3, 4 i 6. 10.

2016

From:
Sent: Monday, October 3, 2015 7:44 PM
To: mircea_ioan_popa@yahoo.com
Subject: anul 4

Bun seara,
Am vrut doar s v scriu ca s v salut, s v doresc mult
sntate si mult putere de munc in noul an universitar...si, nu
in ultimul rnd, s v multumesc pentru c acum, la primul
stagiu din anul 4, nu sunt deloc pe lng subiect, iar cursul de
Microbiologie are mult de a face cu asta!
V doresc un an universitar ct mai bun, multe impliniri dvs si
familiei. S ne auzim ntotdeauna numai cu succes, cu realizri
si cu aceeasi cldur dintotdeauna - indiferent de frigul de
afar sau din amfiteatru !

From:
Sent: Monday, October 4, 2015 8:51 PM
To: mircea_ioan_popa@yahoo.com
Subject: anul 3

Trebuie s recunosc c avei un renume nu tocmai

ncurajator de profesor ,,care pic (de fapt este o
aiureal care se propag surprinztor de rapid), dei nu
cred c vreun student serios ar avea un argument pentru
a spune asta.
n consecin cnd am aflat c voi face microbiologia cu
dumneavoastr nu a fost tocmai o srbtoare pentru c
unii colegi mai mari au avut grij s bage frica n mine i
totodat eram sigur c NU mi va plcea microbiologia.

From:
Sent: Monday, October 4, 2015 8:51 PM
To: mircea_ioan_popa@yahoo.com
Subject: anul 3 (continuare)

Primul curs nu a dezminit zvonurile pentru c ai

prut foarte sobru, neschind nici o umbr de
zmbet.
Plus c ai fcut o remarc care mi-a displcut total,
atunci: ,,Cartea noastr de microbiologie este cea mai
bun la ora actual n Romnia.

From:
Sent: Monday, October 4, 2015 8:51 PM
To: mircea_ioan_popa@yahoo.com
Subject: anul 3 (continuare 2)

Dar dup un semestru puteam s dezmint toate

zvonurile acelea ciudate.
Iar cartea dumneavoastr este foarte bine scris
(nvnd numai din ea, lucru care nu se ntmpl la
alte materii) iar n general suntei un om senin care
radiaz bun dispoziie.
Ce am vrut s subliniez este c ar trebui s zmbii
mai des la cursuri i s fii contient c din motive
nerelevante pentru mine avei o faim nefavorabil.

From:
Sent: Monday, October 4, 2015 8:51 PM
To: mircea_ioan_popa@yahoo.com
Subject: anul 3 (continuare 3)

Att am avut s subliniez c ai putea mbunti.

n rest am doar cuvinte de laud pentru c
m-ai fcut s mi plac microbiologia i
am descoperit un alt mod de a face medicina n
cadrul Cercului de microbiologie unde ...

From:
Sent: Monday, October 6, 2014 8:17 AM
To: mircea.ioan.popa@gmail.com
Subject: Propunere cerc microbiologie

Bun dimineaa, domnule profesor,

Am incercat sa ne decidem asupra unei propuneri pentru ziua

cand am putea sa venim la cerc, cat de repede am putut.
Am decis sa va propunem prima data ziua de miercuri - Ora
17.00. In cazul in care nu se poate,mai avem o zi de luni, dupa
Ora 11.00 pana la Ora 15,cand avem anatomie LP.

Asteptam raspunsul dumneavoastra si ne scuzati daca am

intarziat cu propunerile.

From:
Sent: Monday, October 4, 2015 8:51 PM
To: mircea_ioan_popa@yahoo.com
Subject: anul 3 (continuare 4)

Am descoperit un alt mod de a face medicina n

cadrul Cercului de microbiologie unde
m-am simit ntotdeauna bine,
am nvat lucruri mereu surprinztoare i
am simit c pot pune ntrebri fr s m simt
jenat.
Sper c n anii viitori lucrurile o s mearg din ce n ce
mai bine i vei putea spune la nceput de an
universitar: ,,Noi am schimbat Romnia.

From:
Sent: Thursday, September 25, 2014 1:42 PM
To: Mircea Ioan Popa
Subject: Re: de ieri

Mulumesc pentru poze!

i pentru tot ajutorul pe care mi l-ai acordat in anii de
facultate. Am apreciat foarte mult c am avut ocazia sa am un
ndrumtor ca dumneavoastr, iar echipa n care am intrat de
cnd am nceput microbiologia n anul II a fost probabil cel mai
frumos lucru care mi s-a ntmplat n facultate.
Multumesc i sper s m ndrumai n continuare i s v pot
rsplti efortul pe care l depunei.

Numai bine,

From:
Sent: Monday, October 6, 2014 4:01 AM
To: Mircea Ioan Popa
Subject: Re: O noua inscriere pe site-ul microbiologie.ro

Bun seara,

Am auzit de site joi tocmai datorita motivului pe care l-ati

mentionat dvs in ultimul mesaj transmis sefului de serie:
cititului in "zig-zag".
mi cer scuze, nu este dect vina mea.
eful de serie i-a fcut treaba.

