Sunteți pe pagina 1din 3

Student Gavriliuc Ruben Claudiu gr.

16, Seria B, an IV AMG

Atacaul de panic
Atacul de panica este un acces brusc de frica intensa sau anxietate (stare afectiva
caracterizata prin neliniste psihomotorie, teama nedeslusita, fara obiect) care cauzeaza
simptome ingrijoratoare, dar care nu ameninta viata: batai accentuate ale inimii,
dificultatea respiratiei, sentimente de pierdere a controlului sau de moarte iminenta. In
mod obisnuit, dureaza de la 5 la 20 minute si poate fi cauzat de circumstante stresante sau
poate aparea pe nesteptate.
Organismul are un sistem de raspuns la frica, care pregateste individul pentru a
face fata unei situatii sau pentru a se feri de pericol. Atacul de panica survine atunci cand
acest sistem reactioneaza exagerat sau cand nu este necesar. In timpul atacului de panica,
sistemul nervos reactioneaza ca atunci cand se are de a face cu o situatie amenintatoare
de viata.
Tulburarile legate de panica se diagnosticheaza atunci cand o persoana are
atacuri de panica repetate, este ingrijorata de eventualitatea unuia nou si evita locuri care
ii pot cauza un atac. Exista posibilitatea ca un om sa aiba atacuri de panica fara sa
dezvolte o tulburare legata de panica, aceste atacuri aparand cu tulburari de anxietate.
Deoarece atacurile de panic survin in contextul oricrei tulburri anxioase ca si al altor
tulburri mentale (de ex., tulburrile afective, tulburrile in legtur cu osubstan ) si al
unor condiii medicale generale (de ex., cardiace, respiratorii,vestibulare,
gastrointestinale), textul si serul de criterii pentru atacul de panic sunt prezentate separat
in aceast seciune.
Caracteristica esenial a unui atac de panic o constituie o perioad distinct de
fric sau de disconfort intens, acompaniat de cel puin 4 dintre 13 simptome
somatice sau cognitive. Simptomele pot fi somatice sau de natur cognitiv si
includ palpitaiile, transpiraia, tremorul sau trepidaia, senzaia de scurtare a
respiraiei sau de strangulare, senzaia de sufocare, durere sau disconfort
precordial, grea sau detres abdominal, ameeal sau vertij, derealizare sau
depersonalizare, frica de a nu-si pierde controlul sau de a nu inebuni", frica de
moarte, parestezii, frisoane sau valuri de cldur. Atacul debuteaz brusc si
escaladeaz rapid pan la intensitatea sa maxim (de regul in 10 minute sau mai
puin) si este adesea acompaniat de sentimentul de pericol sau de moarte iminent
si de dorina de a scpa.
Anxietatea caracteristic atacului de panic poate fi difereniat de anxietatea
generalizat prin natura sa aproape paroxistic, distinct si severitatea sa de regul mai
mare. Atacurile care satisfac toate celelalte criterii, dar care au mai puin de 4 simptome
somatice sau cognitive sunt denumite atacuri cu simptome limitate.
Indivizii care solicit asisten medical pentru atacurile de panic vor descrie
de regul frica drept intens si relateaz c ei se gandesc c sunt pe punctul de a
muri, de a-i pierde controlul, de a avea un atac de cord sau un ictus, ori de a
innebuni". De regul, ei relateaz, de asemenea, dorina imperioas de a fugi

oriunde din locul in care a survenit atacul. Atacurile recurente de panic


inopinate devin cu timpul circumscrise sau predispuse situaional, dei atacuri
inopinate pot persista.
Apariia de atacuri de panic inopinate este cerut pentru diagnosticul de
panic (cu sau fr agorafobie). Atacurile circumscrise si atacurile predispuse
situaional sunt frecvente in panic, dar pot surveni si in contextul altor tulburri
anxioase si in cel al altor tulburri mentale. De exemplu, atacurile de panic
circumscrise situaional sunt experientate de majoritatea indivizilor cu fobie social
(de ex., persoana experienteaz un atac de panic de fiecare dat cand trebuie s
vorbeasc in public) si cu fobii specifice (de ex., o persoan cu fobie de caini,
experienteaz un atac de panic ori de cate ori intalnete un caine care latr ) pe
cand atacurile de panic predispuse situaional survin de regul in anxietatea
generalizat (de ex., dup ce a vzut la televizor programe noi care anun un
declin economic, persoana devine extrem de preocup at de finanele sale i intr
intr-un atac de panic) si stresul post traumatic (de ex., victima unui viol
experienteaz uneori atacuri de panic atunci cand este confruntat cu amintirile
evenimentului traumatic, cum ar fi vederea unui brbat care -i amintete de
atacatorul su). in precizarea semnificaiei diagnostice difereniale a unui atac de panic,
este important s se ia in consideraie contextul in care apar atacurile de panic.
Distincia intre atacurile inopinate i atacurile de panic circumscri se
situaional i predispuse situaional este esenial, deoarece atacurile de panic inopinate
recurente sunt cerute pentru diagnosticul de panic. A stabili dac
un istoric de atacuri de panic justific diagnosticul de panic este ins complicat
de faptul c nu totdeauna exist o relaie exclusiv intre tipul de atac de panic i
diagnostic. De exemplu, dei diagnosticul de panic necesit, prin definiie, ca cel
puin unele dintre atacurile de panic s fie inopinate, indivizii cu panic relateaz
frecvent c au atacuri circumscrise situaional sau predispuse situaional. Ca atare,
considerarea atent a focarului anxietii asociate cu atacurile de panic, este, de
asemenea, important in efectuarea diagnosticului diferenial. Spre ilustr are, s
consider m cazul unei femei care un atac de panic inainte de a vorbi la o intrunire
public. Dac aceast femeie afirm c focarul anxietii sale este faptul c ea poate
muri printr-un atac iminent de cord, i dac sunt satisfcute i alte criterii de
diagnostic, ea poate avea panic. Dac, pe de alt parte, aceast femeie afirm c
focarul anxietii sale nu este atacul de panic in sine, ci teama de a nu fi pus in
dificultate sau umilit, arunci este posibil ca acea st femeie s aib fobie social.
Cauza exacta a tulburarilor legate de panica nu este cunoscuta. Se crede ca este
rezultatul unui dezechilibru intre substantele chimice ale creierului (neurotransmitatori).
De asemenea, poate fi transmisa de la o generatie la alta (genetic). Copii cu parinti cu
astfel de tulburari au sanse de 8 ori mai mari decat altii sa dezvolte boala. Un risc crescut
il au si cei care au parinti cu depresie sau tulburari bipolare. Tensiunea nervoasa (de
exemplu pierderea unei relatii) poate declansa simptome ale tulburarilor de panica.
Exista posibilitatea ca un om sa aiba atacuri de panica fara sa dezvolte o tulburare
legata de panica. Atacurile de panica pot fi determinate de:
- ingestia unei cantitati mari de alcool sau intreruperea brusca a consumului de alcool
- ingestia unor cantitati mari de bauturi cofeinizate

- fumatul excesiv (creste mult cantitatea de nicotina din sange)


- folosirea unor medicamente (ca cele pentru tratamentul astmului si bolilor de inima) sau
intreruperea brusca a unui tratament medicamentos (pentru anxietate si insomnie)
- folosirea drogurilor, cocaina sau marihuana
- un nivel mare al stresului timp indelungat (stres cronic)
- o nastere in trecutul apropiat
- o operatie cu anestezie generala
Atacurile de panica se pot asocia sau pot fi cauzate de o anumita conditie medicala:
- disfunctii tiroidiene (hipertiroidism - exces de hormoni tiroidieni)
- afectiuni cardiace, prolapsul de valva mitrala (valva mitrala prezinta un defect care ii
deterioreaza functionarea normala)
- tulburari neurologice (epilepsie)
- astm bronsic (stare patologica in care exista o nevoie intensa de aer, evacuarea acestuia
din plamani facandu-se cu greutate)
- afectiuni pulmonare (bronhopneumonia obstructiva cronica)
- intreruperea medicatiei pentru bolile cardiace
- depresia
- anxietate, stres post-traumatic sau tulburare obsesiv-compulsiva.
Principalul simptom al atacurilor de panica este sentimentul coplesitor de frica si
anxietate alaturi de alte reactii fizice. Simptomele apar brusc, surprinzator si intensitatea
maxima dureaza in jur de 10 minute. In timp ce majoritatea simptomelor dispar in 30
minute, altele au nevoie de o ora sa dispara complet. Exista posibilitatea ca o persoana sa
aiba atacurile de panica unul dupa altul pe o perioada mai lunga de timp si sa para un atac
continuu. Daca simptomele sunt continue si nu dispar intr-o ora exista posibilitatea sa nu
fie un atac de panica si atunci trebuie consultat imediat medicul specialist.
Atacurile de panica pot debuta in urma unui eveniment stresant sau fara cauza aparenta.
Pot fi asociate cu medicatii (ca cele pentru bolile cardiace) sau cu anumite conditii
medicale (hipertiroidism):
- respiratii rapide (hiperventilatie), dispnee (dificultati de respiratie) sau senzatie de
sufocare
- batai rapide, puternice sau neregulate ale inimii
- angina pectorala (durere in piept)
- transpiratie
- greata sau epigastralgii (dureri de stomac)
- vertij (ameteala), tremor, nesiguranta
- frisoane sau valuri de caldura
- frica de moarte si pierderea controlului
- senzatie de detasare de propria persoana sau de realitate.