Echipamentul de baza:

bol de sticla pentru realizarea mixului de apa distilata si hidroxid de sodiu SM

masuratoare de sticla pentru uleiuri TM
cantar (d=0,1 g.) pentru unturi si hidroxid de sodiu F
bol de sticla pentru masurarea hidroxidului de sodiu SM
oala din otel inoxidabil pentru a incalzi usor uleiurile si unturile SM
ochelari de protectie din plastic F
manusi din plastic lungi pana la cot F
folie de protectie pentru par (casca) F
masca pentru fata (sa acopere nasul si gura) F
halat de unica folosinta din hartie sau halat din cauciuc F
lingura din sticla pentru a amesteca solutia de apa si hidroxid de sodiu TM
lingura din lemn pentru a amesteca uleiurile si unturile SM
forme din plastic sau lemn pentru turnare SM
bat din sticla pentru amestecarea sapunului natural in forma TM
mixer cu putere de minim 300 W SM
cutit din otel inoxidabil pentru taierea sapunului natural SM
termometru digital industrial
masina de rasnit (plantele) SM
spatiu pentru uscare, de preferat sa se realizeze aerare naturala

Cele mai multe dintre aceste ustensile se gasesc la Tehnica Medicala, in special cele din sticla. Restul
se gasesc in orice supermarket/hypermarket si farmacii. In dreptul fiecarui echipament gasiti acronimele
TM (Tehnica Medicala), SM (supermarket/hypermarket), F (farmacie).
Spatiul de lucru trebuie sa aiba:

o sursa de caldura (aragaz, plita)

o chiuveta racordata la apa
cel putin o fereastra si un ventilator
lumina puternica (cu spectru total)
lumina naturala, dar nu soare direct
blat de lucru la inaltime potrivita, acoperit cu un material impermeabil
zona de depozitare cu cheie
ustensile proprii fabricarii sapunului natural
o portiune care sa contina: servetele de hartie, burete usor umezit, lavete umede

Primele trei obiecte prezentate mai sus nu au nevoie de explicatii. Lumina cu spectru total este
necesara in momentul in care lucrati cu coloranti naturali, pentru a vedea exact ce culoare obtineti. De
asemenea, nu este bine sa lucrati in soare, ci la lumina naturala.
Blatul de lucru trebuie construit pe inaltimea voastra, atunci cand stati in picioare. Adica nu puteti realiza
sapun natural stand pe scaun si daca aveti 176 cm. nu puteti lucra la un blat standard ca inaltime.
E de preferat ca blatul de lucru sa fie acoperit cu o musama, deoarece se curata foarte usor si rapid, nu
se strica in timp si protejeaza blatul sau masa de lucru.

Chiar daca aveti copii sau nu, este de preferat ca materiile prime sa fie depozitate intr-un dulap cu
cheie, la care sa aveti acces doar voi.
Ustensilele, despre care vom vorbi imediat, nu trebuie sa fie folosite in alte actiuni, cum ar fi gatit sau
preparat alte cosmetice.

Zona cu servetele de hartie, burete umed si lavete umede va este absolut necesara, chiar daca la
prima vedere nu pare ca aveti nevoie de atatea. Credeti-ne, aveti nevoie!
Acum sa trecem la enumerarea valorilor SAP ale principalelor uleiurilor si unturilor vegetale:
Ulei migdale/migdale dulci: 0,136
Ulei avocado: 0,133
Ulei ricin: 0,128
Unt cacao: 0,137
Ulei cocos: 0,190
Ulei samburi struguri: intre 0,123 si 0,135 (variaza destul de mult). Va recomandam sa
folositi 0,130.
Ulei jojoba: 0,069
Ulei macadamia: 0,139
Ulei masline: 0,134
Ulei palmier: 0,141
Ulei orez: 0,128
Unt shea: 0,128
Ulei floarea soarelui: 0,134
SAP. Adica valoarea de saponificare saunumarul de saponificare. Este acelasi lucru. Aceasta
valoare se refera la numarul de miligrame de hidroxid de sodiu necesar pentru a saponifica 1
gram de ulei sau unt vegetal.
Formula de calcul a gramajului hidroxidului de sodiu in cadrul unei retete este extrem de simpla.
Valoarea SAP totala, adica intreaga cantitate de hidroxid de sodiu necesara intr-o reteta, este
compusa din valorile SAP pentru fiecare ulei in parte inmultit cu cantitatea acelui ingredient.