V rog s recitii, acas:

As dori sa comentez experiena din timpul anului incepand

chiar cu primul curs. Nu a fost ceea ce ma asteptam sa fie. Pe
acea vreme cred ca eram ceva mai nesimit, mai egoist.
Poate ca si acum sunt si doar ma mint... Inca reflectez ...
In mod cert prima mea impresie despre microbiologie si despre
dumneavoastra nu a fost una prea buna. V-am vazut ca un
profesor prizonier in propriul sine. Motiv pentru care am avut
i un numr considerabil de absene in primul semestru.
Totul s-a schimbat la examenul de pe primul semestru unde am
observat altceva. Atunci am realizat c de fapt n tot acest timp
eu am fost cel care sunt prizonierul cpcunului argos din
mine. Atunci am inteles ca temele pe care pn atunci le-am
considerat niste lucruri ce nu-mi ofereau niciun ajutor - m-au
ajutat, pe nesimite, s acumulez informaie ce i-a artat
destul de rapid - "rodul".

Nu fii fraieri !

Tot atunci am inteles ca omul ce ne btea la cap cu pilde,

psalmi, patriotism are un smbure de adevar. Nici in momentul
acesta nu sunt intru totul de acord cu ceea ce dumneavoastra
ne vorbeati la cursuri dar am ncercat s vd mai departe de
convingerile mele.
Daca la inceputul anului consideram ca sunt cetatean al
planetei si ca pregatirea mea o sa fie de folos peste tot acum
consider ca ara, chiar si in stadiul mizerabil in care se afl imi
va oferi ceva ce vestul nu-mi va putea oferi niciodata sentimentul de apartanen.
Ma repet, stiu, dar trebuie sa m calmez. Atat in timpul
cursului cat si in timpul lucrarilor practice dupa aproximativ 3040 de minute imi pierdeam rabdarea apoi concentrarea si
incepeam sa ma plictisesc, agit etc. Imi doresc din tot sufletul
ca in viitorul apropiat acest lucru sa se schimbe.

Si cu bune si cu rele realizez ca prin atitudinea dumneavoastra

mi-ati impregnat si mai bine ideea ca atunci cand am luat
hotrrea sa dau la medicin Creatorul s-a ntors cu faa spre
mine.
V mulumesc pentru rbdarea pe care ai avut-o.
V mulumesc pentru momentele pe care le-ati cheltuit pentru
a ne invata si altceva dect medicin.

mi cer scuze pentru mhnirile pe care vi le-am oferit de-a

lungul anului (momente in care m-ati prins la lucrarile practice
"in plop", momente in care am facut parte din grupe de
studeni "razvratiti"- unele cu, altele fara voia mea).
V mulumesc pentru toate schimbrile bune pe care le-ai
produs n mine.

Promit ca voi ncerca sa nu "dispar".

Daca anul acesta am avut proasta inspiraie de a veni doar o

dat la cerc de la anul intentionez sa particip cat de des pot.
Sper ca voi fi ceva mai mult medic si va fi un exercitiu bun
pentru a-mi testa noile aptitudini ale logicii medicale.
Ma voi uita sa vad daca in spitalul in care voi face semiologie se
face testul coagulazei nainte de diagnostic clar de infecie cu
Staphylococcus spp si voi incerca pe ct posibil s v trimit
informatii + poze de la semiologie.
n ncheiere vreau s v spun ca m bucur c am avut ocazia sa
v cunosc si acum n al 12-lea ceas am un sentiment de
beatitudine.

Nu vreau s dispar.

Nu stiu daca v-am fost un student antipatic sau simpatic

sau dac exist aa ceva. Nu mai conteaza acum.
Din toamna voi vrea sa fac ceva mai mult dect am
fcut in aceti primi 2 ani.
In mod cert dumneavoastra veti fi unul din cei pe care ii
voi agasa.
Ai fcut greeala sa va faceti placut de studenti.:)
V doresc o sear frumoas i generaii de studeni mai
nelepi dect mine.
Cu mult respect,

From: Luca
Sent: Monday, October 7, 2014 6:48 AM
To: Mircea Ioan Popa
Subject: Re: adeverinte

Domnule Profesor,
ansa pe care ne-ai dat-o de a participa n acest proiect este unica
pentru cariera noastr.
V mulumim ffff mult i abia ateptm s mai participm!
Cu respect,
Luca i Andrei

Adres link yahoo group

https://groups.yahoo.com/neo/groups/cerc_microbiologie_UMF/info

Adres link surs documentare

www.microbiologie.ro

Sfaturi ... n general ...

Sfaturi medicale ...
Sfaturi pentru studenii n anul II i mai mari ...

DAR

Colegii votri de din ultimii doi ani trecut mi-au IMPUS

o decizie.
Am i avem toat deschiderea ctre voi i pentru voi.

NS
Trebuie s ne artai c dorii aceasta.
Cu ct cerei mai mult, vei primi mai mult.
Cu ct ... ... ...

Doar de voi depinde!

Adres link yahoo group

https://groups.yahoo.com/neo/groups/cerc_microbiologie_UMF/info

Adres link surs documentare

www.microbiologie.ro

Sfaturi ... n general ... despre oricine i despre orice ...

-carta universitar
-regulament / regulamente
-a ntreba
-teama de examene i de anume examene ...
Sfaturi medicale ...

Sfaturi pentru studenii n anul II i mai mari ... Lista celor

aproape 90 (100) sfaturi

Pentru cluzire ...

OBSERVAI

NTREBAI
SPUNEI
ASCULTAI

Atunci cnd ncepei un lucru, ducei-l pn la

bun sfrit ...

