BOALA PARKINSON

DEFINITIE = Afectiune degenerative datorata (in std. de cunostinte actual) unei degenerescente
primitive a substantei negre (locus niger).
- Raport: femei = barbati, frecventa = 50 70 ani, majoritatea idiopatice
CARACTERISTIC TRIADA: hipertonie + tremor + akinezie
1. HIPERTONIE (rigiditate)
- exagerarea () tonusului postural si un dezechilibru agonisti-antagonisti
- diminua () in timpul somnului
- este accentuata () de miscare, frig, emotii
2. TREMOR
- simpt. cel mai evident
- la DEBUT:- tremor de repaus, relativ lent (5 7 ci)
- predomina la mbr. super., intr-o masura mai mica la niv. mentonului si mbr. inf.
- se manifesta ori de cate ori mbr. respectiv e inactive; in timpul miscarii,
tremorul pana la disparitie.
- ULTERIOR: - tremorul de repaus se associaza cu tremorul de actiune (care se manifesta
si in cursul miscarilor) si cu un tremor postural (care survine in timpul mentinerii unei pozitii)
- intensitatea tremorului e variabila in timpul aceleiasi zile si este in situatii care presupun
stress (emotii, in miscari care cer precizie)
- este mai accentuat de obicei la mbr. infer.
3. AKINEZIE = dificultati in initierea si executia miscarii + pierderea misc. automate si a gesturilor
asociate.
Acestor 3 simptome majore li se adauga:
- Probl. Psihice frecv. sdr. depresiv
- Probl. de cognitive functiile intelectuale sunt mult timp conservate, dar tardiv, in evolutia bolii pot
sa apara
- Probl. datorate tratam. cu L-Dopa: diskinezii + blocaje (pe perioade mai lungi sau mai scurte de
timp)
Toate aceste simptome, determina:
1. Modificari postural importante
- cifoza cu proiectia ant a capului si trunchiului
- adductia bratelor
- flexum CF, genunchi, antebrat, degete
2. Tulb. de echilibru
3. Deformari ale membrelor
4. Lentoarea ideatiei si lentoarea relationala din ce in ce mai accentuate ()

EVOLUTIA: - 5 std. (clasificarea Hoelm si Yaler):

1

- STD. 1 atingere usoara unilat. Permitind o viata curenta si profesionala normala.

- STD. 2 atingere bilaterala (mbr. bilat. + trunchi), cu impact negativ asupra vietii profesionale
- STD.3 prezenta triadei clasice, cu impact asupra vietii curente si deficit de deplasare
- STD. 4 imposibilitatea mersului independent; necesita ajutor exterior permanent in ADL
- STD. 5 bolnav imobilizat la pat
O clasificare mai simpla a evolutiei:
- Std. I disfunctie usoara (std. 1 si 2 Hoelm si Yale)
- Std. II boala active (std. 3 si 4 Hoelm si Yale)
- Std. III handicap major (std. 5 Hoelm si Yale)
Caracteristic bolii Parkinson este evolutia fluctuanta.
Exista o variabilitate:
a. moderata (intre momente diferite ale zilei)= wearing off. Poate fi controlata prin ajustarea med
b. severa (de la o zi la alta) = on off (pacientul trece de la imposibilitatea totala = off, la o
mobilitate cvsinormala = on.
TRATAMENT
1.Medicamentos:
a. L-Dopa inluenteaza favorabil rigiditatea si akinezia, dar are doar putina influenta asupra
tremorului.
b. Medic. anticolinergica mai efic. ptr. controlul tremorului.
2. Chirurgie stereotaxica se fol. in cazurile severe, refractare la tratam. medicam.
- grefe de neuroni fetali dopaminergici
- stimularea ncl. subtalamici prin implantare stereotoxica a unui electrod
3.KT intervine in dimuarea hipertoniei si ataxiei.
TRATAMENT RECUPERATOR
B. Parkinson afecteaza motilitatea
- perturba sistem. vegetativ
- consec. psihice
KT in b. Parkinson = proces activ si constient prin care persoana deficienta dobandeste si invata sa
foloseasca abilitati gestuale noi, care o vor ajuta sa isi amelioreze capacitatea functionala.
Scopul KT nu este acela de a aduce pacientul la nivelul functional dinainte de imbolnavire, ci de a-l
face sa atinga nivelul de performanta functionala cel mai bun posibil.
-pana de curand, recuperarea b. P., se adresa consecintelor secundare ale bolii (ortopedice, respiratorii sau
musculare). Modul actual de abordare: se adreseaza in egala masura unuia din simptomele primare ale
bolii: akinezia.
-se bazeaza pe ipoteza ca miscarile corpului pot fi ameliorate explicand executia lor.

-una din strategiile de recuperare consta in a-l invata pe pacient sa isi reprezinte interior (mental), actul
motor inainte de a-l realiza si sa se concentreze asupra perceptiei propriului corp in timpul executarii
actiunii.
-recuperarea se adreseaza in principal aspectelor motorii ale afectiunii (rigiditate, akinezie, probl.
posturale si de echilibru), precum si consecintelor lor functionale ( dureri, dificultati de mers, de
prehensiune).
-marea variabilitate a simptomatologiei, a deficitelor functionale de la un pacient la altul si la acelasi
pacient, nu permite existenta unei scheme de recuperare a b. P.

1. Perioada lunii de miere:

- simptomele sunt controlate bine prin administrarea medicamentelor;
- recuperarea nu este indispensabila, decat daca hipertonia si akinezia afecteaza independenta functionala;
- pacientul face putin exercitiu fizic:
- statica vertebrala este afectata precoce
- daca exista dureri:
Obiectiv = dezvoltarea potentialului motor si a unei bune forme fizice
Metodologia (modalitati):
1. pacientul va fi invatat un program de exercitii simple, pe care il va putea executa acasa
2. exercitii de asuplizare artic., de mentinere a fortei musc. si de imbunatatire a coordonarii.
Se prefera activitatile sportive, jocurile.

2. Etapa de boala manifesta

- au loc modific. ale statusului clinic ale pac. de-a lungul zilei, care il impiedica pe acesta sa se adapteze
la deficitul sau functional.
- atitudine kt-tului indiferent de preoada on / off
Realizarea unui bilant cat mai complet care sa cuantifice:
1. Probl. musculo - articulare la niv. rahisului si membr.
2. Probl. functionale toaleta, mersul, transferurile
3. Probl. de exprimare: orala (verbal) si scrisa
Recuperarea in perioada On pacientul are o mobilitate buna, e dispus sa faca exerc. fizic:
- exercitii de echilibru si de coordonare
- pacientul va invata sa gestioneze probl. pe care la intampina in timpul perioadei Off se va
antrena si va repeta sub forma de exercitii activitatile elementare privind transferul (asezarea /
ridicarea din pat, asezarea pe fotoliu), va invata sa descompuna fiecare gest motor complex in
secventele sale elementare
- este etapa in care se pot aplica exercitii ptr. problem locale (combaterea durerii, asuplizarea
artic., decontracturare, conservarea fortei musculare); exercitii active si pasive, ritmate, pt coloana
vertebr., mbr. sup., mbr. infer.

Recuperarea in perioada Off

- pac. este blocat si nu are nici o intentie sa se miste, refuzand sistematic miscarea.
- se pot aplica tehnici de relaxare /// mobilizari pasive blocate, pe amplitudinea de miscare ale
col. cervicale si lombare, dar si ale artic. periferice /// tractiuni in ax, blande, la niv.membr. ///
miscari respiratorii profunde.
- pac. va fi incurajat sa execute activitatile simple invatate in timpul perioadei On: sa se aseze,
sa se ridice singur, sa faca cativa pasi, sa previna caderile, sa se intoarca in pat.
3. Stadiaul de declin al eficacitatii terapeutice
- survine la pac. varstnici
- pac. in fotoliul rulant, dependent de ingrijire permanenta
- deformarile artic. sunt, atat la niv. rahisului (cifoza dorsala accentuata, care accentueaza mult deficitul
functional), cat si la niv. artic. periferice.
- risc crescut de cadere
Obiective:
1. Reducerea consec. functionale ale b. P.
2. Prevenirea aparitiei deficitelor sec.
3. Mentinerea unui aliniament acceptabil
4. Mentinerea ROM
5. Prevenirea caderilor
Modalitati:
1. Posturari ale mbr. ptr. a preveni deformatiile
-ptr. flexum de sold, combaterea Add sold
-ptr. flexum de genunchi
-ptr. cifoza dorsala
-posturarile se vor realiza intr-o pozitie de compromis intre postura antalgica si postura corectiva
2. Mobilizari passive blande si +/- active, in masura posibilitatilor ptr. asuplizare artic.
3. Educarea mersului mersul in aceasta perioada se caracterizeaza prin pasi mici, sacadati (bate
pasul pe loc). Se folosesc miscari starter ptr declansarea mersului ridicarea genunchiului.
(pasul peste un obstacol imginar).
- reeducarea mersului incepe dupa ce pacientul este capabil de statiunea bipeda stabila.
4. Se folosesc tehnici de facilitare NP (Kabat) IL, IR, RR, IA
5. Terapie respiratorie
6. Reeducarea vorbirii (ortofonist)
4.Stadiul terminal (imobilizat la pat)
- preventia si lupta contra consecintelor imobilizarii
Obiective:
1. Mentinerea amplit. artic. functionale
- metodologie: - posturari /// - mobiliz. Artic. Passive zilnice /// - +/- orteze
2. Mentinerea fortei musc.
- metodologie: - exercitii izometrice si izotonice ale principalelor muschi
4

3. Incercarea de a mentine independenta, in ceea ce priveste transferurile (pat, fotoliu rulant)

4. Preventia complic. respirat. = prima cauza de mortalitate
- metodologie: - educarea deglutitiei (ortofonist) /// drenaj bronsic /// prevenirea encombrarii
bronho-pulmonare
5. Prevenirea complicatiilor infectioase
- metodologie: - profilaxia escarelor
- tratarea corecta a oricarei infectii intercurente
6. Profilaxia complicatiilor tromboembolice
- metodologie: - mobilizarea pac.
- HGMM
Dat fiind rolul nefast al declansarii sistemului endorfinic asupra simptomatologiei parkinsoniene,
trebuie evitate toate manevrele profunde si bruste, chiar si electroterapia antalgica. Manevrele de
mobilizare (pasive si active), trebuie sa fie lente, executate cu prudenta.
VEZI COMPENDIU DE ORTEZARE DE CINTEZA /// POENARU!!!!!

BOALA PARKINSON (UN ALT CURS, CRED CA ESTE UN

CONSPECT)
5

DEFINITIE: = clinic se caracterizeaza prin:

- TRIADA 1.hipertonie (rigiditate) /// 2.akinezie /// 3.tremor de repaus
- + bradikinezie
- + anomalii posturale
- + AP (anat.-patol.) prin degenerare circumscrisa a populatiilor de neuroni (mai ales a
celor dopaminergici din subst. neagra)
-prezenta corpusculilor Lewy (incluziuni eozinofil. in neuronii degenerati)
EPIDEMIOLOGIE: Raport: F = M . Varsta medie de imbolnavire 55 de ani (17 80 ani).
ETIOLOGIE: - la ~ 15% din pac. cu b. Parkinson, exista multi pac. cu aceeasi boala in forma
necunoscuta (idiopatica)
PATOLOGIE: - pierderea si degenerarea:
1. neuronilor dopaminergici, mai ales . a substantei negre (pars compacta) si a celor din
locus coeruleus (NA)
2. nucleilor rafeului (serotoninergici)
3. nucleilor bazali Meynert (colinergici)
4. ncl. vagului (X)
5. in ggl. simpatici periferici
- neuronii pigmentari degenerate contin: - incluziuni eozinofile (corpi Lewy)
- proliferare neurogliala
CLINIC: - imagine tipica: # pacient in a 6-a decada a vietii la care se instaleaza initial simptome
motorii unilaterale predominant la mbr. super. -- TRIADA (akinezie // tremor // rigiditate) , ce
progreseaza lent, cuprind si partea opusa, care se amelioreaza simtitor sub tratament cu L-Dopa.
- simptome principale: - diminuarea miscarilor sau incetinirea lor ///
- akinezie
- rigiditate
- tremor de repaus +/- de postura
1. manifestari ale akineziei: -

a) in zona capului: - hipomimie /// - hipofonie /// - disfagie ///

- alterarea vocii
b) la extremitati: - scaderea indemanarii ptr. misc. concomitente ale
degetelor si picioarelor
- tulb. de mers ///
micrografie
- tulb. miscarilor rapid alter nante (diadocakinezie)
c) axial: - dificultate la realizarea ortostatiunii /// intoarcerea in pat

