Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiecte Licenta 2014 BFKT PDF
Subiecte Licenta 2014 BFKT PDF
Astragalul este :
a. prima vertebr cervical
b. os al carpului
c. os al pumnului
d. os tarsian
Mijloacele de unire a articulaiei scapulo/humerale sunt, cu excepia.
a. capsula
b. ligamentele
c. discurile articulare
d. muchii peri articulari
Articulaia genunchiului are urmtoarele ligamente cu excepia :
a. lateral intern
b. falciform
c. rotulian
d. ncruciate
Abducia este micarea prin care un membru
a. se apropie de linia median a corpului
b. se rotete n jurul axului proriu
c. se ndeprteaz de axul corpului
d. se rotete n jurul corpului
Flexia n articulaia oldului este micarea prin care faa anterioar a coapsei
a. se apropie de peretele anterior al abdomenului
b. se roteaz extern
c. se roteaz intern
d. se ndeprteaz de axul median al corpului
Adducia braului reprezint
a. proiecia nainte a braului
b. apropierea braului de torace
c. ndeprtarea bratului de torace
d. extensia braului
Sinoviala este
a. un ligament
b. o foi neted i lucioas ce secret un lichid vscos
c. menisc intraarticular
d. un burelet cartilaginos
La nivelul articulaie scapulo/humerale nu exist
a. capsul articular
b. ligamente
c. sinovial
d. menisc intraarticular
Articulaia coxo femural este
a. o articulaie plan
b. biaxial
c. triaxial
d. uniaxial
Capul femural reprezinta
a. extremitatea cea mai voluminoas a osului
3
b) metabolism
c) debitul cardiac i metabolism
d) cantitatea de mioglobin
Debitul cardiac crete:
a) n timpul somnului
b) n timpul sarcinii, n special n ultimul trimestru
c) la persoanele cu vagotonie
d) nici un rspuns nu este corect
Valorile presiunii pariale a oxigenului n sngele arterial:
a) cresc odat cu vrsta
b) sunt mai mari la brbai dect la femei
c) sunt strict dependente de ventilaie
d) nu sunt corelate cu valorile presiunii oxigenului n sngele alveolar
Echilibrul este stabil atunci cnd:
a) centrul de greutate i punctul de sprijin coincid
b) centrul de greutate este deasupra punctului de sprijin
c) centrul de greutate este sub punctul de sprijin
d) nici un rspuns nu este corect
Unghiul de stabilitate:
a) este cu att mai mare cu ct centrul de greutate este situat mai sus
b) are o valoare indicativ absolut
c) este format de proiecia centrului de greutate cu dreapta care l unete cu marginea bazei de susinere
d) prezint fenomenul de recrutare
Un organism echilibrat convenabil n poziie vertical prezint o activitate muscular :
a)
sczut doar la nivelul coapselor
b)
cresut doar la nivelul trunchiului
c)
crescut la nivelul trunchiului i coapselor
d)
scazut la nivelul trunchiului i a coapselor
Prghiile de gradul I sunt cunoscute ca:
a) prghii de for
b) prghii de vitez
c) prghii de echilibru
d) prghii de susinere
De cine este reprezentat fora activ care menine echilibrul?