MICROBIOLOGIE

Mircea Ioan POPA

mircea_ioan_popa@yahoo.com

www.microbiologie.ro

From:
Sent: 2 octombrie 2012 19:50
To: Mircea Ioan Popa
Subject:

Buna seara,
Dl. Profesor, va rog sa ma ajutati cu o problema de sanatate pt ca eu nu stiu ce sa
mai fac.
La sfarsitul lui februarie mi-am facut exudatul faringian si mi-a iesit prezent
Streptoccocul de grup C. Am luat Ospen si Eubiotics la sfatul medicului de
familie. Durerea s-a remis dar apoi a revenit.
Nu am mai mers la medic pt ca imi expirase asigurarea (am implinit 26 de ani).
In vacanta aceasta, am consultat un dr. de ORL din spitalul in care am facut
practica si acesta mi-a spus ca Ospenul pe care l-am luat a fost apa de ploaie si
ca tot din cauza lui am facut candidoza. Am repetat exudatul dar acesta a iesit
negativ si la Streptococ si la Candida. Am mai folosit Echinacea cu vit. C, Glicerina
boraxata cu nistatina si Fluconazol, dar durerea este tot mai accentuata, s-a extins
la nivelul uvulei si urechii drepte si am in continuare leziuni ale mucoasei linguale
cu depuneri albicioase.
Va rog ajutati-ma cu un sfat pt ca eu nu stiu ce analize sa mai fac si ce tratament sa
urmez.

From: Mircea Ioan Popa <mircea_ioan_popa@yahoo.com>

To:
Sent: Tuesday, October 2, 2012 7:56 PM
Subject: RE:

Sa mai intreb? De ce ai luat ospen pentru SGC?

Nu conteaza ca ai 26 ani, esti studenta la medicina. Nu vei beneficia de anumite
analize etc, dar consultul TREBUIE sa ti se asigure in mod colegial. Citeste carta
universitara care este afisata pe http://www.umf.ro/
Ai candidoza? De unde ai acest diagnostic?
Vino la INCDMI pentru analiza, dimineata la 7.30. Daca ajungi maine am sa vin cu
tine la laborator.
TCB
MP
From:
Sent: 2 octombrie 2012 20:25
To: Mircea Ioan Popa
Subject: Re:

Am luat Ospen pt ca doctorul mi l-a prescris.

Despre candidoza mi-a spus farmacistul.
Va multumesc pt ajutor, in dvs am incredere deplina.
Cu siguranta voi veni maine pentru analize. Pot sa si platesc, acum nu este o
problema pt ca am lucrat pe timpul vacantei.
Va multumesc mult pt tot,

Modele

Anti-modele

https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/med
icine/laureates/2016/press.html

Modele

Anti-modele

1.

From:
Subject: intrebare legata de un streptococ beta hemolitic
To: mircea_ioan_popa@yahoo.com
Date: Wednesday, September 30, 2009, 11:31 AM

Buna ziua,
Am o problema in familie legata de un streptococ si ma tot roaga sa
le explic ce e cu el dar problema e ca rezultatele exudatelor sunt
discordante si nu stiu exact ce sa cred.
EXSUDATE FARINGIENE, NAZALE, DIN ALTA PARTE?
Este posibil ca o persoana (varul meu) sa isi faca un exudat faringian
(corect facut- dimineata fara sa manance, sa bea, sa se spele si fara
sa ia antibiotice, la o clinica particulara),
EU V-AM SPUS CA DACA AS AVEA O PROBLEMA MICROBIOLOGICA MAS ADRESA LA INSTITUT, SAU LA BALS SAU LA BABES SI CAM ATAT. AI
IDEE CINE LUCREAZA PROBELE ACOLO? E CINEVA CUNOSCUT? AI
NUMELE DE PE BULETINUL DE ANALIZA?

Putea sa ii iasa la rezultat un streptococ beta hemolitic grup D...

GRUP D?
SAU GRUP A?
iar apoi intrega familie (sotie, copil, parinti) sa isi faca exudatul si sa
nu le iasa nimic?
DA, DE CE NU? NU E OBLIGATORIIE TRANSMITEREA ...
Totul a plecat de la faptul ca si el si ea aveau amigdalele marite si cu
puncte albe de puroi pe ele si s-au gandit sa vada ce si cum pentru a
nu ii transmite si copilului ceva.
ASTA E CORECT
El deja a luat 10 zile antibiotic oral (nu am retinut ce exact)
ASTA NU MAI E CORECT
si acum face tratament cu moldamin la 2 saptamani (la recomandarea
medicului de familie si a pediatrului).
ASTA POATE E CORECT, POATE NU E CORECT
EU MA GANDESC CA NU EXISTA ARGUMENTE SUFICIENTE PENTRU A FI
CORECT (DAR NU STIU REZULTATUL EXACT AL ANALIZEI)

Nu si-a facut ASLO pt s-a considerat ca va fi oricum crescut (eu la

momentul respectiv l-am sfatuit sa isi repete exudatul si sa isi faca si
un aslo). ASTA E CORECT
Acum banuiesc ca dupa atatea antibiotice e tartiv.
NU DIN "CAUZA" ANTIBIOTICELOR CI PENTRU CA NU AVEM TERMEN DE
REFERINTA! ORICUM, ASLO DE FACUT LA I CANTACUZINO SI NU
ALTUNDEVA, DACA ACOLO SE FOLOSESC METODELE "RAPIDE"
V-AM SPUS ASTA IN ANUL 2
Sotia lui a zis ca isi va repeta exudatul pt ea nu a luat tratament.
Intrebarea mea ar fi daca e posibil ca toate exudatele sa fi fost bine
facute si deci rezultatele sunt bune sau daca e mai plauzibil sa se fi
gresit primul exudat.
ORICE E POSIBIL
Si ar mai fi o intrebare, tratamentul chiar trebuie sa fie atat de serios?
Eu tineam minte ca streptococul B hemolitic grup A e cel periculos,
insa am citit pe medscape despre cel de grup D si parca zicea acolo ca
si acesta poate sa dea endocardita.

