Paralela plumb/lacustra

Poezia Plumb a aprut in 1918 in fruntea volumului cu acelai nume. Poezia

Lacustr face parte din acelai volum. Plumb este considerat o capodoper a
creaiei bacoveniene i o culme a simbolismului romnesc, iar Lacustr reprezint
o emblem a viziunii artistice bacoveniene, exprimnd o stare de spirit, intr-o
atmosfer specific unei realiti poetice originale.
Tema poeziei Plumb este moartea iminent, obsesia poetului fa de moarte.
Tema poeziei Lacustr nu difer prea tare. Aceasta reprezint starea de alert i
incertitudine pe care o triete poetul in faa morii care e o realitate absolut.
Discursul poetic al poeziei Plumb este conceput sub forma unui monolog tragic in
care poetul exprim o stare sufleteasc disperat, lipsit de orice speran. Poezia
este alctuit din dou catrene, care corespund celor dou planuri ale realitii:
realitatea exterioar, alctuit din cuvintele cimitir, cavoul simboluri ale unui
univers rece, ostil, care l mpinge pe poet la izolare i disperare i realitatea
interioar, sufleteasc, deprimant care nici iubirea invocat cu disperare nu este o
ans de salvare. Lacustr este alctuit din patru catrene care la fel corespund
celor dou planuri ale realitii: realitatea exterioar specificat prin cuvintele
locuinele lacustre, scnduri ude, podul, piloii grei i realitatea interioar in
care predomin: snt singur, tresar prin somn, i parc dorm, simt,
tresrind, ateptnd.
In poezia Plumb exist un motiv esenial: moartea, redat prin sicriu, mort,
somn, dormea adnc, cavou, coroane, era frig, era vint. Celelalte motive
amorul, tristeaea singurtatea sunt secundare, dar ajut la reliefarea ideii
eseniale de alunecaare inevitabil spre moarte, neant.
Cuvntul-cheie al poeziei este plumb, care are valoare de simbol, repetiie i
epitet. In exprimarea sicriele de plumb sugereaz cderea, imposibilitatea
zborului i a salvrii.
Prima strof definete un univers rece, strin, in care poetul triete sentimetnul
singurtii tragice: Dormeau adnc sicriile de plumb,/ i flori de plumb i funerar
vemnt / Stau singur in cavou i era vint/ i scriau coroanele de plumb.
Strofa a doua definete realitatea interioar. Poetul invoc amorul, dar acesta
doarme ntors cu faa spre moarte. Aripile de plumb sugereaz cderea surd i
grea, din care poetul nu se mai poate nla, cderea in moarte este inevitabil, i
nici mcar iubirea invocat cu disperare nu reprezint o ans de salvare: Dormea
ntors amorul meu de plumb/ Pe flori de plumb, i-am inceput s-l strig / Stam
singur ling mort i era frig/ i-i atrnau aripile de plumb.

La nivelul lexical, fonetic, morfosintactic, poetul exteriorizeaz ideea de alunecare

spre neant. Verble la imperfect (dormeau, dormea, stam) sugereaz persistena
atmosferei deprimate. Repetiia conjunciei i amplific aceast atmosfer: i
flori de plumb i funerar vetmnt / i era vint / i scriau coroanele/ i-am
inceput s-l strig/ i era frig/ i-i atrnau aripile de plumb.. epitetele adnc,
ntors, funerar, singur contribuie la realizarea unei neliniti metavizice.
Frecvena consoanelor m, b, v, l, a diftongului au i a triftongului eau
sugereaz plnsetul ca ecou al atmosferei insuportabile. Versul este iambic in
exclusivitate, iar tonul este elegiac. Structura poeziei este armonioas, prima strof
se repet in afar de versul al doilea, astfel nct primul vers este in realie cu versul
5, 3 cu 7, i 4 cu 8. Din mijloace artistice de realizare pe ling simbol intilnim
metafore i personificri: Dormeau adnc sicriile de plumb.
Sentimentul dominant este de oboseal, de trecere inevitabil spre moarte. In
numai cele dou catrene ale ei, poezia exprim o stare sufleteasc de o
copleitoare singurtate, iar atmosfera este de o dezolare total in tremurtoarea
apsare material fiind sugerat de greutatea metalului ntunecat.
Lacustr este o poezie destul de actual deoarece noi trim intr-o alert
permanent i intr-o societate plin de probleme in care banul e la putere.
Cele patru catrene ale poezieie sunt structurate i ele intr-o simetrie perfect i
concentreaz motive specifice viziunii simboliste: motivul ploii (apa), al lacustrei,
nopii, al nevrozei care lipsesc din poezia Plumb, i motivul morii i al singurtii
care sunt prezente i in poezia Plumb. Motivul ploii este sugerat prin cuvintele
plound, ude, lacustre, val, mal, ploaie, cel al lacustrei prin locuine,
scnduri, piloii, iar cel al nopii prin nopi, dorm, somn, singur. Prin
motivul morii observm c poetul se afl la limita puterilor: singur, gol istoric,
prbuesc. Prin motivul nevrozei poetul arat c se afl intr-o stare de
incertitudine i alert: tresar, izbete, mi se pare, tresrind, ateptind. Pe
fundalul adnc i larg dimensionat al timpului i spaiului, este proiectat motivul
nsingurrii totale a poetului i al terorii de umed, ca simbol al dezagregrii
universului, i al morii iminente.
Din perspectiva categoriilor de spaiu i timp, se poate observa in poezie,
conjugarea planului existenial cu planul evocativ, al realitii cu visul (prima i
ultim strof). Cele dou caliti se contopesc, sugerind dimensiunea infinitului, in
spaiu i timp, i a monotonieie, la nivelul strii sufleteti. Ideea este susinut din
punct de vedere artistic, prin senzaia auditiv, creat in prima strof de obsesia
ploii prin repetiia verbului a auzi i de metafora, cu o exctraordinar for
sugestib aud materia plngnd. Sentimetnul de monotonie exasperant, sugerat
i prin muzicalitatea interioar a verbelor la gerunziu (plound, plngnd), de teroare
sub ameninarea descompunerii universale, se adncete treptat, atingnd
momentul culminant, al crizei singurtii i al neantului. In acest sens, se revine in
finalul poeziei la prima strof, care se repet, modificndu-se doar versul al doilea, i
convertind astfel realitatea material in viaa sufleteasc. Prin structurile
gramaticale i lexicale ingenios construite (elemente care dezvluie motivul ploii:
plngnd, lacustre, unde, val; simboluri ale nsingurrii: folosirea in exclusivitate a

persoanei nti, evidena la nivel verbal i pronominal, precum i al timpului prezent

al verbului) sunt potenate tririle afective. Metaforele : Un gol istoric se ntinde/
() / i simt cum de atita ploaie/ Piloii grei se prbuesc susinute prin sintagmecheie, sugereaz teama de neant, apsarea sufleteasc, suferina i nfrngerea
poetului, damnat prin condiia social.
Spre deosebire de poezie Plumb, n Lacustr atmosfera este apocaliptic unde
predomin apa (plound, plngnd, ude, val, ploaie).
Nicieri nu se pune mai tulburtor problema poeziei de atmosfer ca la Bacovia E
o atmosfer de toamn, cu ploi putrede, cu arbori cangrenai, limitat intr-un peisaj
de mahala de ora provincial, itnre cimitir i abator i in aceast atmosfer o stare
sufleteasc identic: o deplin dezorganizare sufleteasc. (E. Lovinescu)

Tema scoala
2) Incipitul introduce cititorul direct in problematica poeziei, pin referire la
atitudinea poetului fata de creatie, fata de lume si de sensul pe care el il da cartii,
singura sa avere fiind de factura spirituala (

Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa

moarte,/ Decat un nume adunat pe-o carte ). Prin adresarea directa a eului
liric catre un fiu spiritual, poetul se identifica, in mod imbolic, cu un tata si isi asuma
rolul de mentor. Bunurile artistului sunt concentrate in opera sa, care devine
o treaptaspre cunoastere, necesara tinerilor pentru a-si desoperi propria
identitate:
doua.

Ea e hristovul vostru cel dintai

, asa cum apare in strofa a

3) Metafora ''carte'' are un rol esential in organizarea materialului poetic , fiind un element de
recurenta. semnificatiile cuvantului sunt : ''treapta''-etapa in cunoastere,in acumularile spirituale
necesare omului si ca legatura intre generatii ; acest cuv pt Arghezi reprezinta obiectul unei
profunde reflectii si calea de a crea o noua lume dintr-un material neopoetic
4)5)net
1) batranii, hrisovul,saricile,condei,calimara,plavani,vite,zdrente,hotar,tap,odrasla,slova
2) tudor Arghezi subliniaz legtura dintre generaii i responsabilitatea urmailor fa de

valoarea artistic primit din partea naintailor. Dar cartea reprezint hrisovul cel dinti,
adic documentul care atest mutaia petrecut n viaa robilor pmntului, din planul
material n cel spiritual. Aceast schimbare epocal, de transformare a sapei n condei i a
brazdei n climar, s-a datorat muncii de veacuri a robilor pmntului: Din graiul lor cu
ndemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite.

3) recand de la mutatia provocata de ridicarea la cultura, situatie comuna atat poetului cat si
fiului sau, de vreme ce e exprimata printr-un plural verbal (Ca saschimbam), la aceea,
superioara, a artei, Arghezi intra acum in detaliile procesului propriu de creatie estetica. Iata
sugestia caracterului oral si popular al limbii poetice:
Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite
Eu am ivit cuvinte potrivite.
Si adaugand apoi:
Si leagane urmasilor stapani
poetul pune intr-o lumina noua raportul dintre inaintasii sai, robi si urmasii stapani, raport
asupra caruia va reveni mai pe larg in partea a treia a poeziei. Mai trebuie retinut faptul care
anticipeaza o idee a ultimei parti, ca produsul osemintelor si al sudorii muncii sutelor de
ani, adica poezia, si-a decantat amaraciunile si s-a transformat in placere. Cuvintele
potrivite ale poetului nu sunt nelinistitoare, ci dimpotriva leagane urmasilor stapani
5)-

6) Volumul Cuvinte potrivite un debut editorial ,aparut in 1927 , se deschide cu poezia Testament ,care
reprezinta oars poetica ,definind crezul artistic al poetului in ceea ce priveste estetica uratului ,ca
dimensiune fundamentala a creatiei lui Tudor Arghezi.In aceasta poezie Arghezi a enuntat una din
laturile complexei sale personalitati poetice:
Din bube ,mucegaiuri si noroi
Iscat-am frumuseti si preturi noi .
Cu alte cuvinte ,poetul a indicat una din valorile poetice noi ,incetatenite de dansul si anume
,poetizarea trivialului.Poezia e nascuta dinbube ,mucegaiuri si noroi si ea trebuie sa aminteasca
intotdeauna care-i sunt izvoarele.Chintesenta esteticii argheziene intemeierea unei estetici noi
,estetica uratului ,este inclusa in aceste versuri.Cu o forta extraordinara de sugestie ,Arghezi foloseste
aceste metafore ale ale treptei organice(bube) ,ale celei vegetale(mucegaiuri) ,ale celei
minerale(noroi),socand prin aceasta referire la tot ceea ce vizeaza grotescul si uratul ,motive
preluate de la Victor Hugo si Baudelaire.