1

Bolile genetice
Prof.Dr.Nicolae Miu
Ansamblul informatiilor transmise de la generatie la generatie se
datoreaza cromosomilor care contin molecule de AND a caror
segmente constituie genele.
Astfel, cromosomii sunt purtatorii genelor.
Ansamblul genelor constituie genotipul unui individ. Ele sunt
prezente n toate celulele organismului.
Aceste gene exprimndu-se determina caracterele proprii pentru
fiecare individ, caractere al caror ansamblu constituie fenotipul
subiectului.
O gena ocupa, pe molecula de ADN o pozitie foarte precisa
denumita locus.
Celulele animale somatice, fiind diploide, exista perechi de
cromosomi: unul provine de la tata, celalalt de la mama. Exista deci o
pereche de locusuri homologe pe o pereche de cromosomi homologi.
Pe un locus gena poate sa aiba unul, doua sau chiar mai multe
aspecte. Aceste forme diferite ale genei pe un locus sunt alelele.
Pentru un locus pot exista fie una, fie doua, fie mai multe alele.
Daca pe un locus alelele sunt asemanatoare (identice) pe 2
cromosomi, se vorbeste de homozigotism.
Daca pe un locus, alelele sunt diferite pe 2 cromosomi se
vorbeste de heterozigotism.
Caracterul dominant: doza genei care imprima un anumit
caracter este unica.
Caracterul recesiv: doza genei care imprima un anumit caracter
trebuie sa fie dubla.
Exista o ereditate transmisa de cromosomi autosomali
(autosomala): dominanta si recesiva.
Exista o ereditate transmisa de cromosomul X (gonosomala sau
X-linkata): dominanta si recesiva.
Ereditatea autosomal dominanta se caracterizeaza prin
urmatoarele:
Boala apare la heterozigotii cu gena patologica.
Unul din parintii bolnavului prezinta semne de boala, fiind heterozigot, cu
exceptia mutatiilor noi !!

Riscul transmiterii la descendentii individului este de 50%.

Ambele sexe sunt afectate n mod egal.
Penetranta si expresivitatea sunt variabile.

Boli autosomal dominante

Boala
Boala chistica renala de tip adult
Neurofibromatoza

Frecventa
1:2.000
1:3.000

Comentarii
Cromosomul 16
Cromosomul 17
(50% mutatii noi)
Angiodisplazie

Teleangiectazia hemoragica
1-2:100.000
ereditara
Distrofia miotonica
?
Cromosomul 19
Retinoblastomul familial
1:20.000
Cromosomul 13
Boala Willebrand
1:100
Cromosomul 12
Sferocitoza ereditara
1:5.000
Deficit de spectrina
Sindromul Marfan
1:20.000
Penetranta variabila
Acondroplazia
0,5-1,5:10.000
90% mutatii noi
Hiperlipidemia
1:500
Este posibila prevenirea bolii

de inima

Ereditatea autosomal recesiva se caracterizeaza prin urmatoarele:

Boala apare la homozigotii pentru gena patologica.
Ambii parinti sunt fenotipic normali, dar sunt heterozigoti, purtnd
gena patologica.
Riscul transmiterii defectului este de 50%, iar boala apare la 25%
din descendenti; la 25% din descendenti caracterul dispare.
Pot fi afectate ambele sexe.
Este notata, uneori, cosangvinitatea.
Boli autosomal recesive
Boala
Frecventa
Comentarii
Hiperplazia congenitala a CSR 1:5.000 pna la 15.000 Cromosomul 6
(deficit de 21-hidroxilaza)
(n apropierea HLA)
Fenilcetonuria
1:14.000
Cromosomul 12
Deficitul n 1-antitripsina
1:3.000
Ciroza+Emfizem
Fibroza chistica de pancreas
1:2.000 (la albi) Cromosomul 7
Boala Gaucher
1:2.500
Cromosomul 1
Boala Tay-Sachs
1:3.000
Cromosomul 15
Galactozemia
1:60.000
Cromosomul 9
Insuficienta renala polichistica
Chiste renale
infantila
si hepatice
Boala Wilson
1:200.000
Cromosomul 23

Ereditatea legata de sex, forma dominanta se caracterizeaza, n

primul rnd, prin aceea ca trasatura este foarte rara si exceptionala n
clinica umana, fiind foarte grava.

Barbatul manifesta boala n forma completa. Nici unul din fiii

bolnavului nu va fi afectat, dar toate fiicele vor fi afectate, dar vor face
forme medii de boala (ereditate ncrucisata).
Femeia homozigota va avea o boala foarte severa si toti copiii ei
vor fi afectati.
Femeia heterozigota va face o forma moderata de boala si riscul
prezentei bolii la copiii ei este de 50% (25% fiice bolnave, 25% baieti
bolnavi).
Boli X-linkate dominante
Hematuria ereditara
Rahitismul vitamino-D rezistent (unele forme)
Ichtioza ereditara
Ereditatea legata de sex, forma recesiva se caracterizeaza prin
urmatoarele:
Boala este compatibila cu viata, formele de boala fiind, uneori, mai
putin grave.
Afecteaza baietii aproape constant, acestia fiind hemizigoti; la
femei boala apare numai daca ele sunt homozigote.
Mamele sunt purtatoarele defectului.
Femeile purtatoare transmit boala la 50% din baietii lor; 50% din
fiicele mamelor purtatoare vor fi si ele purtatoare.
Boli X-linkate recesive
Boala
Frecventa
Comentarii
Hemofilia A si B
1:10.000
Agammaglobulinemia
1:1x105
Infectii recurente
Boala granulomatoasa cronica 1:1x106
Infectii
recurente
Distrofia musculara Duchene
1:5.000
Deficitul n G6PDH
10% din
Hemoliza
americanii negri
Schema patogenetica a bolilor genetice
Mecanism:
I. Alterarea structurala a ADN

Tipul de dezordine: Mutatii

Talasemie;
Talasemie;
Hemoglobinopatii.
Mecanism:
II. Perturbarea unor functii proteice
Tipul de dezordine: Enzime
Absenta activitatii enzimatice:
Galactozemie
Homocistinurie
Reducerea activitatii enzimatice:
1. Scaderea afinitatii pentru substrat
Deficitul n G6PDH (varianta Freiburg)
Citrulinuria (variante rare)
2. Scaderea afinitatii pentrucofactor
Homocistinuria
3. Structura instabila
Deficitul n G6PDH (cele mai multe variante)
Proteine non-enzimatice
Deficitul n 1antitripsina (varianta ZZ)
Mecanism:
III. Dezorganizarea functionala a unor celule si organe
Tipul de dezordine: 1. Alterarea fluxului unor cicluri metabolice
Acumularea unor precursori toxici
Fenilcetonuria
Alcaptonuria
Bolile de stocaj lizozomal
Deficit n productie
Gusa familiala
Sindroamele adrenogenitale
Albinismul
Tipul de dezordine: 2. Dezordini ale reglarii feedback
Exces de productie a unei substante finale datorita scaderii
sintezei reglatorului feedback
Porfiria acuta intermitenta

HIpercolesterolemia familiala
Tipul de dezordine: 3. Dezordini ale functiei membranare
Transport deficient transmembranar
Cistinuria
Boala Hartnup
Deficit al receptorilor care mediaza endocitoza
Hipercolesterolemia familiala
Tipul de dezordine: 4. Modificari arhitecturale ale celulei
Sferocitoza ereditara
Sfatul genetic are o importanta deosebita si el va rezulta din
toata problematica abordata n cadrul patologiei induse prenatal.
Diagnosticul prenatal
Analize ADN:
deficitul n 1antitripsina
talasemia
distrofia musculara progresiva
hemofilia A
hiperplazia congenitala a suprarenalelor
fenilcetonuria
Studii enzimatice:
galactozemia
sindrom Hunter
boala urinilor cu miros de sirop de artar
boala Gaucher
Dezordini cromozomiale
trisomia 13, 18, 21
deletii cromozomiale
sindromul Turner (XO)
sindromul Klinefelter (XXY)
-fetoproteina:
crescuta
defecte ale tubului neural
obstructie intestinala

hepatita congenitala
nefroza congenitala
omfalocel
scazuta
trisomia 21
alte trisomii, posibil
Ultrasonografia
hidrops fetalis
hydronefrosis
defecte ale tubului neural
obstructii intestinale
boala congenitala de cord
hernie diafragmatica
omfalocel
gastroschisis
Cordonocenteza:
anemie fetala
hipoalbuminemie fetala
trombocitopenie
deficitul n 1antitripsina
Biopsie cutanata la fat:
albinism
epidermoliza buloasa
xeroderma pigmentosum
Tot n cadrul sfatului genetic, se fac mari eforturi, n continuare,
pentru punerea la punct a unor metode precise de depistare a
heterozigotilor.
Importanta depistarii precoce a erorilor nnascute de metabolism
rezulta si din aceea ca o mare parte a acestor boli pot fi tratate sau
mult ameliorate, pna nu apar modificari ireversibile sau agravarea
evolutiei.
Exemple de boli metabolice tratabile
Metode terapeutice
Boli metabolice
Restrictie dietetica a substratului
Lactoza
Deficitul de lactaza

7
Galactoza
Fructoza
Grasimi animale
Fenilalanina
Proteine

Tratament substitutiv al
deficitului produsului final
Cupru
Vitamina D si fosfat
Cortizon
Tiroxina
Uridina

Galactozemia si deficitul de
galactokinaza
Intoleranta ereditara la fructoza
Deficitul familial n
lipoproteinlipaza
Fenilcetonuria
Citrulinuria si alte dezordini ale
ciclului ureei

Sindrom Menkes
Rahitismul hipofosfatemic (vitamino
D rezistent)
Sindroame adreno-genitale
Gusa familiala
Aciduria orotica

Depletia substantei stocate

Rasini schimbatoare de ioni Hipercolesterolemia familiala
D-Penicilamina
Cistinurie
Boala Wilson
Fierul n exces se
ndeparteaza prin
Hemocromatoza
flebotomie
Amplificarea activitatii enzimatice
Piridoxina (vit.B6)
Homocistinuria
Vitamina B12
Aciduria metilmalonica
Fenobarbital
Icterul Crigler-Najjar si alte
hiperbilirubinemii neconjugate
nlocuirea proteinelor deficitare
Gammaglobuline
Agammaglobulinemie
Factorul VIII
Hemofilie
Transplant de organe
Rinichi

Maduva osoasa
allogenica

Metode chirurgicale
Splenectomia

Cistinoza
Sindrom Alport
Boala polichistica renala
(forma adulta)
Hipogammaglobulinemia
limfopenica
Sindrom Wisckott-Aldrich
Boala imunodeficientei severe
combinate
Sferocitoza ereditara

8
Sunt portocav
Colectomia
Tiroidectomia

Glicogenoza tip I
Polipoza familiala a colonului
Sindromul carcinomatos al medularei tiroidei