ASADAR ESTE D.
ATUNCI ... E O NAZDRAVANIE TOT CE S-A
INTAMPLAT PANA ACUM.
In plus, verii mei au 30 de ani, nu mai au varsta
riscanta pentru RAA iar copilul este mic (2 ani).
D NU ARE LEGATURA CU RAA!!!
SI O ULTIMA IDEE - DE CE NU MA INTREBI "MAI DIN
TIMP" SI ASTEPTI ATAT?

2.

M bucur c am gsit ntmpltor acest blog i acest

topic.
Sunt student la Facultatea de Moae i Asisten
Medical, la Moae.
Am fost f mndr cnd am intrat la moae, era un vis al
meu mai vechi
Iar de la aceasta facultate m ateptam la lucruri mari,
la generaii de moae pregtite temeinic. M-am nelat,
din pcate.

Am rmas cu un gust amar dup multe lp-uri, cursuri i ore de

practic n spitale
Iar un gust i mai amar mi l-a lsat faptul c am gsit peste tot n
jurul meu medici care nu au nici o legtur cu profesia aleas
Doar una conjunctural, poate.
Este f trist c eu, o student n anul 3 la FMAM, pot spune despre
un medic cu experien, care uneori coordoneaz secii ntregi din
spital, pot spune nu numai ca nu am ce s nv de la el, ci chiar c
a putea eu s-i indic ceva material de studiu.
Nu o spun cu arogan, ci doar cu amrciune
Exist i reversul, medici geniali, sau poate doar normali, dar care
prin contrast fac diferena, n faa crora m nclin, pe care i ascult
n conferine, la cursurile crora merg din iniiativ proprie

Sunt sigur c toate aceste lipsuri pornesc din facultate.

i nu pot dect s fiu recunosctoare c am avut printre
attea cursuri anoste, i unul excelent, cel de
microbiologie.
V mulumesc, pt c dei am picat prima dat, am reuit
s iau 9 a 2-a oar.
Sunt mndr de nota asta, dei stiu sigur c am dat mult
prea puin napoi fa de ce am primit.

Sunt dezamagit pt c am pornit cu un entuziasm f mare pe

acest drum, iar acum merg la cursuri cu un nod n gt,
frustrat de pierderea de timp (pe care l preuiesc f tare).

Ramn n aceast facultate doar pt a obine licena.

ntre timp m formez prin studiu individual, conferine
medicale, seminarii de formare ca educator prenatal,
workshopuri de comunicare, examene de certificare la nivel
internaional, activitai de voluntariat i organizare de
cursuri i evenimente.

mi doresc s avem ct mai muli tineri valoroi care s rmn in ar,

pt a mica lucrurile.
Pentru mine plecatul nu e o soluie, dei mi-a fost recomandat din
multe pri, inclusiv de ctre profesori, care aveau regrete ca au rmas
in Romnia, dar i-au trimis copiii afar, c doar nu era s-i ngrop n
cocina asta :(

Eu cred c este nevoie de noi aici, c putem contribui fiecare la

resuscitarea acestei ri.
Este adevrat c i confortul personal conteaz, eu am simit asta cel
mai tare comparnd educaia din Anglia, de ex, cu cea din Romnia.
Am 2 copii i mi-e f greu s gsesc ceva acceptabil pentru ei n sistemul
educaional actual, care este cel puin la fel de alterat ca i cel medical.
Dar, pt mine, sta e nc un semn c aa nu se mai poate, c este
necesar, c este urgent s se schimbe lucrurile i aici.

Eu am o speran pt orice sistem corupt pe

care l ntlnesc, i anume c lucrurile se pot
schimba, dac fiecare ncepe cu el nsui.
Eu vd i triesc schimbarea n jurul meu,
greu, ncet, dar sigur.
Este nevoie de oameni care s refac sistemul
medical, poate unii dintre voi vor fi printre cei
care vor avea dorina i puterea de a fi integri,
bine pregtii, motivai din interior,
mpotrivindu-se curentului general.

nchei prin a relata ultima mea experien n care mi-au fost

de mare ajutor cunotinele acumulate la cursul de
microbiologie.

Asta poate ar fi util i pt colegele mele, care au ironizat

utilitatea microbiologiei n profesia de Moa. (am folosit i pt
gravide sau mame ceea ce cunosc, ncercnd s combat o
recomandare evident greit, recomandnd un dr mai
pregtit)
Am ajuns la B cu fiica mea cea mic (2ani i 3luni avea
atunci) pentru: vom, diaree, T= 39,5 de 3 zile (scdea puin la
antitermice, dar urca apoi la loc) i somnolen, stare alterat.

Ne-au internat, au recoltat snge, ne-au dat recipiente pt

urin i materii fecale, apoi au vrut sa i administreze un
coktail de Ab.

Am ntrebat -pt ce?

