Drept Administrativ Curs 3

Forta juridical si efectele juridice ale actului

administrativ
Ca orice act juridic si actul administrative da nastere, modifica
sau stinge drepturi si obligatii corelative. Ceea ce il departajeaza
de celelalte acte juridice sunt prezumtiile care il caracterizeaza si
anume prezumtia de legalitate, de autenticitate si de
veridicitate.
Potrivit prezumtiei de legalitate, actul se considera a fi
corespunzator legii in acceptiunea larga a termenului pana cand
intervine o situatie juridica prin care se rastoarna o asemenea
prezumtie cum ar fi desfiintarea actului de un organ competent
prin declararea nulitatii sale sau inscrierea in fals care este o
procedura reglementata de Codul de procedura civila prin
intermediul caruia se urmareste sa se rastoarne prezumtia de
legalitate a unui act administrative de care depinde solutionarea
unui litigiu, pentru ca aceasta sa nu influenteze soarta procesului,
sa n-o denatureze.
Prezumtiile de autenticitate si veridiciate evoca faptul ca
actul pe de o parte emana de la organul exprimat in forma sa
exterioara si pe de alta parte corespunde adevarului. Cele trei
prezumtii confera actului administrative o forta juridical deosebita
din care deriva caracterul lor executoriu, respectiv regula
executio ex officio, potrivit careia se poate recurge la
executarea silita inclusiv prin forta de constrangere a actului fara
sa mai fie nevoie de parcurgerea unor proceduri speciale prin care
sa I se confere actului forta executorie.
Efectele actului juridic sunt consecintele pe care actul le
produce si care sunt in primul rand efecte juridice, dar si efecte
de alta natura cum ar fi executarea efectiva a unei lucrari,

edificarea unei constructii, prestarea unei activitati. Efectele

juridice trebuie analizate in functie de 3 elemente:
1.)momentul de la care actul produce efecte trebuie facuta
deosebirea intre:
a.) efectele pe care actul le produce pentru organul
emitent care apar chiar in momentul adoptarii sau emiterii
actului administrativ(ex: organul de la care emana actul are
obligatia sa-l aduca la cunostinta celor interesati, sa respecte
procedurile cu privire la eventual modificare sau anulare a lui, sa
depuna diligente in sensul crearii cadrului in care actul va produce
efecte juridice. Trebuie facuta deosebirea intre:
-obligatia de respectare a unui act(opozabilitatea) care este
obligatie de a nu face si revine tuturor subiectelor de drept care
cad sub incidenta actului
-obligatia de executare care este obligatie de a face si care
revine destinatarilor actului
b.)efectele fata de alte subiecte de drept actul produce
efecte dupa cum are character normativ sau individual. Astfel,
actele normative produc efecte de la data publicarii sau de la
data prevazuta in textul lor ulterioara publicarii(ex: Ordonanta 2
pe 2011 privind regimul juridic al contraventiilor, actele normative
care reglementeaza contraventii, produc efecte in 30 de zile de la
data publicarii sau in anumite cazuri intr-un termen mai rapid,
care nu poate fi mai mic de 10 zile.) Actele individuale produc
efecte ca regula de la comunicare cu precizarea ca exista acte cu
acest caracter pentru care legea obliga publicarea cum ar fi
hotararile Guvernului sau decretele Presedintelui Romaniei, care
se publica obligatoriu in Monitorul Oficial, indiferent de caracterul
lor.
2.)intinderea efectelor actului administrative trebuie
analizata prin raportare la caracterul individual sau normativ al

actului. Astfel, actele administrative cu caracter normativ

produc efecte juridice pentru toate ramurile dreptului, cu exceptia
dreptului penal, dat fiind faptul ca potrivit art. 73 alin. 3 lit. h si i:
infractiunile, pedepsele, regimul executarii lor precum si amnistia
si gratierea colectiva tin de resortul legii organice. Actele
individuale produc efecte in primul rand pentru dreptul
administrative, dar si pentru alte ramuri de drept cum ar fi dreptul
muncii(ex: un act de numire in functie), dreptul civil(ex: un act de
stare civila, un act de mostenitor).
3.)incetarea efectelor juridice ale actului administrativ se
realizeaza in modalitatile prevazute de lege cum ar fi:
a.)anularea actului
b.)revocarea(de catre organul ierarhic
retractarea(de catre organul emitent)

superior)

sau

c.)abrogarea actului modalitate specifica actelor normative,

Parlamentului in general, dar se utilizeaza si ca procedura de
scoatere din vigoare a unui act de catre organul emitent.