Avand la dispozitie (veti vedea mai jos) valorile SAP ale uleiurilor, voi trebuie doar sa realizati
cateva calcule.
Sa discutam un exemplu ipotetic, o reteta compusa din ulei de masline si ulei de cocos.
- 300 ml. ulei masline
- 500 ml. ulei cocos
Valorile SAP sunt: ulei masline 0,134 si ulei cocos 0,190.
Calculul arata asa:
A. 300 ml. (gramaj ulei masline) x 0,134 (valoare SAP ulei masline) = 40,2 (gramaj hidroxid sodiu
pentru a saponifica uleiul de masline)
B. 500 ml. (gramaj ulei cocos) x 0,190 (valoare SAP ulei cocos) = 95 (gramaj hidroxid de sodiu
pentru a saponifica uleiul de cocos)
Total gramaj hidroxid de sodiu: A + B = 135,2 grame

Ati vazut, pe scurt, cat de simplu poate fi! Mai ramane de calculat cantitatea de apa necesara
acestui gramaj de hidroxid de sodiu si aproape ati terminat.
Daaaaaar pentru inceput, nu veti avea nevoie de aceasta pura matematica, deoarece retetele
pe care vi le oferim sunt calculate de catre noi, si, mai presus de toate, sunt testate. Dar in viitor
poate veti dori sa va creati propriile retete.

De ce numai sapunuri naturale vegetale?

Seul si untura (extrase din diverse parti ale animalelor, precum si de la animale moarte) pot bloca
sistemul de respirare si hidratare al pielii. Prin contrast, un strat protectiv de sapun vegetal va
pastra umiditatea deja obtinuta si va regla evaporarea, dar va permite pielii sa elimine impuritatile
si va ajuta la absorbirea unei noi provizii hidratante din exterior.
Seul provine din grasimea solida din jurul genunchilor si spatelui vacilor, oilor si cailor. Untura
este grasimea obtinuta din tesutul porcilor. Ele s-au folosit si se folosesc in continuare in
producerea sapunului natural, dar rezultatul finit este tare, aspru si cu un miros greu, de grasime
animala. Nici macar uleiurile esentiale nu pot atenua puternicul miros de seu sau untura animala.
Avand in vedere ca avem la dispozitie foarte multe tipuri de uleiuri vegetale, cu extrem de multe
calitati, care ne ajuta sa producem un sapun natural fin si cremos, noi va incurajam sa le folositi
pe acestea. Mai ales ca problema colmatarii este una deosebit de grava si cu efecte pe termen
lung. Iar grasimile animale fac exact acest lucru: blocheaza, astupa porii pielii. Seul este o

grasime supra-saturata si, spre exemplu, cauzeaza aparitia punctelor negre si eczemelor in cazul
persoanelor cu piele sensibila. Mai mult decat atat, seul provine de la animale moarte si sunt
foarte multe persoane care au probleme etice.
Un strat protector de sapun natural vegetal impiedica umiditatea proprie pielii sa se
evapore prea repede, dar permite totodata sa absoarba si umiditate externa proaspata.
Din pacate, argumentul costuri este destul de puternic pentru anumite persoane, de aceea inca
apeleaza la grasimi animale pentru a produce sapunuri naturale. Acestea ar trebui sa fie mult mai
ieftine, deoarece si materia prima este mult mai ieftina.

Chimia sapunului
Sapunul este rezultatul reactiei dintre un acid gras si o baza alcalina. Acizii grasi din sapunuri
provin din uleiuri si grasimi. Baza alcalina este hidroxidul de sodiu, adica soda caustica. Nu se
poate realiza un sapun fara o baza alcalina, adica fara hidroxid de sodiu.
Acizii grasi sunt realizati din lanturi lungi de atomi de hidrogen si carbon, cu un atom de hidrogen
in plus, la inceputul lantului si cu un grup de atomi la sfarsitul lantului (doi atomi de oxigen, un
atom de hidrogen si un atom de carbon).
Acizii grasi pot fi saturati sau nesaturati. Primii au atomii de carbon legati simplu, impartind
acelasi set de electroni. In acizii grasi nesaturati exista cel putin o legatura dubla, adica un set de
atomi de carboni impart doua seturi de electroni.
In compozitia sapunului nu se pot folosi toate uleiurile si grasimile existente. De exemplu,
hidrocarbura (care este baza motorinei) sau parafina sunt considerate uleiuri. Dar acestea nu
contin acizi grasi si nu se pot folosi in fabricarea sapunului. Numai uleiurile si grasimile vegetale
sau animale contin acizii grasi necesari, sub forma trigliceridelor.
Cu alte cuvinte, mult mai simplu, sapunul este realizat prin amestecarea uleiurilor si grasimilor
(vegetale si/sau animale) cu hidroxid de sodiu dizolvat in apa. Reactia chimica dintre acestea,
denumita saponificare, produce o noua substanta sapunul.
Odata cu acest proces, mai rezulta alte doua substante: apa si glicerina. Apa se evapora, de
aceea sapunurile au nevoie de o perioada de uscare, care variaza intre 2 si 8 saptamani.
Glicerina este un emolient natural extraordinar si se regaseste in fiecare sapun realizat dupa
metoda traditionala, manual.
Si sapunurile comerciale ar trebui sa contina glicerina, dar aceasta este extrasa si vanduta altor
companii din domenii cum ar fi industria farmaceutica sau industria de armament. Mai mult decat
atat, glicerina este extrasa prin procesarea chimica a uleiurilor, inainte de a incepe prepararea
sapunului.
Sapunul transparent, adesea gresit denumit sapun cu glicerina este realizat prin adaugarea
unei cantitati de alcool, care arde pielea.

Istoria sapunului

Exista mai multe legende legate de descoperirea sapunului, de la atribuirea acestei descoperiri
egiptenilor sau romanilor pana la gasirea unor dovezi ca femeile din Babilon produceau sapun.
Acum aproximativ 3.000 de ani, femeile au descoperit in apa Tibrului si pe malurile acestuia un
fel de clei alunecos. Cum acestea spalau hainele pe malurile apei, au observat ca acestea se
curatau mult mai usor si mai repede. Acel clei era format din cenusa si grasime. Romanii
sacrificau animale pe altare de foc, iar grasimea scursa se amesteca cu cenusa vetrelor.
Cea mai folosita cenusa era cea de fag, romanii producand in jurul anului 600 sapun in cantitati
mari, din grasimi animale si cenusa.
Spania era renumita pentru fabricarea unui sapun extrem de fin. Spaniolii au inlocuit grasimea
animala, care mirosea extrem de puternic si producea un sapun abraziv, cu ulei de masline,
care se gasea din belsug.
Franta, pe de alta parte, a descoperit un tip de soda, folosind alge marine, care producea un
sapun tare. In a doua jumatate a secolului 15, manufacturile semi-industrializate care produceau
sapun erau concentrate in Provence si Marseille. In Marseille, doua fabrici produceau sapun
pentru toata tara.
Anglia, din pacate, a contribuit la extinderea vanatului de balene, deoarece grasimea de balena
era folosita la fabricarea sapunului. Chiar daca produsul final era foarte aspru. Dar oferta
englezilor era bogata pentru secolul XIII, pentru ca produceau si sapun din ulei de masline si
sapun din seu, colorat.
In timpuri moderne, in secolul XIX, oamenii au inteles importanta folosirii uleiurilor vegetale in
fabricarea sapunului, de aceea au aparut noi produse exotice pentru acea perioada. Uleiul de
masline a devenit extrem de popular, sapunul Castile, in intregime vegetal, fiind un exponent al
acestui curent.
Michel Chevreul a demonstrat in 1823 ca procesul chimic denumit saponificare este un proces
prin care se obtine sare alcalina din acizi grasi si glicerina. Aceasta descoperire a ajutat la
industrializarea productiei de sapun. Din nefericire, odata cu producerea pe scara larga, sapunul
a devenit mai mult un detergent, realizat numai din chimicale si s-a indepartat de sapunul pe care
il produceau vechii egipteni sau romani.
Detergentii sintetici au aparut datorita lipsurilor de grasimi vegetale si animale de dupa primul
razboi mondial. In anii 50, sapunul devenise deja un instrument de igiena personala si a fost
acceptat de publicul larg. Dar raul deja fusese facut si datorita costurilor extrem de reduse ale
materiilor prime, nimeni nu s-a mai intors la un sapun natural cu adevarat.
In ultimii ani, foarte multe familii au inceput sa produca si sa realizeze sapun natural. Cu toate
ca in SUA inca se folosesc pe scara larga uleiuri sintetice pentru miros (fragrances), coloranti
artificiali (mica, oxizi de fier sau titan) sau conservanti sintetici (pentru un termen de valabilitate
mai mare), din ce in ce mai multe mici afaceri incep sa adopte un curent natural.

De la renuntarea la grasimile animale, care colmateaza porii, au un miros foarte greu si produc
iritatii sau alergii, pana la folosirea uleiurilor esentiale (chiar daca mai scumpe), de la adaugarea
pulberilor de plante (pentru culoare) pana la adaugarea unor conservanti naturali (vitamina E sau
extract din samburi de grapefruit), manufacturierii de sapun au ales ingrediente cu adevarat
naturale.
Ceea ce facem si noi familia Sapun Natural.

Reteta sapun natural metoda la rece

Dupa cum v-am povestit, exista trei modalitati de a realiza sapun natural: metoda la rece, metoda
la cald si metoda melt&pour.
Astazi ne vom ocupa de metoda la rece, adica va vom explica cum se realizeaza sapun natural
cu ajutorul acestei metode, impletind explicatiile cu o prima reteta pentru incepatori.
In primul rand, va rugam sa recititi articolele legate de primii pasi siinstructiuni de siguranta.
Apoi, vom merge pe urmatoarea reteta de sapun natural:
- 510 ml. ulei masline extravirgin bio
- 340 ml. ulei palmier
- 255 ml. apa distilata
- 116 g. hidroxid sodiu
Pregatirea incepe cu echiparea personala, aranjarea spatiului de lucru, spalarea si sterilizarea
formelor in care turnati sapunul natural, spalarea si sterilizarea ustensilelor si recipientelor,
masurarea ingredientelor.
Vom relua principalele puncte de atins:

- echiparea personala include halat pana la glezne, ochelari de protectie, manusi pana la cot din
cauciuc, protectie pentru par, nas si gura
- aranjarea spatiului de lucru se efectueaza daca realizati sapun natural intr-un spatiu a carui
utilitate este diferita (exemplu bucatarie). Eliminati toate ustensilele si ingredientele folosite la alte
activitati. Protejati blatul de lucru cu musama folosita numai la producerea sapunului natural.
Aduceti toate ustensilele necesare si scoateti din dulap (dulapul inchis cu cheie) ingredientele.
- spalarea formelor, ustensilelor si recipientelor se realizeaza, de preferat, cu un sapun natural
lichid sau un detergent natural. Sterilizarea se efectueaza in sterilizator pentru uz casnic.
Cantarirea hidroxidului de sodiu se realizeaza cu un cantar performant (vezi cum faci sapun).
Cantarirea apei si uleiurilor se realizeaza in masuratori diferite, achizitionate de la Tehnica
Medicala.
Se prepara amestecul de apa distilata cu hidroxid de sodiu, turnand hidroxidul de sodiu in apa
distilata. Nu turnati tot hidroxidul de sodiu deodata, ci ploaie, putin cate putin. Se amesteca pana
la dizolvare completa. Temperatura optima a acestui amestec trebuie sa fie intre 33 si 43 grade.
Pentru acest pas aveti nevoie de untermometru digital.
Simultan, trebuie sa va asigurati ca amestecul de uleiuri (masline si palmier) se incadreaza in
acelasi interval de temperatura, adica tot intre 33 si 43 grade. Puteti folosi acelasi termometru de
mai sus, deoarece are varf de 4,5 cm. din otel inoxidabil, dupa ce l-ati spalat.
In momentul in care ambele amestecuri sunt situate in acelasi interval, se aduce primul amestec,
adica hidroxid+apa si se toarna peste uleiuri. Se amesteca cu un bat din sticla cateva minute,
pana la o usoara omogenizare.
Se ia apoi mixerul si se continua omogenizarea. In functie de temperatura ambientala, din
incapere sau de afara, amestecarea poate dura intre 15 si 45 minute.
Trebuie sa ajungeti la trace, care inseamna urma. Adica in momentul in care ridicati paletele
mixerului, compozitia trebuie sa lase o urma, o dara de sapun deasupra. Acela este momentul in
care trebuie sa adaugati uleiurile esentiale.
Pentru aceasta reteta, va recomandam sa adaugati 10-15 ml. de ulei esential preferat. Fie ca
este un singur tip sau o combinatie de 2-3 uleiuri esentiale, nu depasiti greutatea de 15 ml. Daca
folositi ulei esential de lavanda, puteti adauga si levantica pisata, daca adaugati ulei esential
de menta, puteti adauga si menta pisata, aproximativ 1-2 linguri.
Dupa ce ati adaugat si uleiurile esentiale, continuati sa amestecati pana incorporati in masa si
aceste ingrediente.
Aduceti compozitia de sapun natural deasupra formelor deja pregatite si folositi un polonic pentru
turnare. Nu turnati brusc, pentru a nu crea bule de aer multe. Turnati lent, incercand sa acoperiti
toata suprafata formei/formelor, la inaltimea dorita.

Pentru a va fi extrem de usor, utilizati forme din plastic. Sapunul natural se scoate frumos si rapid
dintr-o forma din plastic, iar aceasta are o durata de viata foarte mare. De asemenea, spalarea si
sterilizarea unei forme din plastic se realizeaza cu efort minim.
Puteti incerca si forme din silicon, dar acestea sunt indicate mai mult pentru mini sapunuri.
Cu batul din sticla, continuati sa amestecati in forme, pentru a elimina bulele de aer din
compozitie si a nu avea goluri in sapun.
Acoperiti forma cu o patura groasa, veche, dar curata. Aveti grija sa nu atingeti sapunul din
forme, pentru a nu crea urme pe suprafata exterioara.
Faceti curatenie, strangeti si spalati tot ceea ce ati folosit la fabricare, sterilizand inca o data totul.
Lasati sapunul acoperit timp de 24 ore. Apoi il puteti scoate din forma/forme si taia, daca este
cazul.
Avantajul unor forme finite (exemplu animale) este ca furnizeaza un sapun natural gata taiat si
aranjat, perfect pentru folosire. Dezavantajul acestor forme consta in insasi forma. Adica un
animal precum o girafa, cu gat lung, creeaza un sapun care se poate rupe, daca gatul este prea
subtire. Incercati sa gasiti forme pline, rotunjite. Exemplu: elefant cu trompa pe langa corp sau
broasca testoasa fara picioare scoase din carapace.

Pentru un sapun clasic, paralelipipedic, puteti folosi o forma din plastic plina, iar ulterior, dupa
cele 24 ore, puteti taia sapunul la dimensiunile dorite.
Dupa ce aveti bucatile de sapun natural finite si inchegate, acestea trebuie puse la uscat pentru
aproximativ 30 zile. Dupa cum v-am spus, de preferat este sa realizati uscare si aerare naturala,
pe balcon sau in curte, intr-o zona ferita de razele soarelui si ploaie.
Puteti folosi acest sapun natural, primul realizat de catre voi, dupa intervalul mentionat, de minim
o luna de zile.