Aa se procedeaza, de rutin sefa seciei mi-a explicat ca
ncearc s previn complicaiile.
Am cerut s ateptm un pic pentru primele rezultate de la
analize. Au venit n mai puin de 2 h.
Leucogram ok, PCR ok, VSH ok. Att am apucat s vd. Am
intrebat atunci- n-ar putea s fie o infecie cu Rotavirus?

Copilul tocmai a fost dus in colectivitate, de o spt. a nceput

grdinia
Am reuit s-i convingem (m-a ajutat prietena mea, rezident
pediatru) s ateptm i rezultatul la coprocultur,
coproparazitologic i la testul pt Rotavirus.
A 2-a zi, am avut acest rez: Rotavirus pozitiv. Nimic altceva.
Am plecat acas, regretnd c m-am internat acolo.
Data viitoare merg la IOMC, au alt politic privind
administrarea de Ab preventiv, de rutin.

Puin despre i din istoric

Microbiologie =
Bacteriologie +
Imunologie +
Micologie

Microbiologia = studiul unor organisme vii

dimensiuni foarte mici
vizibile doar la microscop (ME)

tiina microbiologiei este esenial pentru

sntate
meninerea sntii i
prevenirea mbolnvirilor.

Influene asupra speranei de via (rujeol, varicel,

rubeol, poliomielit, variol, oreion, cium, tifos
exantematic, tuberculoz, sifilis, difterie).

Dezvoltarea tehnologiei ADN - 1973

ex. tulpini de Escherichia coli sinteza unor structuri de
tipul anticorpilor

Primul microscop - Zacharias Janssen, 1590

Primele microorganisme descrise - Antony van

Leeuwenhoek, 1680
vnztor irlandez de mruniuri
a vrut s observe estura hainelor fine

Prevenirea bolilor
Edward Jenner, 1796
Semmelweis
Louis Pasteur (1822-1895)
descoperirea polarimetriei
fermentaia i putrefacia - cauzate de
organisme vii
vaccinare pentru prevenirea antraxului
tratamentul profilactic al rabiei / Joseph
Meister

Joseph Lister (1827-1912)

aplic n chirurgie descoperirile lui Pasteur
baza tehnicii chirurgicale aseptice

Ferdinand Cohn (1828-1898)

clasific bacteriile n genuri i specii
sprijin pentru Robert Koch

Robert Koch (1843-1910)

demonstreaz teoria microbian a bolii
dezvolt metoda pentru izolarea bacteriilor n
cultur pur
izoleaz bacilul antraxului (1876)
redacteaz postulatele lui Koch
pe baza lor studiaz bacilul Koch, bacilul
holeric etc

Postulatele lui Koch (1)

1. Microorganismele care determin boala trebuie s
poat fi identificate n toate cazurile de boal, n
relaie patologic cu simptomele i leziunile pe care
le determin;
2. Microorganismul trebuie s poat fi izolat de la
victimele bolii n cultur pur pentru studiul n
laborator;

Postulatele lui Koch (2)

3. Cnd cultura este inoculat la un animal susceptibil,
trebuie s reproduc boala (sau, cum s-a notificat
mai trziu, s induc apariia anticorpilor specifici la
noua gazd);
4. Microorganismul trebuie s poat fi izolat din nou n
cultura pur din infecia produs experimental.

Ilia Mecinikov
studiul fagocitozei
primul tratat de imunologie (1901)

Paul Ehrlich (1854-1915)

baza chimioterapiei antimicrobiene

Florence Nightingale (1820-1910)

ncepe activitatea n cursul rzboiului din
Crimeea (1854-1856)
primele cursuri i proceduri de nursing

Victor Babe (1854-1926)

elev al lui R. Koch i L. Pasteur

anatomopatolog i microbiolog
profesor la Budapesta
primul tratat de bacteriologie medical din lume,
mpreun cu A.V. C o r n i l (1885)
evideniaz proprietile neutralizante ale
serurilor imune
descoper corpusculii metacromatici ai bacilului
difteric (Babe-Ernst)
fondator al Institutului Victor Babe

Ion Cantacuzino (1863-1934)

a studiat la Paris Filozofia i Literele, tiinele
naturale i Medicina
profesor la Facultatea de Medicin din Bucureti
(1901)
a creat o adevrat coal de microbiologie
a nfiinat Institutul Ion Cantacuzino (1921)
- centru de cercetare tiinific fundamental i
aplicativ
- centru de nvmnt de specialitate
- instituie care a preparat i prepar seruri,
vaccinuri i alte produse biologice utile n
diagnosticul bolilor transmisibile

Alexandru Sltineanu (1873-1939)

a organizat nvmntul universitar de
microbiologie la Iai
cercetri n domeniul febrei tifoide, tuberculozei,
tifosului exantematic etc
Constantin Ionescu-Mihieti (1883-1962)
a abordat teme importante n domeniul
virusologiei, bacteriologiei, parazitologiei,
imunologiei, hematologiei, anatomiei patologice
i epidemiologiei
a avut contribuii deosebite n studierea
mycobacteriilor i enterovirusurilor

Mihai Ciuc (1883-1969)

a dezvoltat activitatea tiinific n domeniul
bacteriologiei i epidemiologiei, experimental,
terapeutic i clinic
a studiat mpreun cu Jules Bordet fenomenul
lizogeniei
a avut contribuii deosebite n domeniul malariei
Dumitru Combiescu (1887-1961)
a cercetat capitole majore ale patologiei
infecioase (febra tifoid, febra recurent,
dizenteria, tetanosul, antraxul, gangrena gazoas
etc)
a avut contribuii deosebite n domeniul
rickettsiozelor i leptospirozelor

