Sunteți pe pagina 1din 25

Sub 1 - Definitii ale psihologiei sociale.

Implicatii
1. Allport-Psiho sociala studiaza si explica modul in care gandirea,sentimentele si
comportamentul indivizilor sunt influentate de prezenta actual,imaginata sau
implicata a altora
2.Psiho soc studiaza modul in care gandirea,sentimentele sunt infl de ceilalti
3.Disciplina care studiaza in mod sistematic interactiunea umana si bazele psiho
4.Studiaza in mod sistematic natura si cauzele comportamentului uman.
Implicatii:
a)studiaza comport omului in prezenta celorlalti
b)procesele sociale si cauzele acestuia
c)unitatea de analiza a omului dar in context social
d)studiem procesele interne cum sunt modelate de ceilalti
Sub 2 specificul cunoasterii personalitatii
-nivel stiintific- elimina imperfectiunile. Are 3cerinte : sa explice, sa elaboreze
prejudecatatile, sa fie verificata
-nivel empiric- rez satisfacatoare pe baza carora indivizii pot actiona si interactiona
cu o anumita eficienta
a)obiectul cunoasterii este inzestrat cu caracteristici psiho mai greu accesibile
b)fiinta umana are capac de a obs ca este observata-isi va modif comport
c)omul va desfasura si el un process de conastere asupra celuilalt
d)structura de personalitate se dezvaluie,se etaloneaza in timp: experiente cruciale
de viata, controlul cognitive al ambiantei. Contradictia intre cele 2 se rezolva prin
concesii facute repede si prost.
e)oamenii difera f mult in ceea ce priveste accesibilitatea la cunoastere.

Sub 3 Relatiile interpersonale. Definitii


Caracteristici.Faze.
Psiho soc studiaza interactiunea,iar interact se produce primordial sir el interpers.

Sociabilizare-o uniune psihica directa,constienta,bazata pe o legatura inversa


complexa,bazata pe trecutul celor aflati in interactiune corelat cu prezentul si cu
viitorul anticipat sau imaginat si care cuprinde min 2pers
Caracteristici:
1.Rel interp care include o istorie-cadru temporal; si include un viitor imaginat
2.implica influenta reciproca
3.sunt independente de gradul de cunoastere: reala sau perceputa
4.fiecare vine cu zestrea sa psihologica(asteptari,trebuinte,scopuri)
5.au caratcer etic(moral); formative- ne informeaza,influenteaza
Fazele:
1.perceperea partenerului
2.alegerea si valorizarea partenerului
3.functionarea rel interpers
sub 4 factorii personali in perceptia interpers
allport a aratat 10 factori de personalitate care intervin:
-experienta interpers
-asemanarea
-genul(f/m)-cultura
-inteligenta
-complexitatea cognitive
-abilitati de adaptare sociala
-cunoasterea de sine adecvata
-detasarea
-atitudinea estetica
-pasiunea pt subiect (unicitatea)
persoana va allege anumite dimensiuni,trasaturi in descrierea celuilalt, tocmai in
fct de important ape care le-o acorda.
Sub 5 +6 Structurarea imaginii despre celalalt
Prima faza in reactia fata de o persoana consta-n formarea unei imag despre
aceasta,imagine care influenteaa,apoi,cursul relatiei interpers.
A: obtinerea indicilor,info,despre celelelalte pers:

-perceptia directa a anumitor comportamente


-info de la ceilalti
-analogii si similaritati ale pers percepute cu structura psiho a celui care percepe
-rationamente proprii,largite: experienta anterioara;
B: oamenii isi formeaza impresii pe baza unor info limitate.
Este de ajuns ca oamenii sa aiba o intalnire de cateva min sau o scurta conversatie
cu o alta pers pt ca pe baza chipului, a aspectului fizic,etc si se incearca evaluari
asupra unui mare nr de caract: trasaturi de personalit,inteligenta,motive,etc trecand
mult dincolo de datele oferite de interactiunea respective.
Strategii:
1. 90x90 90x din info pe baa carora unii oameni isi formeaza o imag, o
opinie despre ceilalti sunt culese,in primele 90sec de interactiune cu ei
2. 4x20 primele 20sec de interactiune; primele 20 de pers cu celorlalti si cei
20cm din jurul fetelor celorlalti
Este evident ca sunt f multe sanse ca oamenii sa intre in rel cu ceilallti pe baza unor
imag deformate,incomplete.
C: In perceptia celorlalti se manifesta tendinta spre consistent, coerenta,
contradictorii
-deformeaa
-oamenii incearca sa scoata mai mult decat ceea ce primesc
-alte info sunt respinse
-in extragerea unor info suplimenteaza
-procedeul de generaliare asociativa: daca x este intelligent,multe pers vor deduce
ca x este totodataL active,energic,politicos,modest etc
Oamenii isi vor forma o impresia consistent,depasind cu mult info data
-procedeul ponderarii si compararii: fen de apreciere a importantei unei trasaturi in
raport cu alta; oamenii recurg la acest procedeu atunci cand sunt 2info
contradictorii
-x este intelligent si nechibuit;>in gandirea oamenilor inteligenta nu se poate
asocial cu nechibuit; o pers intel este modesta,pe cand una nechibuzuita este vazuta
ca lipsa de modestie.
-procedeul algebrei cognitive: este vb de valoarea sau intensitatea trasaturii
respective,felul prin care combinam mai multe info:
1.modelul aditiv/sumativ ne da info positive
2.modelul mediei-media dintre cele 2 info : negative/pozitiva
3.modelul mediei ponderate: in fct de important ape care o acordam

