BILL MCGRANE III Mnveviinin INTREABA!Bit McGraNE III este o autoritate recunoscuta in domeniul i, leadership-ului si dezvoltarii personale. A con- siliat persoane publice, lideri si corporatii din intreaga lume, ajutindu-i s& obfina succese remarcabile. Bucurandu-se de imens respect ca unul dintre cei mai impor- tanti experti in dezvoltare personala gi profesional’, McGrane adevenit un renumit consultant, coordonator, orator gi autor de seminarii. Cei care au cunoscut deja culmea succesului in domeniul lor apeleaza la Bill ca la un consilier strategic cand doresc si rezolve probleme grave sau si cucereasci noi domenii de activitate. Bill define o diploma in marketingul afacerilor la Universitatea din Cincinnati, training exclusiv in metodele ,,Disney” de dez- voltare, diplome si certificate in urma sustinerii a circa 400 de seminarii de dezvoltare profesionala. El a fost si presedintele Forumului Oratorilor din Ohio. ‘Actualmente, McGrane activeazi ca pregedinte si director al companiei McGrane Global Centers. fl poti vizita pe site-ul stu www.megrane.co. El si sotia sa, Linda, au patru copii si locuiese in Union, Kentucky. TREE ge - ‘ ‘ a BILL McGRANE II! PUR $I SIMPLU INTREABA! Succesul poate fi simplu de obtinut, daca pui intrebarile potrivite Traducere din limba engleza de DOINA APETREI BUCURESTI, 2011MULTUMIRI iti multumesc, Walter Cronkite, pentru c& ai stabilit ‘un standard de excelenté in a pune intrebari. Cand fost intrebat cum a selectat persoanele intervievate, a spus: ,,Este usor s4 gasesti oameni care vor si 0 4 despre succesul lor. Am descoperit c4 publi- meu asculta mai mult pe cei care vor s4 vorbeasca e provocari $i modul cum le-au gestionat.” Multumesc, Doamne, pentru provoc&ri si pentru fee care mi-au marcat viata. fi intreb adesea pe : ,Cine a avut cel mai mare impact asupra vietii Be pactri?' In ceca ce mi priveste ii multumesc ezeu pentru ca mi-a dat abilitatile pe care le am. Multumesc, Dean McGrane, mama mea, care m-a tumesc, Joan si Kit, surorile mele, lui Bob, fra- si celorlalte rude. M-ati ajutat cu totii s& tra- 0 viata deschis& multor posibilitati.. u esc, Linda, sotia si tovarasa mea de viata, si atru copii ai nostri, Jay, Heidi, Laura si John, ru dragostea si sprijinul vostru. u esc miilor de clienti si organizatii cArora am ivilegiul sa le impartdsesc numeroasele principii8 PUR SI SIMPLU INTREABA! care ne schimba viata si pe care le-am invatat de-a lungul anilor. Multumiri deosebite redactorului si editorului meu. Fara daruirea si interesul tau personal manifestat fata de mine si misiunea mea, aceasta carte n-ar fi existat. 1 Modul in care pui o intrebare determiné raspunsul! Abilitatile tale de comunicare iti aduc rezultatele pe _ care le doresti? Ai vrea s4 inveti cateva modalitati noi de a-ti imbunatati capacitatea de a convinge? Daca ai _ putea sa-ti ameliorezi un aspect al modului tau de comunicare, care ar fi acela? Ar putea fi un avantaj _ pentru tine daca ai pune intrebari si daca ai asculta cu mai multa pricepere? Beneficiile formularii intrebarilor sunt nesfarsite. _ Mai intai, punandu-ti cele mai bune intrebari despre tine, ai putea sa te focalizezi asupra celor mai impor- tante lucruri. Ele te vor ajuta sa-ti indrepti gandirea intr-o directie bund, si indepartezi obstacolele care Stau in calea succesului, si te opreascd sd actionezi impotriva ta si si obfii raspunsuri creative pentru ce _ este esential in viata ta. _ Apune intrebari despre alfii iti permite sa inveti mai multe despre ei — cum gandesc, simt, cum vad viata si care le sunt aspiratiile. Vei fi mai capabil sa imparta- i ce ai de oferit in functie de nevoile lor. Vei avea tesurse pentru a gestiona mai eficient obiectiile, pentru -arezolva si a aplana un conflict. _ SA zicem cA intri intr-un magazin si, in timp ce treci in raionul de aparatura electrocasnica de bucatarie,PUR $I SIMPLU INTREABA! 