\

.' Colectia OMUL, ACEST NECUNOSCOT

IRINA HOLDEVICI

ILIE P. VASILESCU

Din cuprins:
LUPTA INDELUNGA TA A ~TnNTEI CD MAGIA
SECRETELE ADEVARA1'E ALE HIPNOZEI
INDUCTIA HIPNOTICA
HIPNOTlZA 1'ORUL, UN MAGICIAN 1
CARAC1'ERIS1'ICILE S1'ARII HIPNOTICE
PROFUNZIMEA HIPNOZEI
sA pATRUNDEM IN TAINELE HIPNOZEI
FALSELE PERICOLEALE HIPNOZEI'
VALENTELE COMPENSA1'ORII ALE HIPNOZEI
CUNOA$TERE ABISURILOR FIINTEI NOAS1'RE
1'ULBURARILE ~I IMBOLNAVIRILE CARE
ASCUL TA DE PUTEREA HIPNOZEI
AUTOHIPNOZA, 0 ~ODALITA TE DE A FI
S1'APINI PE FORTEL}5:NOAS1'RE SPIRITUALE

SI
FORTELE NELIMITATE
ALE PSIHISMULUI

Pret lei 67
ISBN 973-9070-08-5

FDlTURA ALOOMARS

Bucure~ti 1991

IRINA HOLDEVICI

ILIE P. VASILESCU

SI

FORTELE
NELIMIT ATE
.
ALE PSIHISMULlJI

Lector: C.pAUNESCU
Redactor: Nic PENIUC
TEHNOREDACTAREPECALCULATOR
MACINTOSH
HOLDING REPORTER - SRI.,
Tiparulexecutat
la
Tipografia "LUCEAFARUV'
Sectia Buftea

EDITURA ALOOMARS
Bucure~ti 1991

CUPRINS

I. LUPTA tNDELUNGAT A
A STIINTEI CU MAGIA - pag. 9
i~"-

,:".,r .... ~_."

H. SECRETELE ADEV ARATE

ALE HIPNOZEI - pag. 16
a) Modificari ale sferei sensoriale:
iluzii, halucinatii. - pag. 17
b) Modificarile atentiei - pag. 17
c) Modi fcarile amnezice (ale memoriei) - pag. 17
d) Modificari in sfera gindirii - pag. 17
e) Modificari in domeniul
activitatii motorii - pag. 17
f) Modificari inusfera afectivWltii - pag. 17

.,,_

III. INDUCTIA HIPNOTICA - pag. 20

a) Faza de pregatire - pag. 20
b) TestuI oscilatiei corpului - pag. 22
c) Testul incle~tarii degetelor - pag. 23
d) Catalepsia pleoapelor - pag. 23
IV. HIPNOTIZATORUL, UN MAGICIAN? - pag.25
a) Conditille unui bun hipnotizator - pag. 25
b) Metoda de inductie hipnotica
prin fixarea privirii - pag. 27
c) Adincirea transei - pag. 30
d) Dehipnotizarea - pag. 32
V.C~CTERlSTICILE
STARrI HIPNOTICE - pag. 36

a)
b)

c)
d)
e)

f)
g)
h)
i)

Reducerea functiei de planificare ~pag, 36

Redistribuirea atentiei - pag. 37
Capacitate a crescutli
a productiei imaginative - }lag. 38
Reducerea controlului - pag. 38
Cre~terea gradului de sugestibilitate - pag. 39
Accentuarea c9mportamentului
de jucare a unor roluri - pag. 39
Aparitia amneziei post-hipnotice - pag. 40
Starea de relaxare psiho-fizica - pag., 40
Scaderea a'~uitatii perceptive -"pag. 40

'II. PROFUNZIMEA
a)
b)

ffiPNOZEI

- pag. 42

Somn superficial - pag. 42

Starea somnambulic~ profunda - pag. 43

VII. sApATRUNDEM

a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)

IN TAlNELE HIPNOZEI - pag. 48

Teoria fluidului vital - pag. 48
Hipnoza, fenomen psihopatologlc - pag. 48
Hipnoza ~i somnul - pag. 49
Hipuoza ~i teoria rolului - pag. 50
Hipnoza ~i teotiiile inv~~nrii - pag. 51
Hipnoza ~i psihanaliza - pag. 51
Teorii eclectice ale hipnozei - pag. 52
Teoria comportamentului
asupra hipnozei - pag. 53
Teoria disocierii personalitatii - pag. 54
Fi\.LSELE PERI COLE ALE HIPNOZEI - pag. 57

ALENTELE COfvIPENSA TORn

ALE HIPNOZEI - pag. 62
Sugestiile terapeutice - pag. 63
Tel:mica disocierii - pag. 66
Tehnica substitutiei - pag. 67

d)
e)

Tehnica modificarii imaginii durerii - pag. 67

Tehnica imaginatiei dirijate
in stare de hipnoza - pag. 71

X. CUNOASTEREA

a)
b)
c)
d)
e)

f)
g)
h)
i)

j)
k1

ABISURILOR

.
FIINTEI NOASTRE - pag. 79
Tehnica asociatiei libere - pag. 83
Inducerea visului - pag. 83
Tehnica scrisului automat - pag. 84
Desenul hipnotic - pag. 85
Terapia prin joc - pag. 85
Tehnica dramatic a - pag. 86
Regresia de virsta - pag. 87
Tehnica pdvirii in bila de cristal - pag. 88
Tehnica tensiunilor experimentale - pag. 89
Prmcipii ~i tehnici hipnoanalitice - pag. 90
Tc.hnica teatrului - pag. 92
Tehnica mozaicului - pag. 93
Tehnica serrmalului ideomotor - pag.94

XI. TULBURARILE SI tMBOLNA VIRILE CARE

ASCULTA DE PUTEREA HIPNOZEI - pag. 97
a)
Stnrile anxioase ~i fobice - pag. 100
b)
Starile depresive - pag. 100
c)
Simptomatologia de tip isteric - pag. 100
d)
Reactiile obsesive- pag. 101
XII. AUTOHIPNOZA.
o MODAUT ATE DE-A FI STAPtNI
PE FORTELE NOASTRE SPIRITUALE - pag. 105

1. LUPfA lNDELUNGATA A ~TIINTEI CU

MAGIA

PosibilWltile hipnozei au fost /cind exagerate,

a~teptindu-se de la eei care 0 praetieau adevllrate
minuni, rezolvarea unor cazuri pe care nu le puteau
rezolva alte metode medieale sau psihologice, dnd
minimalizate sau chiar negate de cMre sceptici, care
insll nu se strllduisera suficient sa cunoascll metoda
in detaliu.
Se pare ell un deserviciu insemnat I-au tacut hipnozei apropierea exageratll a acesteia de fenomenele
parapsihice considerindu-se ell persoanele care 0
practicll trebuie sa dispunll neaplirat de forte supranaturale, dt ~i performantelr. hipnotizatorilor de estradll care au indepllrtat pe multi eercetlltori serio~i
de acest domeniu.
De asemenea, multe luerari din cadrul literaturii
~tiintifico-fantastice au aeeentuat ideea ell subiectul
hipnotizat devine un fel de robot uman, controlat pe
clli paranormale de elltre eel care a indus hipnoza,
fapt ee a generat temeri nejustifieate din partea unor pacienti care ar fi putut beneficia de avantajele
acestei tehnici.
Hipnoza nu este un fenomen supranatural, ci
doar 0 stare modifieatll de eon~tiinta, asemllnatoare
eu relaxarea sau eu stllrile meditative ,speeifice unor
eulturi orientale.
Fenomene asemllnlltoare eu eel hipnotic se
intilnese freevent in viata eotidianll. Astfel, cineva
9

poate fl. atlt de absorbit de lectum unui roman san

de vizionarea unui film la televizor, incit nu mal
aude soneria de la u~ sau poate fi atit de cufundat
in ginduri incH nu mai sesizeaz~ ceo! spune interlocutor'Lll eu care tocmai discuta. Se apropie de hipu'oza ~i fenomenele de reverie, (i~nd,furati de propriile constructii imaginative, parc~ ne transpunem
in aite locuri ~i tr~im aite stari dccit cele legate de
realitatea imediata sau cele de extaz religios pe car~
le WHesc adevaratii credindo~i.
Soferul, care conduce noaptea ~i este fascinat de
dunga luminoasa a ~oselei, care ii produce 0
ingustare a cimpului con~tiintei ce se poate uneori
solda eu accidente, este ~i el victima unei stari
aseman~,toare cu hipnoza. Aceste sUlri le denumim
in limbaj comun cu ajutorul unor ~:ermeni ca: "a te
lasa furat''' "'a fi pe alta lume" etc. Cei care tr~iesc
astfel de stllri i~i orienteaza de fapt gindurile in interiorul lor. Fenomene de tip hipnotic au fost
descrise inca din' antichitate ~i se intilnesc inca
frevc.ent in practicile magice specifice culturilor
primitive.
Putem vorbi de hipnoza moderna 0 datll cu experientele
medicului austriac Franz Anton Mesmer
..
(1734-1815), care a descris hipnoza 1?istllrile speciflee acesteia sub denumirea de "magnetism animal".
Sistemu] de tratament utilizat de Mesmer a fost
ironizat de catre medicina 4in acea perioada din
cauza manierei teatrale in care aborda el pacientii.
(Pacientul era introdus intr-un fel de butoi cu apa,
fHnd inconjurat de sirme 1?i tot felnl de magneti,
care aveau menirea sa puna in evidenta t1uidul deDumit "magnetism animal". Adesea pacientii sugestionabili erau cuprin1?ide convulsii).
10

comisie instituita in anul 1784 de cMre regele

Frantei, comisie din care a facut parte ~i Franklin,
ambasadorul Statelor Unite, a primit sarcina sa
cerceteze experimental "magnetismul animal". Comisia respectiva a ajuns la concluzia ca aceasta nn
era altceva decit un rezultat al imaginatiei.
De~i Mesmer a fost discreditat, teoriile sale fHnd
nefondate ~tiintific, multi pacienti continuau sa se
vindece prin rnetodele sale t?i aceasta a convins ca
de:;;i teoriile erau grer?ite, totu~i fenomenul respectiv
exista ell adevarat.
De hipnoza s-a folosit ~i abatele Johann Joseph
CJ3ssner (1717-1799), cunoscut exorcist din Elvetia,
care avea darul de a alunga "foqele negative" care
puneau stapinire pe padent.
Medioul englez John Elliotson (1791.,.1863) a realizat prime Ie interventii chirurgicale in stare de
transa hipnotica, iar James Esdaile, medic scotian
(1808-1859) a relatat 345 operatii de chirurgie majora realizate in India, in sornn hipnotic (cf.
E.Hilgard ~i J.Hildrad, 1975).
Termenul de hipnoza este introdus de englezul
James Braid (1795-1860), de la grecescul hipnos
care inseamnll somn, el considerind hipnoza ca pe
un '"somn nervos'".
o atentie deosebit~ este acordat~ hipnozei de
catre cele doua mari ~coli ale psihiatriei franceze,
~coala de la Salpetriere, reprezentata de Jean-Martin
Charcot (1835-1893) ~i ~coala de la Nancy, al c~rui
reprezentant de seama a fost Hippolyte Bernheim
( 1840-1919).
Daca Charcot considera hipnoza ca pe un fen.amen patologic, specific istericHor, dimpotriva, Bernheim era de parere ea hipnoza este un fenomen nOf11

mal, rezultat al sugestiei. Acesta din urma a fost in

mare masura influentat de rezultatele deosebite ale
unui mediC de tara - Liebeault (1823-1904).
Utilizarea in scopuri terapeutice a hipnozei a fost
sustinuta ~i de succesele cunosacutilor psihiatri
Breuer ~i Freud. Ulterior, Freud abandoneaza hipnoza in favoarea propriei sale teorii ~i metode - psihanaliza - ceea ce a filcut ca, pen~ru moment, interesul pentru hipnoza sa inregistreze un regres.
tn 1889 a avut loc primul Congres International
de Hipnoza Terapeutica ~i Experimentala, ~i carn in
aceea~i perioada, marii teoreticieni in domeniul psihologiei incep sa se intereseze de fenomenul hipnotic: Wilhelm Wundt a scris 0 lucrare despre hipnoza.
William James include un capitol dedicat hipnozei
in celebra sa lucrare "Principiile psihologiei", iar
Pierre Janet abordeaza ~i el hipnoza din perspectiva
disocierilor de personalitate.
in timpul primului razboi mondial Mc Dougal a
tratat, cu ajutorul hipnozei, soldati aflati in stare de

~oc.
Un pas important in dezvoltarea
hipnozei
~tiintifice il reprezinta lucrarea lui Clark Hull
(1933) - "Hipnoza ~i sugestibilitate" .
Si in timpul celui de-al doilea razboi mondial,
hipnoza a fost utilizata cu succes in tratamentul
nevrozelor de razboi. Apoi, treptat, aplicatiile ei
s-au extins in stomatologie !?iobstetrica.
in annl 1955 Asociatia Medicala Britanica ~i in
1958 Asociatia Medicala Americana au hotarit ca
hipnoza sa fie inclusa ca disciplina de invatamii:1tin
~co1iIe medicale, iar in anul 1960 Asociatia Psihologilor Americani a dat 0 recunoa~tere oficiala a utilizarii terapeutice a hipnozei de catre psihologi.
12,

La ora actuala exista, in afarl:i. de societl:i.tile

nationale, Societatea europeana de hipnoza, Societatea internationala de hipnoza ~i Societatea de hipnoza "l\1ilton Erickson", dupa numele fondatorului
ei, unul dintre cei mai talentati ~i mai creativi hipnoterapeuti ai lumii.
tn vara anului 1990 a avut loc in Germania cel
de-al 5-lea Congres de hipnoza in psihoterapie ~i
medicina psihosomatica, la care au luat parte peste
900 de medici ~i psihologi din aproape toate larUe
lumii, incluzind ~i tara noastra.
Hipnoza are 0 serie de aplicatii practice, atit in
clinica, pentru psihoterapie, cit ~i in alte domenii
de activitate, unde se cere optimizarea performantel or umane. Astfel, ea patrunde tot mai mult in
pregatirea psihologica a sportivilor de inalta perf ormanta, cit ~i al cosmonautilor pentru obtinerea unui
echilibru emotional de ,nivel superior, pentru perfectionarea capacitatii de concentrare a atentiei, a
deprinderilor motrice, cit ~i pentru 0 mai buna autoreglar~ a comportamentului in. ansamblu .. De tratament . liipnotic pot beneficia ~i arti~tii eu trac de
scena sau elevii ~i studentii- hiperemotivi, care au
tendinta. de a se bloca la examene si
.. de a obtine
rezultate sub posibilitatile lor reale.
Cercetarile din ultimii ani au demonstrat ca ..hipn02i poate" contribui ~i la .cre~terea efidentei
invatarii, dt ~i la dezvQltarea unor disponibilWlti
creative latente.
tn clinica hipnoza se aplica in foarte muIte domenii. Astfel, ea se folose~te .eu succes in chirurgie,
pentTu realizareaunor operatii rara aneste~ie sau Cll
o cantitate mai hredusg' de anesteziee atuncf dnd ..
subiectul prezintaintolerant~la
astfel de substanle
.

'.'

..'

13

sau dnd acestea lipsesc (in conditii de izolare, de

lupta etc.). Hipnoza s-a dovedit utila ~i pentru reducerea anxietatii pre-operatorii cit ~i pentru realizarea unei evolutii post,operatorii dt mai bune ~i dt
mai rapide. Un domeniu unde hipnoza poate face
foarte mult il reprezinta combaterea durerii; este
vorba atit de durerile din holile cronice, de migreIie, cit ~i de cele ce apar in timpul na~terii sau
in timpul unui tratament stomatologic. In medicina
psihosomatica hipnoza se utilizeaza in terapia unar
afectiuni care vizeaza aparatele cardio-vascular, respirator, digestiv sau endocrin (tahicardie, hipertensiune arteriala,
varsaturi, colici, colite, astm
bron~ic, obezitate, tulburari sexuale etc.). Ea are, de
asemenea, aplicatii in domeniul unor afectiuni dermatologice (prurit, psoriazis, reactii alergice, tratamentul negilor) ~i in recuperarea unor deficiente
motorii produse de accidente vasculare sau traumatisme. Sfera cea mai larga de aplicatie 0 are tratamentul prin hipnoza in cazul afectiunilor nevrotice
(reactii de tip fobic, atacuri depanica,
anxietate,
tulburari ale atentiei ~i meJ;Iloriei).
Cercetllri recente au evidentiat faptul ca prin hipnoza s-ar putea influenta favorabil chiar evolutia
unorholi grave, cum ar ficancerul sau SIDA. Astfel, la ultimul Congres european de hipnoza din
1990, Simonton din S.U.A, a elaborat de curind 0
Iucrare denumita "Rolul psihoneuroimunologiei
consiliere ~i factorul psihic in cancer"; Specialistul
german Lenk (1990) a condus un seminar pracUe
dedicat utilizarii hipnozei in cancer, iar un coleg al
sl1u, tot german, Otremba (1990) a prezentat. date
clinice ~i experimentale incurajatoare obtinute pe
pacienti bolnavi de SIDA.
14

Adeptii psihoterapiei, in care includem hipnoterapeutii, au ajuns la concluzia ca daca prescriem medicamente pentru probleme de natura psihologica,
nu facem decit sl1 mascam problema reala!
Inteleptii orientali spuneau ctt dttruim cuiva un
pe~te ii Yom potoli foamea pentru citva timp, dar
dactt 11 invata,m sa pescuiasctt el va fi capabil sa-~i
procure hrana pentru tot restul zilelor.
La feI, daca ii invatam pe pacienti prin intermediuI hipnozei ~i apoi al autohipnozei (hipnoza reaIiz,ata de pacient singur, in absenta terapeutului) cum
stt se insanttto~easca ~i stt ram ina sanato~i, cum saS1 rezolve problemele de viattt, Ie punem la dispozitie un mijloc care ii va ajuta stt-~i mentintt echilibrul sufletesc ~i 0 stare buna tot restul vietH.
Majoritatea oamenilor nv sint con~tienti de resursele interioare pe care Ie au la dispozitie, ei ignorind faptul ca exista 0 cale de a intra in contact
eu aceste resurse pentru a ameliora ~i mentine
sanatatea ~i pentru a se autoperfectiona fizic $i
psihic.
Mentalul con~tient al omului iI ajuta sa rezolve 0
serie de probleme, sa inteleaga diverse situatii doar
la nivel logic. Trebuie deschise~i caile pentru cunoa~terea intuitiva care are Ioc prin mecanisme
subcon~tiente ~i aceasta se face mai u1?or cu ajutorul relaxarii, hipnozei ~i autohipnozei.

15

II. SECRETELE

ADEV ARATE ALE HIPNOZEI

Marcuse (1959) subliniaza faptul ca hipnoza este

o stare modificata a organismului produsa prin repetarea unor stimuli ~i in care sugestia este mai efieienta decit de obicei.
Majoritatea speciali~ti1or definesc l1ipnoza ca 0
stare .indusa,
de regula
in mod artificial,
asemanatoare cusomnul~ dar iIi acelas.i timp diferita
de,acesta din punct de vedere fiziologic, stare caracterizata prin sugestibiIitate crescuta, ca rezultat
al careia pot fi induse subiectului, mai u~or decit in
stare normala, 0 serie"de modificari senzoriale, perceptive, mnezice ~i motorii (dupa Weitzenhoffer,
1963).
Prin hipnoza se realizeaza deci 0 stare d,~ hipersugestibilitate selectiva produs(!/ subiectului prin
anumite proceduri specifice, de natura' fiziologica
sau/~i psihologica de catre 0 alta persoana (hipnotizator) sau de catre subiectul insu~i (in cazul
autohipnozei).
In timpul hipnozei, pot fi induse 0 serie de' mo,dificar,i spe,ctaculoase ale proceselor psihice ~i ale
comportamentului, modificari ce pot ,imbraca as.;.
pecte pozitive sau negative in functie, de continutul
sugestiilor administrate (Gheorghiu, 1977). Astfel;
pot fi realizate:
A) MODIFICARI ALE SFEREI SENZORlAlE
iluzii (perceperea distorsionati:l a unor obiecte existente in realitate), halucinatii (perceptii far~ co16

respondent in realitate), precum ~i modificarea unor

praguri senzoriale, hiperestezie - accentuarea sensibiHtatii, anestezie - reducerea generala a sensibilitatii ~i (l1]algezie .. reducerea sensibiIiti:ltii dureroase. DatoTita acestor afecte, este posibil~ utilizarea hipnozei in combaterea durerii;
B) MODIFlCARI PROSEXlCE (ale lltenfiei):
in hipnoza se produce 0 orientare selectiva a
atentiei, care este indreptata predominant spre cele
sugerate de terapeut s.i intr-o mat mic~ rnasura spre
stimulH ambiantei.
C') MODIFlL'"'AR1 MNEZICE (ale 111emorje~,): prin
hipnoza se poate obtine 0 amnezie (ultare) total:!
sau partiala a unor obiecte, evenimente, date, dupa
cum se poate obtine 0 hipermnezie sau accentuare a
func~iei mnezke, subiectul retinind ~i redind mai
m~or 8,i mai exact materialul memorat;
D) A/GDIFlCARl IN SFERA GlNVIRlI: in urma
inductiei hipnotice poate sa functioneze la unii subiecti ceea ce speciali~tii numesc "logica transei"~
datorita careia ei accepta ca fiind logice situatii pc
care nu le-ar considera ca atarc in stare normala.
De pilda, subiectul care, in urma sugerarii faptului
ca estepre~colar, se comporta ca un copil de 6 ani,
poate discuta in acela~i ti'mp cu sotia sa, fara ca
acest lucru sa se para eiudat sau nepotrivit;
B) MODIFICARi iN DOMENIUL ACTIVITATII
MOTOR/i- reJaxare musculara, actiuni automate, rigiditatea corpului, mentinerea'
timp indelungat a
unor pozitii incomode, cit ~i modificarea comportamentului de ansamblu al subiectului;
F)'MODIFICARI
IN SPERA AFECTlVITATII.
Aceastea cap~aa continut specific in functie de cele
sugerate de terapeut.De
regula, majoritatea su-

Hipno"", - 2

17

biectilor care au fost hipnotizati, afirma in mod

spontan ca au trait in timpulhipnozei 0 stare afe:ctiva pozitiva, de calm, lini~te ~i relaxare profunda,
Frecvent hipnotizatorii profesioni~ti sugereaza
subiectilor regresia de virsta. Cind sugestiile au
actionat, subiectul se comporta ca ~i cum ar avea 0
virsta mai mica decit cea reala, el modificindu-~i
comportamentul astfel incH sa corespunda virstei sugerate. La subiectii foarte sugestibili se modifica
vocea, mimica ~i chiar scrisul, caracterele utilizate
in scriere fiind specifice copilariei. Multi autori citeaza cazuri in care subiectii regresati pina la virsta
copilariei ~i-au amintit 0 limba pe care 0 vorbisera
in copilarie ~i pe care 0 uitasera in prezent, conversind sau chiar scriind in limba respectiva.
As (1962) relateaza cazul unui subject care, regresat Ii! virsta copilariei, utiliza un dialect suedez,
iar Gheorghiu (1977) pe cel al altui subiect, care
vorbea maghiara. Nici unul din ace~ti subiecti nu-~i
mai amintesc de limbile respective in stare de
veghe.
Hilard (1975), la rindul sau, dteaza cazul unui
subiect care fusese crescut in C1dna, in copilarie, ~i
care in urma regresiei de virsta !?i-a scris numele cu
caractere chineze ceea ce nu a fost capabil sa faca
in stare de veghe.
Regresia de virsta este mult folosita de catre hipnotizatorii clinicieni pentru a "dezgropa" amintirile
psihotniumatizante uitate, care au produs la subiecti
tulburari de tip nevrotic.
Sugerarea starilor descrise mai sus, cu exceptia
regresiei de virsta, nu se utilizeaza decit rareori in
clinica ~i atunci mai mult in scopuri didactice, demonstrative sau pentru a verifica gradul de profun-

zime al hipnozei.
Trebuie facuta totu$i precizarea ca datorita posibilitatilor neobi~nuite de modificare a comportamentului prin hipnoza, este posibila utilizarea terapeutica a acestei tehnici, prin hipnoza putindu-se
realiza vindecari ce par de domeniul miracolului.

