se recomanda 1-2 diete pe an.Terapia de detoxifiere poate
cuprinde, pe lng o diet sntoas, tehnici de respiratie, terapie
prin saun si tehnici controversate-postul negru, hidroterapia
colonului si diete severe.
Alimente indicate intr-o dieta de detoxifiere:
* Fructe - fructe proaspete sau inghetate.
* Legume - Toate legumele proaspete, in special broccoli,
conopida, ceapa, usturoi, anghinare, verdeturi si legume rosii
si verzi.
* Orezul este indicat sub orice forma, insa este preferat cel brun.
* Alte cereale - ovaz, quinoa, orz, secar, mei.
* Mazare, linte, fasole.
* Nuci si seminte fara sare - seminte de in, de bostan si floarea
soarelui, migdale, susan, alune de padure.
* Este preferat uleiul de masline extravirgin.
* Condimente - otet, sos de soia, mirodenii aromate.
* Ceai verde si din alte plante, apa (> 2 l/zi), apa cu lamaie, suc
de fructe proaspat si fara zahar.
* masticatia buna a hranei, in special a cerealelor.
Alimente de evitat intr-o diet de detoxifiere:
243

* Zahar si produse ce contin zahar.
* Produse lactate - lapte, unt, smantana, frisca,
* Gru si produse din fin de gru.
* Gluten.
* Cafea obisnuit sau decofeinizat.(75ml/zi).
* Nu sunt permise untura, alune, alcoolul, ciocolata, drojdia, E-uri,
conservantii, preparate fast food.
Plante benefice pentru detoxifiere
*Plante laxative si diuretice
* Seminte de dovleac, aloe vera gel, - continut bogat de fibre,
promoveaza defecatia.
*Prune uscate-intaresc peristaltismul
* Lucerna - sursa bogata de vitamine si minerale.
* Rdcina de ttneas, ghimbir - trateaz afectiunile ce produc
inflamatie, precum sindromul premenstrual, artrita si durerile de
cap. Promoveaza o buna digestie, dar trebuie consumat cu
moderaie.
-diaree.
Plante benefice pentru tractul digestiv:
* Alga marina rosie-bogata in vitamine si minerale.
Formeaza un gel care captuseste tractul gastrointestinal si inhiba
formarea acidului in stomac.
* Scoarta de ulm - combate inflamatia intestinala si afectiunile
colonului-actiune de "captusire" similara cu a algelor.
* Seminte de fenicul - pentru tratarea bolilor digestive; calmeaza
crampele.
* Enzime de papaya - enzima numita papaina descompune
proteinele si ajuta la curatarea tesuturilor degrafate.
244

* Catina, cimbrisor, extractul din muguri de brad, patlagina.
Plante care sprijin ficatul
* Seminte de armurariu - protejeaza F impotriva alcoolului si
acetaminofenelor (folosite in analgezice).
* Radacina de papadie - ajuta la purificarea sangelui si a ficatului,
stimuland totodata productia bilei.
Plante multifunctionale:
* Radacina de lemn dulce - trateaza ulcerul. Scade nivelul
aciditatii din stomac, pirozis si indigestia.
* Echinacea - stimuleaza sistemul imunitar si lupta impotriva
infectiilor. (si Ribomunyl, Lantigen B, Decaris,)
* Schinduf- reduce nivelul glucozei din sange, scade colesterolul
si previne gastrita, inapetenta.
* Radacina de ghimbir - previne indigestia si crampele
abdominale. Imbunatateste circulatia sangelui.
Riscuri si efecte secundare ale detoxifierii:
-dureri de cap, asociate cu renuntarea la cofeina.
- diareea si constipatia.
-oboseala, stari de irascibilitate, acnee, pierderi in greutate
corporala si foame.
Tratamentul medicamentos, nu se intrerupe pe durata dietei de
detoxifiere.
Dieta de detoxifiere are contraindicatii - femei gravide, sau care
alpteaz, anemie, b.renale, b.tiroida, CC, DZ, b.genetice si alte
afectiuni cr.
Detoxifierea pielii
-functiile pielii sunt: reglarea temperaturii corpului si absorbtiei
de lichide, secretia unor substante acide pentru a inhiba microbii
245

si eliminarea toxinelor prin glandele sudoripare. Sntatea pielii
poate fi afectat de catre substantele chimice cu care aceasta
intr in contact, existnd pericolul ca acestea s ajung in sistemul
circulator.
Pentru a evita acest lucru, este indicat curtarea cu atentie a
pielii, utilizarea hainelor din fibre naturale si nutritie sntoas,
perierea pielii uscate, masaj delicat, splare la dus, sauna
elimin cca.16 substante chimice toxice din organism.
Detoxifierea ficatului
F are multe functii vitale-producerea celulelor rosii si transportul
O2 in organism, filtreaz sngele si elimin substantele toxice
introduse prin alimentele ingerate si aerul respirat. (dei nu
dispunem de obiective industriale importante, se constat la noi,
o imens cantitate de poluani toxici n mediul extern).
Simptomele afectiunilor de F: stari de great, vrsturi, oboseal,
inapetent, prurit, colorarea pielii sau a ochilor in galben, dureri
in hipocondruL dr. urina inchis la culoare.
Pentru detoxifierea F, important este alimentatia cu fructe
proaspete, suc de legume), arginina (fasole-pastai, linte, ovz,
germeni de gru), AGE (fructe de mare, ulei de peste, in, nuci,
avocado, verdeturi,) vit. B, AA (metionina si cisteina din legume,
ou, usturoi, ceap, seminte si carne), fibre vegetale.
Detoxifierea plmnilor
la aerul poluat, toxine si reziduuri in plamani, fose nazale, bronsii
cu mucus, fapt ce reduce capacitatea respiratorie si de detoxifiere
a plmnilor, toxinele ajung in snge si determin astm, bronsit,
fibroza chistic, pneumonie, CC P, emfizem, TBC.
246

In cazul tusei cr. expectoratie de mucus sau snge, dispnee, dureri
toracice, se impun msuri de curtare a P evitare poluanti (tutun,
pesticide, substante chimice de curtat, gazele de esapament.)
- consum > lichide se evit alimentele care formeaz mucus
(produsele lactate).
Alimente care combat mucusul- ceapa, usturoi, ardei, ghimbir,
spirulina, orz, piersici, caise si prune.
Plante ptr.detoxifierea P: seminte fenicul, isop, cimbrisor,
lumnric,-faciliteaz expectoratia, unguras, podbal, urzica,
salvie, rdcin ghimbir.
Detoxifierea rinichilor
Toxinele si reziduurile din ap sunt filtrate de R, apoi ajung in VU.
Remedii: comprese cu ghimbir, pepene verde si supa (din cartofi,
morcov, verdeturi, ceapa, usturoi si telina-K).
Detoxifiere colon
Afectarea IG-sindromul de colon iritabil, colita, obezitate,
constipatie, balonare, flatulenta si b. de piele. Pe termen lung,
se crede ca disfunctia IS, IG duce la boli de infectie de focar ca
artrita reumatoid, astm, scleroza multipla, b.Crohn, lupus,
tiroidita.
Beneficiile detoxifierii IG:
-aport hidric bun-hidroterapia colonului
- un nivel ridicat de energie;
- reducerea constipatiei;
- o piele mai curata;
- indeprtarea parazitilor si a toxinelor;
- reducerea greutatii corporale;
- eliminarea respiratiei urat mirositoare;
247

- ameliorarea durerilor musculare si de spate;
- eliminarea stresului, gandire mai clara
- stimularea sistemului imunitar;
- normalizarea procesului de alimentatie;
Alimente benefice pentru curatarea colonului:
* usturoi, ceapa si praz.
* fructe: lamai, mere, cirese, grapefruit, merisor.
* legume: castravete, telina, brocoli, patrunjel,
coriandru, spanac, varza.
* cereale: orez brun, quinoa, ovz.
* plante medicinale: rd.ppdie, ghimbir, leurda.

248

Alimentele contin diferite substante toxice pentru organism:
* Conservantii(E-urile) din aproape toate alimentele din comert
* Mercurul cu care sunt intoxicati pestii si algele
* Chimicalele cu care sunt stropite fructe si legume
* Carnea animalelor crescute cu hormoni si antitibiotice
Toate acestea polueaz organismul zilnic, SE ACUMULEAZA
i se evacuiaz greu, iar in timp, cu ct se consum mai multe,
devin nocive, conducnd la intoxicarea organismului cu consecine
grave, Imbatranire prematur, migren, b.de piele, boli ale altor
organe(in special F,R), cu diverse simptome:
* depuneri albicioase pe limba, insomnie, oboseal, transpiratie,
* constipatie, obezitate-- pofta de dulciuri sau alimente prajite--,
acnee, hemoroizi, CC, reumatism, artrita, DZ., anxeitate,
nervozitate, putere < de concentrare.
Fibrele vegetale sunt un tip de CH aflate in toate alimentele
VEGETALE. Fibrele NU se diger si nu se absorb, astfel c NU
hranesc organismul.
Fibrele vegetale insolubile asigura transportul rezidiilor
alimentare, iar cele solubile sunt PREBIOTICE-ntrein flora IS,
adic BACTERIILE BENEFICE inct s rmn echilibrat.
Consumate cu suficienta apa isi dubleaza eficienta si devin ca un
burete care se leaga de substantele toxice de pe mucoasa IS,
transportandu-le afar.

249


FIBRELE VEGETALE au si alte efecte benefice asupra sanatatii
pe langa cel laxativ, prebiotic si detoxifiant :
* Intrirea sistemului imunitar
* reducerea colesterolului
*pierderea kilogramelor in plus
* prevenirea CC de colon*
* inlaturarea polipilor si a parazitilor intestinali
* reducerea alergiilor
250

Acupunctura terapie strveche extrem oriental are
efecte curative certe i verificate n timp, fiind de mare ajutor
singur sau asociat terapiei alopate sau altor tratamente
alternative. Efectele acpuncturii se explic prin prprietile
energetice i vindectoare ale punctelor de acupunctur situate
pe bine cunoscutele canale energetice ale corpului omenesc.
Filozofia MTEO ii are originile n practicile spirituale ale medicilor
chinezi antici care propovduiau c OMUL trebuie s triasc n
conformitate cu legile nescrise ale naturii, ale echilibrului i
armoniei.
,,SNTATEA-depinde de echilibrul dintre alimentaie, activitatea
fizic i puterea de aprare fa de factorii agresivi.
OMUL este rezultatul aciunii continue a energiilor externe
terestre i cosmice, ancestrale i nestpnite, starea de sntate
fiind caracteristic echIlibrului ntre fizic, psihic i destin.
Materia i energia sunt eterne iar transformrile lor-micarea i
schimbarea sunt venice. ORGANISMUL UMAN ESTE CERCETAT
ATAT dpdv AL CORPULUI FIZIC CT i BIOENERGETIC.
ACUPUNCTURA A APRUT i s-a DEZVOLTAT AVND CA BAZ
BIOENERGETICA UMAN, IAR CUCERIRILE EI VERIFICATE N MII DE
ANI SUNT VALABILE i AZI.
MTEO se bazeaz pe Qi Kung, masaj-acupunctur, fitoterapie.
Gimnastica, practicat nc din antichitate ca i
preparatele,,farmaciei verzi au fost deseori procedee
tmduitoare.
MICAREA i TRANSFORMAREA sunt proprieti eseniale ALE
MATERIEI, IAR FORELE ENERGETICE CARE PRODUC MICAREA
SUNT INTRINSECI MATERIEI.
251

