MINISTERUL EDUCATIEI $I CERCETARII PSIHOLOGIE Mielu Zlate - coordonator Tinca Cretu Nicolae Mitrofan Mihai Anitei Manual ~ pentru 5 clasa \ aX-aScrisoare deschisé pentru elevi sau in loc de Cuvant inainte Dragi elevi, nd am inceput elaborarea acestui manual, impreund cu ceialfi autori m-am géndit in primul rand la voi, toate demersurile noastre fiind ghidate de spusele scriitorului grec Plutarh: ,Capul tandrului nu-i un vas pe care trebuie s&-I umpli, ci o faclie pe care s-o aprinzi, astfe! incdt mai térziu sé lumineze cu 0 luminé proprie*. Cum am incercat sé traducem in fapt un asemenea deziderat? printr-un confinut stintific modern $i dens, dar accesibil (desigur ci pe alocuri vefi intéini si informafii mai greu de infeles de la prima vedere, pentru descitrarea acestora apelafi la ajutorul profesorului); ... prin nenumérate exemple preluate din viafa cotidiand, adeseori chiar din viata voastra de elevi, cu intenfia sublinierii caracterului practic-aplicatv al psihologiei; ... printr-un sir de exercifii si teme, zicem noi incitante si solicitante, menite a facilta implicarea direct in solufionarea lor $i mai ales invatarea prin descoperire. V8 ofer doar un singur exemplu. Exercifiu: frecvent se vorbeste despre ,limbajul trupului, sintagma respectiva patrunzand $i in titlul unor c&rfi. Credefi cd este corecta? Argumentati-va opfiunile. Daca da — de ce? Daca nu — de ce? Numai parcurgand lectia despre comunicare si limbaj, veti afla raspunsul corect. Astfel de exercifi sunt presarate mai peste tot in manual ... printr-un limbaj concis $i expresiv gi nu tehnicist, incarcat, greoi; prin antrenarea voastré in efectuarea unor aplicafi practice consténd in smici experimente* sau ,micro-cercetari, pentru a va forma géndirea independent $i creativa, dar si un minimum de deprinderi necesare unui viitor cercetator; in fine, prin ilustrafii cét mai sugestive care sé vé imbogafeasca informafille teoretice, sé va stimuleze gandirea analiticd $i criticd, sé va determine a imagina alte variante posibile. Afi avut curiozitatea s& rasfoifi si sé vedefi unele dintre vignetele cu care se deschide fiecare lectie? Daca da, trebuie sd recuncastefi c& cel putin unele dintre ele sunt extrem de reusite.Ce vefi gasi in acest manual? > Mai intéi, cum este $i firesc, céteva informatii despre psihologie si obiectul ei de studiu. Stiti din experienta proprie c& atunci cénd va intalnifi cu 0 persoand necunoscuta Incercafi sé aflafi c&t mai multe lucruri despre ea: cum 0 cheama?, ce varstéi are?, cuce se ocupa?, ce interese $i aspirafi'o anima? etc. Acelagi lucru este valabil $i pentru situafia intalninii cu un domeniu nou al cunoasterii, cu 0 noud materie/discipina de invajamant. Cand aff aflat ca in clasa a X-a, vefi face psihologia, probabil c& imediat v-afi formulat o serie de intrebari. La unele dintre acestea, incercim sé raspundem in prima parte a manualului, circumscriind obiectul de cercetare al psihologiei, legitimitatea ei ca stiinf3, specificul metodelor si legilor psihologiei, complexitatea psihicului ia jpostazelor sale — constient, subconstient, inconstient. > Se trece apoi, In partea a doua, la prezentarea ,instrumentelor" psihice necesare procesériiinformafillor. Un psiholog american spunea desore om c& este 0 ,finfa informavora’, adic’ o fiinfd care se hraneste cu informafi. Intr-adevéir, din prima $i pana in ultima clip& a viefii sale, omul este bombardat cu mil, milioane $i chiar miiarde de informatii. Toate acestea trebuie si fie captate, inregistrate, prelucrate, introduse apoi in dispozitivele reactional-comportamentale. Ori pentru a putea face acest lucru, omul are nevoie de o serie de ,mijloace* sau ,instrumente” psinice. Unele dintre ele sunt mai simple (senzatil, perceptil, reprezentéri), altele sunt mai complexe (gandirea, memoria, imaginafia). Primele asiguré contactul direct, nemijlocit cu realitatea, cu insusirile concrete, simple, care transpar la suprafafa obiectelor $i care sunt, cel mai adesea, superficiale, neesenfiale. Altele, in schimb, mijlocesc intrarea in posesia insusirilor abstracte, ascunse ale obiectelor i fenomenelor. Cunoasterea senzorialé se continua cu cea rational, iar aceasta din urma deschide cai nebanuite pentru noi demersuri cognitive. > $titi ins&, tot din experient, cé oricét de dotafi afi fi in planul cunoasterii, oricdt de dezvoltate va vor fi gandirea, memoria, capacitatea reprezentativ- imaginativa etc., nu vefi obfine in mod obligatoriu si performanje. Daca nu suntefi impingi, stimulafi si direcfionafi de ceva anume, mai ales de ceva care sd vind din interiorul vostru, atunci potentialtafile si disponibiltatile cognitive pot rmane intr-o stare latent, nefinalizate si nefructifcate. De aceea este necesaré punerea in miscare a comportamentelor prin forfe interne. Acest fapt il vefi putea face dacé veti recurge la mecanismele de stimulare si energizare a comportamentelor, adic la motivatie $i afectivitate, pe care le vefi gasi tratate in partea a treia a manualulu. > Sunt si momente in viaf, chiar destul de multe, cnd trebuie s& efectuafi activititi mai complexe $i dificile, sd va refacefi echilibrul perturbat de 0 serie de factori aleatori, neprevézuti, sé depunefi efort pentru menjinerea echilibrului cand este necesar. Nu vefi putea face acest lucru decét daca vefi dispune de o serie de mecanisme, numite mecanisme de reglaj psihic. In randul acestora, se incadreaza comunicarea silimbajul, atentia $i voinja, aceasta din urmé find forma superioaré de reglaj psihic. Cu toate acestea, vefi face cunostinfa in partea a patra a manualului.» Fara indoialé c& dispozitivele cognitive, cele stimulator-energizante, ca si cele de reglaj psihic sunt absolut necesare pentru buna desfasurare a activtafi Daca insa ele nu sunt corelate, integrate si sudate de o instanf4 superioard, s-ar putea ca valenfele lor s se risipeasca In van. Mecanismul integrator care asiguré buna functionelitate a intregii activiteti psihice umane este personalitatea. In pertea a cincea a manualului, vef afla cdteva lucruri despre personaiitate, in general, apoi despre laturile ei (temperament, aptitudini, caracter, inteligena, creativitate). > Personalitatea nu este insé ceva abstract, ci, am spune, cea mai vie, complex si dinamica expresie a fiinfei umane. Personalitatea se formeaz& treptat, intr& in relafii cu alte personalitai formandu-se pe sine $i influenfand formarea altora, isi elaboreazé o imagine despre sine, dar si despre altul, se implicé intr-o serie de comportamente pro- sau antisociale. Personalitatea in contextul viefit cotidiene constituie obiectul ultimei parti, a sasea, a manualului de fafé. In intenjia mea $i a colaboratorilor mei, structura manualului este coerent si integratoare, Ea este conceputd ca o trecere trepiaté de la simplu la complex, de la cunoasterea mai intai a elementelor psihice bazale, fundamentale ale finfei umane, pentru ca, in final, s se ajungé la expresia el ultimativa — personalitatea. Cel mai in masuré s3 cunoascé si s ,stépdneasca intreaga problematic psihologica a finfei umane este, féré indoiala, psihologul, acest violator de mistere" sau ,suprem indiscret*~ dupa cum i! numea Emil Cioran. Nu-imai putin adevarat c& un oarecare acces la cunoasterea psihologicd a omului o are orice persoand, chiar si fiecare dintre voi. Numai cé aceasti cunoastere este empiric’, ea se ridicé doar Ja nivelul cuncasteni de bun-simf. De aceea, va invitém sa facefi saltul din lumea incert3 si amagitoare a cunoasterii empirice in lumea certitudinii, autenticitatii gi rigurozitépii cunoasteri' stinfifce. Invéfarea psihologiei v8 va ajuta s& intrafi in posesia unui corp de informatii stiintifice mai pufin cunoscute pand la varsta la care va aflafi, dar va va facilta, sperim, mai buna cunoastere a propriei voastre personaittit $i a personalitititaltora, Ideal ar fi ca, pornind de la unele sugesti din ‘manual, s& vi autoconstruifi o personalitate puternicd, viguroasa, ,Adevérata ‘menire a psihologiei - arétam intr-o lucrare a mea (,Omul faf3 in fafa cu lumea", 1988, pagina 321) — este de a contribui la asigurarea unei existenfe omenesti, a unei constiinfe demne, a unui «suflet» inaripat de idealuri nobile $i indréznefe, insofit de capacitatea de a le traduce in fapt. Dacd macar o parte dintre aceste deziderate vor gsi ecou, prin invajarea psihologiei, in constiinta si comportamentele voastre, noi, autorii acestui manual, ne declarém satisfacufi. Va dorim spor la invafare! Prof. univ. dr. Mielu Zlate, coordonatorul manualului160 CUPRINS Scrisoare deschisd pentru elevi(M. Zlate) ..... I. Introducere 1. Psihologia ca stiinfa (M. Zlate) . “ 2. Psihicul si ipostazele lui (M. Zlate) ... . IL, Procesarea informafiilor ..... 1. Senzafii (Tinea Cretu) 2. Perceptii (Tinca Creu) .. 3. Reprezentiri (Tinca Crefu) . 4, Gandirea (M. Anifei) ........ 5. Memoria (M. Zlate) 6, Imaginatia (Tinea Creu) II]. Stimularea si energizarea comportamentului . . 1. Motivatia (M. Zlate) 2. Afectivitatea (M. Zlate) . = IV. Reglarea psihici a comportamentului . 1. Comunicarea si limbajul (M. Anifei) 2. Atengia (N. Mitrofan) .0.. 2... 3. Voinfa(M. Anitei) . V. Personalitatea — ea mecanism psihic integrator . 1. Conceptul de personalitate (M. Zlate) ......0000ceceeseeeeeeeees 2. Temperamentul (M. Anifei) ....... 3. Aptitudinile (N. Mitrofan) 4, Caracterul (M. Anifei) 5. Inteligenga (N. Mitrofan) ..... 6. Creativitatea (N. Mitrofan) . VI. Personalitatea in contextul 1. Etape in dezvoltarea personalitajii (Tinea Crefu) ... . 2. Relafiile interpersonale gi rolul lor in formarea personalitifii om. Zlate) ... 3. Imaginea de sine i de altul: rolul lor in dinamica personalitii (T. Creu) .. 4. Atitudinile si comportamentele pro- si antisociale (N. Mitrofan) ......ab B». oo 4