a) centrul de greutate
b) fora muscular
c) puterea muscular
d) centrul de echilibru
Glisarea i hiperextensia sunt micri:
a) fiziologice rar intalnite
b) efectuate jurul axei sagitale ntr-un plan frontal
c) similare cu abducia i respectiv adducia
d) care depesc limitele fiziologice
3
In timpul contractiei izotonice:
A.nu se modifica dimensiunile muschiului
5
Dupa efort si consum energetic, cel/cea care reface toate sistemele energetice este:
A.sistemul aerob
B.sistemul fosfagen
C.sistemul glicogen-acid lactic
D.sistemul anaerob
Necesitatea unei cantitati mai mari de oxigen in efort determina ca mecanism sanguin adaptativ imediat:
A.scaderea numarului trombocitelor
B.scaderea numarului limfocitelor
C.cresterea numarului eritrocitelor
D.scaderea numarului eritrocitelor
Tonul infinit semnifica:
A.scaderea PA diastolice catre zero
B.cresterea PA diastolice peste 150 mm Hg
C. scaderea PA sistolice catre zero
D.apropierea ca valori a presiunilor arteriale sistolice si diastolice
Imediat dupa efort, un volum cardiac micsorat arata o adaptare a inimii la efort considerata:
A.normala
B.adaptare nefavorabila
C.indicator al unui efort epuizant
D.patologica
4
In genu varum valoarea maxim a tensiunii la contactul dintre condilii femurali i platoul tibial:
a. Este mai mare pentru condilul medial;
b. Este mai mare pentru condilul lateral;
c. Cele dou maxime au valori aproximativ egale;
d. Este la nivelul spinului intercondilian;
Muschii flexori ai soldului sunt:
e. Drept femural;
f. Biceps femural;
g. Semitendinos;
h. Nici un raspuns nu este corect.
Condilii femurali alunec pe platoul tibial:
a. n flexie maxim;
b. Numai n extensie;
c. n primele 60o;
d. Numai n primele 20o;
In genu valgum valoarea maxim a tensiunii la contactul dintre condilii femurali i platoul tibial:
a. Este mai mare pentru condilul medial;
b. Este mai mare pentru condilul lateral;
c. Eele dou maxime au valori aproximativ egale;
d. Este la nivelul spinului intercondilian;
Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei soldului (in timpul mersului) este:
a. Muschiul soleus;
b. Muschiul drept femural;
c. Muschiul abductor;
d. Muschiul ischiogambier.
7
Muchiul care are rol att n extensia oldului ct i n flexia genunchiului este:
a. Bicepsul femural, poriunea scurt;
b. Bicepsul femural, poriunea lung;
c. Dreptul femural;
d. Vastul lateral.
n timpul mersului, unghiul maxim de abducie (la nivelul oldului) are aproximativ valoarea:
a. 50o;
b. 20o;
c. 70o;
d. 5o;
Muschii extensori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Vastul medial;
d. Soleus.
Pentru genu valgum, axul mecanic trece prin;
a. Condilul lateral;
b. Condilul medial;
c. Spinul intercondilian;
d. Patel;
n timpul mersului, unghiul de extensie (la nivelul oldului) are aproximativ valoarea:
a. 50o;
b. 20o;
c. 70o;
d. 5o;
Muschii extensori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural poriunea lung;
c. Vast medial;
d. Biceps femural poriunea scurt.
Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei genunchiului este:
a. Muschiul vast lateral;
b. Muschiul tibial anterior;
c. Muschiul drept femural;
d. Muschiul semitendinos.
n sprijin unipodal, fora ce acioneaz asupra capului femural este:
a. De patru ori greutatea corpului minus greutatea membrului inferior;
b. De opt ori greutatea corpului;
c. De dou ori greutatea corpului;
d. Nici un rspuns nu este corect;
Micarea complex dintre condilii femurali i platoul tibial este asigurat de:
a. Ligamentele ncruciate;
b. Spinul intercondilian;
c. Ligamentele laterale;
d. Ligamentul rotulian;
Muschiul care are rol in forta dezvoltata la nivelul articulatiei femuro-tibiale este:
a. Muschiul gluteus maximus;
b. Muschiul tibial anterior;
c. Muschiul drept femural;
d. Muschiul piriform.
8
5
Diartrozele sunt articulaii:
a) fibroase, unirea realizndu-se prin esut conjunctiv fibros
b) cu cavitate articular, sinovie i capsul, cartilaj articular, cu posibiliti ample de micare n mai multe
direcii
c) cartilaginoase, permind o oarecare micare
d) unite prin cartilaj hialin.
Celulele osului sunt:
a) osteoblaste
b) reticulocite
c) osteoplaste
d) miocite
Proprioceptorii nu includ:
a) receptorii cutanai
b) fusul muscular
c) receptorii articulari
d) organele de tendon
Identificai factorul extern n limitarea amplitudinii de micare, dup Gummerson:
a) tipul articulaiei
b) capacitatea muchiului de a se contracta i relaxa
c) abilitatea individual de a performa micri (exerciii)
d) elasticitatea muscular
Pentru refacerea mobilitii articulare prin interesarea esutului moale se utilizeaz:
a) manipulrile
b) stretching-ul
c) mobilizri
d) exerciii cu rezisten
Testingul articular apreciaz:
a) end-fell-ul
b) excitabilitatea neuro-muscular
c) nivelul calcemiei
d) tonusul endocrin
Care din urmtoarele reguli pentru stretching nu sunt adevarate?
a) nclzirea prealabil a esutului
b) aplicarea unor tehnici de relaxare
c) poziionarea corect a pacientului
d) Supranclzirea (overstretching) nu cauzeaz durere sau rupturi ale fibrei musculare
Care sunt afirmaiile incorecte referitor la efectele jocului articular:
a) asigur micrile segmentelor n articulaiile periferice
b) asigur o repartiie fiziologic a lichidului sinovial
c) permite formarea de aderene n articulaie
d) Menine prezente impusurile aferente ale feedback-ului proprioceptiv de la nivel articular
Tehnica oscilaiei gradate. Alegei gradele incorecte:
a) gradul 1: mici amplitudini ritmice la nceputul excursiei de micare
b) gradul 3: micri cu amplitudine mai larg, care nu ating extremele excursiei de micare
c) gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaii
d) gradul 5: mici amplitudini la limita mobilitii care foreaz rezistena tisular (stretching)
Evaluarea muscular obiectiv se realizeaz prin urmtoarele modaliti:
a) examen clinico-funcional
b) anamnez
9
c) goniometrie
d) spirometrie
Creterea forei musculare nu depinde de:
a) diametrul de seciune al muchiului
b) numrul unitilor motorii n aciune
c) frecvena impulsurilor nervoase
d) tipul articulaiei
Contraindicaiile propriu-zise pentru exerciiile cu rezisten n refacerea forei musculare sunt:
a) inflamaia i durerea intens articular sau/i muscular n timpul exerciiului
b) respiraie anevoioas
c) puls i tensiune arterial ridicat
d) deficienele coloanei vertebrale
Exerciiile unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ) constau n:
a) o contracie de 6 sec/zi
b) 20 de contracii a 6 sec., cu o pauz de 20 de sec. ntre ele - o edin/ zi
c) serie de 3 contracii a 6 sec., cu o pauz de 30-60 de sec. ntre contracii
d) o contracie de 12 sec/zi
Tehnica De Lorme-Watkins nu are n structur urmtoarele seturi de exerciii:
a. setul I: 10 ridicri cu 10 RM
b. setul II: 10 ridicri cu 10RM
c. setul III: 10 ridicri cu 10 RM
d. setul IV: 5 ridicri cu 10 RM
Care set nu face parte din schema tehnicii Oxford:
a. setul I: 10 ridicri cu 5 RM
b. setul II: 10 ridicri cu 90 RM
c. setul III: 10 ridicri cu 80% 10 RM
d. setul IV: 10 ridicri cu 70% 10 RM
Controlul motor se dezvolt, de la natere pe msura maturizrii sistemului nervos al copilului, n 4
etape:
a) stabilitatea, controlul, echilibrul, abilitatea
b) echilibrul, mobilitatea, stabilitatea, abilitatea
c) mobilitatea, stabilitatea, mobilitatea controlat, abilitatea
d) controlul, stabilitatea, mobilitatea, echilibrul
Dintre semnele caracteristice patologiei coordonrii prin leziuni cerebeloase i extrapiramidale sunt:
a) tremurturi, astm
b) obezitatea, ataxia
c) tremor, astm
d) ataxia, spasme
Postura corporal este influenat de 3 factori:
a) ereditate, strile patologice, obinuina
b) genetic, aptitudinile, atitudini
c) ereditate, comportament, obinuine
d) stri patologice, aptitudini, echilibru
ADL are ca obiective specifice rectigarea:
a) forei i rezistenei musculare
b) mobilitii articulare
c) ndeplinirii activitilor zilnice, de munc i de agrement
d) stretching-ului
Bolile cronice n secvenialitatea proprie: boal - infirmitate (deficien) - incapacitate
(disfuncionalitate) - handicap sunt preocuprile:
a) pediatriei
b) recuperrii medicale
c) traumatologiei
d) chirurgiei
10
Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate, pentru nclinrile laterale:
a) apofiza spinoas a vertebrei C7
b) trohanter
c) pliul interfesier
d) spaiul dintre condilii interni ai genunchilor
La examinarea din lateral nu se pot ntlni urmtoarele modificri patologice:
a) genu valgum
b) genu recurvatum
c) cifoz dorsal accentuat
d) cifolordoz
Evaluarea alinierii segmentelor corpului trebuie realizat:
a) doar din fa
b) doar din lateral
c) doar din spate
d) din fa, din spate i din profil
Stereognozia reprezint aprecieri n legtur cu:
a) forma, dimensiunile, greutatea, consistena, textura unui obiect
b) fora muscular
c) deficitul respirator
d) limitarea amplitudinii de micare
Cele dou perioade distincte ale ciclului de mers sunt:
a) contactul iniial, desprinderea
b) sprijinul pe un picior, sprijinul pe dou picioare
c) sprijinul i balansul
d) desprinderea i pendularea
Care dintre tipurile de mers nu sunt patologice:
a) mers dureros
b) mers ncruciat, mers rulat
c) mers cu semnul Trendelenburg
d) mers stepat
Identificai varianta corect pentru efortul aerob:
a) un minut
b) 10 secunde
c) o or
d) cteva secunde
Capsula articular este:
a) un esut muscular n continuarea periostului
b) un esut conjunctiv n continuarea tendonului
c) un esut conjuctiv fibros n continuarea periostului
d) un esut conjunctiv fibros n continuarea muchiului
n antrenamentul aerobic, cel mai important parametru al efortului intensitatea se bazeaz pe
principiile:
a) accesibilitii i continuitii
b) tratrii difereniate i continuitii
c) legturii dintre teorie i practic
d) ncrcrii (overlood) i specificitii
Structura programul de antrenament aerobic este format din:
a) parte fundamental, parte de ncheiere
b) perioad de nclzire, perioada de exerciii aerobice, perioada de ncheiere (rcire)
c) perioad de relaxare, perioad de dezvoltarea forei i rezistenei
d) parte de anamnez, de nclzire, de relaxare
11
Cavitatea articular este sediul unor stri patologice variate care vor determina deficit funcional, cu
excepia:
a) redorilor
b) deficitului respirator
c) limitrii mobilitii articulare
d) anchilozelor
Scderea amplitudinii de micare a unei articulaii nu se poate produce datorit:
a) esutului moale
b) articulaiei
c) esutului moale i articulaiei
d) muchiului cardiac
Reflexul miotatic este reflex de:
a) ntindere
b) reflex de tendon
c) reflex flexor
d) nici una
Spasticitatea (piramidal) poate fi definit ca fiind:
a) hipotonie muscular, cu limitarea amplitudinii de micare
b) atrofie muscular
c) rezistena excesiv a unui muchi la ntinderea pasiv
d) cicatrice tisular
Care sunt condiiile care nu sunt obligatorii pentru realizarea unui bilan muscular:
a) sa precead bilanul articular
b) poziionarea corect a pacientului i cooperarea acestuia
c) nregistrarea valorilor n sistemul cotat de la 5 la 0
d) evaluarea indicelui de mas corporal
Cotarea bilanului muscular se realizeaz n:
a) 5 trepte, de la 5 la 0
b) 6 trepte, de la 5 la 0
c) 5 trepte, de la 5 la 1
d) fr trepte
Poziionarea pacientului supus testing-ului muscular poate fi astfel:
a) 2 poziii, antigravitaional i fr gravitaie
b) pentru fiecare treapt o poziie
c) 3 poziii (5-4, 3-2, 1-0)
d) o singur poziie pentru toate treptele
Precizai care categorie nu aparine ADL-urilor:
a) de autongrijire
b) de mobilitate n pat
c) de for
d) de comunicare
Sinoviala este:
a) membrana care tapeteaz n exterior capsula articular
b) membrana care captuete cartilajul osului
c) membrana care nvelete fibra muscular
d) membrana care tapeteaz intern capsula articular
Care este afirmaia fals n legtur cu elementele aspectului general al corpului, n evaluarea posturii:
a) atitudinea corpului
b) creterea corpului (nlime i greutate n raport cu vrsta i sexul)
c) rezistena la efort
d) dezvoltarea global n raport cu vrsta
12
18
b. Covasna
c. Baile Felix
d. Eforie Nord
Care din urmatoarele NU reprezinta contraindicatii pentru cura balneo-climatica :
a. forma de spondilita ankilozanta cu artrite periferice
b. spondilita ankilozanta cu gonartroza
c. disfunctie ventilatorie restrictiva
d. lupus eritematos sistemic
Reprezinta contraindicatii ale curei balneare urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA:
e. poliartrita reumatoida in perioadele de activitate a bolii
f. discopatiile cervicale si lombare cu radiculopatie in perioadele hioeralgice
g. coxartroza in stadiile incipiente
h. coxartroza in stadiul avansat cu indicatie de protezare
Pentru afectiunile articulare reumatismale degenerative sunt indicate urmatoarele statiuni cu EXCEPTIA :
a. statiuni balneare cu namoluri terapeutice
b. statiuni balneare cu ape sarate de concentratie medie
c. statiuni cu gaze mofetariene
d. statiuni balneare cu ape termale oligominerale
Cura balneara este contraindicata in urmatoarele afectiuni :
a. polimiozita
b. epicondilita
c. sindrom de tunel carpian
d. periartrita coxo-femurala
Obiectivele recuperarii in sechelele posttraumatice sunt :
a. ameliorarea stabilitatii articulare
b. scaderea flexibilitatii articulare
c. accentuarea tulburarilor circulatorii
d. agravarea durerii si a inflamatiei
Indicatiile curei balneare in bolile ortopedico-traumatice sunt :
a. bolnavi cu redori articulare dupa entorse sau luxatii
b. bolnavi nedeplasabili, fara insotitor
c. bolnavi cu solutii de continuitate a pielii
d. bolnavi cu osteomielita
Apele clorurate sodice pot fi utilizate sub forma de :
a. crenoterapie
b. terapie inhalatorie
c. terapie ginecologica prin irigatii vaginale
d. toate cele de mai sus
Apele alcalin teroase sunt indicate in :
a. irigatii vaginale in afectiuni ginecologice
b. boli dermatologice
c. inhalatii in boli bronho-pulmonare
d. toate cele de mai sus
Apele minerale din grupa A (concentratii peste 1g/l) sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. apele minerale alcaline si alcalino-teroase
b. apele clorurate sodice
c. apele carbogazoase
24
d. apele oligominerale
Apele carbogazoase si mofetele de la Covasna au urmatoarele efecte cu EXCEPTIA:
a. cresterea debitului circulator cerebral prin inhalarea de CO2
b. vasoconstrictie periferica cutanata
c. vasodilatatie periferica cutanata
d. efecte usor hipotermizante ale bailor racoroase
Obiectivele curelor balneoclimatice in afectiunile neurologice in perioada de denervare sunt :
a. facilitarea procesului de reinervare
b. accentuarea posturilor neadecvate
c. ankiloza articulara
d. agravarea tulburarilor de troficitate
Factorii naturali din statiunile balneoclimaterice care contribuie la accelerarea procesului de reinervare in
tratarea afectiunilor neurologice sunt urmatorii cu EXCEPTIA :
a. bazine cu apa termala
b. bioclimatul
c. helioterapia
d. aromoterapia
Bolnavii cu AVC si hemipareza pot urma tratament recuperator in urmatoarele statiuni :
a. Covasna
b. Vatra Dornei
c. Baile Tusnad
d. Toate cele de mai sus
Apele sulfuroase contin :
a. minimum 1 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la litru
b. minimum 1 mg cupru la litru
c. minimum 1 mg fosfati la litru
d. minimum 1 mg magneziu la litru
Apele iodurate cel putin 1mg/l de :
a. zinc
b. mercur
c. iod
d. fluor
Apele arsenicale contin peste 0,7 mg/l :
a. xenon
b. radon
c. arsen
d. tungsten
Inhalatiile cu ape sulfuroase sunt indicate in urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA :
a. astm bronsic
b. bronhopneumopatie cronica obstructiva
c. sinuzite
d. cancer pulmonar
Apele iodurate :
a. sunt indicate in afectiuni endocrine tiroidiene si ovariene
b. nu au efecte antimicotice
c. nu au efectvasodilatatoare periferice
d. nu au efecte de stimulare a secretiei mucoasei gastrice
25
8
Ultrasunetele reprezinta:
A. Vibratii mecanice cu frecventa sub 300 kHz
B. Miscare de electroni cu o frecventa de 500MHz
C. Vibratii mecanice pendulare cu o frecventa de 500kHz- 3MHz
D. Unde electromagnetice de 50 Hz
Prin fenomenul de ultrasonoforeza se intelege:
A. Cuplajul direct a traductorului aparatului de ultrasunet in zona de tratament
B. Folosirea unor sonde de ultrasunet ( traductori ) de diferite marimi
C. Introducerea unor substante medicamentoase in tegument prin inglobarea in solutia de contact
D. Miscarea unidirectionala a lichidelor din jurul membranei celulare datorita fortelor mecanice
Efectele biologice ale electroterapiei sunt urmatoarele:
A. Anti-algic
B. Excitomotor
C. Vasodilatator
D. Toate raspunsurile corecte
Ce exprima frecventa la un curent cu impulsuri :
A. Numarul de impulsuri pe secunda
B. Amplitudinea impulsului
C. Numarul de trenuri de impulsuri
D. Distanta dintre doua unde
In stimularea musculaturii denervate se folosesc curenti electrici :
A. Rectangulari
B. Exponentiali
D. Sinusoidali
D. Galvanici
Care dintre formele de curent electric este cel mai bun stimulator muscular :
A. Galvanic
B. Inteferential
C. Joasa frecventa
D. Inalta frecventa
Urmatoarele sunt modalitati de electroterapie de inalta frecventa:
A. Laser
B. Curent diadinamic
C. Curent Trabert
D. Unde scurte
Baia galvanica NU poate fi:
A. Unicelulara
B. Tricelulara
C. Patrucelulara
D. Cincicelulara
Radiatiile infrarosii:
A. Au lungimea de unda cuprinsa intre 1mm si 50 microni
B. Sunt radiatii acalorice
C. Sunt contraindicate in tulburari circulatorii periferice
D. Aplicatiile pot fi realizate numai in spatiu inchis
27
28
D.oboseal
E.diminuarea tonusului organelor cavitare
Masajul
A. accelereaz procesele de resorbie i de regenerare la nivelul esuturilor inflamate aseptic.
B.intensific simptomatologia algic
C. favorizeaz hipertoniile musculare
D. favorizeaz contracturile musculare
E.nici o variant nu este corect
Durata unei edine de masaj regional este de
A.30-60 minute
B.10-15minute
C.peste 60 de minute
D.15-30 minute
E.30 minute
Luxaia
A.beneficiaz de masaj
B.necesit masaj doar pentru sechele ca tulburri vasculo-trofice i laxitate capsulo-ligamentar
C.necesit doar repaus absolut
D.nu are nevoie de tratament ortopedic
E. beneficiaz numai de masaj instrumental
n recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate
A. masajul terapeutic se asociaz simultan cu kinetoterapia specific creterii tonusului i volumului
muscular.
