Negrescu Cristian

An II Grupa B

Ingrijirea pacientilor in sectia de chirurgie

In sectia de chirurgie sunt ingrijiti bolnavi care necesita intervenii
chirurgicale, in categoria acestor bolnavi intrand:

Bolnavi care pot fi tratati numai prin mijloace chirurgicale, cum sunt

cei cu apendicita acuta, ocluzie intestinala, peritonita etc

Bolnavi care pot fi tratati si cu mijloace conservatoare, dar

posibilitatea instalarii unor complicatii periculoase, chirurgicale, face ca

ingrijirea sa se faca in sectia de chirurgie. Exemple de astfel de diagnostce
ar fi traumatismele splenice, policontuzionatii

Bolnavi care au fost tratati o lunga perioada prin mijloace

conservatoare, dar esecul acestui tratament a facut sa fie indrumati in sectia

de chirurgie, cum ar fi cei cu boala Basedow, ulcerul duodenal rezistent la
tratament, colecistitele alitiazice

Bolnavi care au suferit diferite forme de traumatisme, care necesita

reconstituirea structurii anatomice a teritoriului traumatizat

Desi in trecut sctia de chirurgie generala se ocupa de asistenta si tratarea
majoritatii

cazurilor

chirurgicale,

dezvoltarea

rapida

chirurgiei

si

chirurgicalizarea unor ramuri care in trecut erau exclusiv conservatoare, a facut sa

se infiinteze numeroase alte sectii, care se ocupa de ramuri mult mai inguste ale
chirurgiei, dar la un nivel profesional mai ridicat: neurochirurgia, chirurgia
toracica, chirurgia cardiaca, chirurgia vasculara, urologia etc.
Actvitatea de ingrijire a bolnavilor in sectia de chirurgie este diferita in functie
de gradul de urgenta al cazurilor, altele fiind necesitatile de ingrijire a unui bolnav
internat in conditii de programare, de exemplu un bolnav cu hernie inghinala

necomplicata si cu totul altele fiind necesitile de ingrijire a unui bolnav internat

in conditii de urgenta majora, de exemplu un bolnav politraumatizat cu hemoragie
interna, care trebuie dus direct pe masa de operatie.
In general, independent de cazuistica, etapelede ingrijire a bolnavilor la sectia
de chirurgie, prevad:

Ingrijirea curenta a bolnavilor supusi explorarilor chirurgicale

Ingrijirile preoperatorii, pregatirea bolnavilor pentru interventia

chirurgicala

Ingrijirea postoperatorie a bolnavilor

Ingrijirea curenta a bolnavilor chirurgicali.Bolnavii cu afectiuni cronice

chirurgicale care au fost internati sau transferati de la alte sectii cu diagnostice
bine precizate (cu indicatie chirurgicala precisa) sunt supusi imediat masurilor de
pregatire preoperatorie. Acestei categorii de pacienti li se va asigura confortul si
igiena personala, alimentatia corecta, reechilibraea hidroelectrolitica si volemica,
corectarea anemiei, tratamentul infectiilor intercurente, reechilibraea functiilor
deficitare ale unor organe sau aparate. Reverificarea probelor de laborator a celor
care sunt transferati de pa sectii medicale nu este necesara decat in anumite cazuri.
( bolnavii cu afectiuni cronice, suspectati de o boala chirurgicala, internati in stare
neexplorata). In aceste cazuri, sarcinile asistentei pe langa ingrijirea generala a
bolnavului, constau si in pregatirea pentru examinarile paraclinice prevazute in
planul de examinare.Prin contactul permanent pe care il are asistenta cu
bolnavul, ea poate contribui prin observaiile ei la conturarea unui diagnostic
.Exemple in acest sens sunt:

Pregatirea pentru radiografie

Pregatirea pentru colonoscopie

Pregatirea pentru ecografie

Bolnavii cu afectiuni chirurgicale acute, dar cu stare generala satisfacatoare,

sunt supusi imediat la verificarea diagnosticului de trimitere si concomitent la

pregatirea pentru interventia chirurgicala. In aceste cazuri, din cauza caracterului

de urgenta pregatirea preoperatorie este foarte sumara.( evacuarea prin SNG a
continutului alimentar, umplerea patului vascular pe cale endovenoasa,
monitorizare parametrilor vitali- tensiune, puls, diureza,presiunea gazelor sangvine
etc) In multe din aceste cazuri sarcinile asistentei de pe sectia chirurgie incep de
fapt cu ingrijirile postoperatorii.
Bolnavii cu afectiuni chirurgicale acute, dar in stare nesatisfacatoare,
respectiv in soc se vor supune la inceput masurilor de desocare. Exceptie de la
aceasta regula fac urgentele majore, la care interventia chirurgicala este singura
sansa de salvare a vietii bolnavului.( de exemplu hemoragiile masive care necesita
hemostaza imediata)
Este de notat deci ca de multe ori viata pacientilor depinde de promptitudinea
cooperarii intre medici si asitente, de promptitudinea executarii dispozitiilor de
catre asistenta. Dintre particularitatile de ingrijire a bolnavilor la sectia de
chirurgie, notam:
Bolnavii nu sunt lasati sa ia din proprie initiativa nici un medicament sau
aliment ( de exemplu calmantele pot estompa sau chiar anula
simptomatologia majora a bolii)

Nu se vor administra purgative sau clisme decat la cererea expresa a

medicului

Toate manevrele la patul bolnavului trebuie executate in conditii sterile,

deprinderea activitatii in conditii sterile trebuind sa fie adanc inradacinata la
asistentele care lucreaza la sectia de chirurgie

Ingrijirea preoperatorie a bolnavilor

Ingrijirea bolnavilor inainte de interventia chirurgicala variaza in raport cu

tipul interventiei chirurgicale, cu starea generala a bolnavului si mai ales cu timpul
avut la dispozitie pana in momentul interventiei. O buna pregatire preoperatorie
inbunatateste

prognosticul

interventiei

si

reduce

mortalitatea

intra

si

postoperatorie.

Pregatirea generala- la acest tip de pregatire sunt supusi toti bolnavii care
urmeaza sa sufere interventii chirurgicale si consta in:
1. menajare psihica si explicarea actului operator
2.

explorarea

starii biologice a organismului prin investigatii

functionale si probe de laborator

3.

reechilibrare hidroelectrolitica, proteica, vitaminizare si alimentatie

speciala
4. stabilirea datei interventiei in functie de starea bolnavului
1. golirea si spalarea cavitatilor naturale ale organismului ( stomac,

colon, vagin, vezica urinara )

2. pregatirea bolnavului inaintea introducerii in sala de operatie

Pregatirea speciala-cuprinde masurile care se aplica numai anumitor

categorii de interventii chirurgicale sau numai anumitor categorii de
bolnavi: ele constau in reechilibrarea unor deficiente functionale ale
organismului ( ca in cazul, diabetului zaharat, insuficientei renale, hepatice,
stari de anemie severa etc) sau in pregatirea speciala a unor organe pe care
se va interveni ( de exemplu pregatirea colonului inainte de interventiile la
acest nivel). Posibilitatea de a aplica masurile de mai sus e in functie de
timpul avut la dispozitie in fiecare caz in parte, din acest punct de vedere
interventiile impartindu-se in:
A. operatii

necesare

si

urgente,

cand

interventia

trebuie

executata

imediat, indiferent de starea in care se afla bolnavul ( de exemplu

o hemoragie digestiva fudroaianta)

B. operatii
solutie

necesare
pentru

dar

bolnav,

neurgente,
insa

cand

starea

interventia

acestuia

este

permite

singura
ca

data

interventiei sa fie stabilita in limite destul de largi

C. operatii care nu sunt absolut necesare, deci nici urgente, cand
interventia se poate executa la orice data, avand deci un timp
suficient pentru pregatire
O alta clasificare a gradului de urgenta chirurgicala imparte interventiile in:

urgente imediate-primele 8 ore

urgente amanate-8 ore-7 zile

urgente intarziate-8-21 zile

indicatii tardive-3-6 saptamani

Pregatirea psihica a pacientului

chirurgical
Stabilire unei relatii de respect si incredere intre pacient si intreaga
echipa chirurgicala reprezinta o parte esentiala a actului medical. Psihicul
bolnavului este la fel de important in procesul de vindecare ca si medicamentele
administrate, fapt de multe ori neglijat in spital, dar speculat cu abilitate de
majoritatea vracilor care practica asa-numitele terapii alternative. Odata ajuns in
spital, bolnavul trebuie sa se adapteze la noile conditii de viata, uneori percepute
ca agresive de anumiti indivizi. Acest fapt, coroborat cu necesitatea scurtarii
perioadei de spitalizare, a condus la atitudinea moderna a executarii tuturor
probelor diagnostice in ambulator, cu internare in preziua interventiei. Asistenta
trebuie sa discute calm si pe indelete cu pacientul, spulberandu-i acestuia teama ca
va fi tratat pe banda. In aceasta relatie care se stabileste, gasirea limbajului comun
este esentiala. O situatie din ce in ce mai frecventa in spital, este a bolnavilor care

cunosc totul" despre suferinta lor. Pana cand neprofesionalismul si reaua vointa a
celor care polueaza medicina vor disparea, chirurgul si asistenta sunt obligati sa
piarda timp important pentru a-si lamuri pacientii despre situatia reala a bolii lor si
rezultatele care pot fi obtinute prin actul operator.
Tot in cadrul pregatirii psihice a bolnavilor, intra si administrarea de
barbiturice, tranchilizante sau antibiotice, uneori absolut necesare pacientilor
stresati si prapastiosi.

Pregatirea biologica
Pregatirea biologica se face in functie de rezultatele clinice si paraclinice
ale investigatiilor efectuate si de urgenta actului operator. Ca analize biochimice
obligatorii pentru toate tipurile de interventii se recomanda: HLG, grupul si Rh-ul
sangvin, determinarea electrolitilor serici,ureea, creatinina, glicemia,probele
hepatice, sumarul de urina, ECG, Rx-ul toracic. Tarele organice si descoperirile
clinice rezultate pot duce la cererea altor analize , care sa aprofundeze
diagnosticul.

Examenul aparatului respirator-este in general suficient clinic si

radiologic. La operatiile care deschid cutia toracica devin utile si probele
functionale respiratorii.

Examenul

aparatului

cardio-vascular-cunoasterea

anterioara,

sau

descoperirea la internare prin Rx sau ECG a unei suferinte miocardice,

impune monitorizarea pre- si postoperatorie a acestor bolnavi, operatiile
programate trebuind evitate in primele 3-6 luni de la un episod coronarian
acut.

Anemia-se poate corecta fie ,,a la larg" prin tratament martial, pentru
valorile medii ale Hb si operatii programate, fie prin transfuzie de masa

eritrocitara ori sange integral la cei cu valori mici ale Hb ce urmeaza a

suporta operatii cu risc crescut.

Bolile de sange- cu risc crescut de sangerare trebuie de asemenea

cunoscute

siclemia,

trombocitemia,

hemofilia),

traqtamentele

anticoagulante orale sau antiagregante trebuind oprite cu 10 zile inainte de

operatie.

Dezechilibrele hidro-electrolitice -azpar la bolnavii cu varsaturi, diaree,

ocluzie intestinala si trebuie corectate pe cale parenterala sub controlul
laboratorului de biochimie. Pacientul diabetic este foarte dificil de tratat
chirurgical, datorita riscului infectios crescut si al decompensarii bolii de
baza. Toti bolnavii compensati prin tratament oral trebuie trecuti pe
tratament I.V. care se poate manevra mult mai sigur si mai rapid pe intreaga
perioada operatorie.

Premedicatia este preferabil sa se inceapa cu o zi inaintea operatiei cu

somnifere sau tranchilizante, dupa executarea masurilor de igiena generala si
locala si pregatirea specifica a organului operat.