0 doamni in varsta tipand. in timp ce te indrepti spre biroul serviciului pentru clienti, unde poti plati facturi la utilitati, o auzi pe femeie strigand: ,,De ce fac- tura mea de electricitate este atat de mare? Cred ca glumiti!” Din tonul vocii, stii imediat cd persoana va exploda. Vizavi, stai intr-un sezlong si te comporti ca un soricel cuminte. Esti curios sa auzi si si vezi ce turnura va lua aceasta situatie. Observi c& functionarii par deo- data foarte ocupati cu tot felul de activitati mai putin aceea de a o ajuta pe aceasté doamni. in mod evident sunt hotarati s-o ignore si sa se poarte de parca nimic nu s-ar intémpla. intre timp, doamna in varst& care devine tot mai agitata, se plimba precipitat prin fata unei mese din apropiere, strigandu-si in gura mare neincrederea in factura ei. Toata lumea este constienta de ceea ce se intampla, dar nimeni nu face nimic s-o | ajute. Apoi are loc un moment magic — se apropie cineva care are talentul de a rezolva problema. Daca tu te-ai confrunta cu aceasta situatie, ce ai face? Care este primul lucru pe care I-ai spune? Ar fi bine sa pui o intrebare? Toate acestea au fost observate de o femeie de la raionul de aparatura electrocasnica; ea arata cum func- tioneazi o masind de cafea si imparte mostre. Cand femeia in varsa se apropie din nou de masa, 0 observa pe doamna cu cafeaua care apoi a intrebat-o politicos: »Nu vreti o ceascd de cafea?” Imediat, batrana doamna a trecut de la o suparare extrema la un calm relativ — rezultat al puterii unei intrebari! Este ca si cum doamna cu cafeaua ar fi stiut exact ce sa intrebe pentru acalma situatia ostila, diminuand nivelul de incordare as MODUL IN CARE PUI O INTREBARE 11 si tensiune. A pus intrebarea potrivita si a fost castiga- toarea zilei! Batrana doamnd a spus: ,,Da’, si doamna cu cafeaua a continuat conversatia, adiugand la asta si puterea ___ atingerii. Ea a pus mana pe bratul doamnei in varsta si a spus: ,,S& vorbim putin despre asta. Vreti friscd in cafea?” intrebarea doamnei cu cafeaua a reconfigurat situatia, punand-o intr-o alta lumina, iar doamna in varsté s-a calmat complet. Puteai, intr-adevar, simti tensiunea si incordarea scdzand. Era un miracol si toti cei aflati in inc&pere au rasuflat usurati. In acest rastimp, directorul magazinului venise s& ajute, chiar daca situatia nu era de competenta lui. Pro- blema era o facturd pe care femeia in varstd o credea incorecta. Ca multi oameni, ea nu avea priceperea de a intrebarea potrivit’a. Credea cd exist{ un singur mod de a face fata situatiei — furia si tipetele. Gandeste-te la urm&torul lucru: Stai acasd sau la birou incercand sa te lamuresti ce trebuie sa faci. S-ar itea s4 te simti frustrat, pentru c4 ai facut acest lucru de multe ori si iti trec prin minte o multime de lucruri, devenind si mai confuz. Te intrebi ce sa faci mai intai: concentrez asupra proiectului, dau acest telefon tu imi rezolv problema de familie?” Gandindu-te la pasul urmitor, ai facut probabil unul intre aceste doua lucruri: fie ai continuat s adaugi i multe lucruri pe lista de sarcini, continuand sa ai pasiv ori, dacé ai stiut ce ai de facut ca sa iesi din a inertie — ai putut s& treci de la pasivitate la actiune inspirata. Tata un alt exemplu: Vorbesti cu un posibil client. i c& ti-ai facut temele si anticipezi cd vor incheia icerea cu tine. Pe masura ce inaintezi in prezentarea12 PUR SI SIMPLU iNTREABA! pe care o faci, observi cd nu reactioneaz4 aga cum ai crezut. Deodat’, tise pun niste intrebr, iar tu ori nu stii s& raspunzi, ori nu ai nicio idee despre ce urmeaza sé faci. Incerci s te calmezi pentru a gasi cel mai bun raspuns. Din pacate, reacfia clientului la ceea ce spui indica faptul ca este la fel de confuz ca si tine. Nu mai stii ce s4spui sau sd faci pentru a clarifica situatia astfel incat prezentarea ta si determine vanzarea sau contrac- tul pe care le urméaresti. La nivel personal, te-ai aflat vreodata in situatia de a te ruga: ,Oh, Doamne, te rog, araté-mi cum sa scap de aceasta conversatie”? Iubirea vietii tale vrea sa te implici intr-o problema legata de un membru al fami- liei. Ceea ce auzi iti spune ci aceastA conversatie va duce invariabil la 0 situatie complicata. V-ati mai certat si alta data pe acest subiect. Urasti conflictele, deci, ca de obicei, incerci s& ocolesti subiectul. Totusi, situatia te priveste si nu vezi nicio iesire. Trebuie s& faci ceva! in mintea ta solutia evitarii revine in mod repetat ori de cate ori ajungi intr-un punct sensibil care necesita o actiune neplacuta. incerci cu disperare sa gisesti o cale de iesire. Dar mintea ta este paralizata de frica. Esti sigur c& expresia figurii tale arata confuzie, lucru care poate fi luat drept vind, desi n-ai facut nimic rau. Esti asa de stresat, incat recunosti lucruri pe care nu le-ai facut niciodata, intrebandu-te: ,,Cum as putea sa evit pe viitor o situatie ca asta?” Dac& ai trait unul dintre aceste scenarii vestea cea buna este ci nu esti singur. Vestea si mai buna este c& exist un mod simplu si eficient de a trece cu bine prin aceste situatii punand intrebari — subiectul acestei c&rfi. Ea iti ofera instrumente pentru a face fata aces- tora si altor mii de situatii similare, precum si sa initiezi f MODUL IN CARE PUI O INTREBARE 13 Sau sa obtii rezultatele pe care le doresti, dandu-ti posi- bilitatea de a avea mai mult succes in viata. oe Acum completeazd acest chestionar pentru a-ti ‘a abilitatea de a pune intrebari si atitudinea de aceasta: ~ 1. imi place si pun intrebari? _Da _Nu 2. Ma simt confortabil cand pun intrebari? —_Da _Nu 3. Stiu sa formulez intrebari interesante? —_Da _Nu 4. Stiu ce intrebari s4 pun? —Da = Nu _5, Pun intrebari curajoase? —_Da _Nu 6. MA intereseaza ceilalti suficient de mult incat s& le pun intrebari? _Da _Nu . Imi dau seama cA intrebarile pe care le pun afecteaza calitatea vietii mele $i pe cea a celor din jurul meu? —Da _Nu Cand mi se vorbeste, ascult _ Si-mi amintesc ce spun? _Da _Nu Ceilalti mia considera un bun interlocutor pentru ca stiu si ascult? _Da _Nu Sunt destul de priceput ca sA pun intrebari pentru a ajunge la esenta _lucrurilor? —Da _Nu |. Oamenii se simt bine cand raspund la intrebarile mele? _Da _NuMODUL IN CARE PUI O INTREBARE 15 14 PUR SI SIMPLU INTREABA! 12. Pun intreb&ri, mai degraba, decat s& fac afirmatii? Da _Nu 13. Se intaémpla mai des s4-i conving eu pe altii decat invers? _Da _Nu 14. Pun intrebari in loc sa vorbesc despre mine? _Da _Nu 15. imi este usor s incep o conversatie? —_Da _Nu 16. imi este usor 4 intretin 0 conversatie? _Da _Nu 17. imi este ugor s4 pun capat unei conversatii? _Da _Nu 18. Pun intrebari fara teama de raspunsul pe care l-as putea primi? _Da _Nu 19. Pun indeajuns de multe intrebari unui numéar suficient de mare de persoane? = Da Nu 20. Consider c& as putea s4-mi sporesc venitul punand intrebarile potrivite? —_Da _Nu Numara rispunsurile cu da gi scrie totalul aici: Ce inseamna raspunsurile tale * 0-6 da-uri: Esti in stadiul incipient al artei de a pune intrebari. Aceast& carte te va ajuta cu siguranta sa fii un comunicator mai eficient. Tet * 7-13 da-uri: Intelegi valoarea intrebirilor. Vei cpata instrumentele care te vor face mai eficient in a pune intrebari si vei cdstiga mai mult. * 14-20 da-uri: inseamna cd detii multe chei in arta dea pune intrebari. Continua sa citesti si ridicd-ti capaci- tatea la un nivel superior. Un instrument de succes in construirea unor relatii mai bune Cuvintele au putere; ele starnesc sentimente! Alege-le ‘Si foloseste-le bine. Cuvintele pe care le alegi au, literal- ente, puterea de a schimba vieti — inclusiv pe a ta. and avem ganduri pozitive si folosim cuvinte pozi- ve, lucrurile merg mai bine. Cuvintele fi afecteazi pe ameni. De exemplu, publicitatea n-ar avea rost dac& supra oamenilor cuvintele n-ar avea niciun impact! Cuvintele au o frecventa diferita, ne spune Dr. David Hawkins. Cuvinte precum: multumesc, iubire si recu- mentelor si interactiunilor ambelor parti. Simti cum fraza ,,Hai si facem asta” are o frecventad ai ridicatd decat ,,Fa-o“? Cuvintele cu frecventd mica vor cobori, desigur, nivelul sentimentelor si solutiilor pentru ambele parti. Simti o diferenta in interior cand pui: ,, Hai sa facem asta!“ vs. ,,Fi-o“? Sensul perceput al comunicarii tale determina in mare masura rezultatul pe care-l vei obtine. Cand adresezi intrebari, dai oamenilor oportuni- tea de a raspunde, incurajandu-i sa-si foloseasca pro- pria putere cu demnitate. Modul in care te simti in omentul in care pui o intrebare determina modul16 PUR $I SIMPLU iNTREABA! in care folosesti intrebarile. Poti intotdeauna sa-ti deter= mini nivelul de stima de sine dupa intrebarile pe care le pui sau nu. Cuvintele au forta; ele creeaza senti- mente! Alege-le si foloseste-le bine! Punand intrebari demonstrezi cd te intereseaz ceilalti suficient de mult incat sa le acorzi timp pentru a afla mai mult despre ei, despre nevoile lor. Poti aprinde o lumina de compasiune si iubire fata de ei punandu-le intrebari. Cand ai incredere in tine, vei descoperi cd intrebarile tale au forta de a ridica moralul celor din jur incurajandu-i. Apoi, fii atent ce se intampla! Oamenii capata energie si te vor iubi pentru ca ai facut posibil acest lucru. Exista cu certitudine o arta de a pune intrebari — despre tine sau despre ceilalti. Poti sd-ti pui tu insuti intrebari potrivite gi eficiente ca sA obtii ceea ce doresti in relatiile profesionale si personale. intrebarile pe care ti le pui si modul eficient in care raspunzi determina gradul capacitatii tale de a pune intrebari eficiente celorlalti. Tatal meu, William J. McGrane, Jr., a fost profesor. Viata lui a fost dominata de suferinté emotionala si o slaba incredere in fortele proprii, iar observatiile si experientele sale il faceau s4-si puna in mod constant doua intrebari: ,,De ce eu si altii suferim atat de mult, si ce-i de facut in aceasta privinta?” jn consecinta, s-a angajat toata viata in cercetarea fenomenului increderii in sine, incepand cu ultimul an de liceu. Tata stia cd MODUL IN CARE PUI O INTREBARE lie s existe un raspuns la ceea ce ii producea atat ta suferinta. ii de facultate a inteles c& exist& o fortd a cuvin- curand a devenit un maestru in a le folosi. sa abuzeze de puterea lor, folosindu-le in it — intimidandu-i din ce in ce mai mult i din jur. S-a simtit puternic pentru moment, uferinta lui era la fel de mare, impingandu-l sa un mod de a 0 alina. d eram copil, tata nu avea priceperea de a pune bari. Chiar daca lucrurile pareau bune la supra- , era inc in céutarea motivului pentru care suferea de mult in forul siu interior. Drept consecint’ a ei sale de pricepere, eu eram unul dintre ,benefi- ri limbii sale ascutite, adicd ,ma faicea praf* cu tele lui. coperit piesa care lipsea din puzzle — vorbea prea ult! Apoi a inceput cu constiinciozitate sA puni intre- i imaginandu-si cd era singurul mod de a spune ramanand totusi tacut ascultandu-i pe altii. Tata a put si aiba rezultate mai bune si suferinta lui s-a }oameni cu intepdturile lui, cu folosirea dibace a intelor. Tata a continuat s&-si caute respectul de sine, otarat fiind si gaseasca raspunsul la intrebarea funda- entala a vietii lui: ,,De ce eu si altii suferim atat de mult si ce-i de facut in aceasta privints?” In martie 1976, eu, tata si fratele meu, Bob, am urmat un program de constientizare, care sd ne ajute si depa- $im un mod de gandire si un comportament invechit i ineficient. Atunci totul i-a devenit clar tatalui meu.18 PUR $I SIMPLU INTREABA! MODUL IN CARE PUI O INTREBARE hizaté in comportamentul tiu. Stima de sine se n modul in care te tratezi pe tine si pe ceilalti. nportant sa intelegi dinamica stimei de sine A descoperit, in sfarsit, ultima piesa care li »jude- c&tile de valoare” fi produceau suferinta! ciara valoarea cu a altora. Asa cum s-a dovedit, judecatile de valoare sunt singurul lucru care poate afecta sau dis- truge increderea in sine. A fost o revelatie dramatica si, ironia sortii, propria suferinta i-a permis s4 recunoasca acest lucru. Tot ce invatase la scoala, lecturile, studiul, seminariile, emisiunile radio, si cercetirile despre increderea in sine au cipatat un sens. Totul a fost pus cap la cap. Comportamentul tatélui meu s-a schimbat imediat. Nu si-a mai folosit iscusinta de a folosi cuvintele ca arma pentru a-i distruge pe oameni. Leul agresiv a devenit un ied bland. Urmaream stupefiat cum tatal meu isi cizela deprinderile, si in consecin{a, comporta- mentul. A devenit un model de miiestrie si un expert in trei lucruri: increderea in sine, formularea intreba- rilor si ascultarea celorlalti. Pentru ca tata nu doar tinea predici altora, ci aplica in viata sa ceea ce descoperise, am acceptat sa invat de la el. El a fost cea mai important resursa pentru mine, lucru care acum imi da posibilitatea s4 v4 impartagesc aceasta informatie. Cea mai mare contributie adusd semenilor s&i a fost s4 le impartaseasc4 rezultatele stu- diilor despre stima de sine. Stima de sine este respectul pe care il simti pentru tine insufi; este un sentiment. Nu are nicio legatura cu cat de mulfi bani ai sau faci, cu reputatia, cu hainele pe care le porti, unde locuiesti, ori codul postal. Nu con- teaza pe ce fi-ai bazat viata, dacd ai bogatii sau nu ai nimic. Stima de sine are multe fatete. Ea fluctueaza tot timpul. Este un proces. Este intangibila; totusi, poate fi aginea ide sine — 0 imitatie, o reprezentare, ta falsi a ceea ce ai vrea ca altii s4 creadad (0 lips& de stima de sine) — probabil ca ii dula $i exploata pe ceilalti ca s4-fi atingi scopul! conduci viata dintr-o perspectiva bazati pe | de sine vei fi in centrul a ceea ce vrei s& faci, | pese de ceilalti. Te va interesa doar propria gi nu vei dori sa ajuti cu sinceritate pe nimeni. d de gandire si comportamentul care decurge ista pretutindeni in lume. Istoria este plind de ite dezastruoase pe care le-a produs de-a lun- bune rezultate in relatiile cu ceilalti, eauna cuvinte care sporesc stima de and pui intrebiri. Aceasta strategie te va btii solutii elegante, rafinate si irezistibile f4 lumea. Cand integrezi stima de sine in Ofi sa-ti folosesti iscusinta pentru a-i ajuta sci cele mai bune solutii pentru ei, dar i de sine si stimei de sine ca pe care tatal meu mi l-a lasat moste- [a ma dezvolta, un lucru care intareste in tiv importanta stimei de sine, este Copacul ‘Sine si stimei de sine. Imagineaza-ti un copac dtate sténgd este moartd, fara frunze.20 PUR SISIMPLU INTREABA! Aceasta reprezinta comportamentul influentat de ima- ginea de sine bazata pe comparatie. Cuvintele aflate pe aceast4 parte a Copacului sunt rezultatul unui stil de viata care privilegiaz4 imaginea de sine, dar care din placate creeaz4 ura fata de tine insuti. Imaginea de sine iti spune ce ar trebui sau trebuie sé fii, s4 faci si s& ai. Ti s-a spus vreodata ca ar trebui sau nu s& faci ceva? Ar trebui sa faci asta; trebuie si faci aga si asa mai departe! Simti fluxul de energie starnit de acele cu- vinte? Aceasta energie iti raneste stima de sine si trans- pare in comportamentul tu ca si in cuvintele cu care comunici. Trece in revisté urmatoarele cuvinte legate de ima- ginea de sine (ura de sine), partea stanga a Copacului, si recunoaste cum te simti cand le citesti: abuz emotional, dependent, depresie, barfa, crima, vina, team, apatie, magulire, respingere, gelozie, etichetare, pustiire, nesi- guranta, viciu si egocentrism. Toate te conduc la rada- cinile comportamentului bazat pe imaginea de sine — judecata de valoare si comparatie. Am experimentat cu totii aceste lucruri in grade diferite, odat& cu sentimen- tele negative carora le dau viata. Te incurajez, si renunti chiar acum la orice sentiment al imaginii de sine, daca existé. Constientizeaza cand te compari cu altii sau ii etichetezi — si renunfa la acest lucru! Kierkegaard a spus: ,,Cand ma etichetezi, ma negi“. Da-ti seama ca esti pretios si inteligent aga cum esti. Esti unic in felul tiu —nu exist nimeni identic tie. Nimeni nu detine toate raspunsurile. Deci, asa cum a facut tatél meu, incepe sa-ti cauti veriga lipsd. Este acceptabil si esential s4-ti pui intrebari despre tine. Cand punem intrebari bazate pe stim de sine, ne inadltam sufleteste, precum gi pe cei cu care venim in contact. MODUL IN CARE PUI O INTREBARE 21 Acum imagineaz&-ti partea dreapta a Copacului. Este si s&ndtos, infloritor, cu frunze verzi, frumoase. urile sunt plimadite din aceste cuvinte: incurajare, itate, implinire, afirmare, rabdare, joaca, sanatate, ie, incredere, scop, integritate, creativitate, accep- ire, iertare, implicare, responsabilitate, si reflectie inte- ard. Toate acestea ne conduc la radacinile stimei de (respectului de sine) — incredere, speranti, iubire, (TN (acceptare totala neconditionata). ATN este elia principiilor Centrului Global al lui McGrane. i cat dai mai mult ATN si cu cat 0 experimentezi mai ult, cu atat esti mai capabil s& aplici informatiile pe e le inveti aici. Priceperea ta de a pune intrebari este ins legata de abilitatea de a practica ATN. pasi in dezvoltarea artei pune intrebari robabil ci nu te-ai gandit prea mult la ideea c& itd O arté de a pune intrebari. Premisa, sau primul al dezvoltarii acestei arte este si pui intrebitri cu lect de sine. Ca s4 pui intrebari in mod eficient ai bie de respect de sine. Ai nevoie sa simti respect tine inainte de a-l acorda altora. Cu cat ai mai ect de sine, cu atat esti mai capabil s-ti indrepti si s4 fii in totalitate prezent si concentrat ra Oamenilor cu care vorbesti. Deci, de unde incep?” te poti intreba.26 PUR $I SIMPLU INTREABA! Repet, incearca sa devii mai constient de conversatia pe care 0 ai cu tine. Noteaz-ti-o si incepe sd recunosti in ce masura te trage inapoi sau te face sé evoluezi. Este benefici sau in detrimentul tau? Fa-ti timp si concen- treazd-te asupra ta gia dialogului tau interior. Poti face acest lucru foarte usor cand mergi cu masina la ser- viciu. fti creezi o dispozitie sufleteasci pozitiva sau negativa? Reformuleaza tot ce nu iti serveste. De exemplu, in loc s4-ti spui: ,,Nu pot s& realizez acest lucru”, spune ,Pot sd realizez acest lucru’. Fii foarte atent la dialogul tau interior si la modul in care te afecteaza pe tine si pe ceilalti. Preia controlul asupra lui observand atent ce iti spui, cum te face sd te simfi, si modelandu-l dupa cum ai nevoie. Fa un efort constient sa privesti dintr-o alta perspectiva ideea la care te gandesti. Acest lucru poate s& insemne a acorda cuiva beneficiul