Aspecte administrative

http://health.dir.groups.yahoo.com/group/cerc_microbiologie_UMF/

Files
Links

www.microbiologie.ro

http://health.dir.groups.yahoo.com/group/cerc_microbiologie_UMF/

PS. Pentru cei care trec -pasager- prin acest site, continuam sa
avem (in ciuda faptului ca nu au existat reactii in ultimele
luni):
- o recomandare = sa viziteze macar rubrica LINKS
- o rugaminte = sa isi aduca contributia, macar si putin, cu
sfaturi pentru imbunatatirea informatiilor, aducere la zi si
orice lucru care ar putea fi de utilitate pentru cititor.

STRUCTURA CELULEI BACTERIENE

PILI

CITOPLASMA

CAPSULA

FLAGEL
RIBOZOMI

PERETE BACTERIAN
ADN
MEMBRANA CITOPLASMATICA

DIFERENE NTRE CELULELE EUCARIOTE I PROCARIOTE

Celule procariote
(bacterii)
NUCLEU

Celule eucariote
nucleu tipic cu nucleol si
membrana nucleara
mai multi cromozomi (ct.
functie de specie

contine steroli
MEMBRANA CITOPLASMATIC
ORGANITE CELULARE
prezente: mitocondrii, lizozomi,
RE, aparat Golgi etc
RIBOZOMI
80S
DIVIZIUNE CELULAR

Indirecta (mitoz)

CAPSULA

absent

PERETE CELULAR

absent

DIFERENE NTRE CELULELE EUCARIOTE I PROCARIOTE

Celule procariote
(bacterii)
NUCLEU

MEMBRANA CITOPLASMATIC
ORGANITE CELULARE

RIBOZOMI

Celule eucariote

material nuclear (nucleoid)

fr membrana nucleara
cromozom unic, molecula
circular inchisa de ADN

nucleu tipic cu nucleol si

membrana nucleara
mai multi cromozomi (ct.
functie de specie

nu contine steroli (exceptie

Mycoplasma )

contine steroli

absente

prezente: mitocondrii, lizozomi,

RE, aparat Golgi etc

Unele celule poseda sisteme

membranoase
(mezozomi, lamele
fotosintetizante) provenite din
membrana citoplasmatica

70S

80S

DIVIZIUNE CELULAR

Direct (amitoza)

Indirecta (mitoz)

CAPSULA

prezent facultativ

absent

PERETE CELULAR

prezent (lipsete la

absent

Mycoplasme si forme L)
Componenta caracteristic =
peptidoglicanul (heteropolimer
avand ca baza acid N acetil
muramic si Nacetil glucozamina)

MORFOLOGIA BACTERIAN

Dimensiunea medie bacterian este de 0,5-1 m grosime i 3-6 m lungime.

Staphylococcus aureus : 0,8-1 m

Bacillus anthracis lungime: 3-10 m, grosime 1-1,3 m

n culturile mai vechi dimensiunea bacterian este mai mare dect cea obinuit pentru
specia respectiv.
Volumul celulelor bacteriene este mic, astfel nct raportul suprafa volum este mare,
implicnd o cretere semnificativ a suprafeei de contact ntre celula bacterian i mediul
exterior favoriznd astfel schimbul rapid i n cantitate mare de substane la acest nivel.
Forma bacteriilor este diferit n funcie de specie:

Prezena peretelui bacterian rigid determin apariia bacteriilor diferite ca form.

Bacteriile lipsite de perete, Mycoplasma, formele L (celule care au pierdut peretele

n condiii naturale sau de laborator sub aciunea unui factor inductor) sunt caracterizate de
un pleomorfism accentuat.

Clasificarea bacterian n funcie de form

* Coci (bacterii sferice):

form rotund, ex.Staphylococcus aureus

form lanceolat, ex. Streptococcus pneumoniae (pneumococul)
form reniform, ex. Neisseria meningitidis (meningococul)

*Cocobacili (forme intermediare ntre coci i bacili): ex. Haemophilus influenzae

* Bacili (bacterii cilindrice, bastonae drepte sau uor incurbate):
capete rotunjite, ex. Bacillus subtilis
capete drepte, ex. Bacillus cereus
* Vibrioni (bacterii cilindrice curbate): ex. Vibrio cholerae
* Spirili, Spirochete (bacterii n form de spiral):
corp flexibil, subire, ex. genurile Treponema, Leptospira, Borrellia
corp rigid, ex. genul Spirillum
* Actinomicete (bacterii care n stadiul de culturi tinere formeaz filamente lungi, ramificate
asemntoare miceliilor).
n culturile btrne aspectul bacteriilor se modific att ca form ct i ca dimensiune aprnd
formele de involuie .
Aceste forme NU modific specificitatea bacterian (nsmnate pe mediu de cultur adecvat,
proaspt, dau natere unor bacterii tipice speciei respective).