2. manifestari tremorigene: - tremor de repaus distal lent (tipic) (frecv. de 5 Hz), mai ales la extremit.
mbr. super. (miscarea de spiter care face pilule);
6

- cu cresterea emotionala /// sau calcul mental;

- evident la extremit. batante, in ortostatiune si mers.
- la ~ 40 60% pacienti, pe langa tremorul de repaus, apare si tremorul de
postura (mai rar tremor de actiune)
3. manifestarile rigiditatii: - senzatie subiectiva de rigiditate, facultativ senzatie de amorteala
- obiectiv: - la miscari passive, o rezistenta uniforma (eventual fenomenul rotii
dintate, independent de misc. passive, activabila prin miscari
arbitrare ale extremitatii controlaterale
-testul pendulului la scuturarea pasiva a antebratului si bratului, apare
pendularea artic.. mainii de amplitudine scazuta
4. scaderea reflexelor de postura: - tendinta de retro si antepropulsie (mai ales dupa dirijarea spre in
afara).
5. atitudini posturale:

- flexia capului si trunchiului

- Add bratelor
- usoara flexie a antebratelor // degetelor // coapsei

6.simptome neuropsihice: - afectarea functiei lobului frontal (dementa subcorticala) cu:

a) dificultati de schimbare a strategiilor de rezolvare a problemelor;
b) inclinatie spre perseverenta;
c) dificultate in elaborarea planurilor de actiune.
DIAGNOSTIC PARACLINIC:
- CT sau IRM (neconcludent, relevant numai ptr. dgn #)
- PET sau SPECT ptr. cuantificarea: - aferentelor strictale dopaminergice
-consumului de glucoza cerebral
-receptorilor striatali de dopamine
- laborator: - neconcludent; ajuta ptr. excluderea b. Wilson la pac. tineri.
DIAGNOSTICUL POZITIV:
- Se stabileste cu precadere pe baza examenului clinic, la care se adauga paraclinic
- Dgn. de certitudine: - se bazeaza pe aspectul AP postmortem (80% din dgn. clinice sunt corecte
postmortem)
# ptr. b. Parkinson pledeaza: tremor de repaus izolat //// - debutul unilateral
- evol. progresiva ////
- raspunsul bun la L- DOPA ptr. > 5 ani
# impotriva dgn. de b. Parkinson pledeaza: - tulb. de mers //// - evolutie rapida
-numeroase caderi la debut //// - progress rapid
- absenta raspunsului SAU raspuns rapid depasit la L-DOPA
- remisiuni spontane
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL al sdr. akinetic - rigiditate:
1. Efect nedorit al medicamentelor:
7

- antagonistii au receptori dopaminergici D2 (ex: neurolepticele)

- blocanti ai canalelor de calciu (ex: cinnarizin)
- blocante ale receptorilor dopaminergici (ex: rezerpin)
- alfa- metil- Dopa
2. Intoxicatii: Mn, CO, CS2, metanol, cianid, Hg
3. Infectii: stare postencefalitica letargica intre alte boli virale
TRATAMENTUL:
1.TRATAMENTUL FARMACOLOGIC:
* Tratament de substitutie cu L-DOPA (3,4 dihidrofenilalanina), ramane si astazi o parte
componenta import. a tratam. maladiei.
- durata si doza tratam. cu L-DOPA se coreleaza cu gravitatea / probabilitatea complicatiilor pe termen
lung
- pacient < 60 ani:
a) pac. akinetic rigid: -- amantadina // selegilina (inhib. de MAO) // agonisti dopaminergici
(Bromocriptina), aceste medicam. pot fi adm. in monoterapie SAU in combinatii;
b) pac. cu dominarea tremorului: -- anticolinergice
c) in control. insufic. al simpt.: -- terapie combinata precoce (L-DOPA + agonisti dopaminergici)
- pacient > 60 ani: