Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pe drum, fiul cel mic se intlnete cu omul Spn care ii cere s-l ia in slujba lui. Fiindc avea nevoie de
un iniiator, cele trei apariii ale Spnului il determin s incalce sfatul printesc, tocmindu-l ca slug
(inclcarea interdiciei). Popasul de la fntn reprezint o secven narativ important, intruct ineltoria
provoac evoluia conflictului. Spnul ii fur identitatea, il transform in rob, ii d numele de Harap-Alb i i
traseaz proiectul existenial, spunndu-i c va trebui s moar i s invie ca s-i recapete identitatea
(jurmntul din fntn).
ncercrile echivaleaz cu diverse probe ale ascultrii, indemnrii, curajului, ele sunt probe de
iniiere. Harap-Alb va trebui s aduc sali din Grdina Ursului, pielea cu pietre preioase din Pdurea
Cerbului i pe fata mpratului Ro. Ultima prob presupune alt serie de probe (casa inroit, ospul,
alegerea macului de nisip, ghicitul, proba impus de fat). Trecerea incercrilor se produce pentru c eroul
ascult de personajul iniiator - Sfnta Duminic, de personajele adjuvante: calul, criasa furnicilor, criasa
albinelor, Geril, Flmnzil, Setil, Psri-Li-Lungil i Ochil.
Lichidarea ineltoriei corespunde punctului culminant, debuteaz la sfritul ultimei probe Harap - Alb se intoarce la curtea mpratului Vede cu fata mpratului Ro care dezvluie adevrata identitate demascarea rufctorului i recunoaterea eroului. Episodul cuprinde scena tierii capului personajului
principal i al renvierii lui de ctre fata de imprat, cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal, avnd
semnificaia coborrii in infern / a morii iniiatice. Eroul reintr in posesia paloului i primete
recompensa: pe fata mpratului Ro i impria.
Prin moartea i prin reinvierea sa, Harap-Alb va trece intr-o alt etap existenial, la o alt identitate.
Nunta i schimbarea statutului social confirm maturizarea eroului.
Deznodmntul const in refacerea echilibrului i rsplata eroului. Aadar, conflictul - lupta dintre
bine i ru se incheie prin victoria forelor binelui.
Harap - Alb nu are puteri supranaturale i nici insuiri ecepionale, dar dobndete prin trecerea
probelor o serie de caliti psiho-morale necesare unui imprat, in viziunea autorului. Numele personajului
reflect condiia dual: rob, slug - Harap de origine nobil - Alb, iar sugestia cromatic alb-negru, traversarea
unei stri intermediare - iniierea. Rul nu este intruchipat de fpturi himerice, antagonistul fiind omul
insemnat, de o inteligen viclean, cu dou ipostaze: Spnul i omul ro.
Specific basmului cult este modul in care se individualizeaz personajele, in primul rnd prin limbaj.
Cu excepia eroului al crui caracter evolueaz pe parcurs, celelalte personaje reprezint tipologii umane
reductibile la o trstur dominant.
Limbajul cuprinde termeni i expresii populare, regionalisme fonetice sau lexicale; personajele se
individualizeaz prin limbaj - procedeu de caracterizare indirect.
Oralitatea stilului se realizeaz prin diferite mijloace: expresii narative tipice, exprimarea afectiv,
propoziii interogative i exclamative, dativul etic etc..
Spre deosebire de basmul popular, unde predomin naraiunea, in basmul lui Creang se imbin
naraiunea cu dialogul i cu descrierea, stilul direct i stilul indirect.
Povestea lui Harap-Alb este un basm cult avnd ca particulariti: reflectarea viziunii despre lume a
scriitorului, umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor, umorul i specificul limbajului. ns
asemenea basmului popular, pune in eviden idealul de dreptate i de adevr, fiind o oglindire a vieii in
moduri fabuloase - G.Clinescu - Estetica basmului.