indoielii — avand in vedere imprejurarile care poate i-au afectat compor- tamentul. (Aceasta va ajuta pe oricine are o mentalitate de victima care submineazi.) Sau te va ierta pentru 0 greseala pe care ai facut-o, evitdnd repetarea sa. Pana cand vei avea un mai bun control asupra gan- durilor si-ti vei linisti mintea, iti este imposibil s& te concentrezi asupra altui lucru. Schimba-ti comporta- mentul concentréndu-ti gandurile asupra acestei idei si actionand in directia a aceea ce vrei cu adevarat. Cand vei face astfel, vei fi liber s& te concentrezi asupra per- soanei cu care vorbesti. Aceasta cere nu numai autodis- ciplina si o minte ager&, dar si concentrarea mentala in momentul prezent. Nu te gandi la trecut si nici nu-ti face griji despre viitor — te vei concentra doar pe ce nu vrei s& se intample. Exerseazi, exerseazil, exerseazit! Va fi o aventura distractiva pentru toata viata. MODUL IN CARE PUI O INTREBARE 27 and te concentrezi in mod sincer asupra interlocu- i, il asculti cu adevarat, si probabil vei intelege ai bine ce spun. Vei simti mai bine sentimentele din e cuvintelor, si vei putea comunica cu mai multd e si intelegere. Aceasta te va ajuta si identi- ‘Situatia reali in care se aflA oamenii mai degraba at SA proiectezi asupra lor agenda ta personala refe- tla unde ai vreau tu sd se afle ei. in timp ce oamenii ce li se intampla, tu vei putea sa le observi esentiale — ce este mai important pentru ei. yscand acest lucru, poti s4 creezi o intrebare con- va folosind cuvintele lor. le constructive se individualizeaza in func- Situatia in care esti. Un exemplu ar fi un client lu este interesat de produsul sau serviciul tau. nu-l intrebi: ,,in acest moment din viata dumnea- chiar acum, ce anume cdutati?” Raspunsul la trebare il va scoate din gandirea negativa si il pta spre ce este important pentru el. Endorfi- ge si relatia va fi stabilita, dandu-ti posibili- }a-i impartasi ideile. Acest lucru poate fi realizat n ascultare. e seard, rememoreaza de cate ori te-ai con- au nu asupra interlocutorului in timpul con- or pe care le-ai avut peste zi. Vei sti cat dialog intrul tau si cat de mult mai trebuie s4 tine insuti. Aminteste-ti, nu poti oferi decat i intotdeauna incepe cu tine — cunonste-te pe i! Acesta este, in sine, un proces de o viata. inuu intrebari. Raspunde la ele si exerseaza | mai intai fatd de tine insuti, ca s4 poti fi a le oferi disponibililtate celorlalti.PUR SI SIMPLU INTREABA! J IN CARE PUI O INTREBARE intamplat vreodata sa intrerupi pe cineva a-ti impartasi ideile, impresiile sau opiniile ‘a acea persoana sa-si termine comenta- te-ai simtit cand le-ai auzit? Ce cuvinte a folosit cinev, care te iubea? Ce a spus el sau ea si ce sentimente ai luat nastere in sufletul tau? Relaxeaza-te si lasd totul sd ajunga la suprafata oricare ar fi acel lucru. Noteaz&-l, iti amintesti vreun comentariu sau vreo afirmatie spusd la adresa ta, fie si cu ani in urmA? Dac& da, atunci poti aprecia puterea cuvintelor, impactul lor asupra ta, si cat de mult te-au marcat. Profesoara mea din clasa a treia obisnuia si spuna: Bill, nu vorbi niciodata in public pentru c& oamenii F A = . - . . vor rade de tine“. Cand eram mic, nu pronuntam bine e ae & oo 8 Sif sia trebuit sd iau lectii de dictie. Totusi, problema important si-fi spuna? era ca. eu am interpretat afirmatia ei astfel: ,,Bill, taci din . gura! Nu vorbi cu nimeni. Oamenii vor rade de tine”. Impactul acelor cuvinte m-a determinat sa fiu ticut si timid timp de cinci ani! ampla in mod obisnuit sa-i asculti pe cei- lic, neauzind gi nici intelegand, de fapt, ? Ti se intampla s& realizezi acest lucru ru cé ai prins doar sfarsitul intrebarii care i fi s-a pus si sd ai nevoie sa ti se repete? ca ai raspuns ,,da“ la oricare din aceste intrebari, i © mai mare atentie acestui pas. Ascultarea este fa de expunerea selectiva, de memorie, expe- Al treilea pas in dezvoltarea artei de a pune intre- si perceptii selective — fie c& esti sau nu con- bari este si-fi rafinezi deprinderea de ascultare in exterior. de acest lucru. Capacitatea noastri de ascultare intrerupe conversatia pe care o ai cu tine insufi si con- iltrata de nivelul personal de intelegere, instruire, centreaza-te s4 auzi ce spune cealalt persoana. ri, sistem de valori, tendinte sociale, educatie, Acum pune-ti aceste intrebari: ii, si lista continua. Cercetiirile arata ci majoritatea nilor vor sa asculte pe cineva atata BED aa spune corespunde tru a-ti consolida abililtatea de a pune intrebari, ie SA auzi ce spune persoana din fata ta sau de la fon. Nu trebuie sa te mai gandesti la altceva. Ince- dialogul interior cu tine insuti— ceea ce-ti spui in ta — care, de cele mai multe ori, isi are originea nivelul subconstientului. Nu poti inceta complet dia- gul tau interior; totusi, este posibil sa-] controlezi in ea mai mare parte. * Ai fost vreaodata la o sedinti, un seminar sau intr-o conversafie fara s ai habar despre ce e vorba? * Ignori vreodata o persoana pe care o auzi spunand cuvinte care iti amintesc de ceva neplacut? * Refuzi vreodata sa asculti o persoana pentru ca te gandesti la ceea ce vei spune atunci cand iti vine randul sa vorbesti?Copacul Imaginii de sine Stimei de sine (ura de sine) (respectul de sine) e Abuz emotional incurajare « * Dependenta Seninatate * * Depresie implinire + Barfi Afirmare ¢ © Delict Rabdare * © Vina Joaca * Teami Sandtate « “nisin : Veselie « * Apatie cree shies . Integritate « * Respingere Creativitate * * Gelozie Acceptare * Etichetare lertare © * Goliciune Implicare « Nesiguranta Responsabilitate * * Viciu Reflectie interioara ¢ Egocentrism Judecati de valoare & EHO. Boer Comparatie MODUL IN CARE PUI O INTREBARE 23 ____Devreme ce ce intrebarile implica imbinarea cuvin- _ telor, care este cel mai bun mod de a face acest lucru cu _ Stima de sine? Ce cuvinte folosesti cand vorbesti cu tine insuti? Ce cuvinte folosesti cand vorbesti cu altii? Pozi- e sau negative, constructive sau distrugatoare? Esti tient de sentimentele create in sufletul tau si al cuvil intcle ne afecteaza atat propria stim& de sine, cat si pe a celorlalti. __intimp ce te exprimi, si stii c4 poti da celorlalti doar eea ce ai. Daca ceea ce iti spui tie si altora este negativ si injositor, iti ranesti propria stima de sine ca gi pe a altora. Dimpotriva, cand ceea ce-ti spui tie este pozitiv i incurajator, iti stimulezi respectul de sine si pe al iltora. Ce stimulativ este s4 monitorizezi si sA opti- \izezi orice conversatie cu tine insuti si cu ceilalti, con- fersatie care ar putea sd te impiedice pe tine sau pe alfii x 7 Al doilea pas in dezvoltarea artei de a pune intre- i este sit devii constient de impactul cuvintelor tale a ta si a altora. Observa sentimentele pe care le i in tine insuti cu ajutorul cuvintelor pe care le folo- i $i recunoaste c4 ceea ce spui altora ar putea sa-i mareasca toata viata. iti amintesti anumite cuvinte pe care ti le-au spus meni importanti din viata ta— poate tatal tau, mama, tele, sora, profesorul, mentorul, directorul, prietenul, u tovarasul de viata? Chiar daca nu-ti amintesti per- dana care a rostit acele cuvinte, ele sunt inca in sufle- Ul tau! A incercat vreodata cineva sa te descurajeze sau | te facd sa te simti inferior? Ce cuvinte a folosit si cum24 PUR SI SIMPLU [NTREABA! J IN CARE PUI O INTREBARE te-ai simtit cand le-ai auzit? Ce cuvinte a folosit cinev care te iubea? Ce a spus el sau ea si ce sentimente a luat nastere in sufletul tu? Relaxeaza-te si lasi totul sd ajunga la suprafata oricare ar fi acel lucru. Noteaza-l, iti amintesti vreun comentariu sau vreo afirmatie spusd la adresa ta, fie si cu ani in urmA? Dac& da, atunci poti aprecia puterea cuvintelor, impactul lor asupra ta, si cat de mult te-au marcat. Profesoara mea din clasa a treia obignuia si spuna: Bill, nu vorbi niciodata in public pentru c& oamenii vor rade de tine”. Cand eram mic, nu pronuntam bine 8 sif sia trebuit sd iau lectii de dictie. Totusi, problema era cé. eu am interpretat afirmatia ei astfel: ,,Bill, taci din gura! Nu vorbi cu nimeni. Oamenii vor rade de tine”. Impactul acelor cuvinte m-a determinat sa fiu ticut si timid timp de cinci ani! intémplat vreodata sa intrerupi pe cineva a-ti impartasi ideile, impresiile sau opiniile a acea persoana sa-si termine comenta- mpla in mod obisnuit sa-i asculti pe cei- lic, neauzind si nici intelegand, de fapt, ? Ti se intampla sa realizezi acest lucru ¢& ai prins doar sfarsitul intrebarii care i fi S-a pus si sd ai nevoie sa ti se repete? e intampla uneori sa ignori pe cineva, inclusiv i, deoarece consideri c4 nu au nimic interesant important si-ti spund? ed ai raspuns ,,da“ la oricare din aceste intrebari, i oO mai mare atentie acestui pas. Ascultarea este fa de expunerea selectiva, de memorie, expe- Al treilea pas in dezvoltarea artei de a pune intre- $i perceptii selective — fie ci esti sau nu con- bari este si-fi rafinezi deprinderea de ascultare in exterior. de acest lucru. Capacitatea noastra de ascultare Intrerupe conversatia pe care 0 ai cu tine insuti si con- iltrata de nivelul personal de intelegere, instruire, centreaza-te s4 auzi ce spune cealalt& persoana. ira, sistem de valori, tendinte sociale, educatie, Acum pune-ti aceste intrebari: ii, si lista continua. Cercetirile arata ci majoritatea nilor vor sa asculte pe cineva atata BED aa * Ai fost vreaodata la o sedinti, un seminar sau spune corespunde intr-o conversatie fara si ai habar despre ce e entru a-ti consolida abililtatea de a pune intrebari, vorba? sd auzi ce spune persoana din fata ta sau de la Nu trebuie sa te mai gandesti la altceva. Ince- dialogul interior cu tine insuti— ceea ce-ti spui in ta — care, de cele mai multe ori, isi are originea * Refuzi vreodata sa asculti o persoana pentru c& te nivelul subconstientului. Nu poti inceta complet dia- gandesti la ceea ce vei spune atunci cand iti vine gul tau interior; totusi, este posibil sa-1 controlezi in randul sa vorbesti? ea mai mare parte. * Ignori vreodata o persoand pe care 0 auzi spunand cuvinte care iti amintesc de ceva neplicut?PUR SI SIMPLU {NTREABA! 26 Repet, incearca sa devii mai constient de conversatia pe care 0 ai cu tine. Noteaza-ti-o si incepe si recunosti in ce masur te trage inapoi sau te face si evoluezi. Este benefici sau in detrimentul tau? Fa-ti timp si concen- treaza-te asupra ta si a dialogului tau interior. Poti face acest lucru foarte usor cand mergi cu masina la ser- viciu. fti creezi o dispozitie sufleteasci pozitiva sau negativa? Reformuleaza tot ce nu iti serveste. De exemplu, in loc s4-ti spui: ,,Nu pot sa realizez acest lucru”, spune ,Pot sa realizez acest lucru“. Fii foarte atent la dialogul tau interior si la modul in care te afecteaza pe tine si pe ceilalti. Preia controlul asupra lui observand atent ce iti spui, cum te face sd te simti, si modelandu-] dupa cum ai nevoie. Fa un efort constient s4 privesti dintr-o alt& perspectiva ideea la care te gandesti. Acest lucru poate s& insemne a acorda cuiva beneficiul indoielii — avand in vedere imprejurarile care poate i-au afectat compor- tamentul. (Aceasta va ajuta pe oricine are o mentalitate de victima care submineaza.) Sau te va ierta pentru 0 greseala pe care ai facut-o, evitand repetarea sa. Panda cand vei avea un mai bun control asupra gan- durilor si-fi vei linisti mintea, ifi este imposibil s& te concentrezi asupra altui lucru. Schimb4-ti comporta- mentul concentréndu-ti gandurile asupra acestei idei si actionand in directia a aceea ce vrei cu adevarat. Cand vei face astfel, vei fi liber s& te concentrezi asupra per- soanei cu care vorbesti. Aceasta cere nu numai autodis- ciplina si o minte agera, dar si concentrarea mentala in momentul prezent. Nu te gandi la trecut si nici nu-ti face griji despre viitor — te vei concentra doar pe ce nu vrei s& se intample. Exerseazi, exerseazit, exerseazit! Va fi o aventura distractiva pentru toata viata. MODUL iN CARE PUI O INTREBARE and te concentrezi in mod sincer asupra interlocu- i, il asculti cu adevarat, si probabil vei intelege ai bine ce spun. Vei simti mai bine sentimentele din e cuvintelor, si vei putea comunica cu mai multé e si intelegere. Aceasta te va ajuta sa identi- ‘Situatia reali in care se aflA oamenii mai degraba at SA proiectezi asupra lor agenda ta personal refe- tla unde ai vreau tu sa se afle ei. in timp ce oamenii esc ce li se intampla, tu vei putea sa le observi esentiale — ce este mai important pentru ei. ascand acest lucru, poti sa creezi o intrebare con- vd folosind cuvintele lor. drile constructive se individualizeaza in func- Situatia in care esti. Un exemplu ar fi un client lu este interesat de produsul sau serviciul tau. nu-l intrebi: ,in acest moment din viata dumnea- chiar acum, ce anume cdutati?’ Raspunsul la trebare il va scoate din gandirea negativa si il pta spre ce este important pentru el. Endorfi- ge si relatia va fi stabilité, dandu-ti posibili- }a-i impartasi ideile. Acest lucru poate fi realizat n ascultare. e seara, rememoreaza de cate ori te-ai con- au nu asupra interlocutorului in timpul con- or pe care le-ai avut peste zi. Vei sti cat dialog intrul tau si cat de mult mai trebuie s& tine insuti. Aminteste-ti, nu poti oferi decat i intotdeauna incepe cu tine — cunoaste-te pe i! Acesta este, in sine, un proces de o viata. inuu intrebari. Raspunde la ele si exerseaza | mai intai fata de tine insuti, ca sd poti fi € le oferi disponibililtate celorlalti.