GRUPAREA BACTERIILOR: COCI

DISPUNERE: gramezi, (Staphylococcus)

lanturi, Gram+ (Streptococcus)

diplo, Gram- (Neisseria

meningitidis)
BACILI , imagine de ME

B: BACILI, SPORULATI (a,b), NESPORULATI (c )

a) Bacillus sp,

b)Clostridium tetani

c) C. diphteriae

COMPONENTE BACTERIENE

CONSTANTE:
- peretele bacterian
- membrana citoplasmatic
- citoplasma
- nucleoidul (nucleul)
- ribozomii

FACULTATIVE
- capsul
- flageli
- pili
- spor
- incluzii citoplasmatice

STRUCTURA PERETELUI BACTERIAN

Unitatea funcional - peptidoglicanul
Gram +

Gram -

STRUCTURA PERETELUI LA BACTERIILE Gram -

STRUCTURA LPZ (Component esenial al membranei externe la bacteriile Gram -)

Lipid A: activitate endotoxic, core, antigenul somatic O (50-100 uniti zaharidice repetitive)

STRUCTURA PERETELUI LA BACTERIILE GRAM MEMBRANA EXTERN

LPZ este alctuit din 3 uniti distincte:

lipidul A - fosfolipid responsabil de efectul toxic
un miez (core) polizaharidic alctuit din 5 zaharuri legate prin ketodeoxiocutonat (KDO) la lipidul A
un polizaharid extern (outer polymer = antigenul somatic O) alcatuit din
mai mult de 25 unitati repetitive de 3 pana la 5 zaharuri.
miez

Lipidul A

Ag O

Rolurile peretelui bacterian:

- prin rigiditate asigur forma caracteristic (coci, bacili etc);
- asigur rezistena bacteriei (ex. la variaii de presiune);
- rol antigenic (carbohidratul C la streptococ, antigenul O -lipopolizaharidic, n cazul bacteriilor
gram-negative etc);
- prezint receptori, de exemplu pentru bacteriofagi;
- are rol n diviziunea bacterian participnd la formarea septului transversal;
- la nivelul lui pot aciona unele antibiotice (exemplu beta-lactaminele, vancomicina, Dcicloserina).

MEMBRANA CITOPLASMATIC

Grosime 7-10nm
Modelul mozaicului fluid (dublu strat fosfolipidic + proteine globulare)
Nu conine steroli (excepie Mycoplasma)
Responsabila de producerea de energie (realizata in mod obinuit la nivelul
mitocondriilor celulelor eucariote)
Interior cptuit de proteine filamentoase actine-like ce asigur forma
bacterian dar particip i la formarea septului de diviziune

Rolul membranei citoplasmatice

diviziunea celulara (contribuie la formarea septului de
diviziune),
sediul activitatii enzimatice al celulei bacteriene
contine
enzime
ale
metabolismului
respirator
(citocromi),
participa la procesul de sinteza a precursorilor
peretelui celular,
locul de actiune al unor antibiotice

Rolul membranei citoplasmatice

bariera osmotica (regleaza schimburile intre celula bacteriana si mediul extern ) prin
difuziune pasiva cat si prin procese active specifice.
Difuzia pasiva
realizata lent, nespecific, fara consum de energie, pana la echilibrul osmotic al
fiecarei molecule
molecule hidrofobe mici, apa, molecule lineare i
membranei, molecule mai mici decat glicerolul

cele solubile n mediul lipidic al

Rolul membranei citoplasmatice

Proteaze membranare
permeaze

Transportul unei singure substante intr-un sens; 2 subst in 2

sensuri diferite; 2 subst in acelasi sens

moleculele mai mari dect

glicerolul necesit sisteme
specifice de transport
(proteine integrate ale
membranei
plasmatice,
care au proprietatea de a
lega substanele dizolvate
de o parte a membranei i
de a le transporta pe
cealalt parte, unde le
elibereaz).

Rolurile membranei citoplasmatice:

- filtru selectiv (rol n permeabilitate i transport);
- conine enzime ale metabolismului respirator (de exemplu citocromi);
- sediul majoritii activitilor enzimatice ale celulei bacteriene (ex. n procesele de
biosintez);
- rol n diviziunea celular, contribuind la formarea septului transversal;
- implicat n chemotaxie prin receptorii de pe suprafaa sa;
- asupra membranei pot aciona anumite antibiotice (de exemplu polimixinele).

CITOPLASMA

sistem coloidal = 80% ap + diferite tipuri de molecule i ioni

macromolecule proteice (enzime), A D N, ARNm, ARNt
molecule mici care reprezinta sursa de energie, precursori ai
macromoleculelor, metaboliti sau vitamine
incluzii glicogen; incluziile de polifosfat sunt rezerve de PO4 si de
energie (polimeri de metafosfat) la Corynebacterium

ioni si cofactori: K+, NH4+, Ca++, Fe++ ,Mg++ , Mn++ , Co++ ,Cu++ , Mo++,
Ni++, Zn++ , SO4, PO4--ME: 2 zone:

o matrice amorfa cu ribozomi, granule, metabolii si plasmide

n interior regiunea nucleoidului compus din A D N.

Ribozomii:

Ribozomii:
- au form sferic
- mrimea depinde de concentraia ionilor Mg2+ i K+.
Pot aprea liberi n citoplasm SAU legai de faa intern a membranei.
Din punct de vedere chimic conin circa 65% ARNr (ribozomal).

Au constanta de sedimentare de 70 uniti Swedberg i sunt constituii din dou subuniti de

cte 30 S i respectiv 50 S.

