Activitati de stimulare a simturilor:

0 6 luni
Dupa baie, folosind eventual putin ulei de corp sau crema, masati pielea
pruncului, desenand forme pe spatele acestuia. Vorbiti-i despre ceea ce faceti.

Suflati spre diferite parti ale corpului, numindu-le de fiecare data.

Gadilati-l usor cu un fulg.

Prindeti pe pereti sau pe marginile patutului imagini contrastante. In primele

cateva luni de preferat in alb si negru. Ochiul sau recepteaza la inceput doar
contrastele puternice.
Spalati trupul pruncului folosind diverse texturi (burete, carpa, prosop) si
diverse tipuri de sapun: solid, lichid, sapun facut spuma.
Vorbiti-i si cantati-i cat mai des. Puneti-i muzica in surdina, genuri cat mai
diferite, dar nu foarte turbulente. Daca in timpul sarcinii i-ati cantat un cantecel,
incercati sa i-l cantati si acum, mai ales in momentele sale de neliniste.
Faceti zgomot cu diverse obiecte in apropierea urechii sale pentru a-l determina
sa isi intoarca capul spre directia sunetului. Folositi diverse obiecte: clopotei,
maracas, loviti usor cu o lingurita obiecte din lemn, sticla, metal etc.
Stabiliti un contact vizual cu pruncul vostru. Incercati sa faceti acest lucru din
diverse pozitii.
Asezati-l dezbracat pe o suprafata foarte moale: blanita de oaie, o patura
tricotata dintr-o lana moale etc.
In ce priveste mirosul, nu il expuneti mirosurilor puternice. La aceasta varsta
mirosul sau se afla intr-o etapa incipienta a dezvoltarii si aromele puternice sau
chimice ii pot afecta simtul mirosului pentru tot restul vietii.
Despre gust: laptele matern este suficient pentru varsta lui, nu ii mai trebuie
nimic altceva.

 Plimbati-l cat mai mult in aer liber (in locuri cu verdeata si curate): lumea
inconjuratoare este plina de stimuli pentru un prunc care isi deschide simturile catre
lume.
6 12 luni
Daca temperatura o permite, lasati pruncul cat mai mult timp descult. Puneti-l
sa calce pe suprafete de diverse texturi: nisip, iarba, lemn, un covor moale etc.
Cautati sticle cu capac sigure pentru prunc in care puneti diverse tipuri de
seminte si lasati-l sa le agite pentru a asculta diversele tipuri de sunete produse de
acestea.
Procedati in acelasi fel si pentru stimularea vizuala, punand in sticle folii colorate
si transparente, lichide de diverse culori sau de diverse densitati etc.

Faceti baloane de sapun si invatati-l treptat si pe el sa sufle.

Puneti-i la dispozitie recipiente de diverse forme si marimi cu capac sau fara pe

care sa le poata manipula si introduce unul in altul.
Imitati sunetele produse de animale si invatati-l sa repete. Aratati-i in acelasi
timp o imagine cu animalul respectiv si numiti-l.

Faceti vocalize si determinati-l sa va imite.

Atunci cand gatiti, lasati-l sa simta mirosul fiecarui ingredient si apoi al felulului
de mancare obtinut.
Lasati-i la indemana obiecte pe care sa le poata folosi pentru a produce zgomot:
linguri, farfurii din metal sau lemn etc.
Prindeti-i de incheieturile mainilor sau picioarelor clopotei de mici dimensiuni,
in asa fel incat la fiecare miscare sa produca un sunet.
Pictura cu diverse texturi si materiale care nu prezinta pericol daca sunt
inghitite: compot, jeleuri, budinca, faina etc.
1-2 anisori
Faceti diferenta impreuna cu pruncul intre cald si rece: puneti-l sa atinga o
bucata de gheata si apoi sa puna mana intr-un vas cu apa calduta, de exemplu. Atunci