Reteta sapun natural metoda la cald

Hot process, tradus in romana proces la cald, este un proces de producere sapun natural rapid,
dar nu tocmai usor.
Este prima metoda pe care au folosit-o stramosii nostri, din mai multe motive.
Nu aveau nevoie sa stie gramajul exact al solutiei alcaline, mai ales ca puteau folosi orice solutie
alcalina. Cel mai des folosita era cenusa de feriga, dar si alte tipuri de cenusa lemnoasa erau
preferate, in functie de zona geografica.
Neavand termometre in acea vreme, amestecul se fierbea pana cand producatorul decidea ca sa produs procesul de saponificare.
Temperatura optima este de 80-100 grade Celsius si cum noi avem acum termometre, putem
afla foarte usor cand amestecul este saponificat complet.
In cateva cuvinte, metoda la cald presupune adaugarea tuturor ingredientelor intr-un vas,
folosirea metodei bain-marie, amestecarea continua pana cand amestecul atinge 80-100 grade
Celsius, apoi pana cand saponificarea este completa.
Aceasta fierbere inlocuieste perioada de aproximativ 30 zile de uscare, deoarece sapunul natural
este complet uscat si sigur de folosit. Adica sapunul natural se saponifica complet, iar apa in
exces se evapora, eliminand astfel procesul de uscare naturala, incomod pentru multi
producatori.

In schimb, se pare ca proprietatile uleiurilor si unturilor folosite in compozitie nu se pastreaza in

totalitate, asa cum se intampla in cazul metodei la rece, unde temperatura amestecului se
situeaza intre 33 si 43 grade Celsius.
Daca sapunul natural se realizeaza altfel, adica metoda este alta, nu inseamna ca precautiile si
instructiunile de siguranta sunt diferite. Aici gasiti detalii despre acestea, aplicabile pentru orice
metoda de fabricare.
Pe larg, metoda la cald se realizeaza astfel
- se topesc uleiurile si unturile intr-un vas
- se dizolva hidroxidul de sodiu in apa distilata, in ploaie, adica nu se toarna dintr-o singura
miscare, ci progresiv, putin cate putin
- se adauga amestecul de apa si hidroxid de sodiu peste amestecul de uleiuri si unturi, acum
lichid in totalitate; se toarna incet.
- nu conteaza temperatura. Deloc. Nici a uleiurilor, nici a amestecului de apa cu hidroxid de sodiu.
- in momentul in care uleiurile plutesc pe deasupra amestecului, vasul se aduce pe foc, utilizand
metoda bain-marie
- se amesteca continuu si usor
- din momentul in care amestecul incepe sa fiarba, mai aveti de amestecat aproximativ 20 minute
- cand nu mai exista bule mari care se sparg, ci mici bule ca de sampanie care rasufla, atunci
sapunul natural este aproape gata si trebuie sa inchideti sursa de caldura
- dar nu ati terminat! Lasati amestecul sa se calmeze pentru 10-15 minute si apoi readuceti-l la
foc. Continuati sa amestecati usor, pe toate laturile vasului.
- amestecul va incepe sa se umfle si atunci inchideti sursa de caldura
- continuati sa amestecati pana cand amestecul are consistenta unui gel. Adaugati untul bio de
cacao (vezi reteta de mai jos) si uleiurile esentiale.
- in acel moment, sapunul natural este gata si poate fi turnat in forme
Dupa ce se intareste si se raceste, sapunul natural poate fi folosit imediat.
Daca ne intrebati pe noi, metoda la cald este o metoda care trebuie stapanita foarte bine, iar
acest lucru nu se intampla decat dupa multe productii la rece si dupa multa experienta
dobandita ca producator.
Pentru cei experimentati, aveti mai jos si reteta de sapun natural pentru metoda la cald.
- 450 ml. ulei cocos bio
- 450 ml. ulei masline bio
- 340 ml. apa distilata
- 130 g. hidroxid de sodiu
- 20 g. unt cacao bio
- 5 ml. ulei esential de lavanda
- 1 lingura de levantica pulbere
Obtineti un sapun natural calmant, relaxant, potrivit pentru sfarsitul unei zile lungi si obositoare.