Ribozomii (2):
ntre cele dou subuniti se formeaz un canal prin care trec moleculele de ARNm (mesager)
n cursul sintezei proteice.
ntr-o bacterie cu dimensiuni medii, n faza de cretere activ, se sintetizeaz circa 500
ribozomi / minut.
Ribozomii au rol esenial n procesul de biosintez proteic.
Au tendina de a se grupa n polizomi (poliribozomi) cu eficien mai mare n biosinteza
proteic.


biosinteza proteica implic iniial transcrierea informaiei genetice pe
ARNm, care va transporta aceast informaie de la genom la nivelul
ribozomilor, sub forma unei copii complementare

sinteza ARNm este catalizat de transcriptaza (ARNpolimeraza ADNdependent)

traducerea mesajului genetic are loc la nivelul ribozomilor de ctre ARNt

care transport aminoacizii la locul de sintez al proteinelor

poliribozomii sintetizeaz concomitent mai multe molecule proteice pe

aceeai molecul de ARNm.

Nucleul:
Masa nuclear vine n contact direct cu citoplasma.
Este localizat n partea central a celulei.
Conine ADN, nu are nucleoli.
Unicul cromozom bacterian este alctuit dintr-o singur molecul de ADN dublu catenar, cu
aspectul unui fir lung (1000-2000 m), nchis ntr-un inel i replicat pe el nsui.
Replicarea cromozomului bacterian se face printr-un mecanism semiconservativ.
Nucleul deine informaia genetic necesar proceselor vitale de cretere i multiplicare.

Replicarea ADN se face printr-un mecanism semiconservativ (fiecare

molecul nou format conine un lan polinucleotidic din molecula
parental i un lan polinucleotidic nou format)
Nucleoidul deine informaia genetic necesar proceselor metabolice
ce asigur creterea i multiplicarea bacterian.

Clasificarea plasmidelor:
1. plasmide care codific rezistena la ageni antibacterieni:
- factorii R;
- plasmidele de rezisten la UV etc.
2. plasmide care codific sinteza unor ageni antimicrobieni:
- factorii Col etc.
3. plasmide de patogenitate care codific sinteza de:
- hemolizine;
- factorii de colonizare;
- enterotoxine etc.
4. plasmide care codific enzime ale unor ci metabolice particulare;
5. plasmide criptice ...
6. factorul F (factorul de sex, factorul de fertilitate)

CAPSULA BACTERIAN (adevarata / slime layer)

Factor de virulen: structura polizaharidic n marea majoritate / polipeptidic (Bacillus
anthracis)
Favorizeaz aderena la alte bacterii i esuturi ale gazdei (ex. Streptococcus mutans- caria
dentar).

CAPSULA BACTERIAN (adevarata / slime layer)

Factor de virulen: structura polizaharidic n marea majoritate / polipeptidic (Bacillus
anthracis)
Favorizeaz aderena la alte bacterii i esuturi ale gazdei (ex. Streptococcus mutans- caria
dentar)
Evideniat ca un halou necolorat: tu de China, coloraia Hiss, albastru de metilen, reacia de umflare a
capsulei
EVIDENIEREA CAPSULEI PRIN REACIA DE UMFLARE A CAPSULEI (Streptococcus pneumoniae)

Roluri:
- factor de virulen, mpiedicnd fagocitarea bacteriei i favoriznd
invazivitatea;
- permite aderarea unor bacterii (rol de adezin);
- barier protectoare fa de bacteriofagi, protozoare;
- conine substane cu specificitate antigenic (de specie sau de tip) - antigenul
K. Ex, n cazul S. pneumoniae exist peste 85 tipuri antigenice capsulare.

FLAGELII: structur proteic flagelina, ancorai de membrana citoplasmatic

prin crlig i corp bazal
- structur helicoidal rsucit
- asigur motilitatea bacterian

carlig

Localizarea flagelilor

peritrichi

monotrichi

lofotrichi

Roluri:
- n mobilitate (vitez de circa 50 m / secund);
- antigenic (datorit structurii proteice- antigenul H);
- n clasificarea bacteriilor (prin numr i distribuie).
Dup localizarea i numrul flagelilor, bacteriile pot fi:
- monotriche (un flagel la o extremitate), ex. V. cholerae;
- lofotriche (un mnunchi de flageli la o extremitate);
- peritriche (mai muli flageli dispui de-a lungul suprafeei bacteriene), ex. E. coli, P.
mirabilis, S. typhi.

FIMBRIILE/ PILII
Structur proteic = piline
- nu au structur rsucit i sunt mai rigizi
- mai mici n diametru n comparaie cu flagelii
- favorizeaz aderena la esuturi sau alte celule (denumite adezine, lectine, agresine)
F pili: pili de sex, codificai de plasmidul F (asigur transferul unor segmente din
cromozomul bacterian ntre bacterii / conjugare bacterian)

SPORUL BACTERIAN - FORM DE REZISTEN

2 Genuri: Bacillus, Clostridium (bacili Gram+)
- Structur deshidratat, conine o copie complet a cromozomului, concentraie minim de
ap (legat), proteine i ribozomi
- Concentraie crescut de calciu legat de acidul dipicolinic
- Are membrana intern, 2 straturi de peptidoglican, nveli proteic extern keratin like,
refractil la microscop
- Localizare central / subterminal cu diametrul <dect cel al celulei: Bacillus anthracis
> dect cel al celulei: Clostridium tetani
- Vizualizat cu coloraia verde malachit
- Distrus prin autoclavare
exosporium

ADN

Invelis extern
cortex

perete
ribozomi

www.microbiologie.ro

ntrebri ?