PLASAT INTRE,,CERi ,,PMNTOMUL, MANIFESTARE A
DUALITII YIN-YANG, ESTE ANIMATCA TOT,,VIULde ENERGIA QI
OMNIPREZENT. (fundamental).
ENERGIA i INFORMAIA exist pretutindeni n natur.
ENERGIA, PRIN CONDENSRI REPETATE DEVINE MATERIE i
MATERIA N EVOLUIA EI PRODUCE ENERGIE. Cnd energia
hidrogenului i energia oxigenului s-au unit, n realitate apare
apa, proces de creaie. Disocierea energiilor nseamn distrucie.
Materia vie este nzestrat cu o inexplicabil capacitate de a crea
viaa, de a o ntreine, perpetua i evolua.
CONCEPTIA FILOZOFIC ANTIC CHINEZDAOPRIVIND
DEZVOLTAREA i EVOLUIA OMULUI--i A NTREGULUI,,VIU
STIPULEAZ C LA BAZA LOR st ARMONIA REAL i UNITAR A
SISTEMELOR COMPONENTE.
Corpul omenesc este creaia minunat a naturii i dispune de
fiziologie perfect coordonat a tuturor organelor i sistemelor
componente, este ca un vehicul fabulos dificil de a-l defecta--
temperatur constant, 100.000 contracii C/24h. 523 miliarde
litri snge n 50 ani, >75 miliarde celule care dein mii de funcii
ce se desfoar uimitor de perfect, continuu i desvrit.
Mecanizmul neuroendocrin i energetic al controlului dezvoltrii
i metabolice este dobndit din natere, dar nclcarea repetat a
legilor naturii, intensitatea factorilor de mediu i scderea puterii
de aprare a organizmului genereaz boal.
Activitatea electric perturbat a cortexului cerebral, stresul,
oboseala, factori agresivi externi, strile psihice negative i
emoiile ncetinesc sau blocheaz circulaia Qi prin meridiane,
realiznd dezechilibru Qi cu scderea
252

vitalitii i boal.
Acupunctura i manevrele diverse de relaxare amelioreaz
circulaia Qi n canalele energetice i colaterale.
I.HAIEGANU-,,medicina nseamn TIIN, CONTIIN, nclzite
de dragostea pentru oameni
FILOZOFIA ANTIC EXTREM ORIENTALCONFUCIUS- TAO- ARE LA
BAZ LEGEA ,,CELOR 5 ELEMENTE (FOC, PMMT, METAL, AP,
LEMN),) NCADRATE N CELE 5 UNITI ENERGETICE AFLATE SUB
ACIUNEA CELOR 5 FACTORI METEORO CLIMATICI (VNT,FRIG,
CLDUR, UMIDITATE, USCCIUNE) CARE ACIONEAZ N
PERIOADA CELOR 5 ANOTIMPURI (PRIMVAR, VAR,
EXTRASEZONUL 5, TOAMN, IARN) A CELOR 5 triri - SENTIMENTE
EXCESIVE (BUCURIE, TRISTETE, NECAZURI, TEAM, MNIE).
FIECARE LOJ ENERGETICA ESTE CARACTERIZAT de 5 CULORI
(LOJA FOC-ROSU, METAL-ALB, PMNT-GALBEN, AP-NEGRU,
LEMN-VERDE) I DE 5 ANIMALE (FOC-CAL, METAL-COCO, PMNT-
ARPE, AP-BOU, LEMN-TIGRU). ORGANELE INTERNE sunt LEGATE
I CORESPUND LOJILOR ENERGETICE (FOC=LIMBA, SNGE, METAL-
PIELE, PMNT-GURA ESUT CONJUNCTIV, AP- OASE, LEMN-
MUCHI) i CORESPUND CELOR 5 PLANETE (FOC-MARTE, METAL-
SATURN, PMNT-VENUS, AP-MERCUR, LEMN--JUPITER)-SCHEMA
Corpul uman este un sistem energetic. Organele sunt colectii de
celule cu tipare vibrationale identice. Celulele au o mare
similitudine histologic si aceeasi frecvent energetic.
Homeostazia le tine mpreun. Perturbarea energiei celulare este
ceeace denumim boal.
Sistemul energetic (corpul) functioneaz bine numai cu un
combustibil
253

eficient. Echilibrul celular dinamic si sntatea sunt mentinute de
aportul de energie, ct mai mare posibil.
Combustibilul alimentar este mai eficient n forma furnizat de
natur, de vreme ce si corpurile noastre sunt fructul naturii.
FIZIOLOGIA ENERGETIC A ORGANIZMELOR VII INCUMB
TOTALITATEA FENOMENELOR BIOELECTRICE, BIOCHIMICE,
ENDOCRINE i NERVOASE, REGLATE CORECT, COORDONATE, N
STARE de SNTATE i ECHILIBRU.
Qi PROPRII CORPULUI sunt CARACTERISTICE FIECREI LOJI
ENERGETICE---
(FOC-SHEN INFORMAIONAL-MENTAL, METAL-QI MODULATORII
EXTERNE, PMNT
-YONG QI-alim. AP-ZHONG QI-EREDITAR, LEMN-WEI QI)-
(schema), CARE CIRCUL PRIN CANALE QI i CONEXIUNILE LOR,
RITMIC, continuu i n mod echilibrat.
Corespondentele fiecrei loji energetice, relaiile continue dintre
ele, ciclul energetic perpetuu, definesc calea adevrului TAO,
creterea, dezvoltarea, VIAA, perpetuarea. Punctul de
acupunctur deine urmtoarele
CARACTERISTICI:-structura special cu-receptori neuroenerg.
-actiuni specifice: -Locale -La distan
- Informatie GENETIC
--Proprietti electro magnetice (ELECTRET)
Temperat. mare, CAPTARE CO2 >, R mic,
T.electr. MARE CAPACIT. ELECTR mare
--CHIMIC :HIstamin., Prostagld, subst P,
Acetilcolina, SEROTONINA, ENDORFINA

254

EFECTELE ACUPUNCTURII (5):
ANTIINFLAMATOR (vazodilatator)
--ANTISTRESS
--SEDATIV
--ANTIALERGIC
--ANTALGIC (ELIBERARE DE ENDORFINE,
ENKEFALINE,
SUBST,,P)**
**MECANISMUL:DURERIIEXCIT 1 RECEPTOR-INT.sau EXT.--
>DECODARECorn POSTER.MEDULAR,
subst.RETICULAT,TRUNCHI CEREBRAL, CORTEX PERCEPIA
SENZ. DUREROASEPENETRATIE MEDULAR.(FEED BACK).
DIVERSE ZONE ale CORPULUI pot fi AFECTATE pe TRAECTUL MP
i TRATATE
prin PUNCTE LOCALE i REGIONALE cu efecte SPECIFICE.
AcupuncturaBOLI acute i cronice(desechilibru Qi Yang,YIN
prin exces sau deficit energetic. MOXA se aplic n cazul
bolilor cronice cu deficit Qi Yang sau Yin, determinate de frig.
(tehnica de tonifiere sau ,,aprinderea vulcanului,,)-T.
MERIDIANULvector energetic care reprezint interferena
cmpurilor bioelectrice ale corpului uman.(QI-electroni, ioni,
biocureni, enzime, hormoni, structuri morfologice).
FIZIOLOGIEdependent de activitatea organului cuplat.
QI CIRCUL prin MP cu viteza 4cm/
ORGANUL ENERGETIC PREZINT O MULTITUDINE DE VECTORI
ENERG CU TRAECT Intern si extern si reprezint UN CUMUL DE
FUNCII LEGATE DE ACTIVITATEA MAI MULTOR organe i
esuturi anatomice.
255

FUNCTII GENERALE MP;
P--respiraie. IGconcentrarea subst. impure
Plante corespondente cu efect bun:cimbru, ptlagin
IG- evacuarea reziddiilor,absorbia apei
Plante: cruin, ghinur, chimen, coriandru
S--DIGESTIA celular
Plante:ment, suntoare, merior
SP--metabolism APA si ELECTROLITI, control digestie
Plante:hamei, afin, dud, fasole teci, mslin,mr
R---termogeneza, cretere, dezvoltare
Plante: brusture, soc, mce, lptuci
VU- acumulare i eliminarea lichidelor, modulare nervoas a
funciilor Plante:ienupr, genian, soc
F---tonus, metabolism
Plante: rostopasc, coada oricelului, merior
C---circulaie XUE, IRIGARE esuturi ISnutriie esuturi
Plante: levnic, tei, cimbrior, porumb-mtase
IS- digestie, asimilare
Plante: mur, zmeur, ctin, ienupr
VB- digestia grsimi, colecteaz bila i o elimin, micare
Plante: glbenele, ment, pelin, salvie, anghinare
VS-protecia C, DOMIN sexualitatea
Plante: pducel, urzic, usturoi
TF-coordoneaz Qi, TERMOGENEZA
Plante: pelin, coacz negru, ctin alb
YIN YANG-ESTE la baza legii fundamentale a
TRANSFORMRILOR
din lumea material. MATERIA APARE din ENERGIE.
256

Toate transformrile DIN UNIVERS SE REALIZEAZ PRIN
Interaciunea ACESTOR 2 PRINCIPII ANTITETICE-PRODUCTIA i
DISTRUCTIA fiind REZULTATU CELOR 2 PRINCIPIIYIN- YANG-n
ECHILIBRU DINAMIC., DETERMINA VIAA i STAREA DE
SNTATE., A ORGANIZMELOR VII.
ORGANISMUL UMAN: SISTEM BIOENERGETIC DESCHIS, CU
AUTOREGLARE
N CARE :
MP SUNT CILE ENERGETICE,
--PCT:--INFORM. DE ACUPCT,
--ACUPCT: SURSA DE INFORMAII.
CORPUL;YANG; SUS STG EXT. POST.
YIN;JOS,ANT.INT. DREAPTA.
ORGANE;YANG- FU YIN- ZANG
MP.YANG YIN; QI :63 % YANG 37%YIN
ACUPCT. ESTE TIINIFIC (6) PTR.C ESTE:
---RATIONAL
---REAL
---DEMONSTRABIL *
---MSURABIL
---LARG APLICABIL
---REPRODUCTIBIL EXPERIMENTAL.
*(DEMONSTR.EXIST.PCT MP M. Secd. cu izotopi RX-tehneiu)
ENERGIA ESTE INDISOCIABIL MATERIEI.
ENERGIA Qi care circul prin CORPUL OMENESC n mod
CONTINUU expresie a Qi COSMICE i Qi TERESTRE-AER
ALIMENTEi circul CICLIC prin tot organizmul.Organizmul
uman isi foloseste mare parte a Qi proprii pentru functionarea
257

perfecta a tesuturilor si organelor, conform ciclului de
circulatie a Qi.
CIRCULATIA ENERGIEI. REALIZAT PRIN METABOLISM, EME,
ncepe circulaia la 1 noaptea dup ce a COMPLETAT Qi
esenial n TF INF.-R- SUPRARENAL -APOI URC la VG14
DAISHI i PRIN RAMUL SUPERIOR NCARC P-IG 2ORE pentru
fiecare MP - ORGAN ENERG.(1-5) APOI TRECE ntre 5-9 la SP-S i
CONTINU la R.VU ntre 9.13, i trece n LOJA LEMN (F-VB)-13-
17 i apoi n LOJA ENERG. FOC ntre 17-21 ptr.C-IS i 21-1 ptr.
TF-VS si CICLUL se reia ptr.URMTOARELE 24 ORE.
Orice DEREGLARE n circulatia Qi determin BOAL.
ACUPUNCTURA prin echilibrare Qi YIN-YANGVINDECARE.
-YIN-YANG,sunt 2 FORME Qi OPUSE ANTAGONISTE dar
COMPLEMENTARE n TOATE MANIFESTRILE VIULUI.
YIN-YANG PRODUC i DISTRUG TOT IN UNIVERS, ANIMAT de
OSCILIILE CELOR 2 FORTE QI.
FIINELE, FENOMENELE i LUCRURILE DIN UNIVERS sunt
COMBINAII
VARIATE de YIN-YANG, care se ATRAG i SE RESPING PERPETUU
N UNIVERS. (LAO TZE)
FACTORUL de REZISTEN LA BOAL REPREZINTQI
CORECTAZHENG Qi i WEI Qi, iar FACTORUL PATOGEN
ESTEQI PERVERS-XIE QI.(extern sau-intern).
PERIOADELE de TIMP YANG-TINEREEA, DIMINEAA,
PRIMVARA, TREBUIE S FIE ACTIVE.
PERIOADELE YIN-BTRNEEA,SEARA, IARNA sunt perioade
PASIVE.
258