18

19

mai pasiv cu putinta, sa nu incearce in nici un fei

sa-l ajute pe experimentator, dar nici sa nu incerce
se
sa reziste sugestiiIor terapeutului. Trebuie sa
arate ea este in interesul s~u sa beneficieze de metoda pentru a scapa de problernele sale, iar daca
intentioneaza sa nu se lase hipnotizat, este mai bine
sa se adreseze altui specialist.
De asemenea, se da subiectului indicatia de a
nu-~i analiza starile, de a nu incerca sa afle ce se
petrece Cll eI, el fiind instruit sa lase sa se intimple
ce "trebuie sa se intimple", lasindu-se "dus" de instructiunile terapeutului. Inductia hipnotica cuprinde
ace Ie comportamente pe care i Ie cere hipnotizatorul
subiectului 1a inceputul ~edintei, precum ~i ceea ce
spune ~i face hipnotizatorul. Toate tipurile de inductie au in coml,ln distragerea de la stimulii perturbatori externi, sugerarea relaxarii ~i somnolentei,
stimularea jocului liber al imaginatiei ~i concentrarea pe un obiect de dimensiuni mici (sau pe 0 parte
a corpului) ~i pe ceea ce spune hipnotizatorul.
Kubie ~i Margolin (1944) descriu inductia hipnotiea prin trei comportarnente: sugerarea imobilitatii,
fixarea privirii
~i administrarea
unor stimuli
monotoni.

III. INDUqIA HIPNOTICA.

Starea subiectului, denumita transa hipnotica, se
realizeaza prin procedeul denumit inductiahipnoHca. Aceasta presupune concentrarea pe un obiect
de dimensiuni mid (de preferat stralucitor), pe un
s imul monoton (pendul, metronom), pe 0 anurnitll
zona a corpului (de pilda, concentrare asupra punctuiui situat intre sprincene), cit ~i administrarea de
catre terapeut a unor formule sugestive de calm, relaxare, somnolenta.
Indicatia hipnotica consta din trei faze (Hertland,
1971): a) faza de pregatire; b) inductia propriu-zisa;
c) adincirea transei.
A) FAZA DB PREGATfRE
1n aceasta etapa
se explica sub1ectului in ce
comHi hipnoza, ce se a~teapta de la el ~i ce efecte
poate avea aplicarea metodei asupra psihicului sau,
insistindu-se asupra avantajelor pe care le are hipnoza in inlaturarea unor simptome de care subiectul
dore~te sa se debaraseze. Se insista mai ales asupra
f:,>ptului cl.\ pacientul nu are de ce sa se teama ~i ea
\'3 trai 0 experienta interesanta. Daca subiectul
anxios in eontinuare, el trebuie interogat in
legatura ell natura temerilor sale ~i apoi incurajat.
Astfel, de pilda, subiectilor care se tern sa nu fie
manipulati de terapeut H se spune ca ei nu-~i vor
pierde starea de con~tienta ~i crt vor putea ie~i din
hipnoza oricind vor dodo
Este bine sa se ceara pacientului sa ramina cit

20

Gi1l~i Brenman (cf. Hilgard, 75) deseriu ceea ce

-face hipnotizatorul in timpul inductiei, astfeI:
-contribuie
Ia sarhcirea stimularilor senzoriale
ale subiectului prin limitarea mi~carilorcorporale;
- incearca sa altereze imagineacon~tientizarii
CorporaIe a subiectului;
- sugereaza un fel de procesde disociere, focalizind atentia subiectului asupra mi~carii insa~i astreI incit unele mi~cari care se produc in mod normal pe cale voluntara, devin involuntare;
21

_ sparge tiparul relatiilor adaptative normale ale

subieetului, ereind 0 atmosfer~ magi ca.
tn timpul induetiei, hipnotizatorul are la dispozitie doua strategii speciale:eea a deprivarii senzoriale ~i eea a dezvol~rii unui tip de relatie internmana speciala, de tip simpatetic, intre terapeut ~i
pacient.
Inainte de a treee la inductia propriu-zisa, experimentatorul testeaza gradul de reeeptivitate la hipnoza al subiectului prin administrarea unor teste de
sugestibilitate in stare de veghe.
Facem precizarea ca sugestia reprezinta 0 incitatie susceptibila sa declan~eze reactii spontane,
nemediate de instantele reflexive ale ratiunii
(Gheorghiu, 1982).
In .cele ce urmeazA, prezentam, pentru exemplificare, eiteva din cele mai eunoscute teste de sugesti-
bilitate directe, princare elinicienii i~i testeaza subieetii pentru a vedea in ce masma ei pot beneficia
de tehnica hipn.ozei:
B) TESTAREA OSClLATJEI CORPULUl. Subiectului
se cere sa stea cu spatele la experiment ator ~i sa relaxeze toti mm;ehii (este indicat ca subieetul sa aiba tocuri joase). Instructajul care i se
administreaza este urmlUorul:
"Dorese sa stai in picioare, cu virfurile apropiate.
tnchide oehii ~i relaxeaza-te. In citeva momente iti
voi spune sll-ti imaginezi ea vii pe spate. Eu voi
pune miinile pe spatele tau ~i vei simti cum miinile
mele te trag tot mai mult, vii tot mai mult pe spate.
Nu-ti fie teama. Lasa-te dus. Eu voi sta in spate Ie
tau~i te voi prinde ... etc". Se considera sugestibil
acel subiect care are tendinta de a eadea in directia
sugerata.

C) TESTUL lNCLE$TARII DEGETELOR.

I se

cere subiectului sa-~i scoata inelele !?i i se administreaza urmatorul instructaj:

"Doresc s~ prinzi degetele unele in altele (se demonstreaz~). Aeum uita-te in ochii mei !?i stringe
bine degetele unele intr-altele. Stringe degetele eit
poti de bine. Pe masura ce stringi degetele unele
intr-altele vei constata ca degetele tale devin tot
mai incle~tate, tot mai bine strinse unele in aIteIe,
ea !?i cum ar fi sudate. Degetele sint tot mai
inele:?tate, tot mai strinse, tot mai incle~tate, incit
nu poti sa Ie desfaci. Ti-e imposibil sa Ie desfaci.
Ineearca sa desfaci degetele, incearca!... dar nu poti!
Cu cit incerei mai mult sa desfaci degetele, eu atit
reu~e~ti mai putin". tncearca! Dar nu potU".
eu 5ubiectii care nu pot desface degetele sau Ie
desfac
hipnotiea.daar partial se paate trece la inductia

D) CATALEPSIA PLEOAPELOR. Subiectului,

a~ezat intr-o pozitie comoda, i se administreaza
urmatoarele sugestii:
"Daresc sa inchizi ochii ~i sa te relaxezi. Nu te
teme, nu te voi hipnotiza inca. Hi atent la vocea
mea ~i relaxeaza-te. Pe masura ce te relaxezi, pleoapele tale devin tot mai grele, din ce in ce mai
grele, grele ea de plumb. Curind vei constata ea ti-e
foarte greu sa deschizi ochii, deoarece pleoapele
tale sint greIe, foarte grele, grele ca de plumb. Iti
va fi foarte greu sa desehizi ochii dnd iti vai
spune 5-0 facio Pleoapele tale sint foarte grele.
Foarte grele ~i strins lipite. Ochii sint atit de bine
inchi~i inch nu-i poti desehide. Incearca sa deschizi
ochii. tncearca! Dar nu poti, nu poti deschide
ochiL.".

22
23

Ca ~i in cazul celorlalte doua teste de sugestibilitate, daca subiectul are dificultati in dechiderea
ochilor, terapeutul 11poate considera un bun subiect
pentru hipnoza.

IV~ HlPNQTlZATORUL, UN MAGICIAN?

Iatl:1ce ne spune, referitor la aceasta problemll,
cunoscutul hipnotizator Melvin Powers (1965):
A) COND/TIlLE UNUI BUN H/PNOT/ZATOR
1. Un hipnotizator bun trebuie sa stapineasc~
foarte bine tehnica aplicata, sa fie un specialist
competent in probleme de psihologie ~i psihiatrie ~i
sa fie, in acela~i timp, 0 persoana cu integritate
morala.
2. EI trebuie sa cunoasca foarte bine particularitatile psihice ~i problematica pacientului inainte
de inducerea hipnozei trebuie sa realizeze un interviu clinic amanuntit ~i, daca este po sibil, chiar 0
examinare psihologica a subiectului.
3. Hipnoterapeutul
trebuie sa aiba rabdare,
intelegere ~i bunavointa fata de subiect, sa mani- ,
feste 0 atitudine simpatetica fata de acesta ~i fata
de problemele lu1.
4. Personalitatea hipnotizatorului trebuie sa fie
perceputa favorabil de catre majoritatea oamenilor.
(Hipnotizatorul trebuie sa aiba forta psihica ~i farmec personal).
5. Hipnotizatorul trebuie sa aiba foarte multa
incredere in sine, in eficienta tehnicilor sale, sa nu
oscileze in aplicarea lor, sa se exprime cu siguranta
de sine, autoritara. El trebuie sa aiba totdeauna un
rbpuns la orice intrebare a subiectului, sa nu
raspunda niciodata "nu ~tiu~, deoarece aceasta ar

24

25

zdruncina increderea subiectului in terapeutul s~u.

6. Rareori un subiect recunoa~te c~ este hipnotizabil (de regul~, el sustine c~ nu poate fi hipnotizat). Dac~ acesta afirrna c~ are 0 voint~ prea puternica pentru a putea fi hipnotizat, terapeutul trebuie
sa-i expIice c~ aplicarea tehnicii este in avantajul
s~u (doar pentru asta a venit la cabinet ~i a platit
consultatia), terapeutul trebuind 5a-l invete tocmai
modul in care i~i poate [olosi propria vointa pentm
a intra in hipnoz~.
7. Chiar un subiect care dore~te sincer sa fie hipnotizat, poate sa nu raspund~ bine la sugestii, fie
pentm c~ are un grad de sugestibilitate, fie pentru
ca este prea incordat ~i anxios. In acest din urma
caz, este bine ca subiectul sa invete 0 tehnica de
relaxare, inainte de a i se induce 0 stare hipnotica.
8. Blocajele cele mai frecvente care intervin in
acceptareahipnozei
tin mai ales de tearna de a nu
dezvalui ceea ce subiectul nu dore~te sa dezvaluie
sau de a nu accepta ceva ce ar parea inaccesibil.
Ond se ivesc 'astfel de probleme, terapeutul trebuie
5a-1 asigure pe padent ca el nu-~i va pierde (;ontrolul asupra sa ~i ca va putea ie~i' din starea indusa
atunei cind va considera necesar.
9. Terapeutul trebuie s~ ~tie ca 0 stare de transa
profunda nu este neaparat necesara pentm scopuri
terapeutice sau de reglare a compartamentului.
10. Pentru a avea a expectatie corecta, .mbiectilor
trebuie' sa Ii se atraga atentia ca nu vor adormi in
adevaratul sens al cuvintului, ci ca se vor ana mai
curind intr-o stare de relaxare mai profunda. 0 buna
stapinire a tehnicii, o. atitudine care impune pacientului .,~i 0 infati~are agreabila sint suficiente. De asemenea, daca inainte se credea c.3, doar bl1rbatii pot
26

fi buni hipnotizatori, iar femeHe subiecti, rezultatele

obtinute astazi in domeniul hipnozei clinice ~i experimentale arata c~ ~i femeile pot fi hipnotizatori
tot atit de buni ca ~i barbatii.
Exista in Hteratura de speeialitate foarte muIte
tehniei de realizare a inductiei hipnotice.
Ne simtim obligati sa avertizam pe eititor cll utilizarea de ciHre nespeciali~ti (cei care au dreptul legal de practica sint medici, psihologi) este pedepsita prin lege. In ceea ce prive~te aplicarea acesteia
de catre reprezentanti ai profesiunilor amintite, pentru a obtine rezultate pozitive este necesar un stagiu
de invatare a. tehnicii, realizat pe tinga un hipnotizator experimemntat. In caz contrar, terapeutul
incepator fie nu obtine rezultate, fie poate produce
chiar unele efecte negative asupra subiectilor sai.
Prezentam in cele ce urmeazl1 doua dintre tehnicile de inductie care ni s-au parut mai simple:

B) METODA DE INDUC[IE HIPNOTICA PRIN

FlXAREA PRIVIRII (Hartland, 1971)
I se cere subiectului sa se a~eze cornod pe un
scaun sau fotoliu ~i i se dau urmMoarele instructiuni: "Dorese sa prive~ti un punct din tavan,
sa-ti fixezi atentia asupra luL Orice punct este potrivit. Alege un punet pe care ti-e cornod sl1-l
prive~ti. Nu-ti face probleme dac~ privirea se abate
de la punctul respectiv sau daca ai tendinta de a
clipi. Dac~ ti se intirnpJa acest lucru, readu incet
privirea inapoi la punctul fixat. Fixeaza..,l cit poti de
bine. Stai relaxat. Relaxeaza-te ~i fii atent daar la
voce a mea, la ceea ce voi spune. Corpul tau se relaxeaza din ce in ce mai mult, tot mai multo Pe
masura ce prive~tii punctul ales ~i asculti vocea
mea, te relaxezi tot mai mult, din ce in ce mai
27

mult. Re1axeaza labele picioarelor, gleznele, gambe1e; coapsele, bratele, miinile. !ntregul tall corp devine tot mai relaxat :;;i simti 0 stare .de "toropeala
placuta, care te cuprinde tot mai mult. Simti tot mai
mult toropeala, destindere, relaxare. E~ti tot mai toropit. FH atent la vocea mea.,. ea te face sa te simti
tot mai toropit. Simti 0 greutate pillcuta care iti cu-
prinde tot, ~orpul. Corpul devine greu, tot mai greu,
foarte grell. Bratele devin grele, foarte grele, tot
mai grele. Picioarele devin grele, foarte grele, din
ce in ce mai grele. E~ti tot mai relaxat, toropit ca
atunci dnd te pregate~ti sa dormi. 0 senzatie de
caldura placuta, adormitoare, cuprinde tot corpul.
Curind te vei cufunda intr-o stare de rela-xare
adinca, 0 stare care seamana cu un somn profund,
odihnitor. Pleoapele devin grele, tot mai grele. Iti
este tot mai somn. Pleoapele devin grele, din ce in
ce mai grele, foarte grele. Ginde~te-te la toropeala
~i sbmnolenta care te cuprinde. Vocea mea te face
tot mai toropit, tot mai relaxat, tot mai somnolent.
Nu mai poti tine ochii deschi~i. Ochii au tendinta
sa se inchida. Clipe~ti, clipes,ti tot mai des, pentru
ca nu mai poti tine ochii desehi~i. Clipe$ti tot mai
des s,i in curind nu vei mai putea tine ochii deschis,i
pentru ca pleoapele devin grele, foarte grele, grele
ca de plumb. Devii tot mai taropit, tot mai relaxat.
Pleoapele sint atit de grele, incit, in curind nu vei
mai putea deschide oehii. Pleoapele devin tot mai
grele 5,i mai strins lipite. (Dacll subiectul nu inchide
ochii in mod spontan, i se spune pe un ton ferm:
Acum inchide ochii s,i fii atent in continuare la
, ceea ce iti voi spune).
"Ochii sint inchis,i acum s,i te vei relaxa tot mai
profund, tot mai profund, vei fi tot mai relaxat, tot

mai toropit, mai relaxat, tot mai toropit. Vei fi

atent numai la vocea mea" Iti vei reveni din stare
Dumai atunci dnd iti voi spune eu s~ reviL Te vei
simti foarte lini~tit ~i relaxat. Nimie nu te va tulbu ..
ra. Te vei relaxa pro fund, foarte profund. Dac~ se
va intimpla cevacare te poate pune in perkol, te
vei trezi imediat $1 vei face falll ell bine situatiei.
Te relaxezi adine, profund, foarte pro fund".
lata ~i 0 alta tehnica de induclie propusa de
Powers (1965):
Subiectului i se cere sia stea foarte Telaxat, sa
inchida ochii ~i apoi
se vada pe sine, "ell ochii
mintii", intr-o salcl de clascl, eu 0 tabla neagr~ in
fata. Daca subiectul realizeaza imaginea,
se cere
sa se imagineze pe sine desenind un cerc eu creta
in mijlocul tablei. E d.in nou intrebat daca a izbutit.
I se sugereaza apoi ca deseneaza un X in rriijIocul
cercului. Daca a reu$it,
se ceresa-~i imagineze
cercul gol in care deseneaza litera A, apoi 0 s,terge
~i deseneaza litera B. I se cere sa continue cu procedeul pina dnd vaajunge
eu numaratoarea la
sfir~itul alfabetului, sugerindu-i-se c~, atunci dnd
va ajunge la ultima literl1 a alfabetului se va afla
lntr-o stare de toropeala .~i relaxare profunda. 1n
timp ce subiectul continua s~-~i imagineze literele
alfabetului, terapeutul ii administreazl1 sugestii de
calm, relaxare, greutate in membre etc.
Autorul considera cll aceasta tehnica de~i foarte
eficienta este mai dificil~, deoarece nu toti subiectii
sint capabili sa se conccntreze suficient pentru a
ajunge intr-o stare de hipnOZllprofunda. Multi subiecti se piing de faptul ca IDintca lor continua sa
vagabondeze, in ciuda eforturHor pc care Ie depun
in directia concl 1trarii.

28
,

~,
I
I

29

111111f[

Sugestiile specifice inductiei hipnotice trebuiesc

date cu 0 voce calma, ferma, lips ita de stridente.
Dupa cum se poate observa din lectura instructajului prezentat mai sus, ele au un caracter repetativ,
monotonia contribuind la intrarea mai rapida in
hipnoza.
Tonul poate sa fie autoritar (caracteristic hipnozei de tip pat em) sau, dimpotriva, blind, cald, insinuant (specific hipnozei de tip matem). Studiile clinice au demonstrat ea hipnoza de tip matem este
mai bine tolerata de un numar mai mare de pacienti, comparativ eu -cea paterna, care trezel?te la
unii subiecti tendinte opozitioniste.
C) AD1NClREA TRANSEI
De regula, dupa ce a realizat inductia, terapeutul
se va stradui sa obtina 0 mai mare profunzime a
starii hipnotice pe care 0 atinge subiectul sau. Del?i,
nu totdeauna 0 transa profunda este necesara pentru
atingerea unor obiective terapeutice, totu~i pentru
explorarea unor conflicte din sfera personalitatii
subiectului este de dorit sa se obtina 0 trans a mai
adinca.
Pentru adincirea transei se procedeaza astfel
(Hartland, 1971):
E~ti pro fund relaxat, dar poti intra intr-o stare
de relaxare ~i mai adinca decit cea in care te afli
acum. Dore~ti foarte mult sa. atingi 0 stare de rei axare Cll mai profundft, pentru ca aceasta este 0 experienta agreabila, care iti va aduce mult bine. Te
vei relaxa tot mai pro fund ~i toate sugestiile pe
care ti Ie voi da vor fi foarte eficiente. Eu voi
numara acum pina la 5 (se poate numara pina la
10, 20 etc.)~i pe masura ce numar, te vei cufunda

"<-,,,,,,,,",,

30

II''''

intr-o stare de relaxare tot mai profunda, mai

adinca, mai
placutlt
Cind voi ajunge cu
numaratoarea pina la 5, vei fi profund relaxat, toropit, atit de toropit, ca atunci dnd iti voi spune sa
revii nu-ti vei mai aminti nimic din cele spuse sau
facute in timpul hipnozei. Acum incep sa numar: 1
- refaxarea (toropeala) devine tot mai profunda, din
ce in ce mai profunda; 2 - relaxarea devine l?i mai
profunda ~i mai adinca; cu fiecare cuvint spus de
mine, ell fiecare expiratie, te relaxezi tot mai mult,
din ce In ce mai mult; 3 - relaxarea (toropeala)
adinca, vocea mea te relaxeaza tot mai mult, tot
mai mult, din ce in ce mai mult. Te cufunzi intr-o
stare de relaxare foarte adinca, foarte profunda, auzi
doar vocea mea care parca vine de undeva de departe; 4 - continui sa te relaxezi tot mai profund pe
masura ce numar. Toate sugestiile pe care ti Ie dau
sau ti Ie voi da in viitor vor fi eficiente ~i in avantajul sanatatii tale. Vei indeplini tot ceea ce iti spun
sa indepline~ti. Nu te teme de hipnoza pentru ca iti
va face numai bine. El?ti convins ca nu ti se poate
intimpla nimic rau. Vei raspunde tot mai bine la
sugestiile mele. Chiar daca iti vorbesc, e~ti tot mai
relaxat, tot mai pro fund relaxat. Ori de cite od iti
voi spune sa auzi, sa vezi sau sa simti ceva, vei
trai experiente vii ca -~i'cum ar fi in realitate. Vei
auzi, vei vedea ~i vei simti ca in realitate. Ori de
cite ori Iti voi spune sa simti sau sa faci ceva, vei
indeplini imediat cele cerute, pentru ca sint in avantajul tau. Eu voi putea sa inlatur sau sa modific
orice comanda pe care ti-o dau. Continua sa te relaxezi. Cind voi ajunge cu numaratoarea la 5 vei fi
foarte, foarte profund relaxat, adinc relaxat ~i toropit; 5- pro fund relaxat, adinc relaxat. Nu vei reveni
31

din relaxare decit atunci dnd iti voi spune S::l revU
sau daca mi se intimpla ceva mie, sau daca ceva te
ameninta. Altfel vei ramine foarterelaxat, adinc relaxat ~i vei face tot ceea ce iti voi spune eu sa faci. Cind iti voi spune sa revH nu iti vei mai aminti
de nimic, dedt de faptulca te-ai relaxat ~i te-ai
odihnit".
Odata ajuns aid, hipnotizatornl va incepe sa administreze sugestiile terapeutice specifice pentru
care a fost indusa hipnoza.
Vom reveni Cll detalii asupra acestei etape in capitolele urmatoare.

D) DEHIPNOTIZARE4 (trezirea subiectului)

Pentru multi subiecti este suficient sa comando\1m
pc ton placut, dar ferm:
"Revino! Treze~te-te!" sau: "Cind voi lovicu degete1e,. vei fi pe deplin treaz, treze~te-te!".
Pentru pacientii aflati intr-o transa mai profunda
este indicat ca revenirea sa se faea gradat ea in exemplul de mai jos (Iiartland, 1971):
",._""
..""""Imediat voi incepe sa numllr de la 5 1a 1. Cind
voi ajunge ell numaratoarea 1a 1, vei fi complet
treaz, iti vei reveni complet. Te vei simti bine,
inviorat, odihnit, ca dupl:'lun saron bun:
5 - vei reveni curind din relaxare; 4 - revii incet
la normal; 3 - revil tot mai mult; 2 ~ dnd voi
ajunge la 1 vei reveni complet; te vei simti foarte
bine; 1 - ai revenit 'complet, e~ti pe deplin treaz; ai
mintea !impede, clara, e~ti complet treaz, vioi,
alett!'"