B. masajul terapeutic nu se asociaz simultan cu kinetoterapia specific creterii tonusului i volumului
muscular
C. masajul terapeutic se asociaz simultan cu elongaiile
D.se indic doar kinetoterapie
E.se face doar masaj terapeutic
Vibraiile fine i prelungite
A.reduc sensibilitatea pielii i a tesuturilor subiacente
B.reduc stratul adipos
C.au efecte excitante pe sistemul nervos central
D.au efecte excitante la nivelul pielii
E.se mai numesc trepidaii
Traciunile, tensiunile i scuturrile acioneaz mai ales asupra
A.muchilor
B.articulaiilor
C.pielii
D. articulaiilor i esuturilor periarticulare
E.esutului subcutanat
10
Articulatii afectate de poliartrita reumatoida (PR) sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Articulatiile mici ale mainii: carp, metacarpofalangiene, interfalangiene proximale;
B. Articulatiile sacroiliace;
C. Articulatiile axiale: segmentul C1-C2;
D. Articulatiile coxo-femurale;
35
b.reflexul de libertate;
c.reflexul de adinamie;
d.reflexul de abstinenta.
Locomotia reprezinta:
a.impuls nervos;
b.impuls motor;
c.impuls senzitiv;
d.interactiune intre fortele externe si interne.
Miscarea este:
a.cea mai eficienta metoda de adaptare;
b.compartimentare a ingrijirii;
c.un retus chirurgical;
d.se face numai in spital.
Societatea are o datorie:
a.de egalizare a sanselor;
b.de a transforma un individ normal intr-unul invalid;
c.de evitare a reabilitarii;
d.de evitare a operatiilor.
Accelerarea regenerarii tisulare se obtine prin mijloace:
a.kinetoterapice;
b.financiare;
c.limitate;
d.extensive.
Recuperarea adultilor se face spre:
a.recastigarea calificarii;
b.pierderea calificarii;
c.necalificare;
d.supercalificare.
Reabilitarea sociala implica si:
a.familia;
b.biologia ;
c.fiziologia;
d.biochimia.
In dotarea minima a nucleului de reabilitare nu intra:
a.aparatul de anestezie;
b.scari fixe;
c.scripeti;
d.cuptor de parafina.
In articulatiile degetelor:
a.miscarile pasive se fac inaintea celor active;
b.miscarile active se fac inaintea celor pasive;
c.miscarile active se fac impreuna cu cele pasive;
d.nu se fac miscari active.
Tromboflebita profunda se previne prin:
a.ortostatism prelungit;
b.flexia capului;
c.extensia trunchiului;
41
b) Posturi declive;
c) Masaj;
d) Kinetoterapie fr ncrcare;
Cotul se recupereaz prin:
a) Miscri activo-pasive;
b) Miscri active;
c) Miscri pasive;
d) Miscri de abductie, adductie si rotatie extern;
Din schema general de program recuperator precoce al cotului, nu face parte:
a) Aplicarea undelor electromagnetice de nalt frecvent;
b) Pozitionarea procliv a membrului superior;
c) Combaterea durerii prin medicatie antalgic, antiinflamatorie si sedativ precum si
terapie fizical cu efecte antalgice;
d) Masajul minii, antebratului si al umrului;
Mna rigid, nghetat (frozen hand) este consecinta:
a) Imobilizrii ndelungate;
b) Imobilizrii ndelungate, fracturi sau luxatii;
c) Imobilizrii ndelungate, fracturi sau luxatii, algodistrofiei, leziuni ale prtilor moi;
d) Imobilizrii ndelungate, fracturi, algodistrofiei, leziuni ale prtilor moi;
Stabilitatea soldului este asigurat de:
a) Factori ososi n special articulatia coxo-tibial;
b) Factori musculari asigur mai ales stabilitatea anterioar (cderea n fat);
c) Factori ligamentari n special ligamentul ilio-femural n pozitie de decubit dorsal;
d) Factori ososi reprezentati de coaptatia aproape perfect a suprafetelor articulare.
Posturile libere pentru sold includ:
a) Flexum - decubit ventral cu o pern mic sub abdomen, una sub genunchi pentru
cresterea flexiei soldului;
b) Derotare extern decubit lateral pe partea afectat, membrul afectat ncrucisndu-l
pe cel sntos;
c) Abductie din decubit dorsal se tine o pern ntre picioare;
d) Se mentin 10-15 minute;
Refacerea mobilittii soldului include:
a) Recstigarea a 520 flexie extensie, 120 abductie adductie si 140 RI-RE;
b) Recstigarea a 500 flexie extensie, 150 abductie adductie si 100 RI-RE;
c) Recstigarea a 520 flexie extensie, 140 abductie adductie si 120 RI-RE;
d) Recstigarea a 150 flexie extensie, 500 abductie adductie si 100 RI-RE;
Ordinea atentiei n recuperarea soldului este:
a) Recstigarea flexiei apoi a abductiei si la urm a rotatiei;
b) Recstigarea extensiei apoi a abductiei si la urm a rotatiei;
c) Recstigarea flexiei extensiei apoi a abductiei adductiei si la urm a rotatiei;
d) Recstigarea flexiei extensiei apoi a abductiei si la urm a rotatiei;
Refacerea stabilittii active a genunchiului exclude:
a) Tonifierea bicepsului sural;
b) Tonifierea cvadricepsului;
c) Tonifierea tricepsului sural;
d) Tonifierea tensorului fasciei lata;
43
14
In structura plamanilor exista:
a) segmente, lobuli, acini, alveole
b) lobi, segmente, acini, alveole
c) lobi, segmente, lobuli, acini, alveole
d) lobi, segmente, lobuli, acini
Valorile normale ale frecventei respiratorii sunt:
a) 12-14 respiratii /min.
b) 20-22 respiratii/min.
c) 16-20 respiratii/min.
d) 14-18 respiratii/min
Fazele unei respiratii corecte sunt:
a) deplasarea diafragmului in jos, ridicarea coastelor inferioare spre exterior si cresterea bazei
toracale, ridicarea umerilor
b) deplasarea diafragmului in jos, ridicarea umerilor
c) ridicarea coastelor inferioare spre exterior si cresterea bazei toracale
d) ridicarea coastelor inferioare spre exterior si cresterea bazei toracale, ridicarea umerilor
Evaluarea clinica a starii functionale a aparatului respirator:
a) aprecierea gradului de dispnee la efort, testul televizorului, perimetria toracica
b) testul apneei, testul lumanarii,
c) testul formarii bulelor de apa, testul conversatiei si a cititului
d) toate testele
Etapele unei sedinte de kinetoterapie respiratorie sunt:
a) relaxarea, posturarea de facilitare, posturarea de drenaj
b) posturarea, gimnastica corectoare, gimnastica respiratorie propriu-zisa
c) antrenamentul la efort, reeducarea tusei, educarea vorbitului, terapia ocupationala
d) toate cele enumerate la punctele a,b,c
Cele mai utile metode de obtinere a unei relaxari reale sunt:
a) administrarea de sedative
b) administrare de tranchilizante
c) relaxarea Yacobson, autotraining Shultz, metode de relaxare din Yoga
d) vibromasaj si hidroterapie
Indicatiile drenajului bronsic sunt:
a) in chirurgie (incarcarea bronsica post anestezie), in medicina interna (toate bolile pulmonare ce
presupun incarcare pulmonara cu secretii), in neurologie (bolnavii imobilizati la pat, comatosi)
b) postanestezie
c) bronsiectazii, bronsite cronice
d) pacienti cu ventilatie artificiala prelungita
Sindromul restrictiv respirator se defineste ca fiind:
a) tumora bronhica
b) cresterea rezistentei din caile aeriene la trecerea coloanei de aer
c) existent unui corp strain intrabronhic
d) afectarea compliantei maxime a sistemului toracopulmonar
Caracteristicile disfunctiei ventilatorii obstructive sunt:
a) scaderea VEMS sub 70%
b) scaderea capacitatii vitale (CV)
c) scaderea VEMS si a CV
d) scaderea Indicelui Tiffneau
48