Cronobiologia fiziologie organic i ritmul biologic
Vechii nvatati chinezi cunosteau orarul organelor. Organismul si
trimite ntreaga energie catre anumite parti ale sale, la un
moment dat.. S-a demonstrat stiintific ca cine nu respecta si
tulbura repetat ritmul interior se mbolnaveste mai des si mai
reprede.
o Ora 6
Este momentul trezirii organismului. Chiar daca nca motaim,
corpul nostru a intrat n priza, s-a apucat de productia de
hormoni. Zaharul din snge, aminoacizii si hormonii actioneaza la
capacitate maxima. La aceasta ora trebuie sa se evite alcoolul si
nicotina.
o Ora 7
o Inima intra n viteza a cincea. ncepe productia de hormoni
sexuali. Cine prefera sportul facut dimineata face o greseala
pentru ca inima este suprasolicitata, iar rezultatul este acelasi.
La aceasta ora trebuie servit micul dejun, dar nainte este indicat
sa bei si un pahar cu apa, pentru a ajuta digestia.
o Ora 8
o Orgnismul tnjeste dupa combustibil. Din nefericire este si
ora la care au loc cele mai multe infarturi si accidente vasculare
cerebrale. Este ora ideala daca vreti sa va faceti o analiza a
sngelui. Daca o amnati pentru alta ora, compozitia sngelui va fi
schimbata din cauza stresului.
o Ora 9
259

o Organismul recepteaza cel mai slab senzatia de durere, este
imun fata de frica. Chimioterapia si injectiile trebuie facute acum,
caci nu vor fi complicatii, iar datorita tolerantei sporite a
organismului, sansele de vindecare cresc.
o Ora 10
Este ora nvatatului, creierul este cel mai receptiv. Capacitatea
de a lua decizii si de a rezolva probleme este maxima.
Temperatura corpului atinge punctul superior. Acum este
momentul ideal pentru a pleca la drum cu masina deoarece
atentia si reflexele sunt sporite.
o Ora 11
o Corpul nostru si arde grasimile. Gurmanzii pot consuma orice
dupa pofta inimii. Cu putin naintea prnzului inima si circulatia
sanguina se afla n momentul lor de vrf. Evitati sa mergeti la un
consult cardiologic pentru ca medicul cardiolog va poate pune un
diagnostic gresit.
o Ora 12
o S-a dus deja jumatate din zi. Un pui de somn n-ar strica.
Organismul este ocupat cu
o producerea de acizi, iar creierul nu este deloc n forma. Din
cauza lipsei de oxigen trebuie sa stati n fata unei ferestre
deschise. Stomacul este singurul organ cu adevarat activ. Acesta
se pregateste pentru a primi mncarea si a produce sucul gastric.
o Ora 13
o Scade atentia, totul este programat pentru digestie. Este ora
mesei de prnz urmata de o mica relaxare. Dupa masa de prnz
bila ncepe sa actioneze, digernd si absorbind lipidele din fluxul
260

intestinal. Cine are probleme trebuie sa ia medicamentele
specifice pentru a o activa.
o Ora 14
o Forta vitala este foarte scazuta. Organismul trebuie sa se
odihneasca.
o Ora 15
o Creierul se pune din nou n miscare. Ne putem continua n forta
activitatea. Atentia si puterea de concentrare sunt n forma
maxima. Daca aveti de lucru pentru acasa acum este momentul.
o Ora 16
o Trezirea creierului este urmata de revitalizarea corpului, dispus
sa intre n functiune. Este ora ideala pentru un program de
exercitii fizice. Plamnii si caile respiratorii sunt larg deschise.
Faceti o plimbare n aer liber. La aceasta ora actioneaza cel mai
bine medicamentele de stomac.
o Ora 17
o Minile simt nevoia sa intre n functiune. Oamenii de afaceri au
o putere de convingere neobisnuita, pictorii fac minuni,
scamatorii se simt n forma. Sportivii stiu deja, cine se
antreneaza, sau concureaza obtine acum cele mai bune rezultate.
La acesta ora se nregistreaza cele mai multe recorduri sportive.
o Ora 18
o Este ora activitatilor culturale. Simturile sunt foarte ascutie n
acest moment al zilei. Papilele gustative si simturile olfactive
recepteaza nuantele cele mai fine. Este momentul de maxima
tivitate n ceea ce priveste cresterea unghiilor si a parului. Corpul
este nsa putin obosit. Nervii reactioneaza la durere sau furie.
o Ora 19
261

o Organismul este cel mai dispus sa accepte medicamentele, iar
pielea tnjeste dupa ngrijire, porii pielii se deschid si asimileaza
produsele cosmetice. Dar atentie, scade tensiunea.
o Ora 20
Cresc capacitatile vizuale. Este momentul sa alegeti materialele si
modelele vestimentare. Ultima masa a zilei nu trebuie luata mai
trziu de ora 20, caci corpul reactioneaza deja ntr-un ritm redus.
Ficatul nregistraza o activitate intensa, astfel bauturile alcoolice
fiind mai bine tolerate la acesta ora.
o Ora 21
o Scade temperatura corpului si metabolismul. Nu se mai
asimileaza nici un aliment. Mncarea ramne nedigerata sau
digerata pe jumatate. Doar stomacul si ficatul mai lucreaza.
o Ora 22
o Ficatul trage pe dreapta. Stop fumatului, caci n pauza ce
survine n functionarea ficatului, organismul absoarbe toata
nicotina nefiltrata.
o Ora 23
o ncepem sa visam cu ochii deschisi. De la aceasta ora corpul se
linisteste. Nervul parasimpatic responsabil cu acest lucru reduce
schimbul de substante, tensiunea, temperatura, activitatea
cardiaca la minim. Productia de cortisol, hormonul stresului, este
oprita. Daca vrem sa fim frumoase trebuie sa ne culcam la
aceasta ora pentru ca acum ncepe procesul de regenerare a
celulelor pielii.
o Ora 24
262

Dupa perioada maxima din activitatea sa, organismul se
autoregleaza la minim pe scala sa de functionare si se
programeaza pentru mine. Este obligatoriu ca acesta ora sa ne
gaseasca ntr-un somn profund.
o Noaptea, ntre 2 si 4, toate simturile sunt n stare de inhibitie.
Este momentul catastrofelor de tot felul, a accidentelor rutiere, a
naufragiilor si a accidentelor de munca.
o ntre 3 si 5 scade tensiunea arteriala. Dimineata retinem mai
usor informatiile, dar pentru a le pastra n memorie pe termen
lung trebuie repetate dupa-amiaza.
QI CORECT (ZHANG Qi) (schema):
- ZONG EREDITAR; VITALITATE,TIP CONSTITUIONAL.
-SHEN INFORMATIONAL INTELECT
-YONG QI ALIMENTE, AER i AP
-WEI QI: IMUNITATE, APRARE
- ENERGII MODULATORII EXT.DARRAS-EME
QI CORECT-forme, funcii, circulaie,tratament
SHEN QI: PSIHOINFORMAIONAL, STABILETE TIPUL CONSTITU.si
PSIHIC al OMULUI.CIRCUL prin MD i DETERM. NIVELUL INTELECT.
i EMOTIVITATEA.
Shen reprezint spiritul- guvernatorul vieii- definete realizrile
minii umane, mai precis contiina, percepia, gndirea,
simurile, voina i intenia.
YONG QI de INTREINERENUTRITIV Qi EXOGENA,-ALIM. si
RESPIRATORIE, CIRCUL prin MP, ESTE YANG, YIN i se AFL n
toate organele. CORESPUNDE LOJEI P (S-SP).
TRATAMENT:VC10,12, S36, VB25, VU14, F13
263

WEI QI DE APRARE CIRCUL PRIN MTM i MD.ESTE YANG
CONFER REZISTEN. CORESPUNDE lojei eng. LEMN FVB. XUE-
SNGEeste YIN, CIRCUL PRIN VASE i MP,sub ACIUNEA WEI QI,
SUPERFICIAL ZIUA si VARA, PROFUND NOAPEA si IARNA.
Esena se refer i se afl permanent n corpul fizic, --carne,
snge, fluide (hormoni, enzime, neurotransmitori)
Qi corect- esena- este sintetizat i rafinat din substanele
nutritive provenite din alimente, al, aer, fiind stocat n F, XUE,
PLASM i furnizeaz vigoare, vitalitate, imunitate, activnd
fiecare funcie din organizm.
ENERG. MODULATORII EXT.DARRAS ,,EME NTRETIN CLDURA
CORPULUI. Circul M. Lo longitudinale, iar Qi pervese sunt
combtute prin MTM. PTRUND n corpul uman prin loja METAL
PIG.
ETIOLOGIE si PATOGENIE - ENERGII PERVERSE CURIOASE:
-ALIMENTATIE INADECVAT
-OBOSEAL
-TRAUMATISME
-MICROBI, VIRUSI, ALERGENI [FONG]
-INTOXICAII ; EXO ENDO
-EXCESE SEXUALE i PERVERSIUNI
-EREDITATEA
-FACTORI PSIHICI--SENTIMENTE
i SUNT FAVORIZATE DE Qi APRARE WEI SLAB,
DURATA si INTENSIT.MARE de ACIUNE a QI PERVERSE.
perverse exogene afecteaz preferenial un anumit nivel Qi al
structurii energetice a corpului uman, sistem biologic deschis (cu
264

nivel de integrare i organizare dezvoltat i superior al materiei
vii).
1. Factorii de agresiune exogeni sunt reprezentai de:
a. factori climatici: vnt, cldur, umezeal, uscciune, frig, care
prin modificri excesive pot s duc la tulburri interne.
b. ageni microbieni.
c. rniri, accidentri.
d. cataclisme naturale.
e. muscturi de animale i nepturi insecte.
2. Factorii endogeni sunt emoiile negative persistente ca: mnia,
groaza, invidia, anxietatea, tristeea, teama...
DG. CLINIC MTEO
4 CRITERII: FRIG---CLDUR
YIN---YANG
INTERIOR---EXTERIOR
EXCES--- DEFICIT
4 ELEMENTE; INSPECIE;PIELE, OCHI, NAS, LIMB, PR
-ANAMNEZA DESPRE SIMPTOMECNTECVOCE, P, C,
ABDOM,TORACE,MEMBRE,COL.VERTBRal,TRATAM.,
AGRAVRI, VISE.
-PALPARE; EX. C;INIC, PROIECTIA MP,, PULSURI
-ASCULTARE: VOCE P, C , ABDOMEN
Inspecia, anamneza,ascultaia,palparea evideniaz raportul
semnelor yin - yang, permind aprecierea excesului sau
deficitului local sau general,eventual i a stadiului acut- cronic de
boal.
n acest sens se va cerceta atent:-caracterul durerii, homeostazia
termic, psihismul, hiperhidroza, apetitul i setea, defecaia i
265

miciuni, tuse, respiraie, ciclul menstrual, aspectul pielii i
limbii, aspectul pulsurilor radiale i agravarea sau ameliorarea
durerii la micare, presiune, repaus, la frig sau cldur.
Efectuarea examenului clinic va trebui s precizeze i tipul
constituional i temperamental, particulariti locale i generale,
culoarea pielii, tonus i troficitate, vascularizaie, excreiile, ex.
limbii i ncadrarea aspectului ei n criteriul Yin-Yang.
CNTECUL CELOR 10 INTREBARI:
1 FEBR-FRISON
2 SNGERRI
3 CEFALEE dureri
4 URINA-SCAUN
5 APETIT ---VOM
6 TULB.respiratorii
7 SETE
8 VOCE,TUSE
9 SIMURI,ASPECTUL LIMBII
10 PULSURI
Timpul zboar ? Din pcate, noi trecem. Gndind mai profund,
trebue s recunoatem c timpul trece dar realizarea este c c
noi putem fii n acest zbor, pilotul. S inem seama ns, c timpul
pierdut nu poate fi recuperat nicicnd.
CONDITII DE BOAL:
--WEI QI SLAB QI PERVERS INTENS,
--QI GLOBAL NORMAL i QI PERVERS INTENS.
CIRCULAIA MODIFICAT A Qi BOAL.
LERICHE: ,,BOALA ESTE O DRAM cu MAI MULTE ACTE n CARE
PRIMUL ACT se JOAC
266

NTR-O LINITE POSOMORT cu toate LUMINILE STINSE, NAINTE
CA SCENA S FIE ILUMINAT
APARITIA BOLII; FACTORI DETERMINANI:
- INTENSITATEA QI PERVERSE
-DURATA - -
-FRECVENTA - -
WEI QI SLAB---- PERTURBARE QI----BOAL
MICROLEZIUNI -MACROLEZIUNI
BOALA apare atunci cnd legile fundamentale ale vieii sunt
neglijate i inclcate n mod repetat.
OMUL- fiin superioar pe scara filogenetic, GNDETE, are
RAIUNE, DORINE
-prin programare i planificare, intervine SPIRITUAL n existen,
este biped, inteligent, are personalitate, (faculti psihomentale)
care particip la formarea i definirea ,,NATURII UMANE:
SUMA comportamentelor i caracteristicilor specifice omului,
provenind din factori genetici (FUKUIAMA) i psihici, care
realizeaz un ansamblu de elemente, legi i mecanizme ce-l
guverneaz, n raport cu mediul nconjurtor mereu schimbtor.
Marea tain a existenei noastre, nu const n a tri, ci n a ti
pentru ce trim. (N. Iorga)
NATURA UMAN se realizeaz i este definit de:
-contiina de sine
-influena psihicului n comportament
-polimorfismul social i cultural
Procesul patologic dela funcional la organic trece prin 5 stadii:
1--PERTURBRI CANTITATIVE QI
2--LATEN
267

3--TULBURRI FUNCIONALE
4--TULBURRI ORGANICE
5--IREVERSIBILITATE
APARITIA BOLII INDIC O PERTURBARE RELATIV RECENT YIN-
YANG, PRIN DEFICIT de WEI OI EVIDENIAT FRECVENT PRIN
APARIIA UNOR PCT sau ZONE DUREROASE pe TRAECTUL UNUI
MTM sau MP.
Orice proces patologic din organizm chiar inainte de debut las o
amprent pe zonele de proiecie ale esuturilor i organelor
interne auriculare, cutanate, limbii, irisului (proiecia reelei
nervoase vegetative) care denot lupta organizmului pentru
dezechilibrului energetic, dup care apar i alte semne clinice
specifice de boal.
N STADIILE INCIPIENTE ALE BOLII, ACUPUNCTURA POATE REDRESA
ACUZELE.
n STADIILE de ORGANICIZARE ACUPUNCTURA realizeaz
ECHILIBRARE. QI i TERAPII ASOCIATE VINDECARE.
Eficiena i durata funcionrii organizmului uman depinde de
alegerea raional a alimentaiei consumate, a lichidelor i aerului
respirat, a existenei n mediu nepoluat, a echilibrului
neuropsihic, cu scopul asigurrii necesarului de principii nutritive,
vitamine, minerale, ptr o VIA demn de a fi trit.
,,Omul este de fapt ceeace mnnc,,
Odat cu naintarea n vrst, Qi ,,esena R scade, apare deficit
general de Qi Yang i Qi Xue, SP nu reuete s satisfac nevoia de
hran ptr. celule, P aduce O2 puin, ceeace determin instalarea
unor modificri ale funciilor cognitive, hipoxie tisular, se reduce
268

memoria, limbajul, orientarea n timp i spaiu, percepia,
judecata. Chiar dac acestea sunt semne fiziologice de
mbtrnire, acupunctura, prin tonifierea Qi Yang a R, P i
mbuntete circulaia XUE, ncetinind evoluia i ameliornd
leziunile i tulburrile cognitive.
ACUPUNCTURA i MOXIBUSTIA, DEI SUNT TERAPII ENERGETICE, DE
ECHILIBRARE ENERGETIC, sunt DE MULTE ORI REMEDII
ADJUVANTE- MAI ALES N ASTFEL DE SITUAII

MANEVRELE TERAPEUTICE antice tradiionale
(MURDE sau PRESOPUNCTURA) se FOLOSESC n UNELE LOCURI i
AZI, CU EFECTELE BINE CUNOSCUTE. EX :
*Comprimarea ZONEI GLEZNEI BILATERAL LA 1/2 DISTANEI
NTRE MALEOLE i TEND. AHILE, CRETE FORA ALERGRII.
*COMPRRESIA PCT. LA 1/2 PUBEOMBILIC--- HYSTERIE
*PRESAREA FALANGEI 3 a DEG.5--: EPILEPSIE.
*DISFAGIE- P10-P11.
MASAJ ZONA ANTEBRA POST. ---GREAT, SLBICIUNE
*MASAJ la TMPLE--CEFALEE VERTIJ MIGREN.
*COLIC VB- VB39
*Presiune n zona intersprncenar--tulb. deVEDERE.
*Vrf nas- VG25- beie
*Masaj forte- ciupirea zonei pct. VG26- crcei mbr. inferioare.
*Masaj, ac VG20, VG24- obstrucie nazal
*NEPARE sau PRESIUNE -1/2 XIFOIDOMBILIC: VOM GREA
*Presiune n ZONA RADIAL DISTALHTA.
*Masaj n zona microsist. metacarpian- dureri dorsale.
*Masaj matinal HELIX n JOS: OVULAIE
269

*ACE sau MASAJ pe TRAGUS i ANTETRAGUS: SEDATIV.
*Masaj la baza deg. haluce bilat.i la ungh.ungh.ext. deg 2 ext.
picior-insomnie
*ACE , MASAJ pe LOBUL i TRAGUS -ACUFENE.
*DEPRESIE- C7, VG20
*AC.i MASAJ FORTE la VG28, R1: LIPOTIMIE, SOC.
*DIAREE-S36
*MASAJ, ACE la VG20, IG4, S36: INSOMNIE.
*VB8-intoxic.droguri-VB8
*AC MASAJ la 1\2 STERN: DISPNEE, TUSE, ASTM
*AC la POLICE DISTAL i la IG4: HEMORAGIE
*AC i MASAJ deTONIFIERE la VG4; TDS FRIGIDITATE depresie.
*AC: LA 1\2 DIST. CAP PERONEU ---TIBIE-dureri TLM
*MASAJ la nivelul ,,liniei vieii superior deget.5- algii
mbr.inferior
*Masaj n zona med. a pliului de flexie a minii-C7-depresie,
palpitaii
*MASAJUL ENERGETIC pe traectul MP afectate i auricular,
executat corect cu D sau T, are EFECTE TMDUITOARE i
incontestabil n consolidarea mecanizmelor de autoreglare ale
funciilor pielii.
TRATAM.BOLILOR EXT.DE FRIG,CLDUR, PE ZONE
ZONA FRIG CLDUR
MN DEG. IG3 IS3 P5 IG1,4 P7 C9 VS9
PUMN IG4 IS5 TF4 VS7 --
COT IG10 C3 P5 TF10 --
UMR IG15 IS9 TF14 --
GLEZN SP5 S41 VB40 VU60 S36 VB34 VU62 F3
270

GENUNCHI VB33 S35 SP9 VB34 PCT LOCALE
SOLD,LOMBE VG4 VU60 VB29 VB30 VB44 VB34 VU62
ABDOMEN VC4,12 R14,17 S20.30 S41SP2VU60 R2
VB38
n toate situaiile n care sub influena factorilor externi agresivi
se instaleaz afeciuni de frig sau cldur, se poate aplica
tratament cu ace n funcie de forma desechilibrului energetic
constatat -exces sau deficit Qi-prin T sau D punctelor specializate
de T sau D a MP.
TRATAM. TULB. PSIHICE
FOC EXCES S36 VU14 C7 VG24 VC14 VS7 BUCURIE
DEFICIT C5,7 VG20 VU15 VU44 VG11
PAMANT EXCES VC12 S36 SP5 VU49 NECAZ
DEFICIT VG20 VU49 SP2
METAL EXCES S36 IG6 VU13 P5 VU42 TRISTEE
DEFICIT VG20 IG11 VU42 S25
AP EXCES S36 R2 R9 VU52 TEAM
DEFICIT VU52 R1,6,7 VG20
LEMN EXCES VB38 S36 F2 VU47 MNIE
DEFICIT VB43 F1 VU18 VG20
PATOLOGIA LOJILOR ENERGETICE
FOC: BOLI C-V, HIPERTA, HIPOTA, VARICE, ARTERIT,
AMIGDALIT AC. SPASMOFILIE, CEFALEE, SCARLATIN.
PMNT: OBEZITATE, INAPETEN, DIABET Z.TIP 2, HLP,
GASTRIT, ULCER,
PANCREATIT, B.RESPIRATORII, FURUNCULOZ, PSORIAZIS,
DISMENOREE,
271

METAL: B.RESPIRATORII, DIGESTIV, POLIARTRIT, SPONDILITA
ANCHILO-POETIC, LAXITATE LIGAM., DERMATOZE, CARII
DENTARE, HIPERSOMNIE.
AP: NEFROPATII, EDEME PALPEBRALE, EDEME ALE GLEZNELOR,
DISMENOREE, ARTROZE, OSTEOPOROZ, FARINGOAMIGDALIT,
OTIT SUPURAT, FURUNCULOZ.
LEMN: ALERGIE ALIM i LA INSECTE, MEDICAMENTE, MIGREN
(VNT) COLECISTIT, HEPATIT, HEMOROIZI, CONSTIPAIE,
DISMENOREE, ARTRALGII, SPASMOFILIE, MIOPIE, CONJUCTIVIT,
HERPES BUCAL, GENITAL. INSTABILITATE, DEBUT BRUSC, DURERI
MIGRATORII,TULBUR. DE CRE TERE i creativitate, depresie,
furie,cefalee.
CARACTERELE DURERII:
YANG-recent, superficial, agravat la miscare, violent,
localizat, migratoare, intermitent, agravat ziua, fr edem, cu
contracie, cldur, masajul scade durerea.
YIN :veche, profund, ameliorat la micare, de tip contuzie,
difuz, fix, permanent, agravat noaptea, cu hipotonie chiar
parez, cu edem, scade la cldur.
Tratament :-pct-Cheie ale M. CURIOASE
Zona antero-superior Yin P7-VS6
Postero-superior Yang IS3-TF5
Antero-inferior Yin SP4-R6
Postero-inferior Yang VU62-VB41
Caracterele clinice ale SINDROAMELOR:
CLDUR-EXCES CLDUR-INSUFICIENT
Senzatie de cldura- ziua -spre sear
Agitaie,vise multe -anxietate
272

Febra ridicat -febr mic
Sete- rece -buturi calde
Facies rou -palid
Gust amar -fr gust amar
Scaun-constipaie -scaune uscate
Exces Yang -deficit Yin
Puls-rapid,plin,vast -rapid,subire,gol
Tratament :
CAP-IG4,VU10-11,VG14,
TRUNCHI-VG14, VU12-13
MEMBRE SUPERIOARE-P7,IG1,C9,VS9
MEMBRE INFERIOARE-S36,S45,VB34,VB44
FRIG-EXCES FRIG-DEFICIT
Membre reci membre reci
Fr transpiraie transpiraie spontan
Sete de but.calde-putine nu este caracteristic
Scaun-diaree diaree matinal
Frigul mreste durerea masajul scade durerea
Exces YIN deficit Yang
Limba -palid,umed,dep.gros palid cu dep.subire alb
Puls -lent,plin, incordat lent, gol, slab
Tratament
Abdomen inferior-VC2-3-5-12,R12,S29-30
EPIGASTRU-VC10-12,R17,S20
Sold-VB30,VU54,VB34
LOMBE-VG4VU20-2250-52
Genunchi- S35, SP9,VB33-34
Glezna-SP5,S41,VU60,VB40
273

Degete picior-SP2-4, VU65
Degete mna,pumn -P5,IG3,IS3, IG4,TF4
Cot-P5-6,IG10,C3, TF10
Umar-IG15,IS9,TF14,VB34
DURERi YIN-YANG ALE MEMBRELOR-TRATAMENT:
SDR. ALGIC UMR COT PUMN SOLD GENCH GLEZN
DEFIC YIN P2 C6 VS4 SP11 R5 F6
DEFIC YANG IG11 TF13 IG8 VU29 VB33 S37
EXCES YANG IG15 TF7 IG6 S31 VB36 VU63
EXCES YIN VS2 C6 P6 F11 R5 SP8
STAGN QI YANG TF8 VB39
STAGN QI YIN VS5 SP6
STAGN. XUE SP21
TRATAM. BOLILOR EXOGENE
MP FRIG CLDUR SHU POST PCT LOCALE
P P5 P10 VU13 P9
IG IG2 IG5 VU25 IG3
S S44 S41 VU21 S43
SP SP9 SP2 VU20 SP3
C3 C8 VU15 C7
IS IS2 IS5 VU27 IS3
VU VU66 VU60 VU28 VU65
R R10 R2 VU23 R3
VS VS3 VS8 VU14 VS7
TF TF2 TF6 VU22 TF3
VB VB43 VB38 VU19 VB41
F F8 F2 VU18 F3
SIMPTOME MERIDIANE MTM.
274

P:TUSE, DISPNEE, SPUT, DURERI ANTEBRAT i UMR, ASTENIE,
FEBR,
FRISON, COLICI, METEORISM, DIAREE, CONSTIPAT, DURERI
Mb..Sup.INFLAMATII NAZO-BUCO-FARINGIENE,
SETE, ANOSMIE, HTA.
IG-DURERI N ANTEBRA, BRA, GT, OBRAZ, CONSTIPAIE,
INFLAMAII NAZOSINUZALE,
OBSTRUCIE NAZAL, STRNUT, RINOREE.
S;DURERI,VOM, HIPERACID, CEFALEE, PAREZ FACIAL,GURA
USCAT, NEVRALGIE V, EPILEPSIE, FEBR, LOGOREE, HTA,
SP ,,INAPETENT, DURERI, CONSTIPATIE. SCAUN NEDIGERAT,
BALONARE, SLBICIUNE n MBR., CONTRACTII MUSC, EDEM Mbr.Inf.
ERUCTAII,PIELE USCAT, FRIGID.,TDS, LENTOARE, DEPRESIE,
INSOMNIE, OBSESII.
C-C.ALGII, EXTRASISTOLE, CEFALEE, VERTIJ, NEVRALGIE C.
LOGOREE.
IS.COLICI, BALONARE,DIAREE, FLATULENT,
ACUFENE,TORTICOLIS.
VU-SPASME URO-GENITALE, DISURIE, HEMATURIE, ENUREZIS,
DURERI,
PARESTEZII, INFLAM.OCULARE, VERTIJ, CEFALEE, EPISTAXIS,
INSOMNIE,
EDEME MBR.INF.PARAZITI. IS.,ANXIETATE, CRAMPE MUSCULARE,
ASTENIE, PARAZITOZ INTESTINAL.
R.-- AFECT. OSOASE, TULB.REPRODUCERE, IMBTRNIRE
PRECOCE, OLIGURIE, EDEME, LOMBALGIE,TDS, PARESTEZII.
INFLAM. LIMB, GT, GUR, DISPNEE, HIPOACUZIE, EDEM
PALPEBRAL, INSOMNIE, ANXIETATE
275

VS.CORDIALGII EXTRASISTOLE, GREUTATE n piept, HTA, SPASME
MUSCULARE, VERTIJ, CEFALEE, OLIGURIE, FRIGID.,LOGOREE,
NIMFOMANIE, DEPRESIE.
TF---.FEBRA, FRISON, DISURIE, BALONARE ABD., SETE, CONVULSII,
EPILEPSIE,OBSESII, AGRESIV, SOMNOLENTA
VB ---DURERI HIPOCONDRU, GREATA,VOMA, AMAR ,TDS,
ARTRALGII, COLICI, DISFAGIE, FRIGID., ENUREZIS SPASME
F.-CEFALEE, SPASME MUSC. NEVRALGIE IC. PRURIT GENITAL.
INCONTINENTA DE URINA, VERTIJ, ANXIETATE, DISPNEE.
VG.-- DEPRESIE. EPILEPSIE, ACUZE LA ANUS, VAGIN, ATONIE VU,
TDS, FRIGID. NEVRALGII P, MIGRENA,LOMBOSCIATICA, ASTM,
CONVULSII, GLOSITA, HIPOCALCEMIE, FEBRA, TREMOR,TICURI,
VERTIJ, B. SNC, STRANUT, TORTICOLIS.
VC.TULB. UROGENITALE, -INTESTINALE,TULB. OSTEO-MUSC.
ACUZE CARDIACE i RESPIRATORII, HERNIE, SPASM ESOFAG,
ANXIETATE, TULB. METABOLISM HIDROSALIN, b. S, FOBII,
NIMFOMANIE,VOMA, ANOREXIE.
Aimentaia incorect este una din principalele cauze
ale apariiei bolilor.
Cantitatea de hran consumat trebuie s fie adaptat nevoilor
organismului. Aportul de hran exagerat sau insuficient, poate
cauza mbolnvirea.
Consumul exagerat de alimente - cnd este depit necesarul de
elemente nutritive vor afecta SP i S i alimentele ingerate vor
stagna n tubul digestive, aprnd simptome: eructaii nsoite de
regurgitri, dureri n epigastru i n tot abdomenul, diaree, vom.
Subalimentarea - duce la imposibilitatea crerii bazei necesare
pentru producerea sngelui i a energiei.
276

Dup un timp se ajunge la diminuarea energiei de aprare.
ncercarea de a slbi prin "nfometare" duce la slbirea energiei
SP. ceeace reduce funcionarea ei i funciile de transport i de
transformare a fluidelor, ceea ce va provoca stagnarea acestora i
creterea n greutate.
Consumul preferenial al unui singur tip de alimente i nu o
alimentaie echilibrat, necesitile organismului nu pot fi
satisfcute, poate duce la malnutriie sau la alte boli.
De exemplu, populaiile care se hrnesc n exclusivitate cu orez
decorticat prezint o frecven ridicat a bolii beri-beri.
Locuitorii teritoriilor unde apa nu are iod suficient sufer de
tulburri ale glandei tiroide.
Excesul de vegetale crude, de salate sau de fructe slbete
energia SP, ele fiind contraindicate celor ce au o slbiciune a
acesteia.
Cnd n alimentaie predomin hrana rece va fi slbit energia SP
putndu-se dezvolta rceala i umezeala interioar. Simptomele
caracteristice acestei situaii sunt: dureri abdominale i diaree.
Alimentele extrem de fierbini vor duce la eliberarea ctre
exterior a energiei vitale, afectnd energia i sngele corpului.
Cldura excesiv, n special cea provenit din fumat i din
consumul buturilor alcoolice, va consuma Yin-ul (fluidele)
corpului, provocnd uneori chiar i stagnarea sngelui. De
asemenea, consumul exagerat de dulciuri sau finoase, grsimi,
produce cldur umed n corp, cauznd stagnarea energiei i a
sngelui.
Simptome: senzaia de greutate n piept, ameeli, hemoroizi
sngernzi, furuncule.
277

Gustul picant este absorbit de ctre plmni. Energia din mncarea
condimentat este uor absorbit prin MP al plmnului.
Dac mncarea este condimentat ntr-o manier moderat atunci
fiziologia aparatului respirator va fi mbuntit.
Excesul de condimente va afecta ns energia plmnilor.
Gustul amar este legat de inim, de snge i de fluide. Excesul de
alimente amare va crete focul de la nivelul inimii, conducnd la
consumul fluidelor.
Gustul srat influeneaz rinichii i oasele. Persoanele ce au
probleme cu oasele sau cu rinichii nu vor avea voie s consume
dect alimente ce sunt uor srate.
Gustul acru guverneaz ficatul i tendoanele. Excesul alimentelor
acre va afecta ficatul, provocnd rigidizarea tendoanelor i a
articulaiilor.
Gustul dulce corespunde splinei i musculaturii. Persoanele ce
sufer de afeciuni ale S i ale SP vor consuma mai puine CH.
Consumul de mncare alterat, toxic sau n condiii neigienice
va duce la afectarea splinei i a stomacului. Semne clinice:
greuri, vrsturi, diaree, dureri n epigastru i abdomen.
Traumatismele fizice cauzeaz stagnarea sngelui i a energiei.
Traumele uoare duc la stagnarea energiei, n timp ce traumele
grave produc stagnarea sngelui.
In general, n cazul traumelor se observ afectarea regiunilor
musculare nsoit de dureri, sngerri, lezarea tendoanelor i n
unele cazuri grave chiar i a organelor interne, fracturarea oaselor,
dislocarea articulaiilor. Urmarea i pericolul foarte mare l
constituie invadarea corpului, prin poriunile rnite, a energiilor
278

patogene microbe, parazii, virui ceea ce n unele cazuri poate
evolua la infecii generalizate. com.
Tratamentul incorect alopat: medicamentos, fizioterapic, balnear,
acupunctur, alte terapii alternative poate duce la agravarea unor
afeciuni.
Faptele neconforme cu morala (conform teroriei din Qigong)
nrutesc evoluia bolii, favoriznd complicai neprevzute.
Se spune mereu:
"Pune morala pe primul loc" sau:
"Morala ridicat, nivel avansat n practic".
Morala nu are ns legtur numai cu nivelul celui care practic
tehnica de masaj, terapii fizicale sau energeticeci i cu sntatea
noastr. Atunci cnd noi punem accentul pe moral, cnd facem
fapte bune, cnd acceptm numai gnduri pozitive, cnd rostim
numai adevrul, intrm n rezonan cu un cmp pozitiv foarte
puternic din Univers.
Aceast rezonan apare la nivelul cmpului contiineinoastre
(Yin), dar se va regsi i la nivelul componentelor materiale (Yang),
al corpului.
Eficacitatea acupuncturii se confirm i prin aplicarea acupuncturii
pe microsisteme expuse n lucrarea Auriculoacupunctura i alte
microsisteme.
n concluzie:
Masajul i acupunctura nu sunt "panaceu miraculos" dar trebuie
reinut c:
- este o metod eficient de prevenie a unor boli si a
complicaiilor;
- este o metod eficient de diminuare a puseelor acute,
279

de prevenire a mbtrnirii precoce;
- mbuntete substanial calitatea vieii i crete sperana
de via la bolnavii cronici;
- reduce consumul de medicamente i reaciile secundare
provocate de acestea;
- pot evita unele intervenii chirurgicale;
- sunt agent cosmetic excelent care acioneaz din exterior
i din interior;

Masaj thailandez.
Mult lume se intreab ce este acest masaj thailandez, care este
provenienta lui, dar mai ales cum se realizeaz. Din cele cteva
impresii pe care le-am adunat eu in timp de pe la prieteni, toti au
fost incntati de masajul thailandez, ins nu in Romnia. Mi se
pare justificat, ct vreme cererea de asa ceva nu este inc foarte
mare, iar masajul erotic, ct de rudimentar ar fi el, merge.

280

Capcana de a asocia tehnicile de masaj thailandez cu cele de
masaj senzual, si tocmai pentru asta trebuie s fac o distinctie
necesar intre cele dou. Asocierea vine din faptul c, in masajul
thailandez, se foloseste intregul corp pentru anumite miscri si
pozitii, care ajut intinderea si relaxarea prin masaj profund.
Aceasta form de masaj se face de obicei pe podea (rogojin sau
saltea), iar clientul poart haine confortabile, din bumbac, care
s-i permit miscarea cu lejeritate. Uleiurile aromatice nu sunt
necesare si nici folosite in masajul thailandez.
Masaj thailandez realizare:
Maseurul/maseuz se sprijin pe corpul clientului, folosindu-se
de mini si antebrate, astfel nct aplic o presiune ferm si
ritmic. Aceasta presiune poate fi eliberat, spunea un maestru
al masajului thailandez, prin conexiune mental cu maseurul.
Procedeul n sine presupune o combinatie ntre acupuncur,
pozitii de yoga si masaj de relaxare.
Masajul urmeaz liniile Sen pe corp, cumva analoage cu
meridianele sau canale (in medicina chinezeasc) si nadisurile
indiene. Toate acestea sunt canale energetice care alimenteaz
cele 7 chakre. O sesiune complet de masaj thailandez dureaza
de obicei 2 ore sau mai mult, si include presare ritmic si
ntindere a intregului corp (trosnirea degetelor de la mini si
picioare, urechi, mersul pe spatele clientului, si arcuirea
acestuia n poziia Cobrei). Exist o procedur standard si un
anume ritm pentru acest tip de masaj.
Masaj thailandez istoric:
Fondatorul masajului thailandez cu practic n medicin se spune
ca a fost Shivago Komarpaj, care este mentionat in canoanele
281

budiste Pali drept medicul personal al lui Buddha, n urm cu
2500 de ani.
In Thailanda, masajul thailandez este una din ramurile de
Medicin Traditionala Thai (LQ) si este considerat a fi o disciplin
medical utilizat pentru tratamentul unei mari varietti de boli.
Pe de alt parte, masajul thailandez este practicat si predat n
industria spa si in turism. In America de Nord si Europa, a aprut
un numr tot mai mare de practicieni si profesori de masaj
thailandez, ncepnd cu anii 1990.
Masaj thailandez efecte:
Scopul masajului thailandez este de a aduce corpul, mintea si
spiritul intr-o stare de echilibru si armonie, oferind un teren
propice pentru auto-vindecare. Auto-vindecarea este
fundamentul vindecrii iar masajul thailandez faciliteaz aceas
cale oricui este dispus s o experimenteze.
Masaj Thailandez profesionist
Masajul tradiional thailandez se practic la nivelul solului, ntr-o
camer special. Beneficiarul acestui tip de masaj este mbrcat
n haine comode i este aezat ntins pe o saltea. Timp de 2 ore,
maseurul se concentreaz pe inducerea unei stri de relaxare i
detensionare a celui masat, ntruct acest tip de masaj nu este
doar o experien perceput la nivel fizic, ci are ca scop
deschiderea luntric a fiinei umane, a sufletului. Masajul
thailandez lucreaz consecutiv mai multe meridiane energetice.
De asemenea, datorit ntinderilor i mobilizrilor mprumutate
din posturile yoga, masajul permite relaxarea muchilor i a
articulaiilor.

282

Masajul erotic: ambian, atingere si extaz.
Si o definitie: folosirea masajului traditional n scopuri sexuale
(excitare, cresterea libidoului, plcere in general!) se numeste
masaj erotic. Cea mai des intalnit formul in masajul erotic e cea
a reciprocittii: unul dintre parteneri primeste masajul, apoi
ntoarce favoarea. Pe lng relaxarea si starea de bine pe care ti-o
ofer un masaj clasic, o sedint de masaj erotic poate oferi
orgasme multiple, relaxare deplin pentru muschii pelvisului si
pacere intens! Ideal ar fi s ai o mas special de masaj la
dispozitie, dac nu, merge si cu o patura ntinsa pe podea (ideea e
s stea pe ceva tare!). Aprinde lumnri si betisoare aromate,
inchide-ti telefoanele pentru cteva ore si alege un CD cu muzica
preferata pe care sa-l pui pe repet. Pentru a-l face s perceap si
mai acut senzatiile, poti s-ti legi iubitul la ochi pe toata durata
sedintei. Nu uita de lubrifiere: cnd ajungi la organele genitale,
lubrifierea e prima conditie pentru un masaj reusit! Dac pentru
tine e indicat s folosesti doar lubrifiant pe baza de apa (pentru a
evita orice fel de infectie vaginal), n cazul lui poti alege si
lubrifianti pe baz de ulei aromatic sau silicon, aflate ct mai la
indemn, trebuie s aplici cte o cantitate mic la fiecare 10-15
minute. Pentru restul corpului, poti folosi uleiuri clasice de masaj.
Ptr.atingeri perfecte partenerul s se ntind gol pe burt. Incepe
cu atingeri usoare si srutari pe ceaf, timp in care ncearc sa-ti
sincronizezi ritmul respiratiei cu al lui. Sprijin-te cu minile pe
spatele lui, in zona omoplatilor, apoi ofer-i un masaj
reconfortant pe toata suprafata spatelui, picioare si tlpi. Regulile
de baz ale masajului spun c trebuie s fii mereu n contact cu
283

partenerul, atat prin atingeri ct si prin cuvinte; pstreaz un ritm
constant, dar nu prea rapid si fii atent la schimbrile lui de stare.
In cazul spatelui, cel putin, foloseste-ti greutatea corporal si nu
forta minilor ca s-l faci s-ti simt mai puternic atingerea. Se va
ntoarce apoi pe spate, pentru ca tu s-i poti mngia pieptul,
bratele si palmele. Contactul vizual si tachinarea sunt foarte
importante acum.Coboar cu mngierile ctre picioare,
atingndu-i n joac organele genitale. Vei simti cum energia
erotic dintre voi creste; acum e momentul s treci la mngieri
cu tent sexual mai puternic. Nimeni nu stie mai bine dect tine
cum ii place iubitului tu s fie mngiat. Totusi, exist cteva
tactici care nu dau gres niciodat: - presupunnd ca penisul lui nu
e nc n stare erect: prinde-i usor testicolele cu o mn, masnd
zona perineului; cu cealalt mn, execut o miscare sus-jos de la
baza pn la cap - Mngie membrul viril de sus in jos cu o mn;
cand ajungi la baz, repet mngierea cu cealalt mn, crend
o miscare alternativ care-l va innebuni - Prinde-i penisul in mna
si mngie-l senzual timp de 10 secunde, apoi las-ti mna s
alunece scurt si precis de sus pn jos. Ia-o de la capt si pentru
inc 10 secunde, atinge-l ct mai delicat si incitant. Apoi urmeaz
o alt alunecare rapid de sus pn jos. Dup fiecare 10 secunde,
cresti numrul alunecrilor si asa mai departe, pn ejacularea
devine inevitabil. Nu uita c trebuie s amni ejacularea ct de
mult se poate: opreste-te, schimb miscarea si acord-i o pauza
de un minut inainte de-a continua cu mngierile. La finalul
sedintei de masaj, iti poti nveli partenerul cu o ptur, astfel
inct cldura plcut pe care a acumulat-o s se pstreze ct mai
284

mult. Dac i-a plcut, e rndul lui s-ti ofere mngieri magice i
continuai.
Scopul masajului erotic tailandez este s aduc corpul, mintea i
spiritul n stare de echilibru i armonie, care s determine o
activitate sexual normal, fiziologic i performant.
Contactul tegumentar este cel care realizeazfrumusetea
masajului simplu: iti permite sa te bucuri de cunoastere si
apropiere prin atingere, fara sa implici si sexul. Experienta
senzoriala a atingerilor se poate termina si cu o partida de sex
senzuala, insa nu este neaparat obligatoriu.Daca vrei sa intreci
granitele, incearca sau mai bine spus, incercati masajul erotic!
Iata cele mai importante tehnici de masaj erotic impreuna cu
zonele erogene, sensibile la masajul de iubire!
Reguli de baza ale masajului erotic
Locatia: cel mai bun loc pentru un masaj, erotic sau nu, este
podeaua (pe care pui o patura groasa si moale) si uneori, patul
(daca este drept si putin moale). Patul este locatia cel mai des
aleasa pentru un masaj, dar daca nu este drept si confortabil, se
va pune presiune asupra gatului, umerilor si spatelui celui care
primeste masajul.
Hainele: masajul erotic nu ar trebui sa implice si hainele. In
timpul unui astfel de masaj, cel mai bine este sa fiti amandoi
dezbracati, indiferent cine ofera masajul. Daca partenerul se
simte mai confortabil, poate alege o pereche de boxeri, la fel si
tu, poti alege o lenjerie foarte sexy. Totusi, nu uitati ca masajul
este mult mai... erotic daca simtiti atingerea pielii celuilalt.
285

Temperatura: din moment ce masajul erotic se desfasoara fara
haine iar mediul ambiant trebuie sa fie cat mai placut, este bine
sa aerisesti inainte camera, sa faci putina caldura (daca este
iarna) si sa mentii o temperatura de 24-25C. Ai grija, nu
lasa sa se faca mai cald, caci vei crea o stare de disconfort.
Decorul si atmosfera: poti apela la eternele lumanari parfumate si
betisoare parfumate, la prosoape pufoase, lumini difuze si muzica
in surdina, exact acelasi decor ca si pentru o partida de sex
senzuala si reusita.

Produse folosite: uleiul de masaj usor, parfumat si cu aroma
afrodisiaca. Foloseste cu incredere periile moi pentru spate,
cremele cu efect relaxant si petalele parfumate.
O tehnica de masaj importanta este sa incalzesti uleiul in maini
inainte sa il aplici sau sa pastrezi sticla cu ulei pentru masaj intr-
un recipient cu apa calda.
Lubrifianti: daca masajul erotic va include si zona genitala, atunci
ai nevoie de un lubrifiant pe baza de apa. Lubrifiantii pe baza de
ulei nu sunt recomandati in zona genitala, deoarece uleiul nu se
curata usor si nu este la fel de bine asimilat de zona genitala
sensibila, astfel ca poate provoca o infectie, prin inmultirea
bacteriilor.
Reguli esentiale inainte de masajul erotic!
286

-opriti telefoanele sau sa le puneti pe silentios!
-uita de tot ce se afla in afara camerei si
-concentreaza-te doar pe voi doi!
-relaxeaza-te si intra in atmosfera!
-nu uita ca masajul erotic se refera nu doar la erotism ci si la
cunoaterea reciproca. Oferiti-va un masaj pe tot corpul, nu doar
pe anumite zone!
Secretul masajului
Niciodata nu renunta brusc la contactul cu pielea partenerului.
Chiar si atunci cand iei ulei in palme, f in asa fel incat sa continui
sa il atingi cu o parte a corpului tau. Odata pierdut contactul pielii
voastre, persoana care primeste masajul simte o senzatie de
racoare si se deconecteaza de la relaxarea specifica masajului.
Acum, cand stii deja ce atitudine trebuie
sa ai, ce produse sa folosesti si cum sa
creezi decorul si atmosfera potrivite,
este timpul sa inveti tehnicile masajului
erotic.

Miscari si tehnici de masaj erotic
Iata ce inseamna masajul erotic al
fiecarei zone in parte, de sus in jos!

Capul si fata
Cel mai bun mod de a incepe si de a incheia un masaj erotic este
prin masarea capului si fetei. Masajul acestei zone implica atingeri
usoare si relaxante, si te apropie foarte mult de partener, pe care
il poti saruta usor pe frunte si gat. Pentru masarea scalpului,
287

fruntii, tamplelor si obrajilor nu ai nevoie de un ulei pentru
masaj, ci poate cel mult, o crema cu textura usoara pentru fata.
Tehnica: pentru inceput, plimba-ti degetele prin parul lui, apoi
continua prin masarea usoara a scalpului, doar cu buricele
degetelor. Prin miscari circulare, ajungi la tample pe care le
masezi doar cu degetele aratator si mijlociu. Usor, cobori pe
obraji si maxilar, repetand miscari de sus in jos, ca si cum ar
cadea niste picaturi de ploaie. Apoi, cu degetul mare si cel
aratator maseaza lobii urechilor si urechile. Revino cu miscari
circulare in jurul ochilor, sprancenelor si buzelor si ofera un sarut
usor pe pleoape sau pe buze.


Gatul si umerii
Iata o zona solicitata si tensionata, care merita pe deplin un
masaj! Este esential ca zona umerilor si gatului sa se afle printre
primele, ca sa poti detensiona intregul corp al partenerului. Daca
288

nu vei respecta aceasta regula, partenerul nu se va putea bucura
la maximum de placerea masajului erotic.
Tehnica: pune putin ulei de masaj in palma, freaca palmele apoi
pozitioneaza palmele de-o parte si de alta a coloanei, in zona
gatului, folosind pentru masaj doar cele doua degete mari.
Foloseste buricele degetelor, nu si unghiile, care ar trebui chiar si
asa sa fie taiate mediu sau scurt. Coboara de-a lungul coloanei,
pana la mijloc, cu miscari blande, punand degetele mari unul
deasupra celuilalt, ca si cum s-ar lua la intrecere. Revino sus,
aplica putin ulei pe palme si pune-le de-o parte si de alta a
gatului, miscandu-le usor, circular. Repeta miscarea, cotinuand si
spre umeri.
Spatele si fesele
Zona lombara este foarte receptiva la masaj. Aplica uleiul de
masaj si continua miscarea de-a lungul coloanei, asa cum ti-am
explicat mai sus, ca si cum degetele mari s-ar lua la intrecere in
miscari paralele cu fesele.
Tehnica: ajunsa in zona lombara, continua masajul cu miscari ca si
cum l-ai ciupi, insa usor si cu toate degetele. Apoi slabeste ritmul
si revino la miscari usoare, in care te apesi cu toata palma in timp
ce masezi. Ai ajuns si in zona feselor, pe care trebuie sa le masezi
cu partea interioara a bratelor, mai precis cu partea interioara
dintre palma si cot, cu care te apesi usor pe fese, prin miscari de
sus in jos. Cand ai terminat, maseaza usor triunghiul dintre fese si
osul coccigian. Este o zona care atrage multa tensiune si cere un
masaj relaxant.
Cheia oricarui masaj, mai ales pe spate si fese, este sa alternezi
miscarile energice cu cele usoare.
289


Picioarele
Ingenuncheaza langa el si concentreaza-te pe pulpe si gambe.
Tehnica: ia o cantitate putin mai mare de ulei in palme, tine-l
putin ca sa se incalzeasca si intinde-l pe intreg piciorul, pornind
de la genunchi, in sus si in jos. Maseaza mai intai zona
genunchiului, in jurul lui, cu miscari circulare ale degetelor mari.
Nu te apasa, deoarece in aceasta zona se afla multe vase de sange
predispuse spargerii. In zona pulpelor, masajul este unul simplu si
care nu trebuie sa dureze foarte mult decat daca vrei sa termini
masajul mai devreme, cu o partida de sex. Pulpele sunt zone
erogene, sensibile la atingeri de acest gen. Gambele trebuie
masate putin mai energic, cu miscari asemanatoare celor din zona
coloanei vertebrale (degetele si in acest caz, mainile, se succed in
miscari paralele).
Talpile
Iata o parte puternic senzuala a masajului, pe care barbatii o
adora! Masajul talpilor este numit si "masajul sufletului". Daca
partenerul se gadila in talpi, ar fi bine sa renunti la masajul labei
piciorului, concentrandu-te doar pe degete si pe partea imediat
290

dedesubt, cu miscari circulare si apasate. Apoi, ia fiecare deget in
parte, imitand miscari de rulare si intindere.

Penisul - dac vrei ca sedinta ta de masaj erotic sa fie una "cu
finalizare", atunci este cel mai bine sa lasi masajul penisului la
urma. La fel trebuie sa faca si partenerul cu zona ta genitala. Nu
uita ca in aceasta zona poti folosi doar lubrifiant pe baza de apa,
nu ulei!
Tehnica: masajul erotic al penisului seamana oarecum cu tehnicile
folosite pentru sexul oral, doar ca nu trebuie sa iti folosesti gura si
nici sa repeti miscarile de sus in jos de-a lungul penisului. In acest
caz, masajul penisului implica sa il iei in palme, ca si cum l-ai rula
usor intre podul palmei apoi intre degete, dupa care sa folosesti
toata palma ca si cum l-ai acoperi, apasand usor si miscand foarte
incet. Repeta acest set de miscari de cateva ori iar continuarea te
las sa o scrii tu, cu propria experienta!


291

Gimnastica medical
Gimnastica medical implic numeroase tipuri de exercitii si
manipulri la nivelul diferitelor segmente ale sistemului musculo-
scheletal. Este recomandat pentru recuperarea functiei
articulare, musculare, pentru a recupera capacitatea unei
persoane n ortostatism, echilibrul si coordonarea necesare
mersului si autongrijirii. Tehnicile folosite pentru aceste scopuri
includ exercitii pentru amplitudinea miscrilor articulare, pentru
cresterea fortei musculare (sau mai bine zis, recuperarea fortei
musculare), exercitii de coordonare si echilibru, exercitii de mers
si gimnastic medical de intretinere.
Gimnastica medical ine de stiinta mai complex numit
kinetologie. Aceasta din urm se ocup cu observarea,
nregistrarea si analizarea modului n care se produce miscarea si
eventual, dac exist deficite, le corecteaz. Gimnastica medical
este cunoscut si sub numele de kinetoterapie ns acest
termen este cumva incomplet.
Termenul de gimnastic medical, spre deosebire de cel de
kinetoterapie, presupune n plus si o parte important de
prevenire a diferitelor afectiuni ale sistemului locomotor.
Activitatea fizic pe care se bazeaz gimnastica medical, nu
numai c recupereaz sau intretine sistemul locomotor, ea are si
alte scopuri foarte importante. Omul care si reduce mult
activitatea fizic din cauza unei deficiente fizice, va suferi din
mai multe puncte de vedere.
Inactivitatea afecteaz metabolismul, respiratia si circulatia
sngelui. De asemenea, inactivitatea determin scderea
rezistentei organismului fata de boli.
292

Efectele benefice ale gimnasticii medicale in ce priveste starea
general de sntate au fost demonstrate de sute de ani.
Fizioterapeutii sun pregtiti s identifice diferitele deficite care
apar in biomecanica normal a organismului uman. Ei decid dac
vor lucra tintit asupra anumitor segmente sau dac este necesar
gimnastica medical pentru ntreg sistemul locomotor (muschi,
articulatii, ligamente si tendoane). Kinetoterapeutii pot sa aib un
rol important in reducerea stresului si ajut organismul s
functioneze fr durere si astfel amelioreaz calitatea vietii mai
ales pentru persoanele bolnave, dar si pentru persoanele
sntoase care au nevoie doar de gimnastica medical de
ntretinere si de prevenire. Gimnastica medical de ntrinere
presupune o combinaie de exerciii pentru mbuntirea
amplitudinii articulare, pentru meninerea forei musculare i
coordonarea mersului, exerciii utilizate att n recuperarea
diverselor deficite dar i n prevenirea acestora.

Gimnastica medical ptr. bolile coloanei vertebrale.