.Dach subiectul se mai mentine totu~i intr,:,o stare

de ameteala, nu se tine bine pe picioare, are un aer
naue, terapeutul poate lovi palmele una de alta co32

mandind pe un ton ferm: "E~ti pe deplin treaz!"sau

poate' repeta procedeul de dehipnotizare. In nici un
. caz terapeutul nu trebuie sl:'llase subiectul sl:'lpIece
pina nu. este sigur ca a revenit complet la starea
normall:'l.Este indicat ca subiectii care au intrat intro transa mai profundl:1 sl:'lfie ll:'lsati sa mai a~tepte
putin intr-o camera, inainte de a pleca, hipnotizatorul urmind sa mai verifice 0 data starea in care se
atla ace~tia.
,

Existl:'l cazuri, foarte rare, dnd unii subiecti pot

prezenta cefalee, confuzie, ameteli sau stari de
voma la revenirea din hipnoza. Acest fenomen apare
mai ales cind pacientii nu sint de acord sa
indeplineasca sugestiile administrate de terapeut,
de~i s-au prezentat la tratament ei pot, de pilda, in
mod incon~tient sl:'lnu doreascl:1 sa se lase de fumat
sau sint newotici ~i atunci fenomenul este interpretat ca 0 rezistenta la psihoterapie. In astfel de cazuri este indicata 0 terapie mai in profunzime, in cadrul careia sl:'lse abordeze contlictele din sfera personalitatii subiectului. 0 astfel de tehnicl:'l este
hipnoanaliza, la care ne vom referi mai tirziu.
Clinicienii citeaza ~i cazuri, foarte rare, cind subiectul refuza sl:'lrevina din hipnoza atunci dnd i se
dau comenzi in acest sens. Aeest lucru se poate
intimpla fie datorita unei erori de tehnica (terapeutul i-a sugerat, fara sl:'l-~idea seama, sa nu se trezeascl:'l), fie datoritl:'l unor rezistente la revenire,
care, la rindul lor, pot avea mai multe cauze, dintre
care amintim:
- existenta unor sentimente de ostilitate fata de
terapeut;
- sugestii post-hipnotice, pe care subiectul nu
dore~te sa Ie indeplineasca;
33

_ tulburari in sfera personalitatii (nevoi2. de a fi

dominat, de a evita un conflict, 'nevoia de a fugi de
'realitate );
_ transformarea hipnozei in somnambulism de tip
isteric.
Weitzenhoffer (1957) citeaza cazul unui hipnotizator incepator
care administreaza
subiectului
urmatoarea sugestie:
"Pleoapele tale sint grele, foarte grele, grele ca
de plumb etc. Ai ochii inchi~i, uu poti deschide
ochii. tncearca sa deschizi ochii dar nu potit".
Dupa 10 minute el incearca sa trezeasca subiectul
care s-a dovedit receptiv, spunindu-i: "Deschide
ochii!". Acesta nu poate deschide ochii pentru ca nu
a fost anulata sugestia: "nu poti deschide Dchii!".
Corect ar fi fost ca terapeutul sa spuna: "Acum poti
sa deschizi ochii, poti sa deschizi ochii... Deschide
oehii!" sau sa fi dat de la ineeput 0 sugestie <Iegenul: "Nu vei putea desehide ochii pina cind eu nu
voi bate din palm.e!".
tn situatiilein care subieetul refuza sa revina din
hipnoza, este indicat ca el sa fie lasat lini~tit, deoarece in' majoritatea cazurilor hipnoza se transforml::i.
in somn natural ~i el se treze~te singur, dupa un
timp oarecare.
o aha metoda frecvent folosita este interogarea
subiectului, aflat in stare de hipnoza, de ce refuza
sa se trezeasca. De regula, rl::i.spunsul subiectului
sugereaza terapeutului ce sugestii trebuie sa administreze in astfelde situatii.
o 'regula defier abipl1.oterapeutilor clinicienl
este anularea sugestiilor administrate' in timpul hipnozei. Aceste SUgestii trebuie anulate ehiar daca
subiectul nu areactionat la 'ele in timpul hipnozei.
34

Jalowicz (cit. Weitzenhcffer, 1957) citeazl1 cazul

unui subiect caruia i s-a administrat in timpul hipnozei, in scopuri demonstrative, sugestia cl1 a fost
atins cu un fier inro~it ~i cl1 pe brat ii apare 0
ba~ica. tn timpul hipnozei nu se intimpla nimic,
subiectul este dehipnotizat ~i trimis acasl1. A doua
zi acesta se prezinta la medic acuzind 0 arsura pe
brat, arsurl1 a cl::i.reicauzl::i.nu 0 cunoa~te, fapt ce demonstreaza posibilitatea
existentei
unor efecte
intirziate ale hipnozei.
,tn cazul in care terapeutul a uitat sa anuleze sugestiile administrate, se recomanda ca subiectul sl1
fie hipnotizat din DOll ~is,aadministreze
sugestiile
de la inceput, inclusiv anula.rea lor, ca !'$icum nimic
nu s-ar fi intimplat.

dumneavoastrl".

V.CARACfERISTICILE

STARn

B) REDISTRIBUIREA ATENJ'IEL
tn bipnoza se accentueazll selectivitatea atentiei,
atentia subiectului fiind orientatll in mod special
spre ceea ce spune ~i face hipnotizatorul. Aflat intr-o hipnozl profunda, acesta poate inregistra stimuIii din mediul inconjurator sau proveniti de la aIte
persoane, dar nu' reactioneaza decit la comenzile
date de hipnotizator (este cunoscut faptul cll 0 aIta
persoanl nu poate anula hipnoza indusl de catre
terapeut; daca subiectul este lilsat singur, el poate
reveni treptat la starea normalll sau poate intra din
hipnozll in somn natural).
Hilgard afirma ca interpretarea conform careia
hipnoza reprezinta 0 concentrare maxima a atentiei,
pe baza selectivitatii sale din stare a obi~nuitl1 de
veghe, teorie sustinutl de Barber (1960) ~i Leuba
(1960), nu este sustinutll de date experimentale.
Astfel, Amedeo ~i Shagass (1963) au demonstrat
cll subiectii in stare de. hipnozl1 au fost mai putin
capabili sl1rezolve 'probleme de aritmeticll decit
aflati in stare de veghe. tnregistrarea mi~cMilor oculare corelate cu performantele cognitive indicl1 mai
curiild 0 cre~terea activitlltii difuze a creierului la
subiectii hipnotizati.
Robert (1964), utilizind 0 serie de teste de
atentie nu a gllsit nici 0 corelatie intre capac ':atea
de concentrare ~i hipnotizabilitate, iar Das ()64)
afirml cll subiectii cu atentie mai sustinutl sillt nai
put in hipnotizabili.
Interpretind aceste date experimentale, Hilgard'
este de plrere cl in .hipnOZl1avem de-a face cu 0
scadere a atentiei generale, el denumind fenomenul

IllPNOTICE

Rezultat al inductiei hipnotice, starea sau transa

hipnotica este considerata astazi ca 0 stare modificata de con~tiinta.
Hilgard ~i Gheorghiu (1977) descriu starea hipnotica prin urmatoarele caracteristici:
A) REDUCEREA FUNCTIEI DEPLANlFICARE.
Subiectul hipnotizat pierde initiativa ~i nu mai
are dorinta de a realiza actiuni planificate pe cont
propriu.
Aflat in hipnoza, ~ubiectul actioneaza doar in
conformitate cu cele sugerate de terapeut. El poate
actiona,dar de cele mai multe ori nu simte nevoia
s-o faca. Aspectul exterior al persoanei hipnotizate
est~ al unui individ pasiv, care reactioneaza doar la
comenzi venite din afara. Acest fenomen este si mai
evident atunci cind terapeutul sugereaza subie~tului
sa mentina mai mult timp 0 pozitie incomoda pe
care nu 0 modifica decit atunci cind i se cere in
mod expres sa 0 faca.
Gill ~i Brennman (1959) au intrebat un subiect
de ce crede el ca se ana in bipnoza. (Autorii au
facut diverse experimente cu respectivul subiect
aflat in hipnoza: daca era relaxat I-au activat, daca
a afirmat ca-~i simte bratul insensibil, i-au comandat revenirea sensibilitl1tii etc.). Interogat asupra
starii sale subiectul raspunde: "Stiu ca ma aflu in
hipnoza
pentru cl1 fac ceea ce-mi spuneti
36

tt

37

"inatentie selectivll". (Subiectul aude doar vocea

hipnotizatorului ~i nu aude alte voci).

C) CAPACITATEA CRESCUTA A PRODUCTI?l

IMAGINATIVE
(vivacitatea
repre zentlln lor
memoriei).
Din relatllrile subiectilor hipnotizati rezultll cll
reptrezenUlrile din timpul hipnozei sint deosebit de
vii. Adesea ei au adevllrate stllri halucinatorii, percepind obiecte, persoane sau situatii care nu existll
in realitate. De asemenea, este cunoscutll pregnanta
~i vivacitatea viselor hipnotice.

D) REDUCEREA CONTROLULUI realitlltii ~1

toleranta crescutll pentru distorsionllri ale acesteia.
In viata cotidianll controalele pe care Ie realizeazll omul asupra mediului inconjurator sint foarte
frecvente. Omul prive~te in jur, se uiUi la ceas, ascultll, atinge' obiectele. 1n timpul hipnozeiaceastll
reducere a controlului este produsll de sugestiile de
relaxare $i de~teptare, ea conducind la rindul sllu la
acceptarea mai facilll a distorsiunilor perceptive.
Astfel, subiectul hipnotizat acceptll amintiri false,
s~himbllri ale personalitlltii, distorsionarea perceptiei
tlmpului (cercetllrile au demonstrat cll intervalele
scu:rte sint percepute ca mai lungi, iar cele lungi ca
mal scurte), perceperea de tip halucinator a unor
persoane sau obiecte absen,te sau dimpotrivll, neper~eperea unor persoane sau obiecte care se aflll in
mcllpere.
. Aceste fenomene pun in evidentll 0 reducere sub
m!1~enta hipnozei a capacitlltilor 'discriminatorii ~i
entIce ale subiectului. De~i nu trebuie sa intelegem
ell toate eapacitatile logice slnt suspendate~ se ob18

serva 0 anumita tendinta necritica de a Iua Iucrurile "ad literam".

Caracterizind
acest
fenomen,
Orne
(1959)
vorbe~te de a~a-numita "Iogica a transei", conform
eareia subiectul accepta ca fiind Iogice situatii pe
care in stare normala nu Ie-ar considera ca atare.

E} CRE$TEREA GRADULUJ DE
SUGESTIBILITATE
tn hipnoza receptivitatea Ia sugestii a subiectului
cre~tc foarte mult comparativ cu stare a obi~nuita.
Stimuli sau incitatii sugestive, care in afara hipnozei determina reactii de intensitate foarte redusa sau
nu produe nici 0 reactie, conduc Ia modificari de
amploare daca sint administrati in urma inductiei
hipnotice. Pe aceasta se bazeaza numeroasele apIicatii ale hipnozei in terapie sau in optimizarea
comportamentul ui.
Hull (1933) ~i Weitzenhoffer (1953) au vazut reIatia dintre sugestie ~i hipnoza atlt de strinsa, incit
au unit cei doi termeni in titlurile lor.

F) ACCENTUAREA COMPORTAMENTULUJ
DE JUCAREA UNOR ROLURI.
Subiectul aflat in hipnoza nu efectueaza numai
actiuni simple, sugerate de terapeut. EI poate intra
intr-un rol care presupune desfa~urarea unor actiuni
complexe cerute de acesta.
Subiectii prezinta in hipnoza 0 mai mare capacitate de transpunere in rolurile: sugerate, comparativ
cu starea obi~nuita. AstfeI, de pilda, unui subiect
caruia i se sugereaza ca are alta virsta decit cea
reala sau ca este 0 alta persoana, va'tinde sa interpreteze cu multa adtenticitate rolul sugerat. Exista
39

chiar ~io teorie care tinde sa explice fenomenul

hipnotic prin jucarea unui rol (Sarbin, 1956; Sarbin
~i Anderson, 1967).
G) APARITIA AMNEZIEI POST-HIPNOTICE.
Amnezia sau uitarea celorce
s-au petrecut in
timpul hipnozei reprezinta una din particularitatile
de baza ale starU hipnotice. Ac~asta amnezie poate
fi sugerata de terapeut dar ea se poate instala~i
spontan mai ales in sUirile de transa mai profunda.
,

H) STAREA DE RELAXARE PSIHO-FIZICA

Majoritatea subiectilor care au fost hipnotizati ~i
s-au dovedit receptivi la hipnoza, descriu starea pe
care au resimtit-o ca fiind caracterizata prin relaxare (izica ~i psihica, lips a de interes pentru ceea
ce se petrece in jur, dorinta de a urma cu exactitate
instructiunile terapeutului, incapacitatea de a se
opune acestora, absentei de a reflecta critic, de a
actiona, dorinta ~i satisfactia de a ramine vreme
indelungata tara a intreprinde ceva. Multi subiecti
relateaza .~i prezenta unor senzatii de greutate ~i uneori de caldura in membre, ca in cazul relaxarii
dupa metoda antrenamentului autogen al lui Schultz.
I) SCADEREA ACUITATII PERCEPTIVE.
In stare hipnotica, stimulii ambiantei sint perceputi mai estompat, cu mai putina claritate ~i precizie, unU dintre ace~tia nefiind perceputi de loco
Multi subiecti au descris starea traita in timpul
hipnozei .ca fiind 0 stare intermediaril intre starea
de veghe ~i cea de somn.
Hilgard a aplicat asupra unor subiecti cunoscuta
s.cala de hipnotizabilitate Standford ~i i-a solicitat
I

40

apoi pe ace~tia sa relateze cu privire la efectele

spontane, nesugerate ce apar in timpul hipnozei.
Majoritatea subiectilor hipnotizati relateaza ca au
simtit: lipsa dorintei de a vorbi, de a se mi~ca ~i de
a gindi, tenainta de a da curs celor sugerate de experimentator, schimbari in aparenta sau dimensiunea
unor parti ale corpului, senzatie de zbor, senzatie
de golire de ginduri, senzatie de ameteala, de virtej,
ei descriind starea ca fUnd asemanatoare cu somnu!.
Tart (1970) a interogat un subiect, foarte dotat
pentru hipnoza, asupra starii traite de acesta in timpul unei transe profunde. Acesta' a caracterizat starea sa astfel:
- absenta senzatiei cprpului propriu;
- absenta. senzatiilor sau evenimentelor venite din
afara; con~tientizeaza doar un fel de fluid sau flux
de energie care il inconjoara;
- nu are con~tiinta lumii exterioare, cu exceptia
vocii depersonalizate a hipnotizatorului
care ii
transmite mesaje agreabile ~i amuzante care parca ii
vin din marea infinita a oceanului cosmic;
- sentimentul ca se afla in afara timpului;
- pierderea identitatii personale.
Desigur nu toti subiectii sint capabili sa atinga 0
astfel de profunzime a transei hipnotice. Interesant
este ca stari similare cu cele descrise de subiectul
investigat de Tart au fost descrise de cei care au
studiat diversele variante ale meditatiei de tip oriental (Govinde, 1960; Phillipe, 1963).

41

VI. PROFUNZIMEA HIPNOZEI

Nu toti oamenii pot fi, hipnotizati in aceea~i
masura. Unii nu reactioneaza de fel la inductia hipnotic~, altii reactioneaz~ moderat, 'iar altii se dovedesc deosebit de receptivi. Susceptibilitatea hipnotic a reprezinta capacitatea individului de a fi hipnotizat. Oamenii difera in privinta acestei susceptibilit~ti a~a cum difera in ceea ce prive~te inteligenta
sau aptitudinile sportive.
Speciali~tii au ajuns la concluzia ca performanta
hipnotica depinde atit de susceptibilitatea hipnotica
a individului, cit ~i de atitudinea acestuia fata de
hipno~ (0 persoan~ inalt hipnotizabila poate rezista
la hipnoz~ daca i~t propune acest lucru).
Pentru m~surarea susceptibilitatii hipnotice au
fost alcatuite, inca. de la sfir~itul secolului trecut,
scale de- evaluare a gradului de profunzime al hipnozei pe care poate sa-l atinga un individ.
Profunzimea hipnozei, dupa Lie:beault (1889) (cf.
Hilgard, Weitzenhoffer, Lande ~i Moore, 1961).

terveni in desta~urarea mi~carilor automate (daca se

imprima 0 mi~care rotativa a bratului, subiectul nu
mai este capabils-o controleze).
- Stare intermediara: la catalepsie ~i automatisme
se adauga faptul ca subiectul nu mai reactioneaza la
nimic in afara de comenzile date de hipnotizator ~i
nu-~i mai aminte~te decit interesele dintre el ~i
hipnotizator.
B) STARE SOMNAMBULICA PROFUNDA.
- Somn de tip somnambulic obi~nuit.
Se caracterizeaza prin amnezie totala la trezire.
Halucinatii in timpul starii hipnotice care dispar la
trezire.
Subiectul
se
afla
sub
controlul
hipnotizatorului.
- Somn de tip somnambulic profund:
Amnezie total a la trezire. Halucinatii hipnotice
~i posibile halucinatii post-hipnotice. ~ubiectul aflat'
sub controlul total al hipnotizatorului.
Cotarea susceptibilit~tii hipnotice dup~ Davis ~i
Husband (1931)

A) SQMNSUPERFICIAL
- Ameteal~: .toropeal~, ame1:eala, senzatie de greutate in cap, dificult~ti de a deschide\ ochii.
.
- Somn u~or: semnele de mai sus, la care se
adauga catatepsie (greutate, ineqie musculara), dar
cu capacitatea de a-~i modifica pozitia membrelor.
- Somnceva mai profund: insensibilitate, catalepsie, automatisme motorii. Subiectul nu mai poate in42

43

Profunzimea
hipnozei

Punctajul acordat
(Scor)

_ Non susceptibiI
_ Stare hipnoida

0
2

3
4

- Transl

u~oarl

- Transll medic

6
7
10
11
13
15
17
18
20

- Trans! profunda
(de tip
somnambulic)

21
23

25
26
27

28
29

30

Manifestari obiective

. _.Relaxare muscular!
_ Tremurul pleoapelor
_ lnchiderea ochilor
_ Relaxare tizicll total!
_ Catalepsia pleoapelor,
~ Catalepsia membrelor
_ Catalepsia rigida
.
_ Anestezie in 'mllnU~ (anularea
sensibilitlltii numai in animite
zone ale miinilor
_ Amnezie (uitare) partial!'
_ Anestezie post-hipnoticll
_ Moditiellri in' sfera personalitlltii
~ Reactioneazll la sugestii posthipnotice simple
_ Distorsionllri perceptive (iIuzii,
halucmatii)
- Amnezie totalll
_ Capacitate de a deschide ochii
rarll a afecta trans a
_ Sugestii post-hipnotice bizare
care sint acceptate de subiect
_ Comportament de tip
somnambulic
_ Halucinatii vizuale pozitive */
post-hipnotice
_ Halucinatii auditive posthipnotice
_ Amnezie post-hipnoticll
sistematiell
..;Halucinatii auditive negative
_ Hiperestezii (accentuarea sensibilitlltii)

*/ Halucinatiile pozitive se referllIa perceperea unor Qbiecte,

persoane, situatii inexistente in reaUtate, ~ timp ce halucinatiile
negative caracterizeazll situatia in care obiectele~i situatiile prezente nu sint percepute de clltre subiect.

44

La ora actuaHi, in domeniul hipnozei eUnice ~i

experimentale se utilizeazacel mai frecvent scalele
de hipnotizabilitate Standford (autori Weitzenhoffer
~i Hilgard,' 1957; 1959; 1962) ~iHarvard (autori
Shor ~i Orne, 1962).
Redam in tabelul de mai jos itemii (probele)
comparativi ai susceptibilitatii hipnotice ale scalelor
Standford (forma A) ~i Harvard (HUard, 1971):
Itemi (probe) aplieate
Scala Standford
Forma A

Scala
Harvard

1. Oscilatia
corpului

- Cllderea
capului

2. Inchiderea
ochilor

- Idem

3. "Cooorirea
bratului

- Idem

4. Imobilizarea
bratuhii

- Idem

ocarea
degetelor

- Idem

6. Rigiditatea
bratuIui

- Idem

Criteriul de notare a rezultatului dupll scala Harvard

- Capul subiectului se
apleaell in urma sugestiilor
mllcar cu 10 em.
- Oehii subiectului se inchid
in urma administrarii inducpei inainte ea experimentatorul sa cearA in mod
expres aces! lucru.
urma sugestiilor administrate direct, brawl subiectului' coboar! cu aproximativ
10 em., inainte de ai se
spune sll-l coboare in mod
deliberat
- Subiectului i se dau sugestll ell bratuI nu se paate ridiea; el nu ridicll bratul mai
mult de 2-3 em ..
- I s~ sugereazll ell degetele
sint incle$tate unele in altele. Nu reu~e~te sll desfacll
degetele atunci cind i se
:ere.
- I se sugereazll cll bratut
este rigid; nn reu~e$te sll
indoaie bratuI mai mult de
citeva grade.

45

vire
la
efect
(face
cum
dori
s~.
atingll.
mele
se
apropie;
sedori
co- de
mll.car
unele
-Idem
Ochii
rll.min
mi$cll.ri
chiar
ca
cind
$i
cum
imai
se
sugereaza
ar
Semne
evidente
cuca
priCriteriul
de
notare
ainchi$i
reHarvard
-mi$te
Idem
sa
musca).
probe
(sau
putine)
-scala
nicll.rii
zultatului
--_(atinge
ClI.derea
dupll.
capului
cll.
nu
poate
sll.
glezna)
Reproduce
cel
mult
3ar
(i
se
capul
in
IFace
sesugereazll.
Scala
sugereazll.
ca
palmi$cll.ri
observabile
~ialunge
Harvard
lemi (probe) aplicate
glezna.
sll.
incerce
sll.-i
deschidll..
teazll.
atunci
cind
palmele
10.
Catalepsia
10
cm.
la
terminarea
semn
d~NU!)
te
muInhibarea
comuNu
poate
mi~ca
capu!.
ugereazll.
nu sint
mai
depll.rtate
de fi
mele)
hipnozei.
care
i$iverbale
aminte$te
ca ar
fost
realizate
in timpul
______ ~1)ei.
nicll.rii

tivitatea la hipnoz~ a pacientilor lor utiIizind probe

izolate (teste de sugestibilitate) din cadrul acestor
scale, probe de tipul celor descrise la capitolul consacrat inductiei hipnotice.
o problem~ care a preocupat mult pe speciaIi~ti
a fost in ce m~sur~ susceptibiIitatea hipnotic~ este
antrenabiI~ prin experiente repetate.
Rezultatele experimentale referitoare la aceast~
problem~ sint contradictorii. Astfel, Shor, Orne,
O'ConelI (1962) ~i Gill ~i Brenman (1959) au -ajuns
la concluzia c~ susceptibilitatea hipnotic~ este modificabil~ in mic~ m~sur~.
As, Hilgard ~i Weitzenhoffer (1963) au ales un
e~antion cu scoruri medii la scala de hipnotizabilitate Standford, forma A ~i au incercat prin diverse
metode s~ Ie creasc~ gradul de hipnotizabilitate
(discutii psihoterapeutice menite s~ modifice atitudinea fat~ de hipnoz~ a subiectilor, utilizarea unor
diferite tehnici de inductie hipnotic~). Rezllitatele
obtinute de ace~ti autori au fost slabe, ei ajungind
la concluzia ca susceptibiIitatea hipnotic~, a~a cum
este ea masurat~ cu ajutorul scalelor standard, are 0
stabilitate relativ~.

Scalele de testare .a gradulul'de hipnotizaoilitate

se utilizeaz~, de regul~, mai multinscopuri
experimentale. Clinicienii se multumesc s~ testeze .recep46

47

psihici.
VII. sA pATRUNDEMtN

TAINELE HIPNOZEI

A) TEOR/A FLUIDULUI VITAL.

Cea mai veche incercare de explicare a hipnozei
apartine lui Mesmer care sustine c~ la paza hipnozei se afla "magnetismul animal", un fel de fluid
care curge din: corpul hipnotizatorului in cel al subiectului. Medicina timpului respectiv a infirmat
aceasta ipoteu, de~i a fost nevoita s~ accepte realitatea cli~ica a fenomenului hipnotic.
Cercetarile moderne .de laborator, realizate cu
ajutorul metodei electronografice, au pus in evidenta existenta unui biocimp ce inconjoara organismele vii ~ipe care speciali~tii il explica printr-o
concentrare masiv~ de microparticule de apa de la
nivelul pielii modificind prin prezenta sa unele caracteristici ale organismului. Nu a putut fi ins~ pusa
in evidenta pin~ in ptezent vreo legatura directa
dintre existenta acestui biocimp ~i producerea fenomenului hipnotic.

B) HIPNOZA - FENOMEN PSIHOPATOLOGIC specific isteriei ..

Cunoscutulpsihiatru
francez Charcot considera
receptivitatea hipnotic~ fiind caracteristica doar persoanelor isterice, deci ca pe un fen omen patologic.
El presupune ca atunci cind indivizii i~i recap~t~
echilibrul, ei nu mai pot fi .hipnotizati. Studiile ulterioare au arMat insa ca subiectii normali sint de
cele mai multe ori mai hipnotizabili decit bohlavii
48

C) HIPNOZA $1 SOMNUL.
Multi autori au sustinut ideea asem~n~rii dintre
hypnoz;;t ~i somn (chiar termenul de hipnou provine
de la termenul grecesc Hypnos = Somn).
Aceast~ teorie se baza pe faptul ca persoana hipnotizat~ p;;trea ca ~i adormit~ (relaxat~, inactiv~, de
cele mai multe ori cu ochii inchi~i).
Cunoscutul fiziolog rus Pavlov considera ca. inhibitia, somnul ~i hypnoza fac parte din aceea~i categorie de fenomene. Dupa opinia sa, in timpul hipnozei, pe 'scoaqa cerebral~ aflata in inhibitie se
mentin unele focare de veghe, pe baza c~rora este
posibil~ legMura dintre subiect ~i hipnotizator, subiectul fiind capabil s~ execute comenzile date de
acesta.
Dar nici datele cHnice, nici cele experimentale
nu au confirmat ipoteza conform, c~reia hipnoza ar
fi tot una cu somnul. Astfel, s-a demonstrat ca un
individ aflat in stare de hipnoz;;t mai profund~ poate
fi activ in functie de continutul sugestiilor care i se
administreaz~ (tine ochii deschi~i, se mi~c~, executa
diferite actiuni complexe).
Nici din punct de vedere fiziologic reactiile din
timpul hipnozei nu seam~n~ cu cele din timpul somnului. Undele cerebrale din timpul hipnozei sint
specifice starii de veghe relaxata (unde Alfa), in
timp ce pentru somn sint specifice unde mai lente.
Studiile E.E.G. au demonstrat c~ un individ este cu
atit mai hipnotizabil cu cit are unde Alfa mai bine
reprezentate. Pe aceste date se bazeaz~ cei care considera hipnoza ca fiind io relaxare mai profunda.
49

D) HfPNOZA $f TEORIAROLULUI.
Aceasta teorie apartine lui Sarbin (cf. Marcus,
1959), care considera fenomenul hipnotic ca interpretarea unui rol (acela de persoana hipnotizata). Se
accentueaza ideea ca individul hipnotizat se comporta a~a cum crede el ca trebuie sa se comporte 0
persoana aflata in hipnoza, in conformitate cu propriile sale idei despre hipnoza ~i cu indicatiil; hipnotizatorului, abandonindu-se pe sine in rol. Aceasta
incercare de explicare psihosociala a hipnozei se bazeaza in mare masura pe faptul ca a fost gasita 0
corelatie semnificativa intre hypnotizabilitate ~i apritudinile actorice~ti.
Gheorghiu (1977) arata insa ca teoria rolului
inlocuie~te 0 metafora - cea de "trans a hipnotica",
cu 0 alta meta fora - cea de "roI", fara ca prin
aceasta sa explice esenta fenomenului investigat. Nu
pot fi explicate mai ales diferentele interindividuale
in ceea ce prive~te hipnotizabilitatea ~i anume de ce
unii subiecti se transpun pina la uitare de sine in
rolul de persoana hipnotizatl, iar altii nu reu~esc
decit foarte putin sau de loc acest lucru.
Teoria rolului nu poate explica nici modul in
care se poate realiza 0 operatie de chirurgie majora
in stare de hipnozl, in absenta unor sub stante anestezice ~i nici modul in. care se realizeaza transpunerea in rol in cadrul feno\llenelor de autohipnoza.
De asemenea, eu ajutorul acestei teorii nu se poate
explica nici faptul ca unii subiecti care doresc din
tot sufletul sa fie hypnotizati ~i cunosc foarte bine
rolul de persoanl hypnotizata, nu raspundtotu~i Ia
hipnoza ..
50

E)

HfPNOZA

$f

TEORIfLE

lNVArARIf

(Ha111933;Weitzenhoffer, 1953)
Aceasta teorie explica posibilitatea comportamentului hypnotic pe baza invatlrii (eonditionarii) ~i
formlrii unor deprinderi de a intra in transa. Autorii
ei sustin cl deprinderile hipnotice seamana cu cele
de tipul absorbtiei in lecturl sau cu deprinderile de
a trai intens aventuri imaginare, insistind mult asupra importantei imitatiei in cadrul comportamentului
hlpnotic. Dupa cum se poate lesne observa ~i
aceastl teorie este insuficienta, ea marginindu-se
mai qurind sa descrie modul in care se structureaza
comportamentul hypnotic decit sl expliee mecanismele profunde ale acestuia.

F) HfP!{OZA $f PSfHANALIZA.
Au existat incercari de a explica ceea ce se
intimpll eu subiectul aflat in hipnozl ~i prin intermediul conceptelor specifice psihanalizei.
Astfel, multi autori considera transa hypnotica un
fen omen regresiv, de intoareere a subiectului la
trairi specifice virstelor copilariei. In starea de
transl hipnotiel, subiectul poate obtine 0 serle de
beneficii seeundare, pe care nu Ie-ar obtine in stare
de veghe (i~i permite libertati pe care altfel nu ~i
Ie-ar putea permite).
Se subliniaza importanta raporturilor de subordonare dintre subiect ~i hipnotizatpr, pe care pshanali~tii Ie aseamana cu cele dintre p~inte $i copil.
Astfel, conform acestei teorH in cadrul hipnozei paterne, hipnotizatorul este identificat cu figura autoritara a tatllui, in timp ce in cadrul hipnozei materne, hipnotizatorul: preia rolul protector al mameL
51

Tot psihanali!?tii incearc~ s~ stabileasca 0 analogie

mtre fenomenul hipnotic !?idragostea de tip erotic,
insistindu-se pe fenomenele de tip transferential
care apar intre subiect ~i hipnotizator.
Astfel, de pild~, Gill !?i Brenman (1947) explic~
hipnoza prin intermediul regresiei !?itransferului.
Psyhanaliza modern~ considera hipno;za ca 0 regresie partia1a in slujba egoului. (Kris, 1952).
Hilgard este de p~rere c~ !?i aceast~ explicatie a
manifestarilor hypnotice este insuficienm, neacoperind toam aria de manifestari specifice' ac~stora.
Dificil de explicat prin prisma conceptelor psihanalitice ar fi !?ifenomenele de autohipnoz~. Dac~ in
ceea ce prive!?te explicatia teoretica psihanaliza pare
sa nu' fi adus prea multe lucruri noi, imbinarea
practiea dintre hipnoz~ ~i psihanaliz~ - hipnoanalizl:l.
_ s-a dovedit metodll utila in terapie.
G) TEORII ECLECTICE ALE HIPNOZEI.
Aeeste teorH combina, in ex!~Uearea hipnozei,
elemente apartinind unor teorH diverse Astfel, Shor
(cf. Gheorghiu, 1977), autorul teoriei tridimensionale a hipnozei, eonsidera ell hypnoza, ca stare
modificam de con!?tiintll,trebuie inteleas~ tinindu-se
seama de trei elemente:
_ tendinta subiectului de a juca rolul de persoana
hipnotizatll (conform teoriei rolului);
_ profunzimea transei hipnotice;
_ aetualizarea unor aspeete arhaice, regresive, implicate in eonduita hipnotica.
De!?i elementele apartinind mai multor orientari
se, eompleteaz~ reciproe, nici teoria tridimensional~
nu se poate spune precis cum se expliea diferentele
individuale in eeea ce prive~te profunzimea transei
52

atinse de subiect.
H) TEORM COMPORTAMENTULUI ASUPRA
HIPNOZEL
Aceasta teorie, apartinmd lui Barber ~i colaboratorilor s~i, pune aceentul, in explicarea hipnozei, pe
comportamentul subieetului in situatia experimentala, insistind asupra rolului factorului motivatie,
atitudine, expeetatie in producerea unor reactii concordante cu eele sugerate. EI sustine ea subieetii
tr~iesc fenomene aseman~toare cu cele de tip hipnotie $i in urmatoarele situatii:
- cind au atitudini, motivatii $i expeetatii favorabile fat~ de situatia test;
- cind Ii se spune sa-~i imagineze cele sugerate
deexperimentator.
Deci, atitudinile pozitive ar fi cele care fae subiectul
sa
raspunda
bine
la
sugestiile
hipnotizatorului.
Barber $i Hahn (1962) au demonstrat experimental c~ analgezia sugerata prin imagini administrate
in stare de veghe a produs 0 cre!?tere a rezistentei
la durere (in situatii experimentale) asemanatoare cu
cea produsa prin hypno~, evidentiindu-se acelea!?i
reactii la masuratorile fiziologice concomitente. Experimentatorii sustin, pe baza unor date de acest
tip, faptul ca notiunile de "transa" ~i "hipnoza" 'nu
mai sint necesare in explicarea hipersugestibilitatii
!?i performantelor a$a-zisului "comportament hipnotic". Raspunsurile la sugestiile directe ~i perfor
mantele asociate in mod traditional cu termenul (
hypnoza pot fi incluse in cadrul unui concept m
general pe care autorii il denumesc "motivatie peI~'
tru indeplinirea sarcinii" (Barber ~i Calverley,
53

1962).
Deci, ceea ce se intelege in mod traditional prin
hypnoza., nu constituie, conform acestei teorii decit
o manifestare mai accentuata. a receptivita.tii la
sugestii.
o obiectie la aceasta interpretare ar putea-o reprezenta faptul ca, daca rara utilizarea unei indicatii
hypnotice se obtin fenomene asemanatoare cu cele
hypnotice, nu inseamna obligatoriu ca. avem de-a
face cu situatii identice, motivarea pentru sarcina
producind un comportamenf complezent care mimeaza pe cel hipnotic, dar nu se ideptifica. acestuia
(Gheorghiu, 1977). De asemenea, este greu de presupus ca. 0 operatie de chirurgie majora ar putea fi
realizati\ fara. anestezice doar creind motivatii ~i
atitudini pozitive pacientului.

I) TEORlA DISOCIERII PERSONALIT A TII ~i

teoria functiona.rii diferentiate a celor doua. emisfere
cerebrale ..
In anul 1973 Hilgard se referea pentru prima
oara. la conceptul de "observator ascuns", discutind
unele fenomene .care se petrec in timpul hipnozei.
Termenul a izvorit din interpretarea unor date experimentale referitoare la controlul durerii prin hipnoza., experimemnte in urma ca.rera a rezultat ca., in
timpul hipnozei, durerea dispare din punct de vedere subiectiv, dar corelatele ei fiziologice persista.;
in acela~i timp, subiectul inregistreaza. durerea la
nivelul de care este responsabil "observatorul asCUDS". (Subiectului aflat in hipnozi\ i se cerea sa. introduca mina in apa. eu gheata. ~i sa. spuna. daca. simte sau nu durerea. Experimentatorul constata. cu
surpriza ca. acesta relateaza. verbal ea. nu simte du54

rerea, in timp ce, cu cealalta. mina., el scrie automat

ca. 0 simte) ..
o explicatie posibila. pentru acest fenomen ar fi
aceea a descrierii psihologice intre diversele substructuri ale personalita.tii.
Strins legata. de aceasta. ipoteza a disocierii psihice ar putea fi ~i interpretarea care leaga. fenomenele hipnotice de diferentele functionale existente
intre cele doua emisfere cerebrale.
tn ultimii ani, hipnoza a fost definita. ~i ca 0 comutare la nivelul emisferelor cerebrale, ea constind
in activarea emisferei drepte ~i dezactivarea celei
stingi. Aceasta. definire pare sa. aiba la baza argument~ valide, deoarece starea hipnotica este caracterizata prin modificari ale perceptiei spatiului ~i
timpului, a proceselor cognitive (logica ~i capacitate
de testare a realitatii mai reduse, mai multa sugestibilitate, creativitate, toleranta la ambiguitate), prezenta altor forme de expresie (mai mult imagini
decit cuvinte), alte procese de prelucrare a informatiei (procesare simultana ~i pa:ralela in loc de
procesare lineara), toate aceste fenomene fiind caracteristice functionarii prioritare a emisferei cerebrale drepte ..
Totu~i, deoarece localizarea cerebral a exacta a
multor functii psihice este inca discutabila, Unestahl
(1987) considera ca este inca prematur sa definim
hipnoza ca 0 comutare la nivel emisferic. Autorul
citat propune in schimb utilizarea a doua modaliUlti
distincte de functionare a con~tiintt~i: modul domiQant (D) ~imodul altemativ (A), (;lcesta din urma
fiind resppnsabil de fenomene ~i ma!!'.Iifestariprintre
care se pot include ~i cele de tip hipnotic (~i de
care pare sa fie mai curind
responsabila
55

functionarea emisferei cerebrale drepte).

Modul dominant
(D)

Modul alternativ
(A)

LOGICA

INSIGHT

Gindireanalitica
Testarea realitillii
Tactiel, planificare
Strategii
Evaluare
Spirit critic
Analiza detaliilor
Instrucliuni verbale
Controlul voluntar
Gindirea evenimentelor
trecute $i viitoare
Linearitate temporal!
Procese seriale
determinarea verball1 a
comenzilor
Incercari
Eforturi

Sintezl1
Automatism
Sugestibilitate
Sensibilitate
Intuilie
Evaluarea libera a informaliei
feed-bach pozitiv
Apreciere globala
Vizualizare
Imagini kinestezice
Controlul prin autoprogramarea scopurilor
Trlire in prezent
Procese cognitive

Stare normall1 de
con$tiintl1

paralele
"Inlelegere
nonverbal!
Metafore
Modelare

Stare altemativl1 de
eon~tiintl1

Modurile con~tiintei (dupa Unestlihl, 1987)

Se constata faptul ca aceasta interpretare plaseaza
fenomenele hypnotice alaturi de cele de creatie, intuitie sau meditatie.

56

vm. FALSELE

PERICOLE ALE HIPNOZEI

Nespecialia~tii ~i mai ales scriitorii de literatura

~tiintifico-fantastica au tendinta de a exagera foarte
mult efectele negative ale hipnozei.
Teama cea mai serioasa ~i mai raspindita in
legatura cu hipnoza este aceea ca hypnoza aT slabi
vointa subiectului fl1cindu-10 unealta oarba in mina
hipnotizatorului. De~i practica a demonstrat dt, de
regula, pe masura ce parcurge mai multe ~edinte de
hipnou, individul poate deveni mai hipnotizabil, ea
nu a demonstrat ca acesta nu poate rezista hipnozei
daca i~i propune in mod serios sa 0 faca. Hipnozele
repetate nu' fac persoana sa devina dependen~ de
hipnou ca de un drog sau sa se afle total sub dominatia hipnotizatorului. Desigur ~i in cadrul hipnozei'se poate dezvolta 0 relatie afectiva, te dip transferential, relatie ce poate apare, in cadrul altor
forme de psihoterapie. Un terapeut abil ~tie acest
lucru ~i conduce astfel terapia incit relatiH" <"fi~
de tip transferential sa fie rezolvate in aV3l..'-"J
u'pacientului.
o alta rezerva legata de hipnoza ar fi posibiLc,
tea aparitiei unor efecte secundare, de natura psihogena. tnca Schultz (1922) a atras atentia ca dacl1.
'hipnoza este practicata de nespeciali~ti, se pot instala la subiecti tremuraturi, inigrene sau alte tulburari'
nevrotice.
Gill ~i Brenman(l947) sint de parere ca efectele
secundare negative ale hipnozei sint mult exagerate.
57

De regula, cei care subliniau efectele negative ale

acestui tip de tratament aveau in vedere cazuri mai
grave, tratate de nespeciali~ti.
In cazurile in care au aparut in urma practicarii
hipnozei efecte mai severe, pacientii aveau 0 istorie
mai lunga a bolii lor, motivul consultarii hipnotizatorului fiind doar unul din multiplele motive care
alcMuiau constelatia motivatiei patologice a pacientului. Cazurile (din fericire foarte rare) in care rezolvarea unui simptom psihosomatic declan~eaza 0
simptomatologie psihotica nu apar dedt la acei pacienti la care potentialul psihotic de~i latent, exista
deja, iar hipnologul, tara pregltire psihopatologica
nu a observat acest luctu.
Trebuie subliniat insa faptul ca un asemenea pedcol exista ~i in cazul oricarei terapii orientate
doar spre tratarea simptomului. Astfel, Prenman
(1954) citeaza in cazul tratarii unor "ticuri dureroase" prin infiltratii de alcool, pentru anularea durerii, aparitia unor simptome mai severe, iar Menninger (1941) a descris cazul unui pacient, la care
gasterectomia reu~ita in cazul unui ulcer peptic a
fost urmata de suicid, pentru ca durerea (anulata)
nu a mi;li putut masca tendintele depresive ale pacientului. In astfel de situatii, simptomul are rolul
de mecanism de aparare, el contribuind
la
mentinerea sub control a unor tendinte psihopatologice mai severe.
Desigur, atunci dnd hipnoza este aplicata doar ca
psihoterapie centrata pe simptom, poate apare acest
risc al 'substitutiei de simptom (inlocuirea unui
simptom eu altul, uneori chiar mai gray). Hipnoterapia are insa avantajul ca poate fi utilizata ~i in cadrul unei terapE 'de profunzime, prin care se pot ex-

plora conflictele
incon~tiente ale subiectului.
Aceasta varianta se nume~te hipnoanaliza ~i ea combina unele elemente din cadul hypnozei cu cele
specifice psihanalizei. Vom reveni cu detalii in alt
capitol al lucrarii noastre.
Adesea, la subiecti apare teama ca nu vor putea
ie~i din hipnoza. Dificultatile de rev enire fiind ~i
ele foarte rare ~i mult exagerate.
Totu~i, deoarece clinicienii s-au lovit de-a lungul
timpului de astfel de cazuri, au f6st elaborate tehnicile standardizate de dehipnotizare, dintre care cele
mai eficiente au fost puse la punct de Williams
(1953) ~i Weitzenhoffer (1957).
Clinicienii se refera ~i la posibilitatea reinstalarii
spontane a unor efecte tinind de unele psihotraume
mai vechi ale subiectului. In situatia hipnotica
amintirile sau deprinderile caracteristice unor perioade mai timpurii pot ~i uneori chiar trebuie sa fie
reactivate. Aceasta caracteristica face posibilahiperamnezia ~i retrairea unor situatii conflictuale ~i a
unor experiente psihotraumatizante timpurii reprimate, in cadrul. tehnicii denumita regresia de virsta.
Aceasta descoperire ~i retraire a conflictelor din istoria pacientului este indicata in multe situatii, mai
ales in cazul comportamentelor de tip fobic. Daca
un astfel de conflict izbucne~te, terapeutul trebuuie
sa stapineasca bine situatia, sa conduca pacientul
spre retrairea de tip cathartic a acestuiconflict
~i
apoi sa-l lini~teasca, sa-l sustina psihic l?isa-i sugereze. ca nimic amenintator nu se poate intimpla.
o problema mult disputata ~ste ~i aceea aseductiei in stare de hipnoza, sau aceea a.!posibiHtati!
comiterii unor acte antisociale in timpul hipnozei.
Majoritatea autorilor sint de parereca
in cazul

59

seductiei in hipnoza, hipnoza nu a reprezentat decit

o scuza convenabila pentru ceea ce subiectul ar fi
dorit sa se intimple ~i fara hypnoza (avem in vedere dorinta incon~tienta a subiectului de a se lasa
sedus).
La intrebarea daca poate cineva sa fie hipnotizat
impotriva vointei sale, Marcuse (1959) este de
parere ca trebuie sa inlocuim in acest caz termenul
de vointa cu eel de motivatie sau dorinta. Or, motivatiile umane (dorinte, tendinte) pot fi con~tiente
sau incon~tiente.
Daca un subiect doreste in mod constient sa fie
hipnotizat, dar nu se do're~te "hipnotizabil, se poate
spune despre el ca dore~te sa fie hipnotizat la nivel
con~tient, dar nu dore~te in mod incon~tient. Dimpotriva, 0 persoana care afirma ca nu vrea sa fie hipnotizata, dar este hipnotizabila, poate fi caracterizata ca nedoritoare la nivel con~tient ~i doritoare
la nivel incon~tient. Deci, daca exista 0 motivatie
incon~tienta de a fi hipnotizat, chiar daca subiectul
afirma contrariul, atunci putem spune ca el poate fi
hipnotizat "impotriva vointei sale".
La intrebarea daca cineva poate fi determinat in
stare de hipnoz~.
actioneze impotriva propriului
sau cod moral, raspunsurile
sint in genere
contradictorii.
Multi autori sint de parere ca principiile morale
nu sint atit de rigide cum am putea crede la prima
vedere. Ca ~i in cazul seductiei ~i comiterea altor
acte care contravin propriului cod moral, poate sa
gaseasca in' hipnoza 0 scuza convenabila pentru
ceea ce subiectul ar fi putut comite ~i inafara acesteia. Cei care sustin ca in stare. de hipnoza nu se
pot comite acte antisociale citeaza cazul fetei care,

,>,

care, aflata in hipnoza, refuza sa se dezbrace la CQmanda ~i iese spontan din hipnoza, sau al subiectului, aflat de asemenea in stare de hipnoza, care refuza sa atace un om adevarat, cu un cutit adevarat,
de~i inainte atacase un manechin.
Pe de alta parte, se citeaza cazul .unor subiecti
care, in urma sugestiei hipnotice, au aruncat cu acid
sulfuric in experimentator (care era protejat de un
geam greu observabil pentru subiect). De asemenea,
in timpul celui de-al doilea razboi mondial s-a facut
un experiment prin care s-a demonstrat ca se pot
obtine de la subiectii aflati in hipnoza informatii cu
caracter secret (subieetii erau cereetatori militari ~i
hipnotizatorul le-a sugerat in stare de hipnoza ea el
este comandantullor).
Probabil ca raspunsul eel mai apropiat de adevar
la intrebarea daca un subiect poate eomite sau nu
acte antisoeiale in stare de hipnoza ar fi eel dat de
Hilgard, citind pe Barber ~i Orne, care spun ca este
putin probabil ca subiectul sa comita in stare de
hypnoza acte antisociale pe care nu le-ar fi putut
comite ~i in stare de veghe.

61

IX VALENTELE COMPENSATORII ALE

HIPNOZEI

Hipnoterapia reprezinta tratamentul psihoterapeutic realizat cu ajutorul hypnozei. Hypnoza poate ajuta paeientul prin simpJa inductie, aceasta intrind
Intr-o stare de relaxare prownda cu rol benefic asu,
pra sanatatii sale fizice ~i materiale. De asemenea,
datorita cre~terii gradului de sugestibilitate ~i a produetivitatii reprezentarilor vizuale in timpul hipnozei, sugestiile verbale pre cum ~i imaginile sugerate
afecteaza mai pro fund psihicul pacientului comparativ eu starea de veghe ~i chiar cu administrarea
acestora Intr-o simpla stare de relaxare. Pe aceasta
se bazeaza posibilitatea eliminarii unor simptome
psihiee ~i somatice prin hipnozd.
, Speciali~tii au demonstrat ca pentru sirnpla eliminare de simptom nu este neaparat necesara 0 transa
prea profunda, obiec~ivele pe care ~i Ie propune terapeutul putind fi atinse ~i intr-o transa medie sau
u~oara. Daca pacientul atinge un nivf':J rn~i mare de
profunzirne al hipnozei, exista posibilitatea explorarii conflictelor ascunse din sfera personalitatii
subiectului, hipnoza slabind rezistentele pacientului
la psihoterapie. In felul acesta hipnoza nu mai este
o simpla terapie centrata pe simptom, ea inscriinduse printre psihoterapiile de profunzime (in varianta
hipoanalizei) care i~i propun sa restructureze personalitatea subiectului ~i sa produca modificari dura-(
62

bile in psihismul acestuia.

Un avantaj important al hipnozej i1 reprezinta ~i
faptul ca aceasta metoda se poate ~ombina cu succes ~i cu alte tehnici de psihotelapie seurta, abordarea pacientului putindu-se realiza din unghiuri diferite, ceea ce cre~te ~ansa de vindecare a acestuia.
De asemenea, hipnoza poate fi utilizata in
sustinerea oricarui pacient eu afectiuni organice, ea
contribuind la redueerea durerii ~i anxietatii bolnavului $i ajutind la mobilizarea resurselor de lupta
ale acestuia impotriva bolii sale.
A~a cum am mai subliniat atunci cind ne-am referi t la pericolele utilizarii hipnozei, teama ca
inlaturarea simptomului va produce 0 substitutie de
simptom sau un val de anxietate pe care pacientul
nu 0 poate Qontrola, este mult exagerata. Asemenea
fenomene producindu-se in cazuri rare. Daea am
merge mai departe cu aceasta afirmatie, nu ar mai
trebui sa prescriem aspirina pentru durerile de cap,
fara 0 tomografie cornputerizata. Totu~i, cu cit nevoia pacientului de a avea simptomul este mai
mare, ca mecanisrn de aparare a eului, cu atit mai
rezistent va fi acesta la psihoterapie ~i in acest caz
se indica 0 abordare psihiatrica ~i hipnoanalitica
mai profunda.
Cum se realizeaza eliminarea simptomelor prin
metoda hipnozei?
Exista rnai multe tehnici dintre care <lrnintim:
A) SUGESTIlLE TERAPEUTICE.
Dupa ce hipnoza a fost indusa ~i paeientul atinge
cel putin stadiul de transa u~oara se pot 'administra
sugestii directe, vizind disparitia
simptomului.
Aceste sugestii pot avea fie un caracter autoritar,
63

j'ie un caracter permisiv. Clinidenii sint de parere

ca sugesWle permise sint mai bineacceptate de majoritatea padentilor. Practica a demonstrat ~i necesitateaexprimarii acestor sugestii in termeni pozitivi,
evitindu-se negatiile. Motivul pentru care astfel de
sugestii sint mai indicate consta in aceea c~ ele
actioneaza la ni vel subcon~tient, unde procesarea
psihica se realizeaza prin imagini, metafore, analogii :?i nu prin operatori de negare.
Astfel, este mai indicat sa spunem in loc de "nu
mai ai nevoie de somnifere'\ "vei putea dormi
foarte bine noaptea" sauJn loc de "nu mai simti durere", "te simti din ce in ce mai bine".
De asemenea, este indicat ca sugestiile terapeutice sa fie scurte, clar exprimate, sa aiba un caracter repetativ ~i, in masura posibilitatilor, sa fie
insotite de imagini plastic-intuitive. Clinidenii au
ajuns ~i la concluzia ca nu este bine sa se administreze sugestii in legatura cu prea muIte probleme.
Este de dorit ca in terapie sa se lucr~ze asupra unei singure probleme (cel mult doua), urmind ca
celelalte probleme ale pacientului sa fie abordate
gradat, dupa ce s-au rezolvat cele considerate
prioritare.
Pentru a evidentia felul in care se actioneaza suc,:stiv asupra unui simptom, yom prezenta un model
de utilizare a sugestiilor terapeutice in combaterea
durerii.
Durerea este unul dintre simptomele cele mai
raspindite, ea fHnd implicata aproape in arice sindrom, boala sau traumatism. Ea are forme Ie de manifestare cele mai variate comparativ cu alte simptome. Cele mai dificile cazuri sint cele privind
simptomele migratorii (de tip cenestopat), unde nu
64

se evidentiaza un corespondent anatomic specific

pentru durere~ Durerile de tip psihogen reprezinta
un mod de a comunica, prin care subcon~tientul pacientului i~i exprima nevoia de suport ~i ajutor
psihic. tn aceste cazuri este indicata hipnoanaliza
pentm a scoate in evidenta (la iveala) conflicte profunde ale pacientului.
.
Pentru durerile cu suport organic cunoscut, sugestiile terapeutice vizeaza:
- relaxarea musculara (cunoscut fiind faptul ca
incordarea accentueaza durerea);
- pentm procesele inflamatorii se transmit sugestii care se refera la trairea senzatiei de raco~e in
tesutul afectat sau sugestii directe (zona respectiva
se simte tot mai bine);
- mesaje sugestive pentni reducerea suferintei secundare produse de accident sau boala, care
impiedica desta~urarea activitatii normale (de pilda,
o fractura la un picior impiedica pe padent sa se
deplaseze ~i sa~i rezolve problemele);
- mesaje pentm reducerea iritabilitatii, depresiei
~i anxietatii legate de durerea suferita.
De~i pentru padent este importanta inlaturarea
durerii, nu trebuie sa neglijam importanta functiei
de comunicare a durerii care actioneaza ca semnal
de alarma pentru organism.
Pentru a se evita pericolul ca in absenta durerii
procesele patologice sa progreseze necontrolat, se
poate sugera pacientului aflat in hipnoza, un mesaj
de tipul: "vei simti durerea doar atunci dnd e important pentru tine sa 0 simti, pentru ca ea trebuie
sa iti comunice ceva".
Se poate sugera pacientului sa reduca durerea
daar pin~ la un anumit prag de semnalizare, tara s~
65

III!I
,

o inHtture eomplet.
Hipnotizatorul trebuie sa tin a seama !?i de faptul
ea unii paeienti se a!?teapta sa aiba dureri pentru ea
a!?a le-a spus medieul, in timp ee altii se pot teme
in mod ineon!?tient ea daea nu au dureri nu vor fi
erezuti de eeilalti easint bolnavi.
Controlul durerii incepe prin sugestii de relaxare
museulara. Cind se dau sugestii de inlaturare a durerii este de dorit ea terapeutul sa ofere pacientului
!?i 0 motivatie logiea pentru disparitia durerii ea in
exemplul:
"De eele mai multe oJi durerea este produsa !?i
agravata de supraineordare. Deci, eu cit te relaxezi
mai mult, eu atit devii mai destins, mai putin tensionat !?i eu atit te simti mai bine. Cu cit devine
mai profunda, eu atit durerea devine mai suportabila, desere!?te tot mai mult. Te simti tot mai relaxat din ee in ee mai relaxat. eu cit te simti mai
profund relaxat, eu atit durerea seade, seade tot mai
mult, pina cind dispare eomplet".
Dintre tehnieile de inlaturare pe eale sugestiva a
durerii mentionam (Hunter, 1987):

B) TEHNICA DISOCIER/l.
Se refera la sugerarea separarii persoand dt: durerea sa. Indivizii sever accidentati reaIizeaza acest
lucru in mod spontan. Aeest fenomen se observa
frecvent la camerele de garda ale spitale lor de urgenta cind multi pacienti accidentati afirma ca nu
au simtit durerea ~i ca mai eurind ei s-au privit din
afara, ea ~i cum ceea ee Ii se intimpla s-a intimplat
altei persoane.
tn cadrul tehnicii disocierii se pot administra sugestii de tipul:
66

"Aeum da-mi bratuLsa ti-l pun

in timpul asta imagineaza-ti ea faei
Subieetilor Ii se poate sugera
parasesc eorpul pe care il lasa sit
ea in timpul na~terii, de pilda.

in ghips, iar tu,

altceva".
deasemenea, ell
lucreze automat,

C) TEHNICASUBSTITUTIEl
Se sugereaza paeientului 0 alta senzatie in zona
afeetata, senzatie care se substituie celei dureroase:
amorteall1, raeeall1, cl1ldura; se dau astfel de
sugestii:
"Degetul tau se race~te, se raee~te tot mai mult,
atit de mult incit nu-l mai simti".
o varianta in cadrul tehnicii mentionate poate fi
mutarea durerii dintr-o zona in alta a eorpului (de
pilda, se sugereaza mutarea durerii de la cap la
ealcii).
tn unele cazuri este utila ~i tehnica aminarii durerii; sportivii traumatizati 0 realizeaza adesea in
mod spontan, ei continuind sa joace far a sa simta
durerea, pe care 0 vor resimti dupa ineheierea
meciului.

D)
TEHNICA
DURERIl

MODIFICARII

lMAGINII

Pacientul este intH interogat cum i~i reprezinta

durerea proprie, eerindu-i-se 5-0 descrie C'e ea un
bolovan care ma apasa pe piept" sau "e ca un fier
inro~it").
Odata identificata imaginea durerii, terapeutul administreazl1 sugestii prin care senzatia neplacuta
este inloeuita cu una agreabila. De pilda Ewen (cf.
Hunter, 1987) sugera pacientilor sl1i cu arsuri, ea
trupul lor este reee~i se simte bine. Pacientilor
67

care sustin ca durerea s-a intensificat dupa aplicarea

hipnozei este bine sa li se spuna:"E
perfect!
tnseamna ca incepi sa influentezi durerea daca ai
facut-o sa sporeasca; hai sa vedem acum daca n-o
putem face sa scada.!".
tn ceea ce prive~te durerea cronica, aceasta face
parte din viata cotidiana a pacientului. Durerea
cronica presupune anxietate, anticiparea durerii cit
~i amintiri psihotraumatizante legate de aceasta. Sugestiile terapeutice trebuie sa aiba in vedere toate
aceste aspecte. 0 atentie deosebita trebuie acordata
acelor cazuri in care durerea cronica aduce un beneficiu secundar pacientului (de pi1dl1~in familia unui
artritic, totul se invirte$te in jurul infirmitl1tii pacientului; daca acesta s-ar simti mai bine, rolul sau
in constelatia familiala s-ar modi fica $i din acest
motiv ~ pentru pacient~ mentinerea sU1rii prezente
reprezinta 0 manevra de tip incon$tient).
Inlaturarea simptomului va fi mult mai eficienta
daca se dau subiectului inainte de sugestiile directe,
sugestii cu caracter mai general, de intarire a eului
de reducere a anxietatii $i de cre$tere a increderii
in sine (Hartland, 1965).
i"utorul citat subliniaza faptul ca reactiile psihologice la boala se impart in doua categorii:
_ reactii propriu-zise la starea de boala - anxietate~ depresie,
teama, agitatie,
tensiune,
supraincordare;
_ reactii care reprezinta consecinta unor tulburari
ale personalitatii: lipsa de incredere in forte Ie proprii, dependenta, dezadaptare etc ..
Eficienta terapiei cre$te foarte mult daca se combina sugestiile genera Ie de intarire a eului cu sugestiile terapeutice propriu-zise, care au ca obiectiv
68

inlaturarea simptomului. Hartland :este de pllrere ell

in construirea sugestiilor de intllrire a eului trebuie
sa se punll un accent 'deosebit pe ritm, repetitie,
pauze $i pe aceentuarea unor elemente speeifiee.
De$i speciali$tii afirma ell profunzimea nu conteaza~
se poate totu$i afirma ell cu cit transa e mai adincll~
cu atit tratamentul este mai rapid $i mai efieient.
Prezentllm mai jos un model de saugestii de
intarire a eului (dupll Hartland~ 1965):
Odatll ce pacientul a intrat in transll hipnotiCl1~i
se administreaza urmatoarele sugestii:
'-.,,,,,,
",",,'"E$ti atit de destins, de relaxat~ de pro fund relaxat~ incit psihicul tau devine tot mai receptiv la
ceea ce iti spun. Tot ceea ee iti spun va intra adinc
in incon$tientul tl1u, se va inti pari acolo $i va lllsa
o urmll adincll~ pe care nimeni nu 0 va putea $terge.
Ceea ce se va intipari in subcon$tientul tllu va exercita 0 mare influenta asupra ta~ asupra: modului in
care te simti~ ginde$ti~ actionezi. Ideile pe care ti Ie
sugerez $i care se vor inti pari in subcon$tientul
tau, vor actiona asupra gindurilor, sentimentelor $i
modului tl1u de a actiona $i atunei cind nu te afli in
prezenta mea, cind e$ti la servieiu~ acasl1 sau in alta
parte. Aceste ginduri vor actiona asupra ta tot atit
de putemic ca atunci cind e$ti la mine in cabinet.
E$ti profund relaxat $i tot ceea ce iti spun ti se
va intimpla $i aceasta este spre binele tau~ spre
intarirea $i vindecarea ta. Tot ceea ce iti voi spune
ti se va intimpla $i vei continua sa ginde$ti, sl1
simti $i sa actionezi a$a cum iti voi spune eu.
Aceste ginduri vor actiona cu putere asupra ta atit
aici, cit $i in alta parte. tn timpul acestei relaxari te
vei simti tot mai puternic, tot mai eficient, cu tot
mai multa incredere in fortele proprii. Te vei simti
69

mai vioi, tot mai alert, mai energic, tot mai eficient. Vei fi tot mai putin obosit, tot mai putin descurajat, tot mai putin depresiv. Zi dup~ zi vei deveni tot mai interesat de ceea ce se inimpl~ in jur,
astfel incit mintea ta va fi distras~ de la propria
persoan~, de la propriile probleme !?i necazuri. Te
vei gindi tot mai putin la tine insuti, la dificult~tile
tale, vei fi tot mai putin preocupat de propria persoan~, de propriile tr~Hri.Zi de zi, nervii U\i vor deveni tot mai tari, mintea va deveni tot mai limpede,
tot mai c1ar~, vei fi tot mai adunat, mai lini~tit, tot
mai calm. Vei deveni tot mai putin ingrijorat, tot
mai putin agitat, tot mai putin anxios, tot mai putin
deprimant. Vei fi capabil sa ginde~ti tot mai c1ar,
sa te concentrezi tot mai bine. hi vei concentra tot
mai mult atentia asupra a ceea ce facio In consecint~, memoria ta se va imbunat~ti, vei deveni capabi! s~ vezi lucrurile din perspectiva lor realll, farll a
amplifica in mod subiectiv dificulUltile, farll a Ie
permite s~ ia proportii. Zi de zi, devii tot mai calm,
tot mai relaxat, te enervezi tot mai putin. Devii ~i
ramii tot mai relaxat, eu tot mai multa incredere in
fortele proprii, in posibilitatile tale de a face fatll la
ceea ce ai de filcut. Vei avea tot mai multa
ineredere in tine, vei aetiona tara anxietate, farll
ineordare, f~ra teama de a gre~i. Zi dupa zi te vei
simti tot mai independent, maJ stllpin pe tine, vei fi
capabil s~ stai pe propriile t~le picioare, vei putea
face cu bine fata oricarei dificult~ti. Zi dupa zi te
vei simti tot mai bine, tot mai increzator in tine, in
posibilitMile tale, vei avea un sentiment de sigurant~ ~i bunastare personala. Cu fiecatre ~edintll de
hipnoz~ aceste ginduri vor punestllpinire
pe tine,
vor actiona asupra ta. Cu fiecare ~edinta de hipnoz~
70

te vei simti tot mai fericit, tot mai increzator, mai

multumit, mai optimist. Vei fi tot mai capabil sa te
bazezi doar pe tine insuti, sll-ti sustii parerile ~i judeclltile, sa stai pe propriile tale picioare. Vei simti
tot mai putin nevoia sa te bazezi pe alti oameni, sll
depinzi de altcineva ... ".
Dupll administrarea acestor sugestii de intllrire a
eului este indicata administrarea sugestiilor speciice, orientate spre inlaturarea simptomului.

B) TEHNICA lMAGINATIEI
STARE DE HIPNOzA

DIRIJATE

iN

Exista mia multe variante ale acestei tehnici, pe

care majoritatea clinicienilor 0 considera ca 0 tehnica de desensibilizare. In lucrarea' prezenta vom descrie aceasta tehnica dupa Hall (1982) ~i Hunter
(1987).
Anat in stare de transa hipnotica subiectul este
instruit sa repete mental 0 anumita situatie, de regulll anxiogena, imaginindu-~i ca ii va face fata cu
bine, fUnd ~i controlat.
Aceasta tehnica s-a dovedit utila in tratamentul
fobiilor, a anxietatii, a tracului competitional ~i
chiar in sustinerea psihoterapeutica a unor pacienti
suferind de afectiuni psihosomatice.
De pilda, in cazul claustrofobiei (teama de spatH
inchise) se poate sugera subiectului anat in hipnoza
ca intra intr-o incllpere larga ~i se a~eaza ehiar
lingll. u~a, rilminind in incapere doar citeva minute.
Treptat cre~te durata ~i se mic~oreaza dimensiunile
spatiului unde imagineaza subieetul Cll.sta.
Hunter (1987) relateazll. cazul unei paciente care
face reactia depresiva dupa 0 endocardita. De~i medicii au asigurat-o ca mu~chiul cardiac este pe deplin refacut, pacienta nu mai poate lucra, are insom71

nii, dureri de piept, ~i incepe sa consume alcool in

exces. In hipnoza se releva faptul ca pacientei i-a
intrat in cap ideea ca 0 parte a ei a fost distrusa in
timpul bolii ~i ca tara aceasta, corpul ei nu mai
poate functiona corespunzator. Autoarea a utilizat in
cazul acestei paciente telmica imaginatiei dirijate,
descriindu-i-se acesteia, cu ajutorul unor imagini,
procesul de vindecare ~i cicatrizare a tesutului cardiac. I se sugereaza ca cicatricile devin "puIiti" vii
intre tesuturile normale ~i ca ele nu contin celule
moarte.
Prin metoda imaginatiei dirijate se pot programa
diverse sisteme ale organismului sa lucreze in favoarea pacientului. Aceea~i autoare instruie~te 0 pacienta care suferea de 0 hipotiroidie severa sa-~i
imagineze ca actioneaza psihic asupra neurotransmitatorilor care transmit informatii glandei pituitare (epifiza), care la rindul ei va trimite hormoni care vor stimula celelalte glande endocrine. Se
poate comanda ~i direct glandei tiroide sa produca 0
cantitate sporita de hormoni sau se poate sugera tuturar organelor ~i tesuturilor influentate de glanda
tiroida sa reactioneze pozitiv, chiar atunci dnd primesc 0 cantitate mai mica de hormoni tiroidieni.
Pentru a influenta favorabil hipertensiunea arteriala subiectul aflat in hipnoza i~i imagineaza ca influenteaza forta cu care inima pompeaza singele ~i
indirect presiunea cu care aceasta intra in artere.
Tot in cazurile de hipertensiune se poate sugera ca
arterele devin mai elastice chid singele intra in ele
(se vizualizeaza imaginea peretilor arteriali care devin tot mai flexibili, tot mai elastici ~i vor putea sa
se acomodeze fortei cu care singele Ie strabate).
Unei paciente cu trac la examen i se poate suge72

ra ca se afla in ziua examenului, ca intra in sala~i

se a~eaza in banca fiind calma, relaxata, stapina pe
situatie. tn continuare i se cere sa-~i imagineze ca
in momentul in care prime~te subiectele, este cuprinsa de un fel de inspiratie care 0 ajuta sa-~i
aminteasca precis cele invatate (Holdevici, 1986).
De~i hipnot~rapia poate rezolva. multe probleme
psihice somatice ~i psihosomatice, ea se love~te de
o serie de dificultati. Acestea tin de nurnarul insuficient de hipnoterapeuti, dt ~i de gradul diferit de
sugestibilitate al subiectilor.
tn acela~i timp, persoanele care vin la cabinetele
de psihoterapie solicitind hipnoza se pot imparti in
mai multe categorii:
- persoane disperate, Cll afectiuni severe, care
cauta prin hipnoza 0 salvare pentru problemele lor
~i care, pina la aceasta au incercat, far a succes,
multe
alte
tehnici
chimioterapeutice
~i
psihoterapeutice;
- persoane care se trateaza cu medicamente ~i
care ar dori sa scape de dependenta lor fata de
acestea;
- persoane care doresc real mente sa scape de
simptolllUl lor ~i sa-~i imbuniUateasca stilul de
viata.
Este lesne de ghicit ca printre pacientii din ultima categorie se vor numara cele mai multe persoane care pot beneficia de pe urma hipnoterapiei.
In ceea ce prive~te situatia persoanelor din primul grup, este mai dificH ca ele sa poata fi ~utate,
deoarece hipnoza este 0 tehnica pSihoterapeu\ica ~i
nu una de magie. Blum (1963) a lucrat cu trei sub
iecti: unul cu scor scazut, altul cu scor mediu ~i altul cu scor ridicat la scala de hipnotiubilitate
73

I1I1

I'

II!
ill
I"

Standford (forma A). Dupa 12 ore de antrenament

(au fost supu~i unor inductii hipnotice repetate),
subiectii cu scoruri scazut ~i mediu au reu~it sa
obtina scoruri inalte la forma B (echivalent) a scalei de hipnotizabilitate Standford.
Conc\uzia care se degaja ar putea fi aceea ca
de~i hipnotizabilitatea este 0 particularitate ~;;arediferentiaza oamenii intre ei, totu~i masura in care un
subiect intra sau nu in hipnoza nu depinde numai
de susceptibilitatea acestuia, ci ~i de unele varia bile
situationale cum ar fi: atitudinea ~i motivatia subiectului in raport cu hipnoza, tipul de relatie care
se stabile~te intre hipnotizator ~i subiect, gradul de
preg~itire ~i competenta al terapeutului, procedeul de
inductie utilizat etc.
Cum trebuie sa fie un bun subiect pentru
hipnoza?
.
Unii autori sustin ipoteza ca susceptibilitatea
hypnotica este 0 capacitate proprie fiintei umane,
pe care 0 avem toti la virstele timpurii ~i pe care 0
pierdem ca rezultat al educatiei, care, mai ales in
occident, pune un accent exagerat pe rationalitate,
in dauna afectelor de intuitie.
Multe cercetari experimentale au ajuns la conc\uzia ca hipnotizabilitatea descre~te cu virsta. Astfel,
Liebeault (cf. Beaunis, 1887) gase~te copiii mai susceptibili la hipnoza decit adultii. Stukat (1958)
gase~te ~i el 0 scadere a sugestibilitatii de la 8 la
14 ani.
London (1965) a demonstrat experimentul ca
maximum
de
sugestibilitate
hipnotica
se
inregistreaza intre 9 ~i 14 ani, iar Barber ~i Calvartey (1963), intre 9 ~i 10 ani.
Datele experimentale pledeaza deci in favoarea
74

ideii ca susceptibilitatea hipnotica este mai ridieata

la copii comparativ cu adultii, majoritatea autorilor
fiind de parere ca la adulti aceasta capacitate a regresat sub influenta mediului.
Multa vreme s-a considerat ca hipnotizabilitatea
este caracteristica unor fiinte mai labile, eu 0
vointa mai slaba, insistindu-se pe ideea ca femeile
ar fi mai hipnotizabile decit barbatii. Datele experimentale vin insa sa infirme aeeasta opinie. Astfel,
studiile lui Weitzenhoffer (1958), cit ~i cele ale lui
Haigard. Weitzenhoffer ~i Gough (1958) au demonstrat ca nu exista diferente semnifieative in
ceea ce prive~te suseeptibilitatea hipnotica intre femei ~i barbati.
De asemeJiea, studiile au aratat ca debilii mintali
sint foarte putin reeeptivi la hipnoza ~i aeeasta deoarece capacitatile lor de intelegere verbala sint mai
reduse cit ~i datorita dificultlltilor de fixare a
atentiei pe care Ie au ace~ti subiecti.
Datele experimentale au evidentiat faptul ell exista 0 corelatie pozitivll slaba intre sugestibilitate,
inc\usiv cea de tip hipnotic ~i inteligentll, ceea ce
pledeazll in favoarea ideii ca subiectii mai inteligenti pot sa reactioneze mai bine la sugestii. (Aveling ~i Hargreaves; Hull ~i Lije; .Curtis, cf.
Weitzenhoffer,1963).
A fost infirmatll ~i opinia care a circulat la
sfir~itul secolului trecut, conform careia numai istericii sint hipnotizabilL Dimpotrivll s-a. considerat
ca istericii sint mai putin hipnotizabili decit alte
categorii de nevrotici. In ceea ce prive~te diferenta
de hipnotizabilitate intre subiecti normali ~i eei nevrotici, rezultatele sint contradictorii. Unii autori au
gasit la normali 0 susceptibilitate hypnotica mai ri75

dicati1 decit la nevrotici (Gill ~i brenman, 19959)

(Hilgard, 1971), in timp ce alti autori (Eysenk ~i
Furneaux, 1945) nu au gi1sit nid un fel de diferente
in ceea ce prive~te sugestibilitatea intre subiecti
normali ~i nevrotici.
Hilgard, Lauer ~i Melei (1965) au corelat rezultatele la Inventarul de Personalitate
Minessott(\
(M.M.P.I.) cu 0 scala de susceptibilitate hipnotici1,
ei ajungind la concluzia generali1 ca cu cit subiectii
sint mai normali, cu atit ei sint mai hipnotizabili.
Oricum, trebuie corectati1 ideea publicului larg
conform careia susceptibilitatea la hipnozi1 ar fi un
semn de slabiciune a personaliti1tii sau instabilitate
psihica.
Studiile care s-au referit 1a problema corelatiei
dintre hipnotizabilitate ~i diferite trasaturi ale personalitiltii ad dat la rindul lor rezultate contradictorii.
S-a putut totu~i stabiIi ca persoana hipnotizati1 are
experiente subiective bogate, in care este pro fund
implicata, este 0 cautatoare de experiente psihologice noi, are 0 atitudine favorabila fata de hypnozi1,
este interesata de viata interioari1 ~i nu este un activist competitiv, i~i accepta impuisurile interioare ~i
nu se teme si1 suspende pentm un timp testarea realitatii (Hilgard, 1968)
S-a demonstrat ca persoanele hipnotizatbile au interese marcate pentm lectura (ei se cufunda adinc
in citirea romanelor), arta dramatica (printre hipnotizabili se numara multi actori ~i spectatori de grad
mare de implicare in situatie, persoane care in copilarie au avut tovari1~i de joaca imaginari), estetica
(hipnotizabilii sint iubitori de frumos, muzici1, natura), religie (subiectii hipnotizabili traiesc plenar
sentimente religioase ~i sint capabili de implicare ~i

devotiune fata de divinitate), cit ~i interese pentru

aventura (hipnotizabilii au capacitatea de a tolera
pericolul sau dezaprobarea,
a explora nou1 ~i
manifesta curiozitate pentru experiente umane de
orice feI).
In urma investigarii unui grup de subiecti hipnotizabili, cititori pasionati (Hilgard, 1968), a rezultat
ca ei se caracterizeazi1 prin:
- nivel inalt de fantezie; toleranti1, acceptare ~l
atractie pentm lumea fantastici1 a cartilor;
- traire afectiva intensa a evenimentelor citite ~l
identificare afectiva eu personajele din carti;
- capacitate de a trai in prezent;
- trezirea imediata a interesului ~i atentiei;
- experiente de limitare a timpului (chiar cititul
este 0 experienti1 limitata in timp, care ineepe, 0
dati1 cu ineeperea cartii ~i se sfir~e~te 0 dati1 eu terminarea ei);
- reeeptivitate aetivi1 (participi1, i~i "pune mintea
la eontributie").
In urma unui studiu realizat pe un grup de subiecti hipnotizabili, la care predominau tendintele
spre aventura (fiziei1 ~i mentali1, a rezultat ci1 ei
prezinti1 urmi1toarele trasaturi (Hilgard, 1968):
- traiese cu pli1cere senzatia de mi~care sau pe
cea de evaziune psihici1;
au tendinta
de
a
fugi de realitate,
complacindu-se intr-o lume imaginara;
- au tendinta de a efectua ealatorii fiziee sau
imaginare;
- se implicli activ in diverse situatii;
- sint curio~i ~i inclinati sapre cliutarea noului;
- traiesc cu pli1cere sentimente de omniprezenta
~i libertate personala.

76

'=-----------------~--~-~"~~-~
~~
._-----~
.

77

Din analiza acestor studii rezulta ca foarte importanta pentru fenomenul hipnotic este tendinta de implicare a subiectului, de participare afectiva la evenimente ~i situatii.
Deci, contrar opiniei comune, conform careia
subiectii hipnotizabili ar fi mai putin inteligenti ~i
cu 0 vointa mai slaba,cercetarile au demonstrat ca
voluntarii pentru hipnoza se caracterizeaza prin inteligenta mai ridicata, anxietate mai redusa, dominanta mai mare ~i mai putine prejudecati.

78

x. CUNOASTEREA
NOASTRE.

ABISURILOR

FIINTEI

In multe afectiuni nevrotice sau psihosomatice

simptomulse
manifesta ca 0 reactie de aparare a
eului pacientului impotriva unor conflicte mai profunde sau mai superficiale. Oiversele simptome
(reactii de voma, alergiile, atacurile de astm etc.)
sint mesaje ale organismului prin care acesta comunica faptul ca ceva nu este in regula cu el, cerind
in mod incon~tient ajutor ..
Anumite expresii utilizate de pacienti sint de fapt
indicatori-simboluri ai conflictelor psihologice care
stau la baza imbolnavirilor.
De pilda, expresia "mi se face sila de pisalogeala
ta" se poate traduce in plan somatic printr-o reactie
de voma.
Fiecare limba are setul sau de simboluri prin intermediul carora individul transmite mesaje de la
corpul sau. Astfel, anumite conflicte care i~i gasesc
calea de exprimare in sistemul gastro-intestinal produc simboluri de tipul:
"mi se pune un nod in git"
"acesta imi face rau"
"m-am saturat pina in git de tine"
"nu mai pot sa mai inghit situatia asta"
Dinexperienta
terapeutica rezulta ca pacientii
care folosesc expresii de tipul celor de mai sus prezinta simptome digestive: dureri abdominale, greata,
79

voma, diaree etc. Atunci cind medicii nu reu~esc sa

puna in evidenta 0 cauza organica pentru tulburarile
mentionate mai sus, se poate trage concluzia ca pa.,.
cientii exprima tendinta incon~tienta de a scapa de
ceva.
o mare cantitate de agresivitate sau frustrare
care nu e exprimata verbal, poate sa se manifeste
sub forma unor simptome. Medicii au constatat ca
persoanele care nu se cearta niciodata i~i exprima
frecvent nemultumirea prin simptome corporale. Astfel, de pilda, artritele reumatoide apar la persoane
care au cantitate mare de nemultumire refulata, in
timp ce insomnia poate ascunde 0 teama incon~tienta de moarte, iar in cazul colitelor ulceroase
psiho-somaticienii spun ca pacientul "se roade. pe
dinauntru" din c~lUzaeforturilor pe care Ie face de a
scapa -de problema sa. Si afectiunile dermatologice
sint 'l.desea expresia unor conflicte incon~tiente. Astfel, Hunter (1987) citeaza cazul unei paciente cu
prurit generalizat, care avea chiar rani pe corp din
cauza scarpinatului. La sondajul care se adreseaza
zonelor incon~tiente rezulta ca factorul care 0 irita
atit de mult p<i(pacienta era prezenta soacrei sale.
Daca psihotraumele ~i conflictele mai recente ~i
mai superficiale pot fi abordate prin simpla bipnoterapie centrata pe simptom, in cazul conflictelor
mai severe este absolut necesara terapia de profunzime care se refer a ladescoperirea
acestor conflicte, a reactiilor emotionale asociate, ea incheinduse cu ajutarea pacientului sa Ie recunoasca ~i sa Ie
faca fata. 0 astfel de abordare se realizeaza prin intermediul hipnoanalizei, care combina tehnicile de
hipnoza cu unele met ode specifice psihanalizei.
Spre deosebire de psihanaliza, hipnoanaliza are
80

psihanalizei.
Spre deosebire de psihanaliza, hipnoanaliza are
avantajul ca se inscrie printre terapiile de scurta duraU\. Ea cauta sa elibereze pe pacient atit de simptomele de care acesta dore~te sa scape, contribuind
in acela~i timp ~i la 0 restructurare mai profunda in
sfera personalitatii acestuia, prin accesul la anumite
zone ale incon~tientului, unde s-au structurat conflictele generatoare de simptom.
Hipnoza, prin relaxarea rezistentelor pacientului
la terapie, scurteaza durata tratamentului, comparativ cu psihanaliza, cura hipnoanalitica durind in medie 20 de ~edinte, ceea ce inseamna. putin comparativ cu 0 cura psihanalitica de 2-3 ani.
Diferenta esentiala fata de psihanaliza consta in
aceea ca terapeutul hipnoanalist nu ramine pasiv
.pina cind rezistentele pacientului se dau cumva la 0
parte, ci el le ataca frontal, inainte ca acesta sa
opreasca progresul psihoterapiei. Singurul criteriu
de selectie a pacientilor pentru hipnoanaliza este
gradul de hipnotizabilitate al acestora. eu cit se
poate obtine 0 transa mai profunda, cu atit hipnoanaliza are ~anse mai mari, pacientul avind mai
u~or acces la amintirile uitate din trecutul sau, care
ii produc simptome nevrotice sau psihosomatice.
o transa mai profunda faciliteaza ~i producerea
amneziei post-hipnotice care il va proteja temporar
pe pacient de amintiri prea penibile, care vor fi
aduse in con~tiinta abia atunci cind pacientul se va
simti suficient de puternic sa Ie faca fata. In cursul
hipnoanalizei i se sugereaza pacientului, aflat in
transa, ca i~i va putea aminti exact atit cit dore~te
sa-~i aminteasca, ~i va fi capabil sa uite ceea ce
dore~te sa uite.
/ilpnoza' 6

81

ciatiei libere, inductia visului ~i scrisul automat), in

timp ce altele implicl:l 0 transl:l mai profunda: tehnica desenului, terapia prin joc, reamintirile dramatice, privirea in bila de cristal, regresia de virstl:l ~i
tehnica producerii conflictelor experimentale.
Pentru utilizarea cu succes a hipnoanalizei este
obligatoriu ca pacientul, aflat in stare de hipnoza,
s~ fie capabil sl:l rl:lspundl:lla intrebl:lri, fl:lr~ a ie~i
din transl:l.
Wolberg consider~ cl:'lscopurile rezonabile ale unei psihoterapii scurte de tip hipnoanalitic ar fi:
- reduce rea simptomelor;
-revenirea
la nivelul de functionare .psihicl:l dinainte de imbolnflvire;
- intelegerea de cfltre pacient a unor factori, care
au favorizat imbolnflvirea;
- recunoa~terea unor perturbl:lri ale personalitfltii
care impiedicfl pe pacient s~ se adapteze in mod
eficient la mediu;
- con~tientizarea modului in care apar simptomele
(psihice ~i somatice), structurate pe baza exp~rientelor psihotraumatizante
trecute
~i a condition~rilor din copil~rie);
- recunoa~terea de cfltre pacient a legflturii dintre
conflictele trecute ~i boala prezent~.
Hratland (1975) considerl:l ca hipnoanaliza are
doufl etape principale:
1. AnaliticlJ: se referl:l la descoperirea de cl:ltre
pacient a conflictelor incon~tiente care sint generatoare de boalfl;
2. Sintetica: prin intermediul "insightului" (un fel
de intuitie bruscfl referitoare la natura propriilor
probleme) ~i reeduc~rii, pacientul este ajutat. s~-~i
elaboreze noi deprinderi de gindire ~i noi modele de

comportament .~i in consecint~sa-$i

reconstruiasca
increderea in sine, in capacitatea sa de autocontrol
~i de a face fata existentei a~a cum este ea.
Prezentl:lm in cele ce urmeaza principalele tehnici
ale hipnoanalizei dupl:lHartland (1975):

A) TEHNICA ASOCIArlEI

UBERE.

tnsl:l~i inductia hipnotica va inlMura unele rezistente la asociatia libera. A"cestea curg mai u~or ~i
adesea 0 singurl:l ~edinta va da mai multe informatii
decit citeva ~edin1e in stare deveghe (trans a medie,
de Tf~gula,ajunge).
Hipnoanalistul (ca ~i psihanalistul) trebuie sa asculte in mod pasiv ~i sa evite sa intrerupa fluxul
normal al asocitiilor pacientului (care vorbe~te Iiber) notind ce ~i cum spune acesta, (ton, expresie
emotionall:l). Dacfl remarc~ ceva deosebit, el trehuie
s~-l intrebe pe pacient, in legatura cu problema neclara, directionind fluxul asociatiilor acestuia pc
canalul dorit. daca pacientul se blocheaza, terapeutul trebuie sa puna mina pe frun tea sa ~i sa Ii
comande:
"voi numara pina la 5 ~i cind voi ajunge eu
numaratoarea pina la 5, iti va veni in minte
cuvintul sau imaginea care are legtUurii ell eeea ce
ai spus inainte".

B) INDUCEREA VISULUl

Pacientul este insumt sa viseze la comandl in

timpul ~edintei hipnotice sau se poate sugera posthipnotic ca va visa, in timpul somnului normal. se
poate sugera chiaro ~i natura visului.
Visul hipnotic are toate caracteristicile visuhd
spontan ~i este tot atit de senmificativ din punct de

82
83

vedere dinamic. Speciali~tii sint de parere ca abilitatea de a visa in stare de hipnou este antrenabila,
ea crescind de la 0 ~edinta la alta. Pacientul este instruit sa viseze in timpul transei ~i apoi sa-~i analizeze visul fara sa se trezeasca.
ViseIe din timpul hipnozei nu trebuie analizate
in stare de veghe, pentru a nu traumatiza pacientul
care nu este inca pregatit de a face fata unor conflicte subcon~tienteascunse.
C) TEHNICA SCRISULUI AlffOMAT.
Se plaseaza un creion in mina pacientului aflat in
transa ~i i se sugereaza ca mina ~i bratul sau ,sint
complet deta~ate de corp ~i nu-i mai apartin. I se
sugereau apoi ca scrie filra sa-~i dea seama de ceea
ce scrie.
Produsul este adesea indescifrabil (fraze incomplete, litere fragmentate etc.).
Daca p~cientul poate deschide ochii fllra s~H~i
intrerupa transa, el poate fi solicitat sa scrie corect,
utilizind tehnica scrisului automat. Daca acesta nu
poate deschide ochii fara sa se trezeasca, i se poate
sugera, post-hipnotic, ca sensul a ceea ce a scris ii
va fi cIaI' dupa ce se va trezi.
De~i primele incercari pot e~ua, odata ce subiectul se antreneaza, tehnica poate fi incununata de
succes. Multi pacienti pot utiliz~ tehnica in transa
u~oara (dezavantajul laace~tia consta in aceea ca ei
nu pot surprinde semnificatia ascunsa a ceea ce au
avut sa comunice, a~a cum se intimpla cu cei aflati
in transa profunda).

84

D) DBSENUL mPNOTIC.
Rezultatele 'pozitive se obtin numai cind pacientul atinge o stare de transa profunda, de tip somnambulic, cind el poate deschide ochii fara sa se
trezeasca.
EI poate fi instruit sa deseneze ce dore~te sau i
se In
poate
sugera
ce sa poate
deseneze.
desen
pacientul
reflecta atitudinea lui incon~tienta fata de membrii familiei ~i chiar fata de
terapeut.
Uneori el poate fi solicitat sa-~i ilustreze visele
sau trairile care il domina.
Tehnica da rezultate daca e combinata cu tehnica
regresiei de virsta, cind pacientul regresat i$i exprima mai U$or atitudinile ~i sentimentele prin desen, decit la virsta adulta.
B) TBRAPIA PRIN Joe.
Si fn acest eaz pacientul trebuie sa fie capabil sa
deschida ochii filra a intrerupe transa. Multe din rezistentele pe care Ie au adultii fata de terapia prin
joc sint inlaturate in stare de hipnoza. '
Indata ce pacientul aflat in hipnourealizeaza ca
nu trebuie sa a~tepte in mod pasiv indicatiile terapeutului, el se joaca cu multa placere eu materialele
puse la dispozitie de acesta.
Terapia prin joc este, de regula, utila pentru a
exprima agresivitatea ~i gelozia incon~tiente fata de
parinti, frati sau alte persoane. Materialul consta in
papu~i ce reprezinta un barbat $i 0 femeie, un
batrin $i 0 batrina, un baiat $i 0 fetita de circa 10
ani, un baiat ~i 0 fetita de 4 ani ~i un bebelu$. Sint
prezente, de asemenea, animale,' mobilier, un pat
mate, tren, 'ma~ini, arme, soldati, cit $ihirtie,
85

creioane ~i plastelina (pentru a evidentia eventualele

tendinte agresive).
Pacinctului i se spune sa
construiascl ~i sa se joace cum ii place, dar sa povesteasca ceea ce face,
Uneori~ terap.eutul alege ceea ce trebuie filcut, pe
baza materialului obtinut in urma asociatiilor libere.
Daca terapeutul a sesizat conflictele esentiale din
viata pacientului, apoi el 11 va regresa exact la
V1rsta respectiva.

l1 TEHNICA DRAMATICA
In hipnozrt profundll, rezistentele din starea de
veghe la dramatizare sint inlMurate. Pacientul e
lnstruit sa n~produca in stare de hipnoza incidentele
dramatice din cursul existentei sale ~i sa retraiesc
pc plan ernotional situatiile :?i experientele ea ~i
cum Ie-ar trai din nou,
tn transrt profunda el face acest lucru eu atita
reprezentare ca ~i cum ar tral cu adevllrat
\a experienta respectiva. Adesea experienta e atit de
T.nrtemh-;l ~i intenstt, incit se produce 0 adevarata
(jbreac
(catharsis).
mai dramatic exemplu de abreactie apare in
trat1;unentul nevrozelor de rlzboi (paci~ntul traie~te
situatia el mimind clliar mitralierea
inamicilor).
Dacl telmica e combinata cu regresia de virst.l1,
ea devine ~i mai eficientl.
Terapeutul poate asista pasiv la scena, dar uneori
este nect~sar ca el sa intervina accentuind una sau
din caracteristicile situatiei respective.
Tehnica este dl~osebit de utila mai ales pentru ex..
primarea deschisi!\ a agresivitMii ~i ostilWltii.

G) REGRESIA DE VIRSTA
Consta in sugerarea pacientului ca are 0 alta
virsta decit cea reala, de regula mai mica.
In timpul hipnozei pot fi induse doua tipuri de
regresie:
- In cadrul primului tip, pacientul actioneaza conform conceptiei sale despre modul cum era el la 0
virsta mai mica. EI se comporta a~a cum crede ca
ar fi filcut-o in cali tate de copil la virsta respectiva.
Aceasta este un fel de simulare a unei perioade
trecute;
- In al doilea tip de regresie se produce 0
reintoarcere reala la 0 perioada timpurie de virsta,
Cll 0 reactivare a acelor modele de comportament
existgente la timpul respectiv. (Inclusiv hipnotizatorul prime~te rolul unei persoane din perioada
respectiva de viata a pacientului: invatator, parinte,
ruda).
Aceasta este regresia de vir sUi in adevaratul sens
al cuvintului, in care pacientul este capabil sa aiba
acces la amintiri ~i sa trrtiaset! evenimente ~i stari
care au fost de mult uitate (reprimate).
Regresia de virsta se combina, de regula., eu celelalte tehniei de hipnoanaliza..
Pentru regresia adevarata este necesara 0 transi:!
de tip somnambulic.
Exista doua metode pentru a obtine rergresia de
virsta.
Pacientul, aflat in stare de hypnoza., este tratat
dezorientat ell privire la timpul ~i locul in care se
afla (ziua, saptllmina, luna !ill in eele din
anul). Ciod el se afla deja intr-o stare
este reori{~ntat spre perioada de vinita dorita.
Atunci dud este necesar s::i se
un
87

anumit simptom, i se cere sa ~i-l aminteasca ~i sa

retraiasca timpulcind
a aparut pentru prima data
simptomul respectiv.
eu subiectii foarte buni se poate trece direct la
sugerarea
virstei
dorite,
fllra
dezorientarea
prealabila.
I se spune subiectului ca else va intoarce inapoi
in trecut ~i se va simti ca ~i cum va trai din nou
perioada sugerata. Pe masura ce se intoarce in timp,
el va deveni tot mai mic, din ce in ce mai. mic. etc.
Miinile ~i picioarele vor deveni tot mai mici, tot
mai mici ~i se va reintoarce la. perioada cind avea
zece ani, i se cere sa ridice bratul (mina) drept.
tnainte de a trezi pacientul, este mai indicat sa i
se spuna ca va uita tot ce s-a intimplat. I se spune,
de asemenea, ca deindata ce va fi suficient de puternic pentru a face fata celor aflate, materialul ii
va reveni treptat in memorie.

B) TEHNICA PRlVIRII IN BILA DE CRISTAL

(sau in oglinda).
Si aceasta tehnica se utilizeaza numai atunci cind
e suficient de profunda, incit pacientul sa poata
deschide ochii rara a ie~i din transa.
Subiectul este instruit sa priveascti cu ochii
deschi~i intr-o bila de cristal (sau' intr-o oglinda in
care se reflectti tavanul alb) ~i sa descrie exact ceea
ce vede.
Adesea e util sa se sugereze pacientului cti el se
imagineaztipe sine privind intr-o bilti de crista!.
Tehnica e utila pentru a scoate la iveala 0 serie
de amintiri uitate. Pacientul va halucina adesea
scene din trecutul stiu, evocind conflicte, situatii
psihotraumatizante.
88

Tehnicae mai eficienta atunci cind pacientul se

disociaza de ceea ce vede privind imaginile ca
avind-loc .pe 0 scena.
I) TEHNICA TENSIUNILOREXPERlMENTALE.
Multi pacienti ~i-au rationalizat atit de mult comportamentul inch sint incapabili sa admita ca exista
forte incon~tiente care Ie influenteaza conduita.
Aceasta inseamna, de fapt, ca sint impulsuri de care
se simt ru~inati. Oridt de evidente ar fi conflictele
lor, ei refuzasa Ie admitti.
tn astfel de cazuri inducerea unui conflict experimental va demonstra pacientului influentele ce se
exercita asupra incon~tientului sau, ajutindu-lsa
ajunga la con~tientizarea modului in care se produc
simptomele.
Obiectivul tehnicii consta in a demonstra pacientuluicum emotiile ~i impulsurile incon~tiente pot fi
generatoare de simptome (ex: ostilitatea refulatti
poate genera simptome psihosomatice).
Tehnica este urmatoarea: in transa profunda se
sugereazti de exemplu un sentiment puternic de ostilitate pe care pacientul sti nu 0 poata exprima (de
pilda, i se spune ca a fost nedreptatit). El va trebui
sa simta emotia intens, fara insa a-I da curs, fHnd
nevoit s-o refuze. Apoi i se sugereaza pacientului
ca atunci cind se va trezi situatia ii va reveni in
minte. El nu va fi. con~tient des pre ce este vorba
exact, dar va avea ceva in minte, care it va nelini~ti, Ii va influenta actiunile ~i cuvintele. Cind se
va trezi, coJiflictul incon~tient Ii va provoca acelea~i simptome ca atunci cind el trtiie:?te in mod
spontan ostilitatea.
Mai tirziu, intr-o noua ~edinta de hipnoza, i se
89

ofer~ pacientului explicatia ell privire la conflictul

sugerat ~i i se sugereaza s~-~i aminteasca de cele
petrecute ~i atunci cind se afla in stare de
veghe.Aceasta ii faciliteaza" insightul"
("iluminarea") cu privire la propriile probleme.
PRINCIPII

SI TEHNICI HIPNOANALITICE.

Hipnoza, prin ea ins~~i, producela

subiect 0
stare de disociere chiar la subiectii normali, ceea ce
poate fi uti! pentru 0 tehnicll cu caracter explorator
cum este hipnoanaliza.
Erika (romm formuleazll principiile hipnoanalizei
astfel:
1. Disocierea ego-ului observator de eel care
tr~ie~te experienta.
2. Dez-egotizarea unor p~rti ale corpului care au
rolulde a exprima dorinte ~i tendinte incon~tiente
(ca in tehnica scrisului sau desenului automat).
3. Oisocierea diferitelor stari ale ego-ului ~i aJutarea pacientului sa Ie reintegreze intr-un mod mai
s~n~tos.
Prin mecanismul disocierii intre ego-ul observator
~i eel care trAie~te experienta se poate realiza anestezia din cadrul hipnozei. (Pentru anestezie se dati
sugestii de tipul: ")tu stai pe scaun ~i prive~te cum
o alt~ persoan~ care seam~na cu tine este operata
sau na::;;te
") .
.
$i in hipnoanaliza apar in genere doua tipuri
principale de rezistente:
- una datoraUI. faptului ca pacientul nu don~~te sa
con~tientizeze oimpulsurile, tendintele ~i amintirile
trauma tizanterefulate;
- a doua deriv~
fenomenele de transfer
biectul poate, de pilda, adopta 0 atitudine de:
90

torare, solicitind afectiunea hipnoanalistului ~i refuzind s~ lucreze asupra propriilor sale probleme.
Dimpotriva, sentimentele de ostilitate fata de terapeut pot sa se exprime in depresie ~i descurajare ~i
in dorinta de a incheia tratamentul).
Daca pacientul i~i poate exprima deschis agresivitatea, el poate avea tendinta de a fi pre a critic 1a
adresa terapeutului
ridiculizind actiunile ~i interpretarile acestuia.
Rezistentele pot fi reduse prin analizarea ~i interpretarealor in fata pacientului.
Hipnoanalistul trebuie sa aib~ 0 pregatire psihiatrica suficiente pentru a interpreta simptomele ~i
conflictele subiectului.
Cind hipnoanaliza e utilizata in cazuri u~oare,
claar pentru a aduce la suprafata ni~te amintiri uitate, aceasta pregatire nu mai este atlt de
importantA.
Pentru a dezgropa aceste amintiri reprimate se
pot utiliza mai multe metode:
- tehnica sugestiei directe: "dnd voi pune mina
pe fruntea ta, vei fi capabH sa-ti aminte~ti ce s-a
intimplat atunci cind a aparut simptomul... ";
- tehnica
indirect~
(daca
pacientul
nu
reactioneaza la prima):
"lmediat voi incepe sa numar pina la 5. Cind voi
ajunge cu numar~toarea pina la 5, 0 cifra Hi va
apare in minte. Aceasta va fi numaru1 de litcre al
unul cuvint important care este legat de tulburarea
$i
cuvint :;;i ell ajutond
ta. hi vei aminO
lui iti vei
aminti
alte lucruri pc care
Ie-ai uitat
1-2---

La ce

Acum voi num~ra de mai multe ori pin~ la 5 ~i

de fiecare dat~ cind voi num~ra pin~ la 5 iti va veni 0 litera in minte. Fiecare liter~ va fi 0 litera
apartinind cuvintului semnificativ. Literele vor fi la
inceput amestecate ~i nu vei putea intelege cuvintul,
dar acest lucru nu trebuie s~ te nelini~teasc~.
Voi num~ra de citeva ori pin~ la 5, ~i acum literele iti vor veni in minte in ordinea lor corect~".
Odata obtinut cuvintul dorit, terapeutul trebuie sa
treac~ la tehnica asociatiilor libere fur~ s~-l scoatli
pe subiect din starea de trans~.
"Concentreatil-te asupra cuvintului g~sit ~i vei
vedea cum multe ginduri iti vin in minte in legMur~
cu acesta".
Alte tehnici hipnoanalitice:

J) TEHNICA TEATRULUl (WOLBORG)

Pacientului, aflat in stare de hipnoz~, i se sugereatil ca se afl~ in sala unui teatru, a~teptind s~ se
ridice cortina. Imediat ce el se vede pe sine astfel,
el trebuie s~ ridice mina dreapt~.
Apoi i se spune c~ vede un om (0 femeie) care
sta pe marginea scenei pindind printr-un spatiu l~sat
de cortina trasa. Acel om poate vedea ceea ce se
intimpl~ in spate Ie cortinei trase (ceea ce pacientul
nu poate!) ~i ceea ce vede acel om il face foarte
nefericit ~i speriat. Pe masur~ ce pacientul prive~te,
cortina se ridic~ ~i acum el poate s~-~i dea seama
ce I-a f~cut pe ~cel om sa se simta atit de nefericit
~i speriat.
Cel mai frecvent, pacientul va descrie experiente
din copil~ria sa sau experiente legate de dificul~ti1e
de care nu e con~tient.
Tehnica reu~e~te pentru cli subiectul se disociaza
92

de respectivele experiente traindu-Ie ca ~i cum nu

ar fi ale lui, ci ale alteipersoane.
Apoi i se sugereaza pacientului cum cortina cade
la loc ~i c~ ceea ce vede omul de pe marginea scenei il face foarte fericit, ca ~i cum i s-ar fi
indeplinit toate dorintele. Pacientul va dori s~ ~tie
ce se intimpl~ de il face pe ace1 om atit de fericit.
Cortina se va ridica din nou ~i el va putea vedea
din nou actiunea de pe scen~.
Imediat ce se intimpl~ acest lucru el trebuie s~
ridice mina ~i apoi s~ relateze ceea ce vede.
K) TEHNICA MOZAICULUl
(ELISABETH REDLICH).
Este util~ pentru aflarea unor informatii uitate de
pacient. Se testeaz~ in prealabil capacitatea de reprezentare vizual~ a subiectului, imediat ce acesta
se afl~ in trans~: i se cere s~-~i imagineze in detaliu diverse obiecte, scene, situatii.
Tehnica propriu-zis~ se desf~~oar~ in felul
urm~tor:
"Doresc s~-ti imaginezi c~ stai pe un scaun ~ic~
in fata ta se afl~ 0 mas~. Pe mas~ se atl~ mai
multe cutii cu buc~tele colorate de mozaic (ro~u,
verde, galben ~i albastru). Imediat ce te vezi in
starea respectiv~ ridicli mina dreapt~.
Acum alege cutia cu culoarea pe care 0 preferi ~i
scoate afara buc~telele de mozaic.
Vei observa ca nu ai pe cutie nici un fel de model. Nu ~tiu ce model va ie~i... nici tu nu ~tii, dar
va fi 0 scen~ sau 1'- incident legat de boala ta. Incon~tientul t~~ t':- va ajuta sa a~ezi piesele impreuna
pentru ? ..iGt:.tle'm ~wdel cu sens. Acum incepe s~
a~~zi J;- ,.:iele... 0 vei face mult mai repede decit in
93

stare de veghe. Spune-mi ce vezi in timp ce

construie~ti ... ?".
Clinicienii sint de parere ca ~i alegerea culorii de
catre pacient este semnificativa:
- daca alege culoarea ro~ie se pot presupune
amintiri incon~tiente~ fobii sau conflicte sexuale
incarcate de agresivitate;
- daca alege verde~ putem presupune prezenla unor sentimente de gelozie (mai ales gelozie intre
frati);
- galben - se presupune ca reprezinta la~itate~
sentimente de inadecvare~ iar albastrul - conflicte
legate de frigiditate ~i de lipsa de angajare afectiva.
Adesea pacientul produce 0 abreactie spontana la
tabloul pe care I-a elaborat~ el insu~i eliberindu-se
de conflictele care il apasau.

L) TEHNICA SEMNALULUl IDEOMOTOR.

Milton Erickson este primul care a utilizat 0
mi~care pentru da sau nu pentru pacientii carora Ie
era greu sa vorbeasca fiind in stare de transa.
Le Cron a utilizat pendului lui Chevreul in acela~i scop ~i apoi .a introdus ca semnal raspunsul da
sau nu~ sau nu vreau sa raspund~ sau 0 mi~care a
degetului.
Tehnica a fast apoi mult utilizata de David
Cheek.
.
Tehnica propriu-zisa este urmatoarea:
"Doresc sa pui ambele palme pe coapse. Te voi
invata cum sa raspunzi la intrebari folosindu-te de
incon~tientul tau.
Stind de yorba cu diferiti oameni ai observat ca
ei adesea dau din cap in semn de da sau nu, adesea chiar farll sa-~i dea seama de asta. Mi$carea
94

este incon~tienta. Acum voi invala incon~tientul tau

sa ridice un deget dnd vrea sa spuna da ~i. alt deget dnd vrea sa spuna nu.
Lasa palmele relaxate. pe eoapse.
Ginde~te-teputemic la ideea de da; ginde~te-te
mereu~ tot mereu ~i intens. Pe masura ce te concentrezi~ vei vedea cum se ridica (tresare) un deget. Pe
masura ce te ginde~ti la ideea de da, aratatorul
miinii incepe sa se ridiee u~or. Apoi degetul tau revine la normal.
Aeum ginde~te-te intens la ideea de nu. Pe
masura ce te ginde~ti~ unul din degete va tresari ~i
va avea tendinla de a se ridiea u~or. Este degetul
aratator al miinii stingi".
se poate sugera ca un al treilea deget sa se ridice
la raspunsul "prefer sa nu raspund".
"Acum ili voi pune dteva intrebllri. Nici mintea
ta con~tienta~ nici a mea nu cunose adevarata cauzll
a bolii tale. In sehimb, mintea ta incon~tienta 0 ~tie
~i ne poate ajuta sa dam eu adevarat de radacinile
raului.
Dore~te mintea ta subcon~tienta sll ne ajute?
- Degetul aratator drept se ridica u~or: DA.
Are ea ceva impotrivll sa fie interogata in acest
fel?
- Degetul sting: NU.
De pilda~ presupunind cll subiectul a suferit 0
trauma in eopilarie, dar nu ~tim virsta precisa dnd
s-a petrecut acel eveniment~ putem proceda astfel~
dupa inducerea.hipnozei:
- Ti s-a intimplat ceva neplacut 1:!luintede a avea
virsta de 15 ani?
(Semnal: DA ideomotor)
- S-a intimplat cind aveai 5 ani?
95

(Semnal: NU) .
_ S-a intimplat cind aveai 9 ani?
(Semnal: NU)
_ S-a intimplat cind aveai 7 ani?
(Semnal: DA!)
Dac~ hipnoza ca terapie centrat~ exclusiv pe
simptom poate fi utilizam cu succes de medicii de
medicin~ g~neral~ sau de catre psihologii clinicieni
din clinicile de boli interne care au un curs de
initiere in hipnoz~, in schimb cei care se decid s~
aplice tehnica hipnozei, trebuie, in modobligatoriu,
s~ cunoasc~ elemente de psihanaliz~ ~i s~ detin~ cuno~tinte de psihiatrie.

~. ~BmwJrnSI WOOrnA~ID~
CARE ASCULTA DEPUfEREA

IllPNOZEI.

Nevroze1e sint. cm:siderate de c~tre psihiatria

c1asica tulbur~ri de o:dgina exogen~, declan~ate de
actiunea unar factod psihotraumatizanti din mediu,
pe fondu! unei frAgilitnti structurale a persona1it~tii
pacientului. Ele nu sint considerate boli psihice
grave deoarece nu afectea~~ nucleul de baz~ al persona1it~~ii pacientului. Tratatele modeme de psihiatrie nici nu mai mentin conceptul de nevroz~,
inlocuindu-l eu eel de tulburare de adaptare.
Nevroticii au frecvent tulburari cum ar fi anxietate, irascibilitate, astenie, dureri de cap, insomnii,
labilitate afectivl:\, dispozitie depresivl:\ ~i acuze somatoforme. Acestea din urma siut tulburari somatice
(durcri, intepMuri, arsun, nod in git, palpitatii, senZ4;ltiide saufocare etc.( f~rl:\ un suport organic reaL
De~i pacientu.l se plinge pennanent de tot felul de
suferinte , medicii de medicina general~ ~i investigatiile de laborator nu reu~esc sa identifice vreo
boala organie~, ei trimitlnd pacientul la clinica de
psihiatrie.
De regul~, ace~ti pacienti enerveaza pe Medici ~i
pe cei din jurul lor, ace~tia insistind ca pacientul
sa-~i impun~ voin~ sa lupte ell boala, sa se"ia in
min~" etc. Aceste sfaturi fae mai mult rau decit
binepacientului
deoarece acesta, de~i nu 'are 0
boala organica, sufer~ eu adevarat, indicatiile respective facindu,..l sl1 se simti1 neinteles, descurajat,
neputincios. ~n fa~a bolii. Un cunoscut medic spunea
despre ace~U pacienti
eu tulburari
nevrotice
HJpnozll- 7

96

97

(cf.Hartland, 1975): "pacientul spune ca nu poate,

sora spune ca nu vrea ~i adevarul este ca el nu
poate~ sora spune ca nu vrea ~i adevarul este c~ el
nu poate sa vrea". De fapt nu exista d.ureri imaginare (Ross, cf. Hartland, 1975): individul ori sufera,
od minte. eu toste acestea este po sibil ca unele dureri fizic.e sa fie produse de cauze psihologice, ele
fUnd resimtite cn aceea~i tarie de cUre bolnav,
Unul din obiectivele principale ale psihoterapiei
in cazul afectiunilor nevrotice consUt in a descoperi
cauzele ascunse care stau in spatele simptomului.
In foarte muIte cazuri, "insight" -ul (iluminarea,
.gasirea brusca a cauzei eautate) duce la eliminarea
simptomului, deoarece aceste simptome sint rezultatul refularii unor situatii psihotraumatizante pe care
subiectul nu ~i Ie maiaminte~te. Cind mecanismele
refularii devin ineficiente, Sf:, produc6 instalarea
simptomelor .
. Acuzelesomatoforme,
la care ne-am referit mai
sus, pot fi interpretate prin prisma unor coneepte
psihanalitice ca fHnd 0 reactie de aparare a eului
impotriva unei anxietati atit de puternice, incit subiectul nu 0 poate suporta. tn acela~i timp,
afectiunea nevrotica. poate fi considerata 0 modalitate incon~tienta. utiliza~ de subiect pentru a scl1pa
prin boaUt de dificultatile reale '5au imaginare ale
vietH.
Psihoterapeutul nu trebuie sa critice ~i sa blameze pacieiltul nevrotic pentru modul in care acesta
i~i rezol-va problemele, deoarece nevroticul are ~i
a~a complexe de inferioritate ~i i~i atinge foarte
u~or punctul li.nN.ta.
Nevrozele sint, de regula., greu de vindecat deoarece aproape totdeauna pacientul obtine de pe urma
98

lor un beneficiu secundar (protectie, pozitie privilegiata in familie, scutire de efort,control asupra eelorlalti etc.), vindecarea fortindu-l sa faea f.ata vietii
cu greuUttile ei.
Nevrotieul (~i mai ales cel cu aeuze somatoforme) traie~te permanent cu imptesia cll nimeni
nu-l inlelege ~i este in permanenti1 cautare a unei
persoane care sll-i acorde simpatie. Dacll terapeutul
acceptll sa-~i asume acest rol in cadrul hipnotera. piei, depa~ind putin neutralitateabinevoitoare
a psihanalistului, un obstacol principal in drumul spre
vindecare a fost depl~it.
Hipnoterapeutul trebuie sa respecte urmatoarele
reguli in abordarea acestui pacient (Hartland; 1975)
- pacientul trebuie incurajat ~i sustinut afectiv;
- el nu trebuie intrerupt ~i nici criticat, sub nici
un motiv, indiferent ce spune;
- trebuie interogat in detaliu asupra ,bolii sale,
asupra dificultatilor de acasa $i de la serviciu;
- durerile ~i duferintele sale trebuie tratate eu
seriozitate;
- trebuie incurajat respectul de sine ~i increderea
in forte Ie proprii ale pacientului;
.
- sub nici 0 forma nutrebuie spus aeestor pacienti ca vindeearea depinde de vointa' lor. '
.tn cazul hipnoterapiei pentruaceastl categorie de
paeienti este necesara 0 selectie riguroasl $i atenta
a eazurilor. Dacl in unele situatii mai U$oare hip. not(1rapia eentraUt pe simptom este suficintl, in altele, mai severe, este necesarl 0 terapie de profunz~me (hipnoanaliza.) pentru a evita substitutia de
simptom.
Speciali~tii sustin cl hypnoterapia. poate fi utilizata Cll succes in urmtttoarele situatii:
99

A) STARILB ANXIOASE $1 FOBICE de intensitate medie; da rezultate la paeientii ell lipsa de

ineredere in sine, hiperemotivitate, trae (de examene, eoneursuri, seena etc.) $i reaetii fobiee nu
prea severe (agorafobii, elaustrofobii, fobiede a
zbura .ell avionul etc.).
,
Pentru starile anxioase severe, eu obsesii $i fobii
profunde, tratame~tul trebuie eondus de eatre 0 persoana avind euno$tintepsihiatriee temeiniee, iar
hypnoza trebuie inelusa in;eadrul unei psihoterapii
mai' eomplexe.

B) STARILEDEPRESlVE.
Hipnoza nu se utilizem in depresiile ell potential suicidar deeit eu paeienti spitalizati $i in
combinatie eu alte metode de tratament. tn absenta
impulsurilor suieidare, hipnoza poate fi utilizata $i
la paeientii nespitalizati' ciar obligatoriu in eombinatie eu medicatia antidepresiva.
C) SIMPl'OMA TOLOGIA DE TIP ISTERle.
Contrat opiniei majoritatii psihiatrilor de la
sfir$itul secolului 19 $i ineeputul seeolului 20, isterieii sint mai greu de hipnotizat deeit se eredea. eu
toate aeestea, in unele eazuri de nevroza cu fenomene eonversive, se poate utiliza hipnoza~ Aeeasta iusa trebuie aplieata de catre un cunoseator hi
ale psihiatriei .$ida rezultate mai' bune daea este
inelusa in eadrul unei terapii mai eomplexe.
D) REACfIILB OBSESIVE sint difieH de tratat,
in cazul lor fiind reeomandabil un demers de tip
100

hypnoanalitic.
Etapele hipnoterapiei la paeientul nevrotic
(Hartland, 1975):
Descoperirea cauzelorqare
au produs
simptomul.
Aeeasta se realizeaza prin interogarea paeientului
aflat in hipnoza, eu privire la psihotraumele suferite
$i cu privire la ceea ee erede ineon$tientul sau eu
privire la factorii care au declan$at boala.
- Ghidarea paeientului.
Hipnoterapeutul trebuie sa indrume paeientul pentru a putea face fata cit mai bine dificultatilor
vietH. Nevroticul este in permanenta cautare a unei
autoritati care ,sa-i rezolve problemele. HI are nevoie de sfaturi cu privire la viata de familie, serviciu, propria persoana. Din acest motiv,. sfaturile
elaborate de catre terapeut de comun acord cu pacientul, in stare de veghe, trebuie transformate in
sugestii care se administreaza in hipnoza. Inainte de
administrarea sugeStiilor specifice, de reducere a
simptomului, e bine sa se administreze sugestii cu
caracter mai general, .de intarire a eului. Ambelp
categorii de sugestii sint mai bine primite daca sint
prezentate intr-o form~ neautoritara.
- Ineurajarea.
Pe pareursul intregului demers psihoterapeutie,
paeientul ineurajat in privinta simptomelor sale $i a
evolutiei Dolii sale. El trebuie ,ajutat sa-$i
depa$easea frieHe legate de faptul ea are 0 boala
grava, ca va innebuni etc.
- Persuasiunea.
Se refera la coreetarea ideilor gre$ite pe care Ie
au pacientii despre boala lor, faeindu-se apel la
mecanisme de tip eognitiv (la inteligenta ~i ratiunea
101

lor). Ei trebuie Hlmuriti ~i convin~i cu privire la natura reala. a simptomelor lor ~i cu privire la modul
in' care se formeaza acestea. tn acela~i timp, trebuie
s~ i se inoculeze, atit in stare de veghe, cit ~i prin
sugestii hipnotice, dotrinta de a fi sanatof?i ~i ideea
ea sint capabili sa faca fata dificultatilor.
" Reconditionarea.
~
Se utilizeaIa pentru inlMurarea deprinderilor
gre~ite, freevent prezente la nevrotie: fumat, consum abuziv de aleool, mincat excesiv, onicofagie
etc. Pentru a realiza acest lucru, se asociaza, in
5tare de hipnoza, satisfactia obtinuta de pe urma
unei deprinderi gre$ite cu 0 emotie negativa. 1n aeela$i timp, se intl:\re$te prin su,gestii dorinta pacientului de a seapa de deprinderea gre~iU1.
R~~onditionarea va da rezultate slabe atuDci cind
simptomul (deprinderea gre~ita) are 0 valoare defensivt! majora de a contracara anxietatea intolerabila a
pacientului. 1n astfel de cazuri este indicat. ea mai
intii pacientul sa realizeze, in eadrul hipnoanalizei,
insight-ul referitor la natura problemei sale.
lata cum abordeaza Hunter (1987) pacientii Devrotid la care anxietatea este simptom dominant:
Pacientul este interogat, atit in stare de veghe,
cl1 I?; in stare de hipnoza, ee anume il supara in
legl1tura eu anxietatea sa, cit ~i asupra cauzelor care
au. decla1'!~at-o. De regula, terapeutul constata cl:\
anxietatea nu a fost declan~atl1 de 0 cauza anume,
ci de un cumul de factori. Pacientii nu identificl1 un
e,lement producator al anxietl1tii, ci mai multe perioade in care Ie-a fost greu ~i. s-au simtit cople~iti
de viatl1..
La multe persoane cu anxietate difuza se evidentiazl1 probleme legate de imaginea de sine f?i de
102

teama ca nu VOr face fata anumitor situatii. Padentii sint adesea convin~i ca nu sint destul de buni,
de talentati, de inteligenti. adesea ei provin din farnilii cu un frate mai mare mai eficient sau eu un
p~rinte care Ie sublinia pelmanent inet1eienta.
Ace1?tipacienti anxio1?i, au 0 secretie permanenta de
adrenalina, un nivel energetic extrem de ridicat, dar
ei i~i cheltuiesc energia fara fast, brodind situatii
periculoaseimaginare.
Autoarea da acestor sublecti, anati in hipnola,
urrnatorul instructaj :
"Imagineaz~-ti c~ energia ta nervoasa se prezinti\
sub forma unor bile strl11ucitoare, pe care tu Ie
arunci in toate directiile. Hai sa incercl1m sa
adunl1m aceste bile de energie la un loc ~i sl1 Ie folosim pentru 0 treabl1 bine determinaUt Ai cumva
vreun proiect pe care ai dad sa-l duei la ,indeplinire
~i pentru care ai nevoie de ioatia aceasta energie? ".
Dupa ce s-a realizat acea~t~ etapl1, terapeutul se
va ocupa de identifiearea elementelor anxiet~tji pacientului (de ce se tenle el de fapt). Multi anxio1?i
se tern de faptul cll ei i~i VOT picrde controlul asupra lor in~i~i ~i aceasta este exact ceea ce' Ii se
intimpla in situatiile reale. Ei se tern ca se vor face
de 1'is in public le~inind, plingind, fl1cind 0 criza de
isterie sau neputind sa articuleze un cuvint. Alti pacie~ti se tern ea vor le:?ina, ei de fapt temindu-se de
moartc.
Autoarea regreseaza pacientii anxio~i in perioada
in care se simteau bine, liberi de al1xietate ~i teama.
1ntr~o faz~ ulterioara a tratamentului, incon~tientul
pacientului este instruit sa revinil in prezent :;ii sa
clarifice factorii care produc anxietatea, analizind,
Pc rind, fiecare factor.
103

Uneori se intimpln sa nu poata fi descoperita sursa reala a anxietatii~ dar nu este de neglijat faptul
ca totu~i pacientul incepe sa se descurce mal bine
in viatll.
Anxio~ii trebuie sl1 invete ~i, tehnica de intarire a
eului ~i de cre~tere a increderii in sine, ei primind
sugestii pozitive de tipul:
'- "$tiu ca poli face aceasta";
- "Te simti tot mai bine, zi de zi te descurci tot
mai bine";
- "lnveti santi utilizezi tot mai bine resursele
interioare" .
Este bine sa i se reaminteascl pacientului faptul
ca fiecare om are un mare bagaj de resurse interioare nefolosite~ care sint la dispozitia sa., hipnoza
fiin:d unul din instrumenteJe posibile de acces la
aceste disponibilitati latentt'\ a.le fiintei umane.

104

xu. AuromPNo~

0 MODAUTATE,DE-A

FI STAPlNI PE FORTELE NOAS)'RE

SPIRITUALE.
'

S-a repro~at hipnozei faptul., pa accentueaza dependenta dintre subiect ~i terapeut~ ceea ce face ca
ori de cite ori pacientul se afill intr-un'impas el trebuie sl1 se adreseze specialistului pentru a-I ajuta
sa-si rezolve problema.
Pentru a, evita aceastl1 situatie ~i pentru a
incuraja independenta ~i autonomia pacientului, hipnoterapia modema pune un accent tot mai mare pe
hipnozl1 indusll de subiectul insu~i. All1turi de tehnicile de relaxare~ autohipnoza poate fi considerata ca
o metoda de autoterapie :?i de autoreglare a stl1rilor,
psihice. Clinicienii sint de parere cl1.parcticarea autohypnozei este indicata dupa ce pacientul a realizat
citeva :?edinte de heterohypnozl1. sub indrumarea unui terapeut calificat ce are misiunea de a-I invl1.ta
principiile ~i tehnica de autohipnoza.
Utihzarea hipnozei pentru abandonarea fumatului.
Majoritatea celor care se adreseaza medicului
pentru ca vor sa se lase de fumat sint deja gata s-o
faca, au deci 0 motivatie suficientl1. pe baza cl1.reia
poate incepe psihoterapia.
tnca de la inceput tratamentul va sublinia faptul
ell 0 datl1 ce pacientul a fost capabil sa ia 0 decizie
atit de mare, inseamna cl el este deja stl1pin pe situatie ~i ca vagasi
in sine forta sa duca la bun
sfir~it ceea ce a inceput. Pacientul este invingatorul~
terapeutul subliniind faptul dlel nu are decit roluI
de a-I invata 0 tehnicl1 pentru a se autodepa~i.
105

Experienta clinica a demonstrat ci:t pentru

fumMori faptul ca l!?i distrug sanatatea nu are 0
semnificatie prea mare. De cele mai multe od, pacientul spune: "~tiu cl1 ar trebui sa ml1 las de fumat,
dar ... ". De aceea e lipsit de sens sa-i rationaliZl1m
pe pacienti; nu facein decit s~-"iculpabilizam ~i sa-i
depriml1m, demobilizindu-i sa mai incerce vreun
tratament.
Hunter (1987) propune urmMoarea tehnicl1 hipnoterapeutica pentru abandonarea fumatului:
1. In hipnozl1 se face subiectului un antrenament
mental in cine se descrie in imagini mai sugestive
cit de nociv este fumatul pentru organism, ce efecte
dezastruoase are acesta asupra sanMatii omului.
se cere subiectului, anat in hipnoza, sa e2.
xamineze daca motive Ie care I-au facut sa se apuce
de fumat la 13 - 14 ani mai sint valabile ~i acum.
cind acesta are 40 de ani. Daca nu, se poate
se
intrevedea un motiv pentru 0 schimbare. Apoi
cere ace~tuia sa alcMuiasca 0 lista ell 3vantajele pe
care Ie-ar avea dac~ n-ar mai fuma:
- mai multi bani;
- un miros mai placut;
- mindria de a fi reu$it sa se autodepa~easca;
- mincarea va avea un gust mai bun;
- va scapa de cicaleala neintrerupta a soth~i.
3. Sugerarea unor artificii pentru a diminua c;antitatea de tigari.
Se poate sugera subiectului. sa a~eze tigarile in
locuri diferite, pentru ca gestul de a aprinde 0
tigarl.\. sa nu mai fie automat . sa nu mai cumpere
tigari (in cur.ind prietenii se vor sMura sa-i mal
imprumute), sau sa nu mai fumeze pina la () anumita ora.

106

4. 1.3" aceste, tehnici se poatead11uga ~i eea are

condition~rii (tehnic~ descrisa
sus) prin care se
asociaza, in hipnoza, satisfal~p legate de fumat eu
imagini ~i stari afective negat;;\'e.
Multa vreme s-a considerat
diferenta dintre autohipnoz~ ~i heterohipno:m ar c,onsta doar in aceea
ca heterohipnoza era indusa de catre 0 .alta persoana. Un studiu experimental realizat de carre
Erika Fromm (1975) a pus in evidenta faptul ca subiectii inalt hipnotizabili realizau 0, diferentl intre
trairile subjective din cadrul autohipnozei ~i cele
ale heteroiypnozei, ceea ce a dus la ideea ca ceJe
doWl fenomene, defiji:msemanatoare,nu sint identice.
Daca in heterohi 'pno~?,fi terapeutul da sugestii in
legatura eu indicatia ~i \~uexperienta transei, sugesHi ee structureaza comportamentul hipnotic, in autohipno~ subiectul pune in evidenta un comportament
autodirijat.
Erika Fromm ~i colaboratorii (1981) au studiat
fenomenele de autohipnoza comparativ eu cele de
heterohipnoza, stabilind unele asemanari ~i deosebiri
intre cele doua categorii de fenomene.
Autorii mentionati afirma ea atit in heterohipnoza, cit ~i in hipnozll se constatrt prezenta sentimentului de implicare imediata in situatie, in evenimentele caracteristice transei, preeum ~i 0 deta~are
de stimuli perturbatori externi.
Spre deosebire de heterohipnoza, in cadrul careia
se eonstata 0 concentrdre $1 0 focalizare maxim~ a
atentiei, in autohipnoz:t atentia este libera sa vaga
bondeze, avind ca obiect un dmp mult mai larg de
stimuli ai ambiantei.
.
Studiile au demonstrat, de asemenea, ctl. in auto"hipnoza se inregistreaza mai multe fluctuatii ale
107

profunzimii transei pe ansamblu, profunzimea transei atinse de subiect fHnd mult mai putin adincl
fatn de cea obtinutn de heterohipnozn. S-a .constatat
!?i faptul cn in autohipnozn cantitatea de imagini
care se perindn pe ecranul mental al subiectului
este mult mai mare decit in heterohipnozn (imaginile specifice autohypnozei au un caracter mai viu
!?i mai realist). De asemenea, trebuie subliniatn observatiei cn in autohipnozn imaginatia este mai centratn pe problemele personale ale subiectului, pe
conflictele tr~ite de acesta, pe experiente creative !?i
pe rezolvari cognitive de probleme. Se poate spune
c~ in autohipnou
imaginatia joacn un rol mai
insemnat decit in heterohipnozn, reprezentnrile fiind
mai bogatedin punct de vedere calitativ ~i orientate
mai direct spre problemele personale ale subiectului.
Astfel, subiectiiconsidera
autohipnoza ca fiind
mai incnrcatn de semnificatii personale in raport cu
problemele lor. tn heterohipnozn subiectul este directionat sn urmeze cu exactitate sugestiile date de
experimentator, fapt ce are drept consecintn reducerea implicnrii personale a subiectului ~i snrncia reprezentnrilor de tip imaginativ ale acestuia:
Studiile au realizat insn cn in heterohipnoz~ se
realizeau mult mai eficient experimentele legate de
regresie de virsta, eele de hipeimnezie, decit cele
ce au in vedere prezenta unor halucinatii pozitive ~i
negative.
Continuturile experientelor traite de subiecti in
timpul autohipnozei depind in mare mnsurn de nevoile, trebuintele, tendintele, interesele ~i struetura
personalitntii subiectilor. Studiile cHnice au arntat
c~ majoritatea subiectilor considern autohipnoza ca
pe 0 modalitate de auto-explorare creatoare a perso108

nalitatii, in timp ce in cazul heterohipnozei se

a~teaptn ca instruetiunile terapeutului sn fie urmate
cu exactitate.
Nu trebuie neglijat nici faptul c~ in timpul heterohipnozei apar mai frecvent conseeinte legate de
prezenta un or fenomene eu caraeter regresiv (subiectul adoptn eonduite infantile, inferioare nivelului actual de ev.olutie, Fromm, 1968).
Autohipnoza este privitn de multi subiecti ca 0
modalitate de exploatare creativn a eului, in care
subieetul poate crea ~i se poate supune actiunii propriilor sale autosugestii. tn acest context, autohipnoza poate fi abordatn ca 0 activitate de rezolvare de
probleme referindu-se la trecerea in revistn !?iinventarierea grijilor cotidiene ale subiectului, la dezvoltarea unor deprinderi mai eficiente de studiu l?i activitate, cit ~i la unele modalitati concrete de
autoterapie.
tn acela~i timp hipnoza poate fl privitn !?i ca 0
modalitate eficientn deautoexploatare a lumii interioare a subiectului. tn autohipnou, p~cientul investigheazn mai bine lumea sa subiectiva, gindurile,
amintirile ~i fanteziile sale pentru a afla mai bine
cine este el de fapt. Aceastn explorare implica 0
sensibilizare crescuta a meeanismelor gindirii l?i imaginatiei.
Foarte multi subiecti consider~ ea autohipnoza se
caracterizeazn prin aeeea ca te la$i dus, lucrezi asupra unor probleme personale ~i trnie~tiexperiente
autorevelatoare in raport cu propria personalitate.
Exist~ mai multe tehniei de inducere a autohipnozei. Dupn ce subiectul a pareurs eiteva ~edinte de
heterohipnozn, modalitatile de a obtine autohypnoza
i s~ vor pnrea deosebit de simple. Hunter (1987)
109

afirma ca se poate intra uf$or in autohipnoza prin

urmatoarele tehnici:
,;;numarati rar in gind pina ajungeti' lao cifra
mare (peste 100);
- repetati de mai multe ori mental 0 serie de
numere;
- repetati de mai multe ori literele alfabetului;
- imaginati-va ca urcati 0 scara, treapttl Cll
treapta, spre teras a unui castel situat intr.:.o gradina
frunoastl;
- ascultati in gind zgomotul placut produs de un
riu de munte, care curge lovindu ..se de pietre ~i
lasativa purtat de imaginea ~i sunetul respectiv;
- utilizati orice alt vis treaz cu care v-ati
obif$nuit;
- bucurati-va de stimuli care va sint familiari:
tic-tac-ul unui ceasomic, sunetul valurilor marH, 0
piesa muzicala favorita sau propriul ritm respirator,
pentru a intra intr-o stare de autohipnoza.
Trebuie sa ne obi~nuim sa ascultam semnalele de
alarma ale organi5mului, pe care ni Ie transmite
subcon!?tientul. Od de cite ori ne gasim intr-o 5ituatie care ni se pare fiira solutie trebuie in autohipnoza sa reinterpretam situatia, 5-0 transformam
dintr-o situatie destructiva lntr-una utila.
"Ma simt ca intr..o inchisoare din care nu mai
pot scapa". Nu mai sint capabil sa fac 0 serie de
lucruri pe care Ie fl1ceaminainte. Deocamdata nu
am de ales. Temporar voi accepta situatia ca atare
~i voi pune de-o parte acele probleme pe care va
trebui sa Ie rezolv atunci cind voi scapa din aceasta
situatie". Daca nu dorim sau nu putem sa abordam
direct factorii care au candus la criza in care ne
aflam ~i care au declansat semnalele de alarma, se
110

poate recurge la unele strategii empirice de a scltpa

pentru moment de problema. Acestea nu dau inslt
rezultate durabile. Astfel:
.
1. Se poate manipula situatia prezentlt pentru ca
ea sa devinlt tot mai suportabillt. Cind situatia ne
prive~te numai pe noi im~ine, metoda se potrive~te.
Daca insa dorim sa fortam ~i pe altii sa intre in
schema propusa de noi, s-ar putea ca lucrurile sa nu
mearga.
2. Un alt mod empiric de a solutiona un conflict
este a da vina pe altii. Luptindu-ne cu alte persoane, nu va mai ttebui sa facem fata problemei
reale. Persoanele care obh,muiesc sa procedeze astfei, se pIing de faptul ctl ceilalti ii persecuta.
3. 0 alta modalitate empirica de a scapa de 0
problema este ignorarea ei ( s-o ingropam cit mai
adinc) ..
Prietenii ~i rudele bine intentionate TIe spun adesea sa uitam ,din necazuri, dar acest lucru este
foarte periculos deoarece stresulreprimat
poate izbucni pe alte cai, producind simptome nevrotice sau
psihosomatice. Este mult mai indicat sa reinterpre tam experientele stresante' dintr-o noult perspectiva care ne poate indica noi modalitati de a face
fata dificultatilor ~i din acest punct de vedere autohipnoza ne poate ajuta foarte mult.
Pentru ca ~utohipnoza sa fie eficienta, aceasta
trebuie practicatazilnic timp de 10 - 12 minute.
Subiectul trebuie sa utiHzeze sugestii cu caracter
repetativ .~i afirmativ, de tipul:
"zi dupa zi ma simt tot mai bine";
"este foarte placut sa fii liber de dominatia al
coolului" ~i in acela~i timp sa gindeasctl pozitiv, deoarece, a~a cum am mai .subliniat, incon~tientul nu
111

opereaza cu negatii. Astfel, daca subiectul i~i administreaza sugestii de tipul: "nu am sa mai beau",
in subcon~tient se inregistreaza mesajul: "am samai
beau" iar mesajul: "nu roa voi teme de aceasta", de.,.
vine "mA voi teme de aceasta".
De asemenea, nu este indicata utilizarea unor sugestii de tipul: "incerc sa slabesc" pentru ca astfel
de formulari contin in sine posibilitatea nereu~itei,
pe care~subcon~tientul 0 preia imediat.
o modalitate eficienta care poate fi utilizata in
timpul autohipnozei este convertirea energiei negative in energie pozitiva. Cind oarnenii traiesc 0
stare de stres sau de anxietate, ei emit, in mod
spontan valuri de energie negativa. daca ei- se blameaza pentru lucrurile care nu merg inseamna, de
asemenea, eA ei elibereazA mari cantitati de energie
negativA.
Se poate converti energia negativa in energie
pozitivA pdn
urmatorul
exercitiu
realizat
in
autohipnoza:
"lmaginati-va 0 situatie in care va autoacuzati
sau va autoblamati. Cautati sa retraiti situatia in
plan imaginativ pina cind va dati seamacum
reactionati la ea. Imaginati-vA apoi 0 situatie pozitivll. $i comparati modalitatile de a reactiona la cele
doua situatii. Yeti constata ca .ceea ce e~tecomun
celor doua trairi sint reactiileneurovegetative
de
descArcare de adrenalina. Odata stabilit acest adevAr
se dau subcon~tientului sugestiide' tipul:
"De-acum irtainte doresc ca tu sA-mi transferi
energia in scopuri pozitive, in loc s-o risipe~ti in
mod negativ".
lata $i alteciteva tehnici de autoreglare a starilor
psihice, tehnici ce pot fi utilizate cu succes in
112

autohipno2a:
1. Deschideti-vA spre 0 noua perspectiva.
Reexaminati situatiile de viatl cu care sinteti
confruntati dintr-o noua perspectiva, mai actuala.
Ceea ce ii opre$te pe multi oameni sA.faca acest lucru este teama cA au fost stupizi sau ridicoli cind
au actionat intr-un anumit feI.
varianta a acestei tehnici consta in abordarea
propriei probleme ca ~i cumar fi problema altuia.
Hunter (1987) spune ca adesea cind se lovea de
vreo dificultate intra in autohipnozA $i i$i imagina
cA avea 0 pacienta care Ii purta numele. Adesea noi
.$tim foarte bine ce sfat. ar trebui sA dam altei persoane care s-ar afla in aceea$i situatie dar cind e
yorba de noi in$ine, Jntram indificultate. Autohipnoza ne ajuta sa ne transpun.em mai bine in rolul de
client $i de consilier ~i sA acceptam sfaturi pe care
altfel Ie-am respinge din motive emotionale sau din
cauza imposibilitatii de a ie$i din rutinA.
Bandler (198.5), unul din intemeietorii "Programarii neurolingvistice" - sistem de psihoterapie
$i autoformativ foarte la moda astazi in Statele
Unite ale Americii, recomanda ~i el pacientilor sAi
exercitiul Dumit "schimbarea perspectivei".
"lncercati sa vA reamintiti 0 tdisputa avuta cu cineva clnd ati fost sigur cA aveti dreptate $i derulati
in minte filmul discutiei rspective. Acum incercati
sa revedeti filmul mental al aceluia~i eveniment, dar
de aceastA datA ca ~i cum v-ati privi pe dumneavoastra pledind pentru cauza adevArului.
Pentru' unli oameni punctul de vedere se schimba
foarte multo Mai sinteti tot atit de sigur ca ati avut
dreptate 1".
Acela$i autor ne invata ea putem privi 0 anumita

Hipnota - 6

113

discutie ~i din punctul de vedere al unui observator

neutru, privindn-ne pe noi in~ine cit ~i pe partenerul de discutie de la 0 distanta egala. Un~ori este
uti! sa privim 0 situatie de undeva de sus, acest
mod de abordare dindu-ne un grad mai mare de de-'
ta~are fat a de problemele care ne supara. De pilda,
daca cineva i:;:liprive~te micul necaz de la scara sistemului solar, acesta parca scade din intensitate.
2. Stabiliti-va prioritatile
Puteti utiHza autohipnoza pentru a afla daca trebuie sa continuati sa faceti un anumit lucru sau trebuie sa faceti altceva. Exercitiul se nume~te "balanta" ~i are reluI de a cintari argumentele pro ~i
contra pentru diverse actiuni (Hunter 1987). Sub
cOll$tientul stabile~te doua tipuri de scale continid
argumente ~i contraargumente pentru 0 anumita decizie (de pilda, a schimba sau a mentine serviciul).
Argumente pentru a mentine vechiul serviciu
- 6 ani vechime
- i~i cunoa~te bine munca
- 0 face bine
- se considera competenta
- salariu bun
- relatii bune eu colegii
Argumente pentru a-I schimba
- rutina 0 plictise~te
- dore~te ceva nou
- are nevoie sa fie promovata
- dore~te mai multi bani
- ii este greu sa lucreze in aceIa~i loc de munca
impreuna cu fostul prieten
- nu sint barbati interesanti, necasatoriti Ia vechiul serviciu
114

in autohipnoza, pacienta care este framintata de

ideea daca sa schimhe sau nu serviciul, i~i imagineaza ca pune cele doua scale in balanta, ,obligind
subcon:;;tientul sa adopte 0 decizie intuitiva. Apoi ea
adauga in balanta argumentele exterioare pe care
le-a aflat din ziar, in favoarea ~i in defavoarea noului loc de munca.
Argumente pentru noul loc de munca
- posibilitatea de a calatori
- probabil un salariu mai bun
- 0 noua directie pentru cariera profesionala
- posibilitatea unui nOll mod de a se exprima
- scapa de dificultatea de a lucra in compania
fostului prieten
Argumente contra
- teama c~ nu va face fa~a noHor sardni
. poate noul serviciu nu se potriYe~te
,. poate nu are aptitudini
- poate nu-i va face placere sa lucreze ell
publicul
- poate va avea dificultati de a intra in relatie ell
persoanenecunoscute
- poate Ii va fi dor de casa
- poate va avea difieultati sa-~i gaseascli un prieten stabil
Pacienta va cintari in gind parte a cea mai grea a
acestei scale, comparind-o cu partea cea mai grea a
primei scale.
Ril.spunsul in cazul ei va fi:
1. E chiar absolut necesar sa fad 0 schimbare?
2. Ce schimbare ar trebui sa fad
ne,.
voia unei schimbati?
aIt mod de a stabiH prioritatHe se
compararea normelor ~i obligatiilor impwse

cu acele comportamente care fac in mod real parte

din noi ~i ne fac placere.
3. Cautati ~i formulati clar elementele problemei
pe care 0 aveti.
Uneori este utH sa aplicam unei situatii reale 0
formula artificiala. V.aloarea procedeului consta in
aceea ca situatia nu se va potrivi chiar exact schemei ~i atunci trebuie sa 0 fortam putin pentru a intra in schema. Aceasta 0 face sa se clatine putin ~i
o bre~a cit de mica ne poate ajuta sa atacam problema din alta perspectiva.
Un model de schema ar fi "formula celor trei
cutii". Se impart componenteIe problemei $i se
a~eaza in trei sertare separate, denumite astfel:
- cutia I -" Alte persoane"
- cutia II - "Faptele" (cuprinde deserierea exacta
a date lor problemei)
- cutia III - "Eu" (contine aeele parti ale problemei la care am contribuit noi in~ine;
cuprinde
reaGiii la evenimente: furie teama, mindrie)
Cind toate cutiile s-au umplut, luati prima cutie
$i aruncati-o. Nu puteti schimba cu nimie contributia altora la situatia ereata, a~a ca nu merita sa
va bateti capul eu ceea ce ati plasat in prima cutie.
Acestea sint problemele altora, nu ale dumneavoastra. Asigurati-va insa ca nu ati plasat chiar persoane in intregime in cutia de aruncat! Nu va puteti
permite sa scapati prea u~or de cei din jur. Ace~tia
sint prea importanti pentru dumneavoastra.
Examinati cutia a doua. Nici aici nu e nimic de
schimbat. Bineinteles, situatia se poate modi fica eu
timpul ~i atunci vor aparea noi fapte de analizat.
Nu are rost sa consumati energie eu lueruri pe
care nu Ie puteti modi fica. Acum priviti problema
116

din nou~i yeti constata ea dupa ee ati aruncat cele

doua cutii, ea apare altfel. Cu elementele care au
ramas, aveti ~ansa sa faeeti ceva. Aruncati 0 privire
asupra propriei contributii la problema in cauza.
Daca nu va simtitipe moment capabili sa modifieati ceva din propriile sentimente legate de situatia
problema, tot ce va rnmine de Oi,eut este sa
con~tientizati trairile respective ~i sa Ie a~ezati
intr-un spatiu accesibil. Cind va yeti simti pregatiti
Ie yeti putea extrage, reexamina ~i eventual
modifica.
De pilda, sinteti intr-o situatie dificila cu cel mai
bun prieten. Modul in care acesta s-a purtat cu dumneavoastra' va face sa va simtiti jignit ~i ineanu
sinteti pregatit sa renuntati 1.a.sentimentele negative
pe care vi le-a trezit comportamentul aeestuia. In
acest eaz, nu luati niei 0 decizie in legatura eu viitorul relatiei respective ~i pentru moment puneti
sentimentele respective de-o parte la pastrare.
4. Acordati-va un timp pentru reverie
Cel mai eficient mod de a utiliza utohipnoza
este sa va acordati zilnic 10-15 minute de reverie,
cind subcon~tientul poate sa luereze asupra problemelor dumneavoastra.
Aeordati-va 0 vaeanta imaginara la mare, in Australia sau in India.
Fiecare subiect traie~te autohipnoza la modul sau
personal. Exista totu~i citeva aspeete comune pe
care Ie relateaza majoritatea eelor care practica
aeeasta tehnica:
- tremurul pleoapelor;
- deta~area fata de stimulii exteriori;
- 0 stare de relaxare eeva mai profunda decit cea
specifiea antrenamentului autogen al lui Schultz.
117

Bibliografie selectiv~
1.- Bandler, R. Using Your Brain for a Change.
Andreas, Steve; Andreas Coniral (eds). Real People
Press Moab Utah, 1985.
2.- Barber, Th. 'X; Spanos, N.; Chaves, J .F. Hypnosis, Imaginations and Human Potentialities. Pergamon Press Inc. New ..Y ork - Toronto - Frankfurt.
F.a.

3.- Graham: G. How to change your life. Real

Option Press, 1990.
4.- Gheorghiu~ A. Hipnoza - realitate ~i Detinne.
Ed. ~tiintifici1, Bucure~ti, 1977.
5.- lIilgard, E.R. The Experience of Hypnotic
Susceptibility. A Harbinger book.' Harcourt, Brace
and Worald, Inc. New-York. F.a.
6.- Hunter, Marlene. Psych Yourself in! Hypnosis
and Health. Seawalk Press LT.D. 1987
7.- Hartland, J. Medical and Dental Hypnosis and
its Clinical Applications Bailliere Tindall, London,

12.-Powers~ M. Advanced Techniques of Hypnosis.

1965 Wilshire Book Compo Hollywood, California,
13.- Unestahl, L.E. Self-Hypnosis in Sports and
Life in Applied Sport Psychology. Williams, J.M.
(eds.), 1987
14.- Weitzenhoffer, A.M. General Techniques of
Hypnotism. Grune anq Straton, Inc. New York and
Lo~don, 1957
15.- Weitzenhoffer, A.M. An Objective Study in
Suggestibility. Science Editions, John Wiley and
Sons, Inc., New-York, 1963

sec.ed.1979

8.- Hilgard, R.H.; Hilgard Josephine. Hypnosis in

the Relief of Pain. William Kaufmann, Inc. Los Altos, Calif omia, 1975
9.- Lankton, St. Practical Magic. Meta Publications. Cupertino, California 1980
10.- Le Cron, L.M. Self-HYPQ.otism.,The Technique and its Use in Daily Living, Prenticeflall,
Inc. Englewood Cliffs, N-Y 7-th ed.l978
11." Marcuse, FL Hypnosis. I'llct and Fiction. Pinguin Books, 1959
118
119