D: Eroarea falsului consens oamenii gandesc ca perspective lor asupra celorlalti


este singura posibila si corecta,iar ceilalti trb sa vada lucrurile la fel ca ei
E: similaritatea presupusa cel care percepe ii consider ape ceilalti similari cu
propria persoana
F: Folosirea unor concept centralizate sau monopoliante
-dimensiunea evaluativa( bun/rau)
-dimensiunea puterii (puternic/slab)
-dimensiunea activismului(acitv/pasiv)
Impresiile despre alte pers sunt redate in termenii cello 3 dimensiuni
fundamentale,dar una dintre ele-cea evaluativa-pare a fi cea mai importanta
Trasaturile central: cald,rece(aspect concrete decat dimensiunile personalit
celuilalt)
G: Ordinea prezentarii infor- prima/ultima
-efectul de intaietate ( se diminueaza; primele info se uita )
-efectul de recenta (influenta mai mare asupra info)
H: corectitudinea perceptiei interpers nu este d p cu cantitatea de info disponibila
cu cat rel dintre 2 pers este mai indelungata,mai stransa, cu atat mai mult pot
aparea erori care duc la scaderea corectitudinii
I: In formarea imag despre celalalt oamenii au tendinta de a utiliza info cea mai
accesibila (comportamentul)
J: Tendinta spre clasificare imediat ce oamenii percep o pers,o include intr-o
categorie si I se atribuie trasaturi
K: Perceptia este influentata de natura evenimentului interpers.
-perceptia in contextul in care au loc actiunile individului
-perceptia in care rel este dificila,ingreunata-se produc distorsiuni
Sub 7 Conformitatea; satisfacerea unor trebuinte psiho
a) Satisfacerea trebuintelor psiho
ASCM-experimentul pe grupe mici
b) Conformitate si ambiguitate
-in situatia de ambiguitate cand nu avem situatii sa adoptam opinia majoritatii

SHERIF-experimentul bazat pe un effect autocinetic


In situatia de ambiguitate,conformitatea duce si la internalizare. Cand nu avem
repere obiective, credem in aprecierele de grup
ASCM: stimul clar stimuli tensionati conformitatea nu duce la
internalizare
SHERIF: stimul maximal ambiguu subiecti calmi conformitatea duce la
internalizare
Sub 8 Problematica psiho sociale
Se distribuie in 4categ:
1.Impactul,influenta asupra unui individ asupra altui individ
Individ-individ
-comunicarea,influenta,perceptia interpers,influenta reciproca. Se vor raporta la
ceilalti in fct de imag pe care si-au format-o
2.Impactul pe care grupul il are asupra unui individ
Grup-individ
-pers apartin unor grupuri numeroase si diferite intre ele
-influenteaza si regularizeaza comp membrilor sai prin reguli sau norme
3.Impactul unui individ asupra unui grup
Individ-grup
-individul contribuie la productivitate, la luarea deciziilor; unii pot devein lideri
4.Impactul unui grup asupra altui grup
Grup-grup
-rel pot fi amicale sau ostile, de cooperare sau competite
-conflict->microgrup
Putem studia problematica psih soc si pe anumite niveluri:
1.Nivelul intraindividual-procesele interne,mecanismele prin care oamenii isi
formeaza perceptiile ambientului social
2.Nivelul interindividual si situational- este o interactiune intre egali
3.nivelul socioprofesional- relatia de putere si statut(pozitia oficiala sau/si
neoficiala intr-o ierarhie)
4.Nivelul ideologic=nivelul valorilor, conceptiile generale de viata care si le
insuseste cineva.

Sub 9 determinant ai alegerii partenerului; proximitatea spatiala,


familiaritatea, similaritatea interpersonala
1.Proximitatea spatial/efectul de vecinatate
a. Efectul de accesibilitate
b. efectul de familiaritate
2.Frecventa expunerii-at cand un stimul este mai des expus tinde sa fie apreciat
pozitiv: de la perceptia lumii fizice pana la perceptia umana, repetitia poate sa duca
la plictiseala, al cand cel care percepe e sigur, cunoaste despre stimul tot, apare
saturatia
3.Similaritatea-ne plac in principiu pers care au atitudini,opinii,gusturi,convingeri
similar cu ale noastre
a. poate gratifica stima de sine a pers: atitudini,opinii similare a celuilalt confirma
celuilalt corectitudinea opiniilor,atitudinilor fiind corecta
b. face interactiunea mai usoara,mai economica, mai usor de prognozat
-simpatizam pe cineva cu opinii similar sperand ca si el la randul lui poate ne va
simpatiza
Similaritatea totala poate duce la nasterea ANTIPATIEI
Sub 10 Teoria schimbului sau a tranzactiei
Oamenii urmaresc anumite scopuri. Fiecare vrea sa scoata un profit interpers
1.Teoria resurselor- ce schimbam?
particular

Dragoste-servicii-bunuri-bani-info-statut

Concret
Cu cat este mai mare analogia concret-particular cu atat relatia e mai adecvata
schimbului
2.Teoria cantitatii- cat schimbam ?

Omul e subplatit : ostilitate, ruperea rel, sentimentul de revansa


- Supraplatit: discomfort, isi schimba parerea despre ce este just in viata si ce
merita.
Sub 11 functionarea rel interpers. Factori de personalitate
a) Dominanta + sociabilitate ridicata - Sfatuieste,coordoneaza,directioneaza,
conduce, ia initiative
Do scazuta + So ridicata consimte, este de accord, ajuta, coopereaza
Do scazuta + So abandoneaza, refuza, retrage
Do ridicata + So scazuta analizeaza,critica, ajuta
b) Activ + pozitiv mare dirijeaza,conduce,invata,informeaza,ofera
Pasiv + pozitiv laudat, apreciat, coopereaza, dependent, admira, cere sfaturi
Pasvi + negativ critica,jigneste,se scuza, retrage, supus
Activ + negativ domina, impune, sfideaza,dicteaza, respinge, ameninta
c) In anumite sit rel se poate rupe sau fct cu dificultate pe baza anumitor
comportamente ale part
Sunt numeroase sit cand comportamentele sunt induse de pers in cauza
1-8 comport stimul
1-8 comport raspuns
1-dirijeaza,conduce,indica,sfatuieste ( 1-respect/supunere)
2-ajuta,sustine,compatimeste (2-incredere/acceptare)
3-de accord, coopereaza,actioneaza cu prietenie (3-cooperare/afectiune)
4-respecta,admira,cauta aprobarea (4-sfat/ajutor)
5-actioneaza timid,modest,asculta (5-aroganta/conducere)
6-se revolta,prudent,sceptic (6-pedeapsa/respingere)
7-ataca,pedepseste,actioneaza cu duritate (7-ostilitate/rezistenta)
8-exploateaza,respinge,refuza (8-agresivitate,neincredere,injosire )
Sub 12 Stiluri de autoprezentare
In general, se disting 2stiluri importante: asertiv si protective
Stilul asertiv se refera la tendinta de a obtine rezultatele dorite si respectful
celorlalti, in vreme ce stilul protective are-n vedere ocolirea unor rezultate

neplacute pt actor. Ambele stiluri pot fi induse situational, dar pot reprezenta si
dispozitii structural si stabile ale unor pers
Stilul asertiv este caract de o participare intense la interactiunile sociale. Acest
stil coreleaza cu stima de sine ridicata,sentimentul de control, increderea in sine,
lipsa anxietatii sociale, lipsa depresiei
Identitatea dezirabila
O identificare/identitate este dezirabila at cand indeplineste 2conditii:
-este credibila, in sensul ca actorul o percepe ca putand fi acceptata de audienta
datorita faptului ca are un anumit grad de confort cu realitatea empirica
-este benefica, ii faciliteaza actorului indeplinirea anumitor scopuri:
a) caracterul credibil-oamenii obisnuiti au constientizat faptul ca o
autoprezentare,nerealista, exagerat de pozitiva poate crea multe probleme pers si
interpers. Daca actorul nu va putea demonstra performantele si/sau calitatile
deosebite pe care le-a declarat/invocate, reputatia lui va avea de suferit si s-ar putea
sa fie sanctionat de catre ceilalti.
Factorii: consistent interna, consistent empirica, simplitatea si modalitatea in care
poate fi comunicata etc
b) caracterul benefic-oamenii se prezinta celorlalti in asa fel incat sa poata obt rez
dorite de pe urma interact
Managementul automat si managementul controlat al impresiilor despre propria
pers
Manag impresiei poate fi o activitate controlata,constienta,un comportament
calculate,sau dimpotriva, poate fi o activitate automata
Autoreglarea controlata apare cu precadere atunci cand performanta este f
importanta pt actor sau cand se teme de criticile altora.
Cand indivizii se asteapta sa aiba o performanta buna,concentrarea asupra
autoprezentarii imbunatateste performanta.
Anxietatea sociala-apare at cand persoana este motivata sa creeze o anumita
impresie celorlalti, dar se indoieste ca poate sa o faca.
Este asociata cu raspunsuri nervoase, dificultati de comunicare, tendinta de a ocoli
participarea sociala. Cei care sunt preocupati de felul in care sunt evaluate de altii
au o foarte slaba participare la interactiunile sociale.
Sub 13 Erorile perceptiei interpers
1.Efectul de Hallo=imag de ansamblu,tendinta/exagerarea
omogenitatii,personalitatii unui individ.

Oamenii tind sa faca o evaluare globala despre o pers- daca o pers are o prima
impresia buna/rea va exagera trasaturile
2.Prejudecata-repreentarea fixa,imaginea schematic despre o pers ori despre un
anumit grup,socioprofesionalism etic, careia ii sunt proprii un inalt grad de
valorizare neverificata,rigida
Componenete:
-cognitiva-perceptiile despre o pers sau grupul respective,mai mult sau mai putin
eronate
-afectiva-sentimentele fata de pers sau grup
-actionala-orientarea actiunii individului fata de pers sau gr repectiv;tendinta de a
actiona intr-un anumit fel.
-prejudecatile-imag distorsionate
3.Erorile de varsta-cu cat dif de varsta dintre cei ce se apreciaza este mare-varstnici
despre tineri si invers- cu atat se pare ca aprecierile sunt mai subiective.
-in domeniul activitatii profesionale varstnicii sunt notati mai favorabil decat
tinerii:
-pana la 30 ani- mai slabi
-intre 30-35-mai bine
-peste 35-din nou mai slabi
Erorile apare din comoditate si autoprotectie. Tendinta spre consistent,coerenta.
4.Eroarea prin valori semnificative= este generat de trsturile i calitile
personalitii, care, avand o mare importan sau semnificaie pentru cineva
(trsturi sau valori centrale), ii deformeaz acestuia imaginea despre cealalt
persoan. Persoana ce percepe va cuta s identifice la cellalt tocmai acele
trsturi sau caliti puternic semnificative i, in funcie de prezena sau absena
acestora, ii va forma despre cel perceput o imagine global, pozitiv sau negativ.
5. Analogia cu propria persoan =este o eroare ce decurge din tendina spre
similaritatea presupus. Cel care percepe considera pur i simplu c ceilali sunt la
fel ca el. Aceast eroare este cu atat mai frecvent, mai persistent in timp i mai
rezistent la incercrile de modificare a imaginii despre cellalt, cu cat cel care
percepe poate identifica unele aspecte comune ale personalitii sale cu
personalitatea celui perceput, fenomen foarte posibil.
6. Eroarea prin generalizarea de la persoana semnificativ=Cand cel perceput
seamn, printr-o trstur oarecare, cu o persoan cunoscut i important,
semnificativ pentru cel care percepe, atunci acesta ii va atribui primului o serie de
caliti importante ale persoanei semnificative. Precizm c celuilalt i se atribuie
atat aspectele pozitive, cat i negative din personalitatea persoanei semnificative.

7. Proiecia= In acest tip de eroare cel care percepe atribuie, proiecteaz asupra
celuilalt o serie de caracteristici pe care, evident, acesta din urm nu le are.
Dintre tipurile cunoscute de proiecie amintim:
proiecia clasic (negativ): celuilalt ii sunt atribuite numai trsturi negative
(indezirabile), pe care persoana ce percepe nu i le atribuie i siei, dei, in mod
real, numai ea le are (paiul i barna).
proiecia similaritii: cel care percepe presupune c cel perceput i se aseamn
i, in consecin, ii atribuie o mare parte dintre calitile i defectele proprii.
8. Generalizarea metaforic =rezid in deducerea trsturilor de personalitate direct
din infiarea fizic. De exemplu, muli oameni deduc din trsturile fizice aspre
aspecte ale personalitii ca: duritatea, agresivitatea, stpanirea de sine etc., iar din
trsturile fizice fine - sensibilitatea, politeea etc.
9. Generalizarea pripit= cel care percepe consider c o singur informaie este
suficient pentru a descrie/caracteriza pe cineva
Generalizarea pripit atrage dup sine, printre altele, i o eroare de explicaie,
manifestat prin dou forme principale:
substituirea explicaiei cu generalizarea: cel care percepe, in loc s caute
motivele reale care au determinat comportamentul
explicaia unilateral: cel care percepe deine informaii despre comportamentele
lui X dar nu i despre relaiile dintre ele;
10. Extensiunea temporal =reprezint permanentizarea cognitiv a unei stri
psihice temporare. O iritare, o manifestare accidental a unei persoane sunt
considerate de ctre cei care le percep ca fiind trsturi definitorii, permanente
pentru persoana respectiv, cptand astfel semnificaiile unui temperament, unei
atitudini etc.
11. Simplificarea exagerat =Cel care percepe reduce personalitatea celui perceput
doar la cateva trsturi, considerate eseniale. Procesele cognitive ale celui care
percepe sunt disproporionate in raport cu sarcina i, in consecin, opereaz
simplificri reducioniste; pe de alt parte, prin simplificare se creeaz i aparena
c cellalt va fi mai bine ineles, dei, in realitate, descrierile scurte sunt aproape
inevitabil caricaturi
12. Eroarea prin valorizarea sursei de informaii. Atunci cand informaiile despre
personalitatea celuilalt sunt furnizate de o anumit persoan, oamenii tind s
acorde acestor informaii o importan mai mare sau mai mic, in funcie de
valoarea pe care o acord persoanei surs de informaii (sugestia prestigiului). La
randul su, autoritatea atribuit sursei de informaii este dependent de:
- statutul su ierarhic;
- statutul profesional i ocupaional;
- relaia interpersonal cu persoana-surs etc.

13. Eroarea de situaie. cel care percepe, uneori, se concentreaz cu precdere


asupra determinanilor situaionali ai comportamentului celui perceput. Astfel,
situaia pare a iradia, a contamina ceilali determinani, imprumutandu-le din
caracteristicile sale i dand natere la erori:
- un subiect perceput intr-o ambian fizic sau social plcut este, in general,
caracterizat mai favorabil decat unul perceput intr-o ambian sau situaie
dezagreabil;
- contrastul dintre comportamentul celui perceput i caracteristicile situaiei duce la
aprecieri defavorabile: o persoan care surade intr-o atmosfer sobr este, de
regul, caracterizat ca neserioas;
14. Stereotipia cognitiv se aseamn, intr-o anumit msur, cu prejudecata,
deosebindu-se ins de aceasta prin detaarea de factorii emoionali. Din punct de
vedere cognitiv, dei exist o oarecare coresponden cu realitatea, stereotipia se
menine la nivelul unor generalizri prea puin fondate, subestimandu-se sau
supraestimandu-se anumite aspecte ale unor persoane sau grupuri, operand cu date
neprecise.
Stereotipul cognitiv se formeaz printr-o experien personala generalizat abuziv,
pe baza teoriei implicite asupra personalitii etc.
15. Eroarea de statut profesional. Afland statutul professional al unei persoane, i se
atribuie acesteia calitile i trsturile pe care ar trebui s le aib orice deintor al
statutului respectiv; reprezint un caz particular de stereotipie.
16. Erorile in atribuirea inteniilor i motivaiilor.
a. eroarea fundamental de atribuire se refer la tendina general a observatorilor
de a supraestima importana factorilor dispoziionali in raport cu influenele
ambientale, ceea ce conduce la atribuiri interne atunci cand se caut explicaia
comportamentului celorlali.
In general, cu cat sunt mai serioase consecinele unei aciuni,
cu atat este mai mare responsabilitatea acordat.
b. eroarea de autoprotecie sau eroarea egodefensiv const in tendina unor
persoane de a-i asuma responsabilitatea pentru succes i de a atribui eecul
cauzelor situaionale. Ipoteza explicativ rezid in faptul c fiecare persoan este
foarte preocupat s catige aprobare i/sau s fie recunoscut de ceilali, evitand,
in acelai timp, blamul, dezaprobarea social etc.
17. Ineria percepiei sociale const in perceperea i aprecierea comportamentului
actual al unui individ sau grup prin prisma comportamentului su anterior i nu in
funcie de valoarea prezent, actual a acestuia. Cu alte cuvinte, cel care a fost in
trecut apreciat pozitiv (negativ) este predispus i acum s fie
apreciat ca atare, dei, in realitate, valoarea lui s-a schimbat.
18. Iradierea prestigiului se refer, in mod special, la competena persoanei
percepute i apreciate. Admiterea superioritii legitime a unui om intr-un domeniu

particular duce la presupunerea nefondat c el are autoritate in orice alt domeniu,


sau, in ali termeni, prestigiul realizat intr-un anumit domeniu de activitate iradiaz
asupra altor domenii decat cel care a stat iniial la baza formrii prestigiului
respectiv.
19. Eroarea logic este un efect al tendinei de generalizare prin asociere, pe baza
teoriei implicite asupra personalitii. Considerand c anumite trsturi de
personalitate sunt corelate logic, atunci, dac persoana perceput are una din aceste
trsturi, se presupune c le va avea i pe celelalte, ca in exemplul pe care l-am
analizat: o persoan inteligent va fi i modest, politicoas
20. Eroarea sistematic reflect tendina celui care percepe de a-i aprecia pe ceilali
in funcie de propria sa structur de personalitate. se refer in mod direct la faptul
c persoanele optimiste, vesele tind s supraevalueze calitile celorlali, in timp ce
persoanele depresive tind s fie mai severe i mai intransigente in evaluare.
21. Eroarea prin exagerarea diferenelor - Persoana care percepe ii apreciaz pe
ceilali in contrast cu felul propriu de a fi, exagerand diferenele: un examinator
subtil, fin, perspicace ii va aprecia pe ceilali ca fiind mult mai naivi decat sunt ei
in realitate;
22. Eroarea pozitiv - const in tendina unor persoane de a exprima evaluri
pozitive despre ceilali mai des decat evaluri negative, in absena oricrei
informaii care ar justifica acest lucru. Atunci cand exist indicii pozitivi despre
cellalt, aprecierea este supradimensionat, mult prea favorabil.
23. Prudena exagerat sau eroarea de exigen se manifest in sens contrar celei
anterioare, i anume intr-o reinere excesiv in recunoaterea i aprecierea
calitilor, trsturilor pozitive pe care, in mod obiectiv, le au ceilali.
24. Eroarea tendinei centrale se manifest sub forma tendinei celor ce percep de a
evita valorile extreme in evaluare i de a atribui, cu precdere, aprecieri medii, in
proporie deci mai mare decat o justific realitatea.
25. Efectul intraserial reprezint tendina de a accentua importana extremelor unei
scale sau a unui continuum de evaluare cand dimensiunea respectiv este
important pentru cel care percepe.
26. Eroarea perseverativ este strans legat de cele anterioare i const in tendina
de a-i evalua pe ceilali la nivel constant, cu aceiai termeni, indiferent deci de
persoan, de situaie, de aspectul apreciat.
27. Eroarea de ordine sau de proximitate poate aprea in cazul unor evaluri
succesive, fiecare dintre acestea influenand intr-un sens sau altul pe urmtoarea,
fie c se refer la criterii diferite aplicate aceleiai persoane, fie la persoane i
criterii diferite.
Eroarea de ordine sau de proximitate subsumeaz trei tipuri de efecte corelate,
manifestate in mod concret astfel:

- efectul de contrast: s-a demonstrat c aceeai prestaie, lucrare colar, medie ca


valoare, este subestimat dac urmeaz la evaluat dup una mai bun i
supraestimat dac urmeaz dup una mai slab.
- efectul de exigen cresctoare: indiferent de valoarea lucrrilor sau
comportamentelor care urmeaz s fie verificate, unii dintre cei care apreciaz sunt
mai severi spre finalul aciunii de evaluare decat la inceputul su, efect ce se
manifest i in evaluarea succesiv a unor trsturi de personalitate;
- efectul de exigen descresctoare. Uneori se produce i efectul invers: exigena
este mai mare la inceputul aciunii de evaluare i mai redus spre finalul su,
fenomen constatat, cu predilecie, in mediul colar.
28. Eroarea de distan psihosocial se manifest mai ales in aprecierea
performanelor in activitatea profesional, deci in cadrul reaciei ierarhice efsubordonat, fcandu-se apoi inferene asupra trsturilor de personalitate. Distana
psihologic mai mare face ca aprecierile s devin, in general, mai critice.
Sub 14 - Formarea si dezvoltarea conceptului de sine
1. Cultura: individualista; collective
Conceptual de sine este descris in termeni de grupuri,rel cu ceilalti. Sinele ideal
este interest de apartenenta la grup, flexibilitate si adaptare la contextul social.
Oamenii din culturile individualiste se descriu tipic in termeni de
autonomie,separare de contextul social,atribuiri interne. In acest caz sinele ideal
este interest de a fi el insusi
2. Statutul social pozitia pers in ierarhia sociala,incluzand variabile de tipul
sexului, varstei, etniei
3. Comparatiile sociale oamenii se compara cu altii semnificativi si folosesc
aceasta info pt a-si forma o ide despre cum sunt
-cand: cand oamenii nu au dovezi, obiective clare/relevante pt abilitatile lor
-cu cine: regula generala ar fi aceea ca oamenii se compara cu cei considerati
apropiati lor ca valoare4.
4. Feedback-ul din partea celorlalti semnificativ: conceptul de sine este
asemenea unei oglinde ce reflecta ceea ce noi credem ca ceilalti gandesc
despre noi. Acest sine-oglinda include atat dimensiuni evaluative, judecatile
pe care noi credem ca ceilalti le fac despre noi, cat si dimensiuni illustrative,
ceea ce credem ca ei vad cand se uita la noi
Sentimente precum mandria,stanjeneala si chiar mania se nasc direct din aceste
idei pe care le avem despre cum ne percep ceilalti. Nu oricine influenteaza
perceperea de sine.
5. Experientele de success/esec prin care trece o persoana.

Sub 15 stima de sine. Manifestari comportamentale


Pozitivismul oamenii cu un nivel inalt al stimei de sine isi valorizeaza superior
trasaturile pozitive si le devalorizeaza pe cele negative,in comparatie cu cei care au
o stima de sine scazuta. Pers cu st de sine ridicata, tind sa fie mai fericite,mai
adaptate.
Certitudinea pers cu o stima de sine inalta au concepte de sine care sunt mai
clare. Cele cu st de sine scazuta au tendinta de a fi nesigure atat in legatura cu
atributele lor pozitive cat si cu cele negative.
Discrepantele de sine pers cu st de sine inalta au concepte de sine care corespund
in mai mare masura cu standardele sau scopurile propuse decat pers cu st de sine
scazuta.
Importanta atat cei cu st de sine scazuta, cat si cei cu st de sine ridicata, considera
ca este important sa aiba atribute pozitive. Astfel, info din domenii relevante pt
sine ar trebui sa influenteze in mai mare masura dispozitia si st de sine a pers, decat
info din domenii mai putin imp.
Perspectivele de viitor pers cu o st de sine inalta au asteptari positive in legatura
cu eforturile si rezultatele lor viitoare
Autoaprecierea pers cu st de sine ridicata sunt mai putin anxioase, isi asuma un
risc mai mare . Cei cu st de sine scazuta, sunt mai anxioase si ocolesc riscurile.
Binele psiho oamenii cu o stima ridicata au mai multe sanse sa fie fericiti,
adoptati si satisfacuti,trec prin mai multe emotii pozitive. Cei cu stima de sine
scazuta sunt mai vulnerabili,mai predispusi la depresie, la ganduri suicidare.
Sub 16 grupul mic. Numar de membri
Grupul mic- minim 2 persoane
1. Gr mici spre limita inferioara (2-15/20)
-membrii gr pot participa mai usor in egala masura la activitati
-eficienta gr este in mai mare masura dependent de valoarea personala
-liderul institutional poate aprecia mai usor contributia fiecaruia
-influenta unui membru asupra altuia este mai mare
-satisfactia de participare este mai mare
-liderul poate influenta mai usor
2. Gr mici spre limita superioara ( 15/20)

-principalul fen aparitia subgrupurilor


-subgrupurile tind spre competite, ierarhizare
-in gr mai mari subiectiv; mai mici obiectiv
-contributia fiecarui membru in rezolvarea unei sarcini este vazuta mai greu
-capac,aptitudinile sunt mai diversificate
-conducerea este mai dificila
Sub 17 teorii asupra stimei de sine
Modelul financiar al stimei de sine
Modelul de la care s-a pornit pp urm: marii investitori, care dispun de un
important capitol de demarare, isi depun banii in acele plasamente care implica si
un anumit nivel de risc,dar care pot genera si multiple beneficii. Desi mult prea
putini realisti, ei sfarsesc prin a castiga si a depozita din ce in ce mai multi bani si
nu se tem sa piarda in unele plasamente pt ca in orice caz le va ramane sufficient in
alta parte.
Nefiind niciodata intr-adevar bogati, micilor economisti le este teama ca printr-un
risc nechibzuit sa nu piarda si putinul pe care il au. Ei investesc deci cu prudent
si,mai degraba in plasamente sigure,iar din aceasta cauza castigurile lor sunt pe
masura riscului, adica mai putin ridicate.
Acest model financiar permite in special sa intelegem de ce strategiile folosite de
pers cu stima de sine inalta difera de cele cu stima scazuta
Modelul stimei de sine ca sociometru
Stima de sine ne indica masura in care suntem acceptati de ceilalti
Prin urmare, teoria postuleaza urmatoarele: tot ceea ce creste acceptarea sociala
creste(putin) si st de sine
Tot ceea ce diminueaza acceptarea sociala diminueaza(mult) si st de sine
Sociometrul anunta mai usor si mai puternic scaderile decat cresterile.
Stima de sine,ca sociometru supravegheaza calitatea rel interpers in care este
implicat un idivid si-l motiveaza in producerea acelor comportamente care ajuta la
mentinerea unui nivel minim al acceptarii de catre ceilalti.
Sub 18 - Imaginea oferita celorlalti
Multi autori considera ca o cauza tipica a scaderii stimei o constituie pierderea
stimei din partea celorlalti

-cand sunt intr despre ele insele,pers cu st de sine scazuta au nevoie de mai mult
timp pt a raspunde,iar uneori o fac cu o anumita stanjeneala si de multe ori nu sunt
convingatoare, uneori chiar contrazicandu-se. Astfel,las impresia ca nu se cunosc
s-a observant de multe ori ca ingrijorarea lor fata de aprobarea sociala o ia inaintea
nevoii de a-si afirma pct de vedere
St de sine scazuta: - au sent ca se cunosc bine
-se descriu printr-o maniera mai moderata,neclara
-au o parere putin stabile
-parerea lor despre ei insisi poate depinde de circumstantele si de interlocutori
St de sine inalta: -au pareri clare despre ei insisi
-stiu sa vb despre ei intr-un fel pozitiv
a) Luarea deciziei si implicarea in actiune
St de sine scazuta: - luari de decizie uneori laborioase si amanate
-tin prea mult cont de anturaj in propriile luari de decizii
St de sine inalta: - luari de decizie in general mai facile
-tin cont benevol de ei insisi si luarile lor de decizie
b) Reactia la esec si critica
St de sine scazuta: - pe moment react emotional la esec
-esecul lasa o urma emotional durabila
-se simt respinsi daca sunt criticati
St de sine inalta: - esecul lasa putine cicatrici emot durabile
-nu se simt respinsi daca sunt criticati
-anxietate redusa
c) Reactia la success
St de sine scazuta: - le place sa reuseasca
-reusita le perturba imag de sine
-emotii amestecate
-frica de a nu fi la inaltime, de a nu face fata
St de sine inalta: - reusita le confirma imag de sine
-emotii positive
Sub 19 functionarea rel interpersonale
Balantele echilibrate
X

Plus m
P

minus
+

plus

m
P

Balantele dezechilibrate
+

Concluzii:
a) 1 sau mai multi (-) schimba relatia
b) Dezechilibrarea poate fi o sursa de schimbare a opiniei
3.Teoria disonantei cognitive
Disonanta=starea de discofort-oameni recurg la diferite procedee pt a realiza
consonanta. Oamenii au tendinta spre coerenta
-schimbarea opiniei despre partener
-ruperea rel cu sursa info
Sub 20 obedienta. Supunerea la autoritate
-este necesara respectarea autoritatii.Fara autoritate viata nu ar fi importanta
Explicatii:
1.Degrevarea de responsabilitatea, existent unei autoritati legitime
2.Distanta fata de victim
3.Distanta fata de autoritate
4.Implicarea eului
5.Anumite trasaturi de personalit. O caracteristica a pers autoritare,ele vad lucrurile
in alb-negru
6.Ipoteza teoriei juste
7.O constiinta/ un rationament moral mai scazut

Sub 21 cooperare. Competitie. Conflict


1. Cooperarea=coord eforturilor in vederea realizarii unui scop comun sau o
interactiune orientate pt atingerea unui scop ce nu poate fi atins in med
individual
4Caracteristici si modalitati:
a) Comunicatiile deschise
- oneste cu info relevante ( transmit ceea ce e nevoie )
Fiecare este interest de a informa si a fi informat
b) Perceptia partenerii sunt mai receptive,mai sensibili, in prim plan pun
interesele commune, ceea ce uneste nu ceea ce-I separa
c) Atitudinea fata de parteneri creste increderea reciproca, creste solitudinea
la cerere si nevoile celorlalti
d) Cresterea catre sarcina cooperarea ii face pe parteneri sa-si foloseasca in
mod reciproc ability
Fiecare recunoaste interesele partenerului si nevoia de a-I satisface trebuintele.
2. Competita=rivalitate mutual sau reciproca pt atingerea unei tinte
indivizibila sau perceputa ca atare
Pana la un anumit nivel de intensitate competitia este benefica,buna la un anumit
nivel in sus,competitia tinde sa creasca rezultate cantitative dar sa le scada pe cele
calitative.
Competitia axagerata duce la cresterea frustrarii si se poate transforma in conflict f
usor. De aceea competitia trb alternate cu cooperarea, competitorii sa fie la acelasi
nivel de pregatire
Competitia poate fi transformata cu competitia cu sine insusi, trb aplicat principiul
pasilor mici. Nu stimulam competitia in fazele de invatare,cand comportamentul a
fost invatat atunci aplicam competita
3. Conflictul=opozitie mutual,o agresiune reciproca raportata intotdeauna la
o tinta indivizibila sau doar perceputa ca atare
a)Comunicatiile fie in lipsa lor oamenii nu comunica, fie dezinformari reciproce
b)Perceptia creste sensibilitatea la diferiti parteneri, eventualele similaritati sunt
micsorate. Se stimuleaza o opozitie complete
competitia produce un effect puternic de distorsiune a perceptiei,actiunile neuter
sau conciliatorii de impacare ale adversarului care sunt vazute ca rau intentionate.
c)atit fata de rival-suspiciunile fata de ceilalti. Creste tendinta de a explica nevoile
adversarului,de a nu raspunde la cererile sale

fiecare cauta sa-si supradimensioneze puterea si legitimitatea intereselor celorlalti


cu cat conflictul creste cu atat creste semnificatia motivationala
conflictul excesiv consuma mult effort orientat spre infrangerea adversarului,
neglijandu-se sarcina comuna
Sub 22 def grupului mic. Etape
Def sintetica
Grupul mic formatiune psihosociala bine def, constand intr-o ierarhie de statute
structurate-n jurul anumitor seturi de norme si valori
Grupurile formale (oficiale)
- Informale (neoficiale) grupuri de prieteni, amici
Def analitica
Gr mic o multime de pers ( cel putin 2) care poseda urmatoarele caract:
- Participa direct la realizarea unei sarcini impusa din afara/adoptata prin
consens de catre membrii gr
- Natura si structura sarcinii/activitatii influentate decisive anumite caract,
fen, si procese de gr
- Membrii gr interactioneaza direct pe tot parcursul activitatilor pe baza unor
scopuri,norme comportamentale,norme impuse/actiuni adaptate
- Nr redus de membrii face posibila perceptia interpers
- Rel affective sunt f profunde: simpatie/antipatie
- In contextul actiunilor commune exista o anumita diferentiere a rolurilor,dar
si o puternica interdependent
Rel nu sunt excluse in interiorul unui gr formal pot exista mai multe gr
- In interiorul gr informal pot face parte si pers din alte gr exterioare
Etapele formarii gr mic ( BASS ) nu se constituie spontan
1. Dezvoltarea acceptarii mutual si a calitatii de membru ( invatam sa ne
acceptam )
-teama de inadecvare
-oamenii raman defensive,actioneaza conformist si ritual ( nu ne spunem in prima
etapa parerile sincere)
-oamenii nu au incredere unul in celalalt
2. Comunicarea si luarea deciziilor
-membrii au invatat sa se accepte unul pe celalalt
-incep sa isi exprime sentimentele de unde pot produce antipatii/conflicte

-incepe elaborarea normelor de grup ajung la consens


-comunic sunt mai multe si mai deschise, precise
3. Motivarea si productivitatea
-membrii sunt motivati de apartenenta
-membrii sunt implicate in activitatea de gr, coopereaza
4. Control si organizare
-sarcinile sunt distribuite de comun accord
-organizarea gr este flexibila
TUCKMAN
-Forming incep sa isi exprime sentimentele
-Storming
-Norming
-Performing
-Journing
Sub 23 Strategii si tehnici de autoprezentare
Nu poti spune ceva real despre tine,oricui,oricand,in orice context. Tipul de
autoprezentare depinde de capac actorului,de motivatia sa, de tinta careia ii este
destinata info, de nivelul interactiunii la care se asteapta actorul sa o aiba cu tinta
de durata,superficial,profunda, de situatie
1.Manipularea aparentelor imbraca mintea,obiceiuri,comunicarea nonverbal etc.
Prin aparentele pe care le prezentam noi vrem sa aratam celorlalti ce fel de pers
suntem si directia actiunii pe care dorim sa o urmam
2.Lingusirea consta in utilizarea unor procedee pt a face ca pers tinta sa-si
formeze o parere cat mai buna despre noi, sa ne placa sis a se aprecieze mai mult.
Modalitatile prin care se realieaza intrarea in gratii sunt numeroase :
-conformitatea cu opiniile pers tinta sau mai larg, flatarea acesteia si a pers cu care
tinta se afla in rel pref
-autoprezentarea intr-o lumina favorabila prin sublinierea unor caracteristici
precum: inteligenta,onestitatea,seriozitatea
Apelarea la intrarea in gratie depinde de mai multi factori:
-valoarea beneficiilor care s-ar obtine si capac tintei de a oferi aceste beneficii
-probabil subiectiva a succesului tehnicilor folosite

-legitimarea perceputa a utilizarii intrarii in gratie ce se refera la tehnicile prin care


individual se convinge pe sine insusi ca utilizarea chiar a unor procedee ilicite este
justificata
3.Alinierea/justificarea actiunii in timpul interactiunii sunt posibile erori/esecuri
ale manipularii info despre propria pers.
At cand ceilalti tind sa actioneze pt incalcarea unor reguli de actiune, oamenii
incearca sa prezinte actiunea lor dubioasa/suspecta ca fiind conforma cu normele
cultural
Indivizii isi mobilizeaza eforturile pt a face fata problemei iar o maniera eficienta
de a rezolva problema este aceea de a construe explicatii pt dificultatea intampinata
si de a le declara apoi public
De obicei,astfel de explicatii protejeaza stima de sine a indivizilor:
a) Sa foloseasca o scuza care sa reduca legatura sa cu evenimentul
b) Sa foloseasca justificarea
c) Sa-si exprime regretful
Astfel de explicatii pt comport sunt recomandate daca reduc consecintele neg si
daca sunt credibile
4.Distribuirea celuilalt prof se angajeaza in distribuirea celuilalt atunci cand spun
studentilor: ti-am spus ca poti mai mult de atat
5.Autopromovarea desi autoprezentarea si managementul impresiilor se pot
considera identice, in lit de specialitate autopromovarea are sensul specific de
tehnica utilizata pt a transmite celorlalti info despre competent noastra,ceea ce pp
transformarea de info positive despre tine.
Exista 3 cai pp de autopromovare: a spune lucruri bune despre propria pers; a
realize actiuni vizibile pt ceilalti si a folosi indicatori fizici exterior
-in cadrul promovarii este si modestia.
Transferul de competente asupra pers cu care detinatorul prestigiului se afla in rel:
daca x este bun laat si prietenul sau este bun la
6.Autohandicapul indivizii incearca sa mentina o imag a sinelui pozitiva in fata
celorlalti
-gasesc scuze,dar nu dand vina pe exterior sau pe alti indivizi,ci pe stari sau
trasaturi ale propriei pers. Invoca asadar unele handicapuri personale, dar mai putin
importante si eventual trecatoare
-se pot prezenta si negative
Se poate vb de 2versiuni ale autohandicaparii:
-una comportamentala: lipsa de punctualitate,oboseala,neatentie
-unele mai aproape de personalitate si sine(anxietate,rusine,boala etc) numite
handicapuri autoraportate
Sub 24 - Analiza naiv a aciunii

Heider subliniaz c este foarte important s inelegem aciunile pe care oamenii le


realizeaz datorit faptului c, in mod incontient, tindem s antropomorfizm
lumea obiectelor neinsufleite, concluzie la care ajunge studiind percepia
micrilor figurilor geometrice.
Analiza naiv a aciunii susine c punctul de plecare in studierea modului in care
inelegem lumea social este omul comun".
Heider consider c oamenii sunt motivai in realizarea atribuirilor de dou
trebuine fundamentale: nevoia de a avea o viziune coerent asupra lumii, ce
reflect tendina de a evita informaiile care ar putea crea disonan cognitiv i
implicit nelinite psihic, i nevoia de a obine control asupra ambianei.
Se pot evidenia astfel patru idei centrale rezultate din analiza
lui Heider asupra psihologiei naive :
1. El susine c oamenii manifest tendina de a cuta caracteristicile
dispoziionale, durabile, necesare in explicarea comportamentului semenilor i in
formarea unei viziuni coerente i stabile asupra lumii.
2. Heider este cel care a studiat distincia intre cauzele personale i cele ambientale
in producerea i explicarea comportamentelor, distincie fcut de omul obinuit.
3. Face distincia intre comportamentele intenionate i cele neintenionate,
atrgand atenia c dispoziiile personale sunt mai frecvent inferate pentru prima
situaie.
4. Heider susine c suntem inclinai s atribuim comportamentului cauze ce sunt
prezente cand efectul este prezent i absente cand efectul este absent.
Sub 25 Stima de sine versus narcisism
Se poate remarca uor faptul c exist numeroase persoane care se caracterizeaz
printr-o stim de sine exagerat de inalt i de manifest, fenomen cunoscut ca
narcisism. Persoanele narcisiste se caracterizeaz in general printr-o prere foarte
bun despre ele insele, subevaluarea celorlali, convingerea c aproape totul li se
cuvine, lipsa exerciiului i abilitilor empatice. Nu sunt realiste cu privire la
felul cum sunt percepute de alii, evit dezaprecierile, iar cand se confrunt
inevitabil cu dezaprobri devin adesea furioase, uneori ruinate i posibil
depresive.
Trsturile deseori menionate in definirea narcisismului ca fiind caracteristici ale
acestuia includ trsturi ce pot fi descrise astfel: se comport in moduri
seductoare i manipulative, lupt pentru putere i sacrific integritatea personal
pentru nevoile eului etc

Au tendina de a-i exploata pe ceilali, de a cuta senzaii, experiene i emoii


puternice i sunt in mare msur afectate de monotonie, de substimulare.
Sub 26 Algebra cognitiva
oamenii utilizeaz, adesea, procedee matematice, dand natere unei algebre
cognitive. Au fost identificate trei tipuri de astfel de procedee matematice, numite
modelul aditiv (sumativ), modelul mediei i modelul mediei ponderate
1. modelul aditiv (sumativ), prevede c:
- dou informaii pozitive, foarte favorabile despre o alt persoan, produc o
imagine mai favorabil decat o singur informaie;
- cand o informaie cu un grad mediu de favorabilitate despre o alt persoan se
combin cu o informaie foarte favorabil despre aceeai persoan, rezult o
imagine i mai favorabil
2. modelul mediei combin diferit indicii:
- dac valoarea de intensitate a celei de-a doua trsturi este egal cu valoarea
primeia, a doua informaie nu schimb cu nimic valoarea imaginii globale care se
formeaz,
- dac la prima informaie se adaug o a doua ceva mai slab evaluat, imaginea
global tinde s se diminueze in valoare.
3. modelul mediei ponderate intuitiv, se face o combinaie a informaiilor
despre trsturile celuilalt, in care intr atat valoarea lor de intensitate, cat i
importana trsturii respective.
Sub 27 Stima de sine ca sociometru
Stima de sine este un sociometru implicat in mentinerea rel interpersonale.
stima de sine ar fi o dovad a percepiei pe care oamenii o au despre popularitatea
lor: sunt mulumii de ei pentru c, intr-un fel sau altul, se simt apreciai i invers,
stima de sine scade atunci cand nu se mai simt socialmente apreciai.
-tot ceea ce creste acceptarea sociala creste (putin) stima de sine
-tot ceea ce diminueaza acceptarea sociala diminueaza (mult) stima de sine
-Sociometru anunta m.usor si m.puternic scaderile dacat cresterile
Sub 28 Concepte centrale. Concepte monopolizante
Oamenii au tendina de a folosi in percepia, evaluarea i descrierea celorlali
anumite concepte, numite concepte centrale sau monopolizante, adic acelea

care, dup prerea lor, se asociaz funcional cu un numr cat mai mare de trsturi
i par a spune mai mult decat altele.
Cercetrile de specialitate au artat c dimensiunile sau conceptele centrale sunt, in
principal, urmtoarele:
dimensiunea evaluativ (axa bun-ru);
dimensiunea puterii (axa puternic-slab);
dimensiunea activismului (axa activ-pasiv).
Impresiile despre alte persoane sunt redate in termenii celor trei dimensiuni
fundamentale, dar una dintre ele - cea evaluativ pare a fi cea mai important. O
dat ce o persoan este plasat pe aceast dimensiune, cei care percep consider c
nu se mai pot aduga prea multe lucruri despre ea.
Sub 29 stima de sine. Manifestari comportamentale in luarea deciziei si
implicarea in actiune
STIMA DE SINE SCAZUTA
Luari de decizii laborioase si amanate
Nelinistiti de consecintele alegerilor lor
Tin prea mult cont de anturaj

STIMA INALTA
Luari de decizie in general facile
Actioneaza efficient
Tin cont de ei insisi

DEZAVANTAJE
Uneori ezitante sau conventionale

AVANTAJE
Pot fi inovatori

AVANTAJE
Comportamente prudente si
gandite,rabdatori

DEZAVANTAJE
Prea sensibili la interesele lor pe termen
scurt

Sub 30 - de sine. Manifestari comportamentale in reactiile la esec si critica


STIMA DE SINE SCAZUTA
Pe moment react emotional la esec
Esecul lasa o urma emotional durabila
Se prabusesc daca sunt criticati
Cauta info negative despre ei
Dupa un esec se compara cu cei mai
puternici

STIMA DE SINE INALTA


-//Esecul lasa putine cicatrici
Pot rezista la critici sau se pot apara
energic
Nu cauta
Spun ca si multi altii ar fi esuat la randul
lor

DEZAVANTAJE
Suferinta durabila si uneori excesiva;
anxietate anticipative

AVANTAJE
Rezistenta la adversitate

AVANTAJE
Motivate pt a nu esua. Asculta parerile
critice

DEZAVANTAJE
Pot sa nu tina cont de critici

Sub 31 Etape in comportamentul prosocial


Comportament prosocial comp de ajutor in general prin comp de ajutor
intelegem o conduit de ajutoare a celorlalti, o problema care se pune: cand
acordam ajutor? De ce ?
Cp este atunci cand acordam ajutor fara a astepta un ajutor extern,dar altruism si
chiar cu o doza de sacrificiu personal.
Se produc in anumite conditii:
-Intentia
-Libertatea alegerii
-Fara acceptarea unor recompense externe
Etape:
-Perceperea situatiei (are cineva nevoie de ajutor?)
-asumarea responsabilit personale (sunt eu responsabil)
-estimarea costurilor si beneficiilor (merita?e periculos?)
-varianta de ajutor ( decizia )
-acordarea ajutorului

Sub 32 conceptul de microgrup