Osteoporoza si gimnastica medical
Pentru a vorbi despre rolul gimnasticii medicale in osteoporoza,
trebuiesc amintite cteva date despre aceast boal care supr
mai ales persoanele de vrsta a treia si se ntlneste mai ales la
femei aflate in menopauz. Osteoporoza este o boal sistemic a
scheletului, ce duce la fragilitate osoas, cu mare risc de
producere a fracturilor, chiar in conditiile unor accidente
nesemnificative. Boala este o consecint a reducerii cantitative a
masei osoase, ce duce la modificarea arhitecturii oaselor, acestea
devenind din ce in ce mai subtiri, cu interiorul moale si poros, de
293

unde si numele bolii. Osteoporoza poate afecta ns si femeile mai
tinere, vrstnicii si adultii crora le creeaz un mare risc de
fracturi, cu grad mai ridicat de dificultate n vindecare. Cauzele
aparitiei osteoporozei nu sunt pe deplin cunoscute - se discut de
cauze ca: menopauza chirurgical timpurie, menopauza
prematur, absenta menstruatiilor.
Gimnastica este un sport care implic un grad ridicat de disciplin
si presupune antrenament riguros. Multe dintre afectiunile
spatelui se manifest in timpul acestui sport. Cei care practic
gimnastica ar trebui s si ia msuri de precautie pentru a micsora
riscul producerii accidentelor la coloana vertebral. Anatomi:
Coloana vertebral este compus din vertebre si discuri
intevertebrale care se afl ntre vertebre si care contin o
substant gelatinoas numit nucleu pulpos. Impreun cu
vertebrele, acestea permit miscarea flexibil a prtii superioare a
corpului, protejnd in acelasi timp si mduva spinrii. Afectiunile
de la nivelul spatelui la sportivii adolescenti sunt declansate de
miscri repetitive cum ar fi aplecrile si rsucirile, care pot
provoca traumatisme la nivelul coloanei vertebrale.

Deviatiile patologice ale coloanei vertebrale
-cifoza, scolioza si lordoza Aceste afectiuni sunt modificri
patologice de ax ale coloanei vertebrale. Cifozele sunt deviatii ale
coloanei vertebrale n plan vertical de simetrie, prin exagerarea
curburilor normale ale coloanei vertebrale. Cifoza se manifest
prin curbarea excesiv a coloanei n regiunea toracic, n fa,
provocnd cocoaa, compensat fiind, printr-o hiperlordoz
cervicala si lombar pentru echilibrarea coloanei. Cifoscolioza
este o deviatie dubl a coloanei vertebrale, cu convexitate
294

posterioar si curbura lateral. Scolioza este o modificare a
curburilor fiziologice, mai ales n regiunea lombar, n plan
frontal, lund forma literei C, urmat uneori de o modificare
compensatorie aprut in zona urmtoare, realiznd litera S.
Aceasta deformare, observat mai bine din spatele persoanei sau
din fa, se poate realiza spre dreapta sau spre stnga, in functie
de greselile de pozitie ale coloanei. Deviatiile patologice ale
coloanei vertebrale beneficiaz de gimnastic medical, Qi gong,
masaj i fizioterapie.
Coloana vertebral este una dintre cele mai importante prti
vitale ale corpului uman, sustinnd trunchiul si permitnd toate
miscrile posibile. Scrierile medicale traditionale chinezesti
subliniaz importanta dezvoltrii flexibilittii coloanei pentru
mentinerea sntatii. Coloana vertebral este o opera de arta
capabila sa efectueze miscri n toate directiile, folosite regulat in
activittile de zi cu zi. Din pcate, viata sedentar conduce la
adoptarea unei posturi disfunctionale ce limiteaz miscrile
potentiale ale coloanei. Atunci cnd ea este afectat si
functioneaz deficitar, determin dureri si chiar imobilizare.
Scolioza este o afectiune a coloanei vertebrale n care se poate
observa o deviere n plan frontal, n cadrul creia apare
gibozitatea rotatia corpurilor vertebrale, manifestat prin iesirea
n afar a coastelor, coloana fiind n parametri normali dreapt. In
mod frecvent scolioza apare in zona dorsal (mijlocul coloanei)
sau lombar (in josul coloanei). Pentru deviatii mai mici de 10
grade nu exist grad mare de risc, ele fiind curburi normale ale
coloanei, curburile care depsesc 10 grade se pot considera
scolioze. Scoliozele se pot clasifica in scolioza de tip C sau
295

scolioza de tip S. Scoliozele pot apare din cauze necunoscute
(scolioza idiopatic), acest tip de scolioz se manifesta la peste
75% din cazuri. Scoliozele pot apare la copii si adolescenti
datorit factorilor genetici, de cele mai multe ori fiind o afectiune
mostenit. La adulti scolioza poate apare datorita proceselor
degenerative (imbtrnirea).

Discopatia lombar - lumbago si lombosciatica
Coloana vertebral ocup o pozitie central in cadrul aparatului
locomotor. "Doar acela care cunoaste in ce fel este angrenat
coloana in jocul static si dinamic al fortelor organismului uman, va
putea integra corect intreaga important a acestui organ central,
n gndirea diagnostic si terapeutic" (Schmore-Iughanns).
Coloana vertebral ndeplineste n organismul omului urmtoarele
functii: - functia de sustinere (sustine trunchiul imprimnd
individului o postur caracteristic); - functia de protectie (apr
mduva spinrii importiva agresiunilor mecanice); - functia de
mobilitate (prin complexitatea constructiei sale confer corpului
posibilitatea de a se misca si de a se deplasa in spatiu); - functia
morfogenetic (particularittile mecanicii coloanei vertebrale se
rsfrng asupra formei si asezrii viscerelor toraco-abdominale).
Coloana vertebral este constituit din succesiunea a 33-34 piese
osoase numite vertebre.

Reumatismele degenerative - artroza si spondiloza
In ultimele decenii reumatismele degenerative apar n prim plan
al preocuprilor populatiei si asistenei medicale. Am putea afirma
c artroza si spondiloza sunt considerate destul de importante in
patologia reumatismal si constituie preocupri in rndul
296

populatiei cu vrsta de peste 40 de ani. Desi nu pun viata
individului in pericol, simptomele majore ale reumatismelor
degenerative, totusi sunt printre maladiile care preocup cel mai
mult pe omul societtii contemporane. Care este realitatea in
ceea ce priveste frecventa acestor boli? Exist o crestere real
sau aparent a ratei acestor boli? Aparitia acestor boli nu este de
data recent. Artroza si spondiloza au existat in toate epocile si
au interesat ca si astzi populatia adult de peste 40 de ani.
Deosebirea const in aceea c omul contemporan a crui durat
medie de viat trece peste 70 de ani ntmpin dificulttile si
disconfortul articular pe perioad lung de timp.
Durerile de spate pot fi determinate att de afectiuni ale coloanei
vertebrale ct si de afectiuni ale altor aparate si organe. Bolile
care ar putea produce dureri de spate pot fi ale aparatului
respirator (pneumonie, cancer pulmonar), ale aparatului
cardiovascular (angina pectoral, infarctul de miocard), ale
aparatului digestiv (ulcerul gastric, pancreatita cronic), renal
(pielonefrite, litiaza renal), genital (boala inflamatorie pelvin,
retroversie uterin). Durerea de origine vertebral este extrem de
frecvent intlnit in practica medical si poate fi produs de : -
factori congenitali: asa cum se intmpl in spina bifid si epifizita
vertebral; - de factori traumatici, asa cum se intmpl in
fracturile corpurilor vertebrale si herniile de disc; - de factori de
natur inflamatorie, asa cum se intmpl in spondilita
anchilozant si sindromul Reiter; - de factori tumorali, asa cum se
intmpl in tumorile benigne si maligne ale coloanei vertebrale;
Cnd o persoan vorbeste despre corp se gndeste n primul rnd
la trunchi, dar nu si la cap; fapt foarte gresit deoarece trunchiul si
297

membrele fr cap sunt total nefolositoare. Potrivit filosofiei
Yoga, corpul este templul sufletului. Iar de-a lungul timpului,
corpul a fost venerat att prin art ct si in literatur. De
exemplu, Michelangelo si-a petrecut foarte mult timp studiind si
desennd trunchiul lui Apollonios - Trupul lui Hercule nct se
referea la el ca la copilul trunchiului. Totodat, in secolul XVI,
in perioada Renasterii in Franta, poezia era dedicat ntru-totul
armoniei si formelor corpului. De asemenea, n perioada
Renasterii si oamenii de stiint au devenit obsedati de formele
corpului, iar n ciuda legilor stabilite de Church prin care le
interzicea oamenilor de stiint sa se dedice studiului corpului
uman, acestia au inceput s fac disectii pentru a intelege
mecanismului existent n interiorul nostru.

Hernia de disc cervical
Scheletul coloanei cervicale este compus din 7 vertebre din care
primele dou au form si functie special. Cele 7 vertebre se
articuleaz ntre ele prin intermediul unor articulatii localizate
posterior si prin intermediul discurilor vertebrale localizate
anterior; discurile au o structur complex care asigur in acelasi
timp mobilitatea gtului si stabilitatea coloanei cervicale.
Mobilitatea mare a gtului si a capului este asigurat 90% la
nivelul articulatiei C1 pe C2 si diminueaz pe msur ce ne
deprtm de C2. Discul intervertebral are rolul de amortizor si n
acelas timp de mortar (ciment) ntre corpurile vertebrale
(comparate cu crmizi de constructie). Degradarea discului
intervertebral este n cea mai mare parte consecinta uzurii si
foarte rar post traumatic. Degradarea degenerativ a discului are
298

drept consecint compresia pe rdcinile nervoase cervicale - in
cazul herniilor de disc.
Recuperarea coloanei vertebrale n cazul tulburrilor de static
(scolioza, cifoza, lordoza) presupune uneori chiar posturri cu
ajutorul corsetelor sau cu ajutorul unor aparate speciale care
aplic forte de tractiune asupra segmentelor vertebrale afectate.
Aceste aparate de posturare sunt adesea foarte incomode si
tractiunile sunt la nceput dureroase. Astfel, gimnastica medical
trebuie dublat de masaj si uneori chiar de medicatie antialgic
(antiinflamatorii nesteroidiene). Ins, n general n corectarea
curburilor coloanei vertebrale sunt necesare doar diferite
exercitii active si educarea posturii. Exercitiile au rolul de a
creste tonusul musculaturii paravertebrale sau mai bine zis, de a
echilibra tonusul musculaturii vertebrale astfel nct coloana s
fie mentinut dreapt. Dac tonusul muscular este echilibrat, dar
nu se d important educrii posturii corecte, tratamentul nu
poate fi eficient. In tulburrile ce privesc curburile coloanei
vertebrale, gimnastica medical singur este curativ (vindec)
doar atunci cnd gradul curburii este mai mic de 30 de grade (n
general). In curburile mai accentuate sunt necesare corsetrile si
uneori chiar interventiile chirurgicale, dar si in aceste cazuri
gimnastica medical se impune pentru intretinere.
Pacienii cu osteoporoz beneficiaz de exercitii fizice care
conduc la tonifierea general a musculaturii, educarea coordonrii
si echilibrului si mbunttirea strii generale de sntate astfel
nct sa fie prevenite accidentrile. In plus, exercitiile aerobice
dar si cele anaerobice (cu greutti) stimuleaz remineralizarea
osoas prin actiunea fortelor externe asupra periostului.