Universitatea de Medicina si Farmacie Gr.T.

Popa, Iasi
Facultatea de Medicina Dentara
Disciplina de Edentatie Partiala Intinsa

Studiu comparative asupra

adeziunii microbiene la protezele
partiale mobile metalice si din
rasini acetalice

Rezumat
Deoarece suprafata de sprijin a bazei protezelor promoveaza colonizarea
microorganismelor, este importat de retinut modul in care diferite tipuri de baze
ale protezelor previn sau promoveaza colonizarea microorganismelor. Acest
studiu are scopul de a compara adeziunea microorganismelor la suprafata de
sprijin a bazelor protezelor partiale mobile (RPD) metalice si din rasini acetalice
si la mucoasa subiacenta, utilizand aceleasi conditii de mediu la pacientii cu
edentatii de clasa III Kennedy cu o modificare. Au fost selectati sapte pacienti cu
edentatie partiala, prezentand sei posterioare bilaterale inferioare si o RPD cu
doua sei, una din rasini acetalice si una din crom-cobalt (Co-Cr). S-au recoltat
probe de la nivelul suprafetelor de sprijin ale bazelor protezelor si mucoasei
subiacente inainte si dupa insertie si la sedintele de monitorizare efectuate la 1,
2 si 4 saptamani dupa aplicarea protezelor. S-a determinat adeziunea microbiana
prin numararea unitatilor formatoare de colonii (UFC) ale microorganismelor la
specimenele colectate. Mucoasa subiacenta bazei protetice din rasini acetalice a
retinut mai multe microorganisme comparativ cu mucoasa subiacenta bazei
protetice metalice, iar colonizarea cu microorganisme a crescut in timp atat la
nivelul mucoasei cat si la nivelul bazei protetice metalice sau din rasini acetalice.
Studiul recomanda utilizarea, pe termen scurt, a Cr-Co pentru baza protezelor cu
sea la pacientii cu susceptibilitate crescuta la infectii.
Cuvinte cheie: rasini acetalice, baza protetica, microorganisme
Introducere
Materialele utilizate pentru realizarea bazei protezelor devin rapid un
rezervor pentru microorganisme si actioneaza ca un factor patogen potential ce
afecteaza sanatatea pacientului. Progresul continuu in domeniul stiintei
materialelor si asteptarile crescute atat ale medicilor cat si ale pacientilor
determina producatorii de materiale stomatologice sa introduca pe piata produse
perfectionate si moderne. Protezele dentare ar trebui sa fie realizate astfel incat
sa se adapteze corespunzator, nu sa devina un factor iatrogen; ar trebui sa-si
indeplineasca rolul terapeutic si preventiv.
In realizarea protezelor partiale mobile (RPD) sunt utilizate mai multe tipuri
de aliaje metalice si polimerice si care au devenit factori patogenici potentiali
pentru mucoasa orala, care se afla in contact cu acestea. Cateva dintre
materialele utilizate in mod frecvent sunt reprezentate de aliajele metalice
precum titanul, aliajele din metale pretioase si nepretioase, precum si aliajele
nemetalice asemeni acrilatului pentru baza protezelor, nylon-ul, luctionul 199,
rasinile acetalice. Aliajele metalice pentru bazele protetice, precum crom-cobalt
(Co-Cr) si nichel-crom (Ni-Cr) sunt folosite curent in fabricarea scheletului metalic
al protezelor partiale mobile si al celor fixe. Rasin acetalica (polioximetilena) are
o structura policristalina si este o rasina modelata prin injectie care a fost

introdusa ca alternativa la polimetil metacrilatul conventional (PMMA). Rasinile

acetalice sunt formate prin polimerizarea formaldehidei, care s-a dovedit a avea
bune proprietati fizice, mecanice si biologice.
Printre proprietatile necesare materialelor utilizate pentru fabricarea
protezelor dentare se numara si cele legate de suprafata, adica rugozitatea,
energia libera de suprafata, tensiunea de suprafata, umectarea, hidrofobicitatea,
hidrofilicitatea, interactiunile electrostatice si microduritatea. Toate acestea
prezinta importanta clinica deoarece pot afecta acumularea de placa si pigmenti.
Cu cat este mai mare energia libera de suprafata, cu atat este mai crescuta
adeziunea microorganismelor si, alternativ, cu cat este mai hidrofobica suprafata,
cu atat mai putin este preconizata aparitia aderentei celulare. Prezenta salivei
poate influenta formarea si compozitia peliculei salivare, care poate apoi sa
devina mai relevanta decat proprietatile de suprafata ale materialului dentar in
sine.
Depozitele orale si microorganismele care adera la dispozitivele dentare
determina aparitia unor efecte nedorite, neplacute si inestetice.
Microorganismele pot, de asemenea, servi drept rezervoare pentru diseminarea
infectiilor cu implicare gastrointestinala si pleuropulmonara.
Materiale si metoda
Materialele testate
RPD mandibulare de clasa III cu o modificare au fost realizate din doua
baze de sei protetice conectate dupa un design de tip split mouth. O parte era
reprezentata de baza protetica din rasini acetalice (Bio Dentaplast, Bredent,
GmbH, Senden/Witzighausen, Germania) iar partea contralaterala era realizata
din aliaj metalic Cr-Co (Biosil F, DeguDent A Dentsply Company, GmbH,
Germania).
Pacienti
Sapte pacienti partial edentati au fost selectati din clinica ambulatorie a
Departamentului de protetica, Facultatea de medicina Dentara si orala,
Universitatea din Cairo. Acestia au indeplinit urmatoarele criterii:
- Pacientii selectati prezentau edentatie de clasa III Kennedy cu o
modificare
- Cele doua brese edentate erau de dimensiuni egale
- Dentitia opozanta prezenta un set complet de dinti, neafectati de
afectiuni sistemice precum diabetul melitus, sindromul de
imunodeficienta dobandita (SIDA), anemie etc. care ar fi determinat
cresterea adeziunii microbiene
- Pacientii mentinueau o buna igiena orala, nu prezentau leziuni
carioase si nici boala parodontala

Toti participantii au semnat formulare privind consimtamantul informat

inaintea inrolarii in aceasta cercetare iar studiul a fost aprobat de catre comitetul
de etica local.
Probele
Au fost colectate probe prin tamponare dupa cum urmeaza:
- de la nivelul mucoasei spatiului edentat, inaintea inserarii protezei
- de la nivelul suprafetelor de sprijin atat a bazei protetice din rasini
acetalice precum si a celei metalice si de la nivelul mucoasei
subiacente acestora la 1, 2 si 4 saptamani dupa insertia protezelor
(figura 1).

Figura 1. Recoltare de la nivelul: (A) mucoasei subiacente rasinii

acetalice, (B) mucoasei subiacente metalului, (C) suprafetei de sprijin din rasini
acetalice, (D) suprafetei metalice de sprijin.
Procesarea probelor
Probele au fost diluate serial la 10-1, 10-2 si 10-3. S-au cultivat aproximativ
100l din fiecare dilutie in mediu de sange-agar (Oxoid Ltd., Cambridge, UK). Sa realizat numararea bacteriilor in probe diferite (cu ajutorul metodei de numarare
a placilor) prin numararea unitatilor formatoare de colonii (UFC) pe placile de
sange-agar (Beta Lab., Cairo, Egipt).
4

Analiza statistica
S-a realizat analiza statistica cu ajutorul software-ului SPSS 16.0
(Statistical Package for Scientific Studies SPSS, Inc., Chicago, IL, SUA) pentru
Windows. Informatiile au fost prezentate ca valori medii si deviatie standard (SD).
Testul t-pereche a fost utilizat pentru compararea intre doua tipuri de proteze
partiale. S-a utilizat masurarea repetata a analizei de varianta (ANOVA) pentru
studierea modificarilor in timp in cadrul fiecarui grup. Nivelul de semnificatie
statistica a fost stabilit la p0.05.
Rezultate
Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelele 1-3.
Perioada

Situs

Numarul de
Numarul de
Valoarea p*
bacterii de la bacterii de la
nivelul
nivelul
protezei din
protezei
rasini
metalice
acetalice
(media SD)
(media SD)
1 saptamana
Mucoasa**
6.570.01
6.420.02
<0.001
post insertie
Proteza***
6.480.17
6.540.14
0.012
2 saptamani
Mucoasa
6.600.01
6.510.02
0.001
post insertie
Proteza
6.490.15
6.560.13
0.007
4 saptamani
Mucoasa
6.660.01
6.590.02
0.002
post insertie
Proteza
6.580.14
6.620.14
0.001
*Semnificativ la p0.05, **recoltarea prin tamponament de la nivelul
mucoasei subiacente bazei protetice din rasini acetalice a evidentiat media
semnificativ statistica mai mare a numarului UFC comparativ cu recoltarea de la
nivelul mucoasei subiacente bazei protetice metalice dupa 1, 2 si 4 saptamani,
***recoltarea de la nivelul suprafetei de sprijin a bazei protetice metalice a
evidentiat media semnificativ statistica, mai mare a numarului UFC fata de
suprafata de sprijin a bazei din rasini acetalice la 1, 2 si 4 saptamani. UFC:
unitati formatoare de colonii, SD: deviatia standard.
Tabelul 1. Comparatie intre doua tipuri de proteze partiale in ceea ce
priveste numarul microorganismelor (valori log 10 ale unitatilor formatoare de
colonii)
Perioada

1 saptamana post
insertie

Baza din rasini

acetalice
Crestere % a UFC
(media SD)
7.140.32

Baza metalica
Crestere % a
UFC
(media SD)
4.730.33

Valoarea
p***
<0.001

2 saptamani post
insertie

7.590.56

6.200.34

0.001

8.690.60

7.550.42

0.001

4 saptamani post
insertie
*Modificarea procentajului a fost calculata dupa formula

UFC(dupa)-UFC(inainte)

___________________x 100,
UFC (inainte)

** suprafata de sprijin a bazei protezei din rasini acetalice a prezentat o

crestere % semnificativa statistic, mai mare a numarului de UFC comparativ cu
suprafata de sprijin a bazei protezei metalice, *** semnificativ la p0.05. UFC:
unitati formatoare de colonii, SD: deviatia standard
Tabelul 2. Comparatie intre doua tipuri de baze protetice in ceea ce
priveste cresterea numarului microorganismelor (%)* in probele mucozale in
functie de perioada de timp.
Perioada

2 saptamani post
insertie

Baza din rasini

acetalice
Crestere % a UFC
(media SD)
0.590.25

Baza metalica
Crestere % a
UFC
(media SD)
0.460.01

Valoarea
p**
0.366

1.950.51
1.260.07
0.078
4 saptamani post
insertie
*Procentajul modificarii a fost calculat dupa formula: UFC(dupa)-UFC(inainte)
___________________x 100,
UFC (inainte)

** semnificativ la p0.05, nu au existat diferente semnificative statistic in ceea

ce priveste cresterea % medie a numarului UFC intre suprafata de sprijin a
bazelor din rasini acetalice si metalice. UFC: unitati formatoare de colonii, SD:
deviatia standard.
Tabelul 3. Comparatie intre doua tipuri de baze protetice in ceea ce
priveste cresterea numarului microorganismelor (%) in probele recoltate de pe
bazele protezelor in functie de perioada de timp.
Discutii
O proteza partiala corespunzatoare trebuie sa indeplineasca o serie de
criterii importante legate de: functionalitate, confort, cost, performanta si aditional
sa fie usor de curatat si sa prezinte abilitatea de a preveni adeziunea
microorganismelor la nivelul suprafetelor sale, dupa cum s-a demonstrat de
majoritatea studiilor publicate la nivel mondial. Studiul de fata a evidentiat faptul

ca, colonizarea microorganismelor la nivelul mucoasei subiacentei bazei

protetice din rasini acetalice a fost mai mare fata de colonizarea sub baza
protetica din Cr-Co, lucru ce poate fi datorat rolului proprietatilor de suprafata
precum energia libera de suprafata, rugozitatea suprafetei, rolului salivei,
interactiunii bacteriene si a speciilor Candida, precum si modificarilor temporale.
Adeziunea microbiana este un proces foarte complicat care este afectat de mai
multi factori, incluzand ratele forfecarii care duc la forte de detasare microbiana
mai mari.
In studiul de fata, colonizarea microbiana la nivelul bazei protetice din CrCo a fost superioara celei de la nivelul bazei protetice din rasini acetalice. Aceste
rezultate sunt in conformitate cu cele obtinute de catre alti cercetatori, care au
relatat faptul ca la diferitele tipuri de materiale cercetate, adeziunea minima la
rasinile acetalice a fost prezentata de catre Candida albicans, fiind de
aproximativ 10 ori mai mica in relatie cu toate celelalte specii bacteriene
evaluate. Mai mult decat atat, materialele metalice au prezentat adeziune
superioara, mai ales la probele slefuite mecanic, deoarece suprafetele aspre
reprezinta medii retentive pentru microorganisme. Totusi, adeziunea anumitor
microorganisme, indiferent de metoda de slefuire, a fost ampla; aceasta poate fi
relationata afinitatii microorganismelor respective fata de unii compusi din aliajele
metalice si accelerarii biocoroziunii prin conferirea de nise retentive. Pentru a
rezuma pe scurt, aceste aliaje metalice ar trebui, prin urmare, pe cat posibil
eliminate.
Rasina acetalice poate avea o suprafata cu incarcare anionica ce
faciliteaza absorbtia moleculelor de aparare salivare precum histatinele si
defensinele. Rasinile acrilice cu astfel de incarcare s-au dovedit a avea o
activitate antimicrobiana relationata dozei. O mai buna intelegere a proprietatilor
de suprafata atat a microorganismelor cat si a biomaterialelor este cruciala
pentru elucidarea mecanismului de adeziune a microorganismelor la
biomaterialele polimerice.
Asemeni majoritatii studiilor realizate la nivel mondial, studiul de fata
demonstreaza cresterea semnificativa a colonizarii microbiene, pe masura
trecerii timpului, a bazelor protetice si a mucoasei. Din contra, Katsikogianni si
colaboratorii au afirmat ca ratele de forfecare crescute determina cresterea
fortelor de detasare care duc la scaderea numarului de bacterii atasate, facand
biofilmul mai dens si mai subtire.
Concluzii
Tinand cont de limitele acestui studiu, se poate concluziona faptul ca
mucoasa subiacenta bazei preotezelor din rasini acetalice retine mai multe
microorganisme comparativ cu mucoasa subiacenta bazei metalice a protezelor.
Totusi, suprafata de sprijin a bazei protezelor metalice retine mai multe
microorganisme fata de suprafata de sprijin din rasini acetalice. Diferenta nu este
semnificativa statistic; adeziunea microroganismelor asupra mucoasei si bazei
protezei fie din metal, fie din rasini acetalice creste cu timpul.

In conditiile studiului de fata, recomandam bazele protetice metalice la

pacientii cu boli gastrointestinale si pleuropulmonare, in vederea evitarii
diseminarii infectiilor. Pacientii edentati, purtatori de RPD ar trebui sa-si curete
corespunzator mucoasa subiacenta bazei protetice, precum si proteza in sine.
Studiul recomanda utilizarea Cr-Co pentru baza protezelor cu sei scurte la
pacientii cu susceptibilitate crescuta la infectii. Numerosi factori precum energia
libera de suprafata, rugozitatea suprafetei, rolul salivei, ratele de forfecare,
umectabilitatea, colonizarea microbiana care afecteaza incarcarea suprafetelor
si modificarile temporale precum materialul de reabilitare ales in situatiile clinice
trebuie sa fie studiate in continuare.
Bibliografie:
1. Sobolewska E, Fraczak B, Czarnomysy-Furowicz D, Ey-Chmielewska
H, Karakulska J. Bacteria adhesion to the surface of various prosthetics
materials. Ann Acad Med Stetin 2007;53:6871.
2. Arda T, Arikan A. An in vitro comparison of retentive force and
deformation of acetal resin and cobaltchromium clasps. J Prosthet Dent
2005;94:26774.
3. Ohkubo C, Hanatani S, Hosoi T. Present status of titanium removable
denturesa review of the literature. J Oral Rehabil 2008;35:70614.
4. Bezzon OL, Pedrazzi H, Zaniquelli O, da Silva TB. Effect of casting
technique on surface roughness and consequent mass loss after polishing of
NiCr and CoCr base metal alloys: a comparative study with titanium. J Prosthet
Dent 2004;92:2747.
5. Parvizi A, Lindquist T, Schneider R, Williamson D, Boyer D, Dawson DV.
Comparison of the dimensional accuracy of injection-molded denture base
materials to that of conventional pressure-pack acrylic resin. J Prosthodont
2004;13:839.
6. Machado C, Sanchez E, Azer SS, Uribe JM. Comparative study of the
transverse strength of three denture base materials. J Dent 2007;35: 9303.
7. Arikan A, Ozkan YK, Arda T, Akalin B. Effect of 180 days of water
storage on the transverse strength of acetal resin denture base material. J
Prosthodont 2010;19:4751.
8. Ata SO, Yavuzyilmaz H. In vitro comparison of the cytotoxicity of acetal
resin, heat-polymerized resin, and auto-polymerized resin as denture base
materials. J Biomed Mater Res B Appl Biomater 2009; 91:9059.
9. Turner JW, Radford DR, Sherriff M. Flexural properties and surface
finishing of acetal resin denture clasps. J Prosthodont 1999;8:18895.
10. Fitton JS, Davies EH, Howlett JA, Pearson GJ. The physical properties
of a polyacetal denture resin. Clin Mater 1994;17:1259.
11. Gasser B, Misteli G, Mathys R Jr. Biocompatibility of polyoxymethylene
(Delrin) in bone. Biomaterials 1993;14:11889.
12. Pereira-Cenci T, Del Bel Cury AA, Crielaard W, Ten Cate JM.
Development of Candida-associated denture stomatitis: new insights. J Appl Oral
Sci 2008;16:8694.

13. Gocke R, Gerath F, von Schwanewede H. Quantitative determination

of salivary components in the pellicle on PMMA denture base material. Clin Oral
Investig 2002;6:22735.
14. Hyde RJ, Feller RP, Sharon IM. Tongue brushing, dentifrice, and age
effects on taste and smell. J Dent Res 1981;60:17304.
15. Gornitsky M, Paradis II, Landaverde G, Malo AM, Velly AM. A clinical
and microbiological evaluation of denture cleansers for geriatric patients in longterm care institutions. J Can Dent Assoc 2002;68:3945.
16. Consani RL, Mesquita MF, de Arruda Nobilo MA, Henriques GE.
Influence of simulated microwave disinfection on complete denture base
adaptation using different fl ask closure methods. J Prosthet Dent 2007;97:173
8.
17. Katsikogianni M, Missirlis YF. Concise review of mechanisms of
bacterial adhesion to biomaterials and of techniques used in estimating bacteriamaterial interactions. Eur Cell Mater 2004;8:3757.
18. Bollen CM, Lambrechts P, Quirynen M. Comparison of surface
roughness of oral hard materials to the threshold surface roughness for bacterial
plaque retention: a review of the literature. Dent Mater 1997;13: 25869.
19. Sen D, Goller G, Issever H. The effect of two polishing pastes on the
surface roughness of bis-acryl composite and methacrylate-based resins. J
Prosthet Dent 2002;88:52732.
20. Mori T, Togaya T, Jean-Louis M, Yabugami M. Titanium for removable
dentures. I. Laboratory procedures. J Oral Rehabil 1997;24: 33841.
21. Puri G, Berzins DW, Dhuru VB, et al. Effect of phosphate group
addition on the properties of denture base resins. J Prosthet Dent 2008;
100:3028.
22. Park SE, Periathamby AR, Loza JC. Effect of surface charged poly
(methyl methacrylate) on the adhesion of Candida albicans 1. J Prosthodont
2003;12:24954.