cand vreti sa ii aratati ca o suprafata este rece, rugati-l sa isi atinga gatul sau burtica
pentru a compara.
Puneti-l sa calce pe suprafete de diverse texturi: nisip, iarba, lemn, un covor
moale, pietre, seminte (de porumb, grau, fasole etc.), sticla etc. (In plus: o metoda de
a scapa de platfus este aceea de a tine copilul in echilibru cu talpile perpendiculare pe
o sticla asezata pe podea. Repetati acest exercitiu de mai multe ori)
Faceti un album de fotografii cu fiintele (oameni sau animale) sale familiare si
lasati-l sa se joace in voie cu el vorbindu-i din cand in cand despre imaginile din
cuprins.
Folositi o veioza sau o lanterna intr-o camera intunecata si jucati-va cu lumina si
umbrele astfel create.
Cumparati magneti pentru frigider cu animale sau alte imagini prietenoase si
lasati copilul sa se joace liber cu acestia.
Puneti intr-o punga opaca diverse lichide, de diverse densitati si lasati copilul sa
introduca mana in el si sa le amestece. Lasati-l apoi sa vada ce se afla inauntru si
puneti-i la dispozitie o suprafata pe care sa lase urme cu mainile ude.
Lasati-i la dispozitie in permanenta carti si reviste potrivite cu varsta lui, chiar si
reviste si carti vechi de-ale parintilor.
Pictura cu diverse texturi si materiale, folosind diverse instrumente clasice sau
neconventionale: pensule de diverse forme si dimensiuni, bureti, carpe, pungi etc.
Faceti spuma deasupra apei dintr-un vas in care ascundeti obiecte si cereti-i
copilului sa le caute.
Modelaj folosind diverse materiale: lut, plastilina, coca .. Puneti-i la dispozitie o
cantitate maricica de material si o suprafata mare de lucru.
2-3 anisori
Lasati copilul sa isi unga singur pielea cu o crema. Nu va proceda intocmai
precum oamenii mari, dar pentru el va fi o experienta tactila foarte interesanta.
Oferiti-i la baie obiecte cat mai diferite intre ele: stropitoare, linguri, sita,
polonic, castroane etc. Alegeti obiecte care nu se pot sparge si care nu sunt ascutite.

 Indemnati-l sa atinga obiecte care vibreaza: aspiratorul, aparatul de masaj,

masina de spalat etc.

Jucati-va cu spuma in baie, aruncati cu ea pe pereti sau faceti forme pe faianta.

In bucatarie, puneti-i la dispozitie diverse legume, fructe, alimente de diverse

texturi si invitati-l sa le atinga, sa le stranga in palma, sa le stoarca, sa le miroasa, sa
le guste etc.
Daca aveti alimente solide, precum faina, orez, paste, malai, gata sa expire sau
expirate, puneti-le intr-un vas si ascundeti inauntru diverse obiecte pe care cel mic va
trebui sa le descopere (puteti proceda in acelasi mod folosind nisip curat).
Asezati-va impreuna in fata unei oglinzi si mimati diverse stari sufletesti. Rugatil pe pitic sa va imite.
Aratati-i borcane si plicuri cu condimente si indemnati-l sa le miroasa sau chiar
sa le guste. Numiti de fiecare data planta pe care i-o aratati.

Invatati-l jocuri tactile. Exemplu: Ciresica are mere.

3-4 anisori
Legati-l la ochi si puneti-l sa guste din diverse alimente pe care va trebui sa le
recunoasca. Adaugati si un aliment nou sau ceva ce nu este neaparat de mancare, dar
nu este nici periculos. De exemplu, pamant. Apoi inversati rolurile daca mai aveti
curaj.
Indemnati-l sa miroasa alimentele pe care le cumparati impreuna de la piata, de
la brutarie sau de la magazin. (Fructele cele mai coapte si gustoase sunt cele prin
coaja carora se simte cat mai puternic parfumul de fruct copt. Aratati-i acest lucru.)
Cumparati tempera sau guasa de diverse culori sau doar culorile primare (rosu,
galben, albastru) si pregatiti-va de o distractie foarte murdara. (Va recomand sa faceti
asta vara cand e foarte cald si totul se poate curata mai usor: si copilul si casa.)
Asadar: alegeti un loc de desfasurare (un spatiu cat mai mare si gol), eventual puneti
o folie pe jos pe care asezati cartoane (foi duplex), foi mari de hartie si culorile diluate
cu apa in cateva castroane. (Aranjati spatiul impreuna). Dezbracati-l in slip si lasati-l
sa picteze cu corpul pe suprafetele puse la dispozitie. Daca va tine, alaturati-i-va.

 Agatati pe un perete foi de hartie sau de carton, stingeti lumina si, folosind o
veioza rotativa sau o lanterna, desenati cu un creion umbrele lasate pe hartie. (Puteti
face portrete din profil foarte frumoase.)
Faceti baloane de sapun si incercati sa le suflati de la unul la altul. Puteti folosi in
acest scop un balon din cauciuc subtire sau un fulg.
4-5 anisori
Puneti intr-un saculet opac obiecte de diverse forme, dimensiuni, texturi,
greutati, realizate din materiale diferite si rugati copilul sa le pipaie, descrie,
numeasca.
Desenati forme, cifre, litere in materiale de diverse texturi: nisip, zapada, gheata,
pamant, budinca etc.
Legati-l la ochi si puneti-i la dispozitie diverse mirosuri pe care trebuie sa le
ghiceasca. Alegeti dintre cele familiare sau mai putin familiare.
Legati-l la ochi si produceti diverse sunete din diverse locuri ale incaperii.
Copilul trebuie sa ghiceasca ce obiect produce sunetul respectiv si de unde anume
(din spate, din fata, din stanga, din dreapta etc.)
Jucati-va de-a v-ati ascunselea cu ajutorul sunetelor. Copilul trebuie sa va
gaseasca urmand directia din care se aude sunetul pe care il produceti.

Activiti de stimulare n cadrul ariei ocupaionale:

A) i strnge pumnul foarte frecvent
Nu-i desfacei degetele cu fora, chiar dac copilul are un reflex de strngere i i pliaz
degetele peste orice obiect care i se pune n mn. Atunci cnd i deschide singur, n
mod firesc degetele, punei-i n mn obiecte de grosimi diferite. Treptat tragei din mn
obiectul pe care l ine pentru a strnge i mai mult degetele. Stimulai copilul s
deschid i s inchid palma. Dac nu este prea strns, deschidei palma copilului i

gdilai-l uor n palm. Trecei peste partea opus palmei diverse materiale. Jucai-v
cu mna i cu degetele copilului: suflai peste ele, tragei uor; punei-le pe obraz sau
gur pentru a simi respiraia, cldura, micarea.
B) Mic doar puin ochii pentru a urmri o persoan
n cazul n care copilul are dificulti de fixare i urmrire, se poate folosi un chibrit sau o
lumin intermitent. Micai lumina ncet pentru a-i atrage atenia. Aceste exerciii se pot
face n ncperi obscure unde lumina direct este mult mai bine pus n eviden: micai
o lumin pe mna sa ntins i cu capul orientat spre mn, astfel nct acesta s
surprind licriri.
C) Mna frecvent deschis: slab reflex de apucare
Dac copilul ine n mn o jucrie sonor fr a o privi putei s-i batei uor n palm cu
diverse obiecte (perie de pr, obiecte din blan) pentru a avea un feedback senzorial,
dar nu i le lsai n mn mai mult de cteva minute. innd seama de preferinele
vizuale i tactile ale copilului, oferii-i la nceput mai muli stimuli vizuali i tactili de o
anumit form. n cazul n care simul olfactiv nu este afectat se poate pune pe masa de
lucru un obiect parfumat, care l va stimula .

Stimulare auditiva

1. Jucarii fosnitoare, diferite tipuri de zornaitori (acestea i-au placut foarte mult).

2. Jucarii muzicale si luminoase (nu cred ca e nevoie sa repet cat le adora si cat de mult au
stimulat-o). Foarte mult i-a placut mobilul acela de bebelusi de agatat deasupra patului. Din
pacate, m-am trezit tarziu sa il cumpar, cnd ea deja incepuse sa apuce obiectele suspendate,
asa ca nu s-a bucurat decat cateva luni scurte de el.
3. Muzica pentru copii, cantata de copii- citeam undeva ca bebelusii nu raspund la melodie,
cat raspund la ritm. Muzica pentru copii pe care o avem noi are ritmul alert si foarte accentuat.
Puteti asculta aceasta muzica interactiv, zornaind clopotei, batand in palme, dansnd, etc.
4. Muzica clasica va povesteam la un moment dat despre efectul Mozart si despre importanta
muzicii clasice pentru creier.
5. Muzica setata pe frecventa vocii umane este un exercitiu pe care il avem de la NACD, cu
niste CD-uri speciale (deocamdata pe folosim doar pe cele de ascultare pasiva) care ajuta
creierul sa fie atent la frecventa vocii umane si sa o separe dintre mai multe zgomote
inconjuratoare, pentru a facilita intelegerea mesajului vorbit.
6. Exercitii de procesare secventiala auditiva pentru aceasta noi avem tot CD-uri de la
NACD, dar puteti face si voi acasa exercitii. De exemplu, daca copilul de un an, doi, are o
procesare secventiala de 1 (va dati seama de asta pentru ca indeplineste o singura comanda),
puteti sa incepeti sa exersati pentru 2 : 4 serii de cate 2 sunete (doua lovituri, sunete scoase cu
vocea dvs, batai in obiectele din jur, etc.), iar la a 5-a serie asteptati cateva secunde pentru
bataia finala. Ceva de genul acesta: pac-pac, pac-pac, pac-pac, pac-pac, pacpac. Faceti asta
de mai multe ori pe zi, alternnd sunetele (jucarii, obiecte lovite, vocea dvs.). Puteti cere sa
comunice copilul in propozitii de doua cuvinte; de exemplu: daca el cere apa, dvs. sa ii cereti sa
spuna da-mi apa. Puteti sa ii cereti sa arate doua imagini pe o carte: Arata-mi norul si
avionul. Explicati-i in doua cuvinte: daca ii aratati o poza, spuneti-i oaia alba/ mica/ dragalasa,
nu doar oaia. Aceleasi exercitii sunt utile daca vreti sa treceti de la o procesare de 3 la 4, samd.
Daca sunteti consecventi cu ele, vor da rezultate.
7. Exploram sunete cu oale, capace si ustensile de bucatarie. Imi amintesc cnd S. era mic si
se vedea din el doar jumatatea posterioara, restul era adancit in dulapul cu oale. Cat de mult s-a
jucat cu ele! Cati inca nu manifesta interes si nici nu prea am lasat-o pe jos in buctarie, dar
saptamana trecuta i-am adus oale, capace, linuri de lemn, metal si plastic, un tel, si altele de
genul, pentru a ne juca cu sunetele produse de acesteinstrumente.

8. Instrumente muzicale mici sau de jucarie cu zelul regasit pentru stimularea senzoriala,
am adus instrumentele muzicale de jucarie care s-au adunat prin casa (maracas, un fluier,
unwindchime, o tamburina, etc.) si ne-am jucat cu ele, exersnd in acelasi timp procesarea
secventiala asa cum v-am povestit mai sus. Cati a fost fascinata.

9. Instrumente muzicale mari ori de cate ori avem ocazia, o lasam pe Cati sa zdrangane la un
pian sau o pianina. Cati adora asta si ar putea sta cate jumatate de ora sa apese pe clape. Nu
am incercat cu altceva, insa cred ca si o chitara sau o toba i-ar placea la fel de mult.
10. Vocea dumneavoastra eu nu cnt foarte bine, insa asta nu ma opreste sa nu insotesc
unele activitati zilnice (masa, unele exercitii) cu cate un cantecel. E interesant sa vad ca ea
reactioneaza la unele cantecele, pe cnd altele o lasa rece. E mai cooperanta daca ne jucam
cantand, decat daca o facem in liniste. Cantecele, asa cum sunt ele, o nveselesc si ii prelungesc
rabdarea.
Cu copii tipici mai mari puteti face tot felul de jocuri de stimulare a atentiei auditive: cnd iesiti
afara puneti-l sa stea 5 minute cu ochii inchisi si sa va enumere ce aude. Jucati telefonul fara fir,
jocul tacerii, invatat-i cum e treaba cu sunetele, vibratiile, aparatul auditiv, ascultati adaptari
radiofonice ale povestilor si cititi cu glas tare, si mai ales faceti exercitii de imbunatatire a
procesarii secventiale auditive. Foarte multe din deficientele de invatare ale copilului scolar tin de
incapacitatea lui de a procesa la un nivel adecvat varstei, de faptul ca nu aude sau nu vede cum
trebuie. Un copil diagnosticat cu ADHD este de fapt un copil de 5-6-7-8 ani care are procesarea
secventiala a unui copil de 2 ani. E inuman sa ceri unui copil de 2 ani sa stea 6 ore in banca
linistit. Ei bine, acelasi lucru il facem cu copiii mai mari dar care nu proceseaza la nivelul varstei
lor. Vestea buna e ca lucrul acesta se poate schimba cu exercitii si efort constant din